UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INSTALATII
CAIET DE PRACTICA TOPOGRAFICA
Specializarea: INGINERIA INSTALAŢIILOR
Student:
........................................................................ Grupa...................
AN UNIVERSITAR 2011-2012
I. Nivelmentul Nivelmentul reprezintă ansamblul de operaţii şi de lucrări tehnice executate pentru determinarea înălţimilor (altitudinilor sau cotelor) diferitelor puncte de pe suprafaţa terestră, faţă de o suprafaţă de referinţă dată. Operaţiile altimetrice sau nivelitice au ca scop determinarea altitudinii reliefului terenului şi reprezentarea sa în plan. ele mai importante metode de determinare a altitudinii punctelor de pe suprafaţa terestră sunt! • nivelmentul geometric; • nivelmentul trigonometric;
Nivelmentul geometric "entru calcularea altitudinii prin acest procedeu avem nevoie de două instrumente : nivelă şi miră topografică . #irele topo$rafice sunt rigle divizate care pozitionează vertical pe punctele între care se cere determinarea diferentelor de nivel. Mirele obisnuite sunt confectionate din lemn, cu lun$imea de %&' m, latimea de & ' cm si $rosimea de *&% cm. O sin$ura bucata& l+% m "liante& l+ 'm #irele (fi$.) sunt $radate in centimetri, $rupate cate sau diviziuni pentru a usura citirea. itirea pe mira este formata din ' cifre, în mm, (m, dm sunt inscrisi cm& se numara mm& se apreciaza). *-
*
*/
*0
*
'
%
*
1alpa mirei
2i$.
3paratele folosite în nivelmentul $eometric poarta denumirea de nivele (fi$.*), iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. 3cest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira.
2i$.* 1ipuri de nivel 4upa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica în ! . nivel ri$id simplu5 *. nivel ri$id cu surub de basculare5 %. nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.
4upa pozitia pe care o ocupa nivela in timpul masuratorilor avem! -Nivelmentul geometric de mijloc5 în acest caz se face staţie cu nivela la mi6locul aliniamentului dintre punctele 3 şi 7. 89 va fi e$al cu valoarea citită pe mira din 3 minus valoarea citită pe mira din 7 (fi$.%,b). -Nivelmentul geometric de capăt se bazează pe faptul că altitudinea punctului 7 din teren este e$ală cu altitudinea punctului 3, în care am făcut staţie cu nivela, plus 89. 89 este diferenţa de nivel dintre punctele 7 şi 3, şi se calculează scăz:nd din valoarea înălţimii pe trepied a nivelei valoarea citită pe miră în punctul 7 ( fi$.%,a).
2i$.% .Nivelment $eometric &de capăt (a)
&de mi6loc (b)
!er"#ii !entru e$ectu"re" citirii !e mir" %e nivelment Ordinea operaţiilor care trebuie executate pe teren în vederea efectuării unei citiri pe mira de nivelment cu nivelul este următoarea! & se aşează nivelul în staţie5 & se realizează calarea aproximativă a nivelului cu a6utorul nivelei sferice5 & se vizează mira aşezată pe punctul studiat cu a6utorul cătării după care se clarifică ima$inea din lunetă cu a6utorul şurubului de focusare5 & se aduce firul reticular vertical pe mi6locul mirei5 & se efectuează citirile la cele două fire stadimetrice şi la firul din mi6loc.
Ri%ic"re" "ltimetric& " %et"liilor #etodele de ridicare altimetrică a punctelor de detaliu sunt! &metoda radierii, &metoda profilelor şi &combinaţii de drumuiri cu radieri şi profile.
Metoda radierii de nivelment geometric constă în a determina cotele mai multor puncte de detaliu dintr&o sin$ură staţie, în funcţie de cota cunoscută 'A a punctului A, fi$.'. 3ceastă metodă se utilizează la ridicarea altimetrică a suprafeţelor reduse de teren5 la ridicarea altimetrică a suprafeţelor mari, radierile de nivelment $eometric se combină cu alte metode.
