Caiet de Practica Pedagogica

UNIVERSITATEA VALAHIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Neagu Georgel AUTOMATICĂ IV

1

CUPRINS

1. Obiective şi activităţi specifice . ………………………………………………………3 2. Etape în desfăşurarea practicii pedagogice………………………………………….4 Familiarizarea studentului , şcoala şi activitatea profesorului...........................4 Practica de observaţie .................................................................................. ..........4 Activităţi didactice pregătite şi susţinute de student...........................................5 3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică........................................................6 Orarul profesorului mentor ..................................................................................6 Planificare calentaristică .......................................................................................7 4. Documentele portofoliului de evaluare.......................................................................16 Realizarea unui proiect în Power Point ..............................................................16 Proiect didactic........................................................................................16 Fişă de lucru............................................................................................19 Fişă de asistenţă.....................................................................................21 Structura alternativă. Instrucţiunea IF................................................................22 2

Proiect didactic.......................................................................................22 Test de evaluare ....................................................................................27 Fişă de asistenţă.....................................................................................28 Recursivitatea ....................................................................................... .................29 Proiect de lecţie......................................................................................29 Test de evaluare.....................................................................................30 Fişă de asistenţă......................................................................................32 Metoda de programare Backtracking...................................................................33 Proiect didactic.......................................................................................33 Fişă de asistenţă......................................................................................40 5. Fişă psihopedagogică ……………………………………………... …………………..41 6. Programă şcolară pentru disciplina OPŢIONAL………………... ………………….44

1.Obiective și activităti specifice OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE EFCTUATE LA DISCIPLINELE TEHNICE ŞI ECONOMICE SUNT: -Cunoașterea organizării și funcţionării unei unităţi de invăţământ preuniversitar 3

-Formarea unor atitudini și competenţe generale și specifice .Studenţii vor fi capabili: -Să proiecteze și să evalueze activităţi didactice; - Să evalueze programe și manuale școlare; -Să intocmească documentele școlare solicitate profesorului. Activitaţile prin care se realizează atingerea obiectivelor menţionate sunt: -analiza ,in baza unor criterii specificate ,a unui număr de 25 de lecţii; -proiectarea și susţinerea unui număr de 5 lecţii; -proiectarea și realizarea unor activităţi didactice complementare solicitate de profesorul mentor; -analiza și evaluarea critică a propriei prestaţii didactice; -completarea portofoliului de practică pedagogică. Obligaţiile studenţilor: 1. participarea la toate activităţile desfașurate in perioada de practică pedagogică ,iar prezenţa de mai puţin de 80 % la activităţile din programul de practică atrage dupa sine neîncheierea situaţiei la practică pedagogică; 2. efectuarea orelor de asistenţa la profesorul-mentor; 3. predarea a 5 lecţii (4 lecţii de proba și una finală); 4. întocmirea unei fișe de observa); 4. întocmirea unei fișe de observţie pentru fiecare lecţie asistată; 5. întocmirea unui proiect pentru fiecare dintre lecţiile de probă.Fiecare proiect va fi examinat de către profesorul-mentor înainte de susţinerea lecţiei.Studentul va fi obligat să respecte obligaţiile și corecţiile făcute de către professor; 6. participarea activă la toate analizele lecţiilor predate și auto-analiza propriei lecţii. 7. completarea portofoliului de practică pedagogică cu toate documentele solicitate,fișele de asistenţă,planificări calendaristice ,proiectele de lecţie pentru lecţiile de probă și pentru lecţia finală ,cel puţin un proiect pentru activitaţi educative (dirigenţie,cercuri,etc),alte material curriculare ,fișa psihopedagogică. Portofoliul de practică aparţine și va rămâne studentului,dar este evaluat de către profesorul universitar coordinator la sfârșitul perioadei de practică,el având pondere majoră in stabilirea notei finale.Portofoliul de practică va fi prezentat in cadrul colocviului de ă pedagogică. 8. respectarea normelor de conduită solicitate de către profesorul mentor,respectiv de către conducerea școlii.

2.ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE 2.1.Familiarizarea studentului școala și activitatea profesorului Studenţii sunt conduși in școală de către coordonatorul de practică pedagogică.Aici sunt prezentaţi profesorului mentor ,conducerii școlii și membrilor catedrei.De asemenea li se expun regulile de conduit solicitate lor în incinta școlii. 4