2i$. '. #etoda radierii de nivelment $eometric.
otele punctelor de detaliu 1( 2( )( * şi + se obţin în funcţie de cota cunoscută a punctului A, 'A . ota planului de vizare (sau a orizontului instrumentului) 'i se calculează cu realţia! ! i = ! + m , unde m este citirea pe mira in punctul 3. otele punctelor de detaliu se se calculează cu relaţia ! ! = ! i
−
m
.
"entru punctul (fi$.)!
! (
= ! i −
m( .
;<4<=< >31<=3>3
Metoda profilelor se aplică în lucrările topo$rafice necesare realizării căilor de comunicaţii, precum şi în lucrările de îndi$uire şi desecare realizate pe suprafeţe mari de teren. "rin această metodă se obţin cotele punctelor în vederea întocmirii profilelor lon$itudinale şi transversale. Nivelmentul lon$itudinal se caracterizează prin aceea că urmează axa lucrării de construcţie propuse, ţin:nd seama de toate punctele caracteristice ale terenului.Nivelmentul profilelor transversale se realizează odată cu nivelmentul lon$itudinal, c:nd s&a a6uns în dreptul punctului prin care trece profilul transversal. Metode combinate: drumuire de nivelment geometric combinată cu radieri de nivelment geometric 3ceastă metodă se utilizează pentru realizarea ridicărilor altimetrice în cazul f:şiilor de teren cu lun$imi relativ mari, c:nd punctele caracteristice a căror cotă trebuie determinată sunt dispuse de o parte şi de cealaltă a drumuirii.
Tem" lucr&rii,
& unoscand cota reperului de nivelment 'A, sa se determine cotele altimetrice ale punctelor caracteristice ale profilelor ", "*, "%. & ?ă se calculeze profilele transversale ", "*, "%. & ?ă se redacteze profilul lon$itudinal de la 3 @ 7& la scările! A pentru distante A pentru cote & ?ă se redacteze profilele transversale la scara A. ?e efectuează următoarele lucrări de teren! & recunoasterea traseului & stabilirea pozitiei si marcarea punctelor & efectuarea cititrilor din statiile ?&?' la toate cele trei fire reticulare(firele stadimetrice si firul nivelor) pe staţie, cu două orizonturi ale aparatului si înscrierea rezultatelor în tabel. & dintr&o staţie ?B aşezată in asa fel încat sa se poata radia cat mai multe puncte (in cazul de fata toate cele trei profile) se efectueaza citirile pe mira asezata pe r:nd in punctul de cotC cunoscutC 3 si apoi in punctele a caror cota se va determina (7, de pe profilul in lun$ si punctele caracteristice ale profilelor transversale). & se mCsoară şi se înscriu în tabel distanţele între punctele profilului lon$itudinal şi între cele ale profilelor transversale =eprezentarea profilului lon$itudinal se face intr&un sistem biaxial rectan$ular, unde pe orizontala reprezentam distantele, iar pe verticala cotele (fi$.0).
2i$. 0. "rofilul topo$rafic
"entru a putea reprezenta toate punctele, vom lua o cota de referinta ce ne permite reprezentarea punctului cu cota cea mai mica. "e orizontala se masoara distantele intre puncte la scara de reprezentare a distantelor, dar se trec valorile distantelor reale de pe teren. ?e ridica verticale din fiecare punct al profilului, verticale ce vor intersecta planurile orizontale din punctele de cota determinata corespunzătoare. Dnind punctele intre ele obtinem profilele. 4istantele cumulate reprezinta distanta fiecarui punct pana la punctul de incepere al profilului. "entru calcularea pantei terenului pe fiecare portiune, pornim de la definitia pantei, care reprezinta tan$enta un$hiului de panta al terenului. p = tg ϕ =
∆ ! "
# "
=
! " − ! # "
"anta procentuala are o valoare de de ori mai mare! ! − ! ∆ ! " p E = ())tg ϕ = ()) = ()) " # " # "
II. TRAFIA ININEREASC/ To!ogr"$i" inginere"c& este ramura măsurătorilor terestre care se ocupă cu studiul şi rezolvarea problemelor le$ate de studiile in$inereşti, de proiectarea, execuţia, exploatarea construcţiilor, observarea şi urmărirea în timp a acestora.