Profesorul mentor prezintă studenţilor orarul său ,indică clasele la care predă,orarul curs/ședinţe de pregătire a elevilor pentru olimpiade și concursuri școlare ,lecţii în cadrul curriculum-ului la decizia școlii ,ședinţe la centrul de excelentă. Studenţii află care sunt manualele și culegerile de problem cu care lucreaza profesorul și elevii,iar în măsura posibilităţilor acestea le sunt puse la dispoziţie.Studiind programele și palnificările calendaristice studenţii află care sunt temele deja parcurse la fiecare clasă și lecţiile la care urmează să asiste.Studenţii se familiarizează cu activitatea școlii de aplicaţie ,cu documentele școlare :cataloage,regulamentul școlii,ghiduri metodologice etc. 2.2. Practica de observaţie Etapa de observaţie a practicii pedagogice are ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu tipurile de lecţii și activităţi realizate de professor, colectivele de elevi cu care vor lucre. Studenţii vor efectua ore de asistenţă la profesorul mentor ,precum și ore de asistenţă la colegi. Analiza lecţiilor asistate se realizează în echipa de studenţi.Prima analiză a lecţiei o face cel care a ţinut lecţia ,menţionând aspectele positive și cele mai puţin reușite. Apoi urmează colegii,profesorul mentor și coordonatorul de practică pedagogică din cadrul facultăţii. Aspectele pe care le vor lua în considerare studenţii la analiza lecţiilor se bazează pe următoarele criterii: • Conţinutul știinţific (corectitudinea știinţifică,accesibilitatea,sistematizarea cunoștinţelor) • Obiectivele operaţionale (corectitudinea fixării,claritatea formulării,măsura în care au fost

atinse) • Metode de invăţământ (corectitudinea alegerii și utilizării metodelor) • Evaluarea (corectitudinea realizării evaluării,măsura în care este corelată cu obiectivele de

evaluare și strategia didactică)

• Reglarea (corectitudinea realizării ,fixării cunoștinţelor ,eficienţa conduitelor de remediere

,anticiparea dificultăţilor ,utilizarea conduitelor de îmbogăţire) • Managementul clasei (incadrarea în timp,ritmul,stabilirea și menţionarea unei atmosfere de

studio care stimulează interesul elevilor,organizarea activităţilor,implicarea elevilor ,capacitatea de a menţine disciplina) • Pregătirea și folosirea materialului didactic • Creativitate,flexibilitate • Utilizarea tablei (vizibilitatea scrisului,organizarea informaţiilor scrise

Observaţiile efectuate la fiecare lecţie se vor consemna într-o Fișă (protocol) de asistenţă la lecţie.Acesta va conţine desfașurarea lecţiei observaţii ,sugestii,aprecierea lecţiei. După analiza lecţiei asistate se discută și alte strategii didactice care ar fi putut fi aplicate. Asistenţele la orele ţinute de colegi fac parte din programul practicii pedagogice. Ele trebuie sa fie urmate de discuţii colegiale și constructive. Accentul se pune pe aspectul formative al practicii pedagogice ,veti fi îndrumaţi ,nu judecaţi;veţi fi încurajaţi să va autoevaluaţi în scopul sprijinirii creșterii competenţei voastre. 2.3.Activităţi didactice pregătite și susţinute de student 5

Lecţiile ţinute de studenţi,in număr de 5 (sau mai multe ,acolo unde există posibilitatea) trebuie să fie cât mai variate,realizate la diferite clase. Studentul-profesor trebuie să cunoască clasele la care va preda,precum și lecţia anterioară celei pe care o va preda. Pregătirea acestor lecţii este deosebit de importantă .Profesorul mentor sau coordonatorul de practică pedagogică poate oferii ,la cerea studentului,sugestii și explicaţii. Este obligatoriu ca studentul să realizeze un proiect de lecţie pentru fiecare lecţie pe care o va susţine. Este bine ca acesta să fie verificat de către mentor cu cel puţin o zi înainte de predare ,pentru realizarea eventualelor corecturi și pentru ca variant corectă să poată fi asimilată de ccătre student. În timpul lecţiei profesorul mentor sau coordonatorul de practică nu pot intervenii cu explicaţii sau cu observaţii studentului,decât in mod cu totul exceptional. De aceea studentul trebuie sa-și pregătească foarte bine lecţia și să nu se bazeze decăt pe el. Prin tradiţie ,ultima lecţie susţinută de către student este numită lecţia finală. Se consideră că la această lecţie studentul trebuie să arate “tot ce poate ca professor”. Adesea,această presiune psihologică face ca această lecţie să fie maipuţin reușitădecăt altele și din această cauză se acceptă ca studentul să pregătescă o noua lecţie finală. Evaluarea lecţiilor studentului se face după analiza acesteia. Întotdeauna studentul care a tinut lecţia este cel care face prima analiză a lecţiei. Apoi urmează colegii săi,profesorul,coordonatorul de practică.Evaluarea se bazează pe criteria prezentate anterior.Se urmărește mai ales progresul înregistreat de student în realizarea lecţiilor ,evoluţia competenţei sale didactice. În realizarea planului de lecţie ,studentul-profesor trebuie să parcurgă schema următoare care precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică,în vederea atingerii obiectivelor de referinţă. Pașii proiectării unei unităţi de învăţare :

Proiectarea demersukui didactic constă în anticiparea etapelor și acţiunilor concrete de realizare a predării. În contextual noului curriculum ,conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat ,care exprimă drepul profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime pentru a asigura elevilor un parcurs școlar eficient în condiţiile concrete ale clasei respective.

6

3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică

3.1

7

3.2 Planificare calendaristică Unitatea şcolară .......................................................... Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor ……...……

Profesor: ……...........…............. Clasa a IX-a, 2 ore / săptămână Planificare calendaristică Anul şcolar 2011-2012

Programa aprobată cu O.M. Nr.5099/09.09.2009 Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările Competenţe Unităţi de învăţare specifice

Nr. de ore alocate

Săptămâna

Prelucrarea regulamentului de protecţia muncii şi conduită, specifice laboratorului de informatică Ergonomia postului de lucru Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat

2

S1

Unitatea centrală Dispozitive de intrare Dispozitive de ieşire Memorii Conceptul de sistem de operare Tipuri de software Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal • Legislaţia referitoare la drepturile de autor privind produsele software • Aspecte economice ale nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru utilizator)

7

S2-S5

• Noţiuni introductive

1.5.

• • •

Structura calculatorului personal

Conţinuturi

• • • • • 1.1. 1.2. 1.6. • •

8

Observații

Evaluare sumativă

1

S5

8

S6-S9

• •

Sistemul de operare Windows

Pornirea/oprirea corectă/repornirea calculatorului Vizualizarea informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată etc.) • Desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop de afişare (de exemplu: opţiuni pentru fundal, screen saver, diverse opţiuni de setare) • Pictograme • Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre • Disc logic, director, fişier: identificare, proprietăţi, vizualizare conţinut • Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, realizarea unei copii de siguranţă pe dischetă, pe CD, sau pe 2.1. 2.2. 2.3. un alt suport extern, vizualizarea conţinutului, 2.4. 2.5. 2.6. determinarea dimensiunii 2.7. • Schimbarea discului de lucru curent • Schimbarea directorului de lucru curent • Accesorii ale sistemului de operare Windows: Notepad Paint Calculator • Aplicaţii practice ca de exemplu: realizarea unei felicitări, realizarea unei diplome, editarea unui afiş sau a unei foi publicitare Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie • Tipărire a unui fişier; Imprimantă Instalarea în sistem a unei imprimante 9

• • • •

Descrierea diverselor tipuri de tastaturi Funcţiile tastelor Taste speciale Windows. Deplasarea cursorului şi click-uri obţinute cu mouse-ul • Tastele de editare • Tastele funcţionale, rol Tastatura ca dispozitiv de 2.8. 2.9. 2.10. • Shortcut-uri – combinaţii de taste introducere a datelor. 2.11. • Poziţia corpului în timpul lucrului Funcţiile mouse-ului • Utilizarea corectă a mâinilor (degetelor) în timpul lucrului (introducerii datelor sau editării) • Conştientizarea lucrului eficient prin exerciţii practice • Aplicaţii practice cum ar fi: jocuri practice şi aplicaţii dedicate învăţării folosirea unui software de instruire specializat Evaluare sumativă • •

Operaţii de bază în utilizarea unui procesor de texte

2.12. 2.13. 2.14. 2.15. 2.19.

• • • • • • • • •

Lansarea unei aplicaţii de procesare de text Deschiderea unui document existent – modificarea şi salvarea lui Crearea unui document nou Închiderea unui document Utilizarea „Ajutor”-ului Închiderea aplicaţiei de procesare de text Iniţializarea paginii de lucru Introducerea informaţiilor în text, funcţia „Anulare” Selectarea informaţiilor – caracter, cuvânt, paragraf, întregul document Copierea, mutarea, ştergerea - folosirea comenzilor „ Copiere”, „Lipire”, „Decupare” Căutarea şi înlocuirea – utilizarea comenzilor „Găsire” şi „Înlocuire” 10

3

S10-S11

1

S11

12

S12-S17

• Schimbarea dimensiunii şi tipului caracterelor • Folosirea stilului: bold (caractere aldine), italice (caractere cursive) şi subliniere. • Marcare vizuală (neprintabil) paragraf, text • Utilizarea culorilor în text • Alinierea textului în cadrul documentului • Spaţierea rândurilor • Copierea formatului unui text selectat • Folosirea şi setarea tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal, poziţionarea tabulatorilor • Folosirea listelor (numerotare, marcatori) • Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare • Inserarea şi formatarea tabelelor într-un document, operaţii în tabele • Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor • Importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor • Inserarea bordurilor de pagină (culoare, lăţime, model, etc.) • Aplicaţii practice cum ar fi: întocmirea unei cereri realizarea unui raport realizarea unei scrisori oficiale întocmirea unui referat la o disciplină studiată • Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie Evaluare sumativă