Topografie inginerească aplicată în lucrări tehnico-edilitare Trasarea pe teren a reţelelor tehnico-edilitare de suprafaţă şi subterane >ucrările topo$rafice aferente execuţiei reţelelor tehnico&edilitare (alimentare cu apă, $az, căldură, de canalizare etc.) cuprind următoarele activităţi! & materializarea pe teren cu ţăruşi a punctelor caracteristice ale reţelei 5 & pichetarea axului reţelei între punctele caracteristice (principale). 1otodată se pichetează limitele şanţului şi se materializează centrele căminelor de vizitare conform planului de trasare5 & verificarea trasării în plan a axelor, conform proiectului de execuţie5 & executarea nivelmentului lon$itudinal al terenului urm:nd axa lucrării şi a nivelmentului transversal pe axa lucrării, pentru realizarea profilului lon$itudinal şi al profilelor transversale ale proiectului, în scopul cunoaşterii cotelor terenului. & realizarea pe teren a profilului de execuţie şi a fundului şanţului5 & trasarea punctelor de schimbare de pantă a canalelor şi conductelor cu scur$ere liberă5 & urmărirea executării săpăturilor p:nă la cota prevăzută prin proiect şi pozarea conductelor folosind teurile de nivelment. 1rasarea elementelor topo$rafice date prin proiect constă în materializarea pe teren a unor elemente topo$rafice de valoare numerică cunoscută, determinate prin puncte a căror poziţie trebuie precizată în teren. 3cestea sunt de obicei reprezentate prin elemente topo$rafice simple! un$hiuri, distanţe, cote şi pante.
Tem" lucr"rii, Tr""re" unei linii %e !"nt cu teo%olitul. 2ie panta datC!
pE+-,E ϕ =
?e calculeazC!
arctg
-, ())
g
c
= 0 )%
$ = ()) g − 0 g )%c
g
= -% -/
c
?e staţioneazC cu teodolitul în punctul 3. ?e centreazC şi se caleazC aparatul&vezi fi$. . g c ?e introduce la cercul vertical citirea ! -% -/ ?e blocheazC mişcarea cercului vertical. ?e mCsoarC înClţimea aparatului FiG cu a6utorul unui 6alon pe care se face un semn cu creionul sau creta în dreptul punctului roşu de pe aparat, punct ce indicC intersecţia axei orizontale cu axa verticalC a aparatului. ?e aşazC 6alonul l:n$C un ţCruş bCtut în teren şi se ridicC sau se coboarC, p:nC c:nd firul reticular orizontal(firul de mi6loc) se va suprapune pe semnul marcat pe 6alon(înClţimea aparatului GiG). 7aza 6alonului va indica puncul 7 în care a6un$e linia de panta ce pleaca din punctul 3. Dnind ima$inar punctele 3 cu vom obţine linia de pantC datC de -,E. % *
* (
;3 ϕ3
iap
iap
' 3
437
H
3
?)
7
?uprafata de nivel zero
2i$. . 1rasarea pe teren a liniilor de pantă dată (panta+ascendentă)! & teodolit5 * @ miraAstadie5 % @ verticala locului5 ' @ ţăruş.
Tema lucrării: Trasarea conductelor de suprafaţă.