11

2

S18

Operaţii avansate în utilizarea unui procesor de texte

2.16. 2.17. 2.18. 2.19. 2.20. •

• Stiluri şi paginare – aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor • Antet şi subsol, introducerea datei, autorului, numărului paginii Nota de subsol sau de sfârşit de text

8

S19-S22

• Corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale - folosirea funcţiei de corectare ortografică şi gramaticală • Trecerea în revistă a documentului – examinare înaintea imprimării • Folosirea opţiunilor de bază pentru tipărire fereastra Imprimare • Tipărirea documentului utilizând una din imprimantele instalate sau într-un fişier • Opţiunea „Trimite către..” • Opţiunea „Scrisori şi corespondenţe” • Opţiunea trimitere la fax • Opţiunea trimitere într-o prezentare • Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite • Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură • Utilizarea „shortcut”-ului pentru funcţii mai des utilizate ale editorului • Aplicaţii practice cum ar fi: realizarea unei diplome complexe realizarea unei pagini pentru fax

Reţele de calculatoare, securizarea acestora şi a computerelor

1.3. 1.4.

• • • •

Evaluare sumativă Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, Internet) Partajare resurse, comunicaţii în reţea Drepturi de acces Viruşi informatici şi antiviruşi 12

Realizarea unui proiect în echipe cu teme date în funcţie de specializarea clasei

2

S23

2

S24

Reţeaua Internet şi utilizarea acesteia

Arhitectura Internetului Istoria Internetului Protocolul de transmisie TCP/IP DHCP într-o reţea locală Adresa IP, DNS Browser- protocolul http Host şi client Proxi • Servicii oferite de Internet: WWW (World Wide Web) Serviciul de poştă electronică (e-mail) Chat, exemplificare pe NETMEETING Newsgroup FTP PORTAL 3.1. 3.2. 3.3. e-comerce 3.4. 3.5. Formulare în Internet Baze de date on-line Operaţii bancare prin Internet Componentele necesare accesului la Internet Tipuri de comunicaţii Modemul Calculatorul Browser Provider Configurarea sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider • Adresarea pe Internet – adrese de pagini • Adrese de e-mail • Browsere • Motoare de căutare

13

4

S25-S26

• 3.6. 3.7. 3.8. Comunicarea prin Internet 3.9. 3.10. •

Programe de poştă: Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora, Pegasus etc. Citirea, întocmirea, trimiterea, redirecţionarea unui mesaj

• • •

Folosirea facilităţii „ataşare fişiere” Folosirea agendei de adrese Administrarea e-mail-urilor (directoare, filtre) Căutarea adreselor de e-mail • Pachete complete de birotică şi secretariat cuprinzând fax/e-mail/telefonie, agende de adrese şi planificare Criptarea transmisiei Semnătura digitală Apărarea împotriva viruşilor • Firewall • Serviciul de conversaţie Netmeeting Video şi audio conferinţă Telefonie IP Utilizarea corectă a serviciilor IRC Particuarităţi ale comunicaţiei chat: smileys, acronime (emoticons) Adresarea politicoasă... Respectarea legislaţiei privind folosirea facilităţilor oferite de Internet Aplicaţii practice cum ar fi: căutarea şi extragerea unor informaţii pentru una dintre disciplinele studiate folosind motoarele de căutare, utilizarea acestora într-un referat Evaluare sumativă

• • •

• • •

14

6

S27-S29

2

S30

Pagini Web

3.11. 3.12. 3.13. 3.14. 3.15. 3.16. 3.17.

• • •

• • •

Lansarea editorului HTML Interfaţa editorului Inserarea şi formatarea unui text: corp de literă, mărime, stil, culoare – obţinerea culorii – legătura cu aplicaţia Paint (Edit colors) şi cu aplicaţia Calculator (Dec-Hex) Inserarea unei imagini – modificarea proprietăţilor imaginii: poziţionare, dimensiuni, încadrare în text

10

S31-S35

Formatarea unui fundal sau a unei teme Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire

pentru a copia text, imagine • Realizarea unei legături pe un text • Realizarea unei legături pe o imagine • Maparea unei imagini • Inserarea unui tabel • Formatarea tabelului • Aplicaţii practice cum ar fi: - întocmirea unei pagini WEB personale - realizarea paginii clasei utilizând paginile personale - documente text obişnuite transformate în pagini web Modalităţi de depozitare a paginilor Evaluare sumativă Competenţe specifice: 1.1. Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal 1.2. Descrierea funcţionării unui calculator personal 1.3. Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în reţea 1.4. Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor 1.5. Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din punct de vedere al sănătăţii 1.6. Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea soft-ului 2.1. Operarea corectă la nivel elementar 2.2. Descrierea interfeţei sistemului de operare 15

Realizarea unui proiect în echipe cu teme date în funcţie de specializarea clasei

2

S36

2.3. Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern 2.4. Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, directoare, fişiere 2.5. Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows 2.6. Aplicarea modalităţii de tipărire a unui fişier 2.7. Realizarea unor aplicaţii practice 2.8. Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor şi în special de editare. Funcţiile mouse-ului 2.9. Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii în procesul de procesare text sau grafică 2.10. Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura 2.11. Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura 2.12. Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text 2.13. Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului 2.14. Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului 2.15. Utilizarea avansată a editorului de texte 2.16. Formatarea finală a unui document 2.17. Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document 2.18. Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei electronice, faxului şi prezentării oferite de editor 2.19. Realizarea unor aplicaţii practice 2.20. Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente 3.1. Definirea noţiunilor legate de „arhitectura” Internetului 3.2. Enumerarea serviciilor oferite în Internet şi descrierea acestora 3.3. Enumerarea componentelor necesare accesului la Internet 3.4. Clasificarea şi folosirea modului de adresare în Internet 3.5. Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor 3.6. Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de e-mail 3.7. Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea Internetului 3.8. Utilizarea serviciului de conversaţie 3.9. Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua Internet 3.10. Realizarea unor aplicaţii practice 3.11. Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML 3.12. Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a elementelor: text, imagine 3.13. Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini – copiere, mutare, ştergere 3.14. Enumerarea şi aplicarea modalităţilor de a realiza o hiper-legătură 3.15. Utilizarea tabelelor într-o pagină WEB 3.16. Realizarea unor aplicaţii practice 3.17. Transformarea documentelor text obişnuite sau a prezentărilor PPT în pagini web 16

4. Documentele portofoliului de evaluare 4.1 Realizarea unui proiect in POWER POINT

4.1.1 Proiect didactic Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 14 noiembrie 2011 Profesor: Tăbârcă Angelica Clasa: 10 B Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor Locul de desfăşurare: Laboratorul de informatică Unitatea de învăţare: Prezentări electronice în PowerPoint Tema: Realizarea unui proiect Tipul lecţiei: lecţie practică (formare de priceperi şi deprinderi); Competenţe generale: Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator Competenţe specifice: 3.11 Realizarea unor aplicaţii practice; Obiective operaţionale Obiective psihomotorii: O1: să deschidă aplicaţia Microsoft PowerPoint O2: să insereze diapozitive noi O3: să modifice forma diapozitivului curent O4: să modifice aspectul unui diapozitiv O5: să completeze diapozitive O6: să insereze imagini O7: să facă formatări la nivel de caracter, paragraf O8: să formateze obiecte grafice O9: să aplice efecte de animaţie şi de tranziţie într-o prezentare O10: să insereze elemente de navigare O11: să ruleze o prezentare Resurse: Timp: 50 minute Materiale: caiet de notiţe, calculatoare Procedurale:  Metode de comunicare orală  Conversaţia  Metode de acţiune  Exerciţiul  Procedee de instruire  Conversaţia în etapa de fixare a cunoştinţelor  Învăţarea prin descoperire dirijată  Forme de organizare a activităţii  Pe grupe mici  Metode de evaluare  Probe orale  Verificare prin lucru în echipe Material bibliografic de specialitate:  Manualul „Tehnologia informaţiei – Informatică – Tehnologii asistate de calculator” pentru clasa a 10 –a liceu, Voicu, A.E., Şova, R.A., Editura All Edicational, Bucureşti, 2001

Desfăşurarea activităţii Structura lecţiei pe secvenţe de instruire

Ob. Durata op.

Activitatea desfăşurată de profesor

Activitatea elevilor

Metoda de învăţământ

Evaluare

Momentul organizatoric (4 min) Se stabileşte prezenţa şi se verifică dacă sunt asigurate condiţiile didactico-materiale utile desfăşurării lecţiei.

10 ’

O1 O11

20’

Raportează absenţii.