H7
?ă se realizeze trasarea în înălţime a cotei din proiect la faţa superioară a consolei st:lpului ?e cunosc următoarele! & cota proiectată a feţei superioare a st:lpilor! H,pr + 0,% m I (,n) m5 & cota reperului de nivelment =N de pe şantier! H=N + 0%, m5 1rasarea în înălţime 1rasarea în înălţime a cotei din proiect H ,pr la faţa superioară a consolei st:lpului se face prin nivelment $eometric ca în 2i$. /.
2i$. /. 1rasarea cotei H ,pr la faţa superioară a consolei st:lpului de susţinere a conductei.
& se face citirea pe mira poziţionată pe verticala punctului =N! a + %* mm I (n) mm5 & se calculează cota planului de vizare a instrumentului H i, pornind de la cota reperului de nivelment de şantier =N5 ! i
= ! %N +
a
Hi + 0%, m I,%* m + 0','* m5 & se calculează elementul de trasare care va fi reprezentat de citirea b pr , diviziunea zero a mirei afl:ndu&se la baza consolei! b pr
=
! & , pr
−
! i
−
d
b pr + 0,% m & 0','* m @ , m+ ,0- m b pr + 0- mm5 & se vizează mira poziţionată cu diviziunea zero a mirei la baza consolei5 & procesul de trasare a cotei date prin proiect H ,pr la faţa superioară a consolei st:lpului este încheiat atunci c:nd pe miră se va înre$istra exact citirea 0- mm calculată5 & după aceste operaţiuni se fac măsurători de control.
7iblio$rafie . oşarcă, . @ 1opo$rafie in$inerească, e$i si norme care s&au avut in vedeer la intocmirea instructa6ului N1?#! >e$ea %-A*0 & >e$ea protectiei muncii 9otararea de Luvern -A* pentru modificarea si completarea Normelor metodolo$ice de aplicare a prevederilor >e$ii securitatii si sanatatii in munca nr. %- din *0 >e$ea //A* privind modificarea si completarea >e$ii protectiei muncii -A--0 9otararea de Luvern -A* pentru modificarea si completarea Normelor metodolo$ice de aplicare a prevederilor >e$ii securitatii si sanatatii in munca nr. %- din *0 9otararea de Luvern %A*0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 9otararea de Luvern -A*0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 9otararea de Luvern '0A*0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 9otararea de Luvern '*A*0 pentru aprobarea Normelor metodolo$ice de aplicare a prevederilor >e$ii protectiei muncii %-A*0 MNorme de protectia muncii pentru lucrarile de întretinere si reparatii drumuriM aprobate cu Ordinul #11c nr. A'5 MNorme de protectia muncii specifice activitatii de constructii monta6 pentru transporturi feroviare, rutiere si navaleM aprobate cu Ordinul #11c nr. -A*5
"=O2J>< 1=3N?;<=?3>< ?taţie
"unct vizat
* .
itiri mirC (mi6loc) (mm)
% ''
4istanţe (m)
'
cotC plan vizC (m)
ote absolute (m)
0 %/,'
?B
.* .% .' 3 . .0 ./ . .. . *. *.* *.% *.' 7 *. *.0 *./ *. *.*. *. %. %.* %.% %.' %. %.0 %./ %. %.%. %.
% %-* %% 0% -* 0* 0 / // '0 '0 0 0/ / -0 - 0 0' 0'/ /0 /* 0 / /0 // -/ --% /* /* /% /
, *,'0 *,0' ,* ,* ,0 ,*' , , *,' *, ,0 ,% ,* ,* ,/ , *,'* *,% ,/ ,*/ ,* ,% ,-0
! (.(
=
! i
! (.(
=
! = ! i
%/,') −
+
m
m(.(
=
%/0,'
%/,' %/,'' %/,%/ %/,** %/,**/ %/',-* %/',-* %/,* %/,** %/,*% %/,*% %/,%' %/,%/ %/,%/* %/,** %/,/ %/,* %/',/ %/',- %/,- %/,- %/,-% %/,/%/,*0 %/,* %/,* %/,* %/, %/,0 %/',0 %/','/ %/, %/,* %/, %/,*