Conversaţia

Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior (5 Răspund la întrebări min) 1. START  PROGRAME  MICROSOFT OFFICE  Profesorul adresează clasei întrebări: MICROSOFT POWERPOINT 2003 1. Cum deschidem aplicaţia Microsoft PowerPoint 2. INSERARE  DIAPOZITIV NOU 2. Cu adăugăm un diapozitiv nou? 3. FORMAT  FORMĂ DIAPOZITIV 3. Cum modificăm forma diapozitivului? 4. FORMAT  ASPECT DIAPOZITIV / FORMAT  4. Cum modificăm aspectul unui diapozitivului? FUNDAL 5. Cum inserăm o imagine într-un diapozitiv? 5. INSERARE  IMAGINE  DIN FIŞIER…/ 6. Care sunt paşii pe care îi parcurge pentru a Dialogul MINIATURĂ / WORDART / FORME AUTOMATE formata un bloc de text? Dar un paragraf? Dar un 6. Selectăm, FORMAT  FONT / FORMAT  ALINIERE / obiect grafic? FORMAT  INTERLINIE / dublu clic pe obiectul grafic. 7. Cum se aplică efecte de animaţie obiectelor din 7. EXPUNERE DIAPOZITIVE  ANIMAŢIE diapozitive? PARTICULARIZATĂ 8. Cum se aplică efecte de tranziţie diapozitivelor? 8. EXPUNERE DIAPOZITIVE  TRANZIŢIE DIAPOZITIV 9. Cum se rulează o prezentare? 9. F5 / EXPUNERE DIAPOZITIVE  VIZUALIZARE EXPUNERE Profesorul notează elevii care au răspuns la întrebări. Captarea atenţiei clasei şi enunţarea obiectivelor (1 min) Profesorul anunţă obiectivele operaţionale şi modul de Ascultă profesorul. Conversaţia desfăşurare a activităţii. Profesorul cere elevilor să deschidă calculatorul, să lanseze în execuţie aplicaţia PowerPoint şi să demareze lucrul la proiect. Exerciţiul Fixarea retenţia şi transferul noţiunilor predate prin Efectuează sarcinile de lucru proiecte: Elevii vor lucra la proiect. Profesorul urmăreşte: efectuarea sarcinilor de lucru şi corectitudinea rezolvării acestora;capacitatea elevilor de a realiza sarcinile trasate şi ajută acolo unde este cazul;

Orală

Practică

17

15’

5’

conduita elevilor la lecţie. Prezentarea proiectelor Fiecare grupă are la dispoziţie 5 minute pentru a-şi prezenta proiectul.

Elevii sunt atenţi la aprecieri şi la recomandările făcute de profesor. Conversaţia

Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate, elevii sunt notaţi.

18

4.1.2 Fişă de lucru Competenţe: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, mutare, ştergere Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări Utilizarea elementelor grafice în prezentare Utilizarea diagramelor Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-o prezentare Realizarea animaţiei într-o prezentare

Cerinţe Realizaţi o prezentare în PowerPoint cu tematica: I. Obiceiuri de iarnă în România II. Obiceiuri Pascale la români III.Modă - Colecţia de toamnă-iarnă 2009 IV. Mens sana in corpore sano V. Jocurile olimpice VI. Ecologie şi protecţia mediului VII. Turism - Locuri ideale pentru vacanţele noastre VIII. Cum ne salvăm în caz de calamităţi? sau orice temă la alegere dar care să respecte cerinţele următoare. 1. Proiectul va fi realizat pe grupe de 4 elevi. Fiecare elev îşi va alege grupa în funcţie de ideile comune ce pot fi abordate împreună cu ceilalţi. 2. Proiectul să conţină minim 20 de diapozitive şi maxim 40. 3. Prezentarea va conţine elemente de text, imagini, desene, tabele, diagrame. 4. Elementele grafice (imagini, desene, diagrame) să prezinte prelucrări, ca de exemplu: rotiri, umbre, contur. 5. Pentru titluri se vor folosi aceleaşi fonturi şi dimensiuni. 6. Al doilea diapozitiv din prezentare să conţină cuprinsul sub formă de link-uri. 7. Fiecare diapozitiv să conţină butoane de acţiune pentru a facilita deplasările între diapozitive în momentul susţinerii prezentării. 8. Proiectul va conţine efecte de animaţie şi tranziţie, eventual background sonor. 9. Ultimul diapozitiv va conţine obligatoriu bibliografia. Prezentarea proiectului: Fiecare echipă va avea aproximativ 5 minute pentru prezentarea proiectului. Fiecare membru al echipei va prezenta o parte din proiect, de preferat secţiunea la care a contribuit mai mult. Se va menţiona care a fost aportul fiecărui coechipier la realizarea proiectului. Notarea proiectului: 1. Nota profesorului a. 1p – respectarea temei alese şi a numărului de pagini. b. 1p – Prezenţa elementelor grafice, formatări ale acestora. c. 1p – Respectarea termenului de predare. d. 1p – Prezentarea proiectului. e. 1p – Implicare în proiect. f. 1p – Aspectul general vizual al proiectului (per ansamblu). Ex: umplerea paginii sau lipsa unor spaţii albe inestetice în pagină, respectarea dimensiunii imaginilor pentru a nu distorsiona claritatea lor, coerenţa în succesiunea articolelor, etc. g. 2 p – Aspectul vizual al fiecărui articol (iniţializarea paginii, formatări la nivel de caracter, paragraf, numărul de imagini şi formatarea acestora, numerotare, etc.). 19

h. 1 p – cuprins cu link-uri şi elemente de navigare pe fiecare diapozitiv, bibliografie; i. 1 p din oficiu. 2. Votul clasei. După prezentarea proiectelor, fiecare persoană va putea acorda note fiecărui proiect (exceptând proiectul propriu). Votarea va fi însoţită de argumentarea votării (de ce i-a plăcut, dacă prezintă informaţii interesante din care poate învăţa ceva, ce aspect nu i-a plăcut). 3. Se depunctează articolele copiate integral dintr-o anumită sursă de documentare. Fiecare articol va cuprinde informaţii din mai multe surse de documentare. 4. Nota fiecărui elev se va calcula ca: medie aritmetică între a. nota dată de profesor pentru proiect şi b. media notele acordate de colegi (votul clasei).

4.1.3 Fişă de asistenţă FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. ____

20

Date generale: Data ţinerii lecţiei: Total elevi în clasă: Subiectul şi tipul lecţiei:

Clasa: Prezenţi:

Profesor asistat: Absenţi:

Obiectivele lecţiei: ..................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................. ............................................... Obiectivele interasistenţei

PROIECTAREA

MANAGEMENTUL LECŢIEI/CLASEI

CONŢINUT Şl STRATEGII

EVALUAREA RELAŢIONĂRI

AUTOEVALUAREA

Itemi

Nota acordată

1. Respectarea programei 2. Claritatea obiectivelor operaţionale 3. Claritatea obiectivelor formativ-educative 4. Raportul obiective operaţionale - obiective formativ educative 5. Corelarea strategiilor didactice cu specificul particularităţilor de vârstă ale elevilor 6. Oportunitatea resurselor bibliografice 1. Asigurarea climatului propice desfăşurării activităţii 2. Activitatea organizatorică 3. Gestionarea corectă a timpului 4. Valorificarea oportună a mijloacelor de învăţământ 5. Munca diferenţiată cu elevii 6. Gradul de activizare a elevilor 7. Diversitatea formelor de organizare a activităţii 1. Relaţia conţinut-obiective operaţionale 2. Logica prezentării cunoştinţelor 3. Gradul sistematizării cunoştinţelor 4. Rigoarea ştiinţifică a conţinutului 5. Utilizarea unui limbaj adecvat 6. Abordare creativă/stimularea creativităţii la elevi 7. Interdisciplinaritatea predării 8 Raportul solicilare-relaxare 9. Caracterul practic-aplicativ al cunoştinţelor ; 10. Valorificarea strategiilor activ-participative 11. Feed-back – ul 1. Strategii de evaluare 2. Principialitatea notării 3. Valorificarea funcţiei notei 1. Adecva rea stilului didactic la particularităţile clasei 2. Interacţiuni profesor-elev. elev-elev, elev-profesor 1. Obiective fixate 2. Raportul dintre conţinut şi realizarea lecţiei 3. Eficienţa lecţiei 4. Menţiuni autocritice NOTA FINALĂ

4.2 Structura alternativă. Instrucţiunea if 21

Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 21 noiembrie 2011 Profesor: TĂBÂRCĂ ANGELICA Clasa: 9 C Disciplina: Informatică Locul de desfăşurare: Laboratorul de informatică

4.2.1 Proiect didactic Unitatea de învăţare: Implementarea algoritmilor în limbajul de programare C++ Tema: Structura alternativă. Instrucţiunea if Tipul lecţiei: lecţie mixtă (de comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe, consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor, formare de priceperi şi deprinderi, verificare şi apreciere a rezultatelor); Competenţe generale: Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea; Competenţe specifice: - C1: implementarea algoritmilor descrişi în pseudocod într-un limbaj de programare; - C2: utilizarea limbajului de programare C++; - C3: implementarea structurilor de control învăţate; Obiective operaţionale: elevii vor şti: - O1: să prezinte sintaxa şi semantica instrucţiunii alternative if; - O2: să scrie programe în limbajul C++ folosind instrucţiunile alternative; Resurse: Timp: 50 minute Materiale: cretă, tablă, manual, calculator Procedurale:  Metode de comunicare orală  Expunerea  Conversaţia  Metode de acţiune  Exerciţiul  Învăţarea prin descoperire  Procedee de instruire  Explicaţia în etapa de comunicare  Învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii  Conversaţia în etapa de fixare a cunoştinţelor  Forme de organizare a activităţii  Frontală  Metode de evaluare  Probe orale  Probe scrise (verificare prin lucru individual) Material bibliografic de specialitate:  Manualul „Informatică – varianta C++” pentru clasa a 9-a, Tudor S., Editura L&S Infomat, 2000;  Manualul „Informatică” pentru clasa a 9 –a profilul real, specializare matematică-informatică şi ştiinţe ale naturii, Miloşescu M., Editura Didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 2005;  “Didactica predării informaticii”, Masalagiu C., Asiminoaiei I., Editura Polirom, Bucureşti, 2004;

22

Desfăşurarea activităţii Structura lecţiei pe secvenţe de instruire Obiectiv e op.

Durat a




Evaluare

Momentul organizatoric (1 min) Se stabileşte prezenţa şi se verifică dacă sunt asigurate

Raportează absenţii.

Conversaţia

condiţiile didactico-materiale utile desfăşurării lecţiei. Verificarea temei şi a cunoştinţelor din lecţia

Discutarea temei de acasă.

precedentă

Răspund la întrebări (răspunsul aşteptat):

cu

tema

Operatorii

limbajului

de

programare C++ (8 min)

de operatori: operatori matematici – unari (+, -),

1. Care sunt operatorii pe care îi putem utiliza în

binari (+, -, *, /, %); operatori relaţionali (<, <=, >,

limbajul de programare C++?

>=, = =, !=); operatori logici (!, &&, ||), operatori de

2. Ce tip va avea rezultatul obţinut în urma

atribuire (=, +=, -=, *=, /=, %=); operatori de

împărţirii a doi operanzi întregi? Dar dacă cel 10 ’

incrementare / decrementare (++, --). 2. Rezultatul va fi de tip întreg dacă ambii operanzi

tipurile reale?

sunt întregi. Dacă cel puţin unul din operanzi este

3. Operatorul % poate fi folosit cu operanzi de orice tip? În ce situaţii rezultatul returnat este corect?

real, rezultatul este de tip real. 3. Doar cu operanzi de tip întreg. Rezultatul este corect

4. Cum acţionează operatorii logici? 5. Descrieţi operatorii ++ şi --.

Orală

1. În limbajul C++ putem folosi următoarele categorii

Profesorul adresează clasei întrebări:

puţin unul dintre operanzi este de unul dintre

Conversaţia

doar dacă ambii operanzi sunt numere naturale. 4.

Elevii care au răspuns la întrebări sunt notaţi.

a. Operatorul ! – daca operandul este diferit de 0, rezultatul este 0, altfel rezultatul este 1. b. Operatorul && - daca cel puţin unul din operanzi este 0, rezultatul este 0; dacă ambii operanzi sunt diferiţi de 0 rezultatul este 1. c. Operatorul || - dacă ambii operanzi sunt 0 rezultatul este 0, altfel rezultatul este 1.

5.

++ adună 1 la valoarea unei variabile. - - scade 1

23

Obiectiv e op.

Durat a




Evaluare

din valoarea variabilei.

Captarea atenţiei clasei (1 min) Profesorul anunţă titlul lecţiei, obiectivele operaţionale şi Ascultă profesorul.

Conversaţia

explică modul de desfăşurare a activităţii. O1 O2

30’

Asigurarea transferului de informaţii

Expunerea

Elevilor li se cere să-şi reamintească instrucţiunea Un elev scrie pe tablă sintaxa instrucţiunii dacă… în

Dialogul

pseudocod care descrie structura alternativă. Întreabă

pseudocod. Elevii din bănci vin cu completări dacă

Exerciţiul

elevii care este modul de funcţionare al acestei

este cazul. Răspund la întrebări.

instrucţiuni. Profesorul prezintă sintaxa şi semantica instrucţiunii if.

Elevii notează pe caiete sintaxa şi semantica

Propune elevilor spre rezolvare următoarea problemă:

instrucţiunii.

- Se citesc de la tastatură două numere întregi. Să se Un elev va scrie la tablă rezolvarea acestei probleme. afişeze maximul dintre numerele citite. Prezintă elevilor o altă variantă a instrucţiunii şi le propune următoarea problemă:

Elevii notează pe caiete sintaxa şi semantica

- Se citeşte de la tastatură un număr întreg. Dacă acest instrucţiunii. număr este diferit de 0, să se calculeze şi să se afişeze

Un elev va scrie la tablă rezolvarea acestei probleme.

pătratul lui. Propune elevilor spre rezolvare următoarele probleme: 1. Se introduce de la tastatură un număr n. Să se Elevii rezolvă individual pe calculator problemele, calculeze inversul acestui număr, inv, definit astfel: după care un elev scrie rezolvarea la tablă.

1 / n, 0,

inv = 

pentru n ≠ 0 pentru n = 0

2. Se introduce de la tastatură numerele reale a, b şi c. Să se calculeze valoarea lui e, definit astfel:

24

Obiectiv e op.

Durat a




Evaluare

Exerciţiul

Scrisă

a + b, c > 0  e = a * b, c = 0 a − b, c < 0  Profesorul urmăreşte modul în care lucrează elevii la calculator, îi corectează şi îi ajută dacă este cazul. O1

5’

Fixarea noţiunilor predate prin exerciţii (test)

Elevii rezolvă exerciţiile propuse de profesor.

Evaluarea 2’

Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra Elevii sunt atenţi la aprecieri şi la recomandările activităţii desfăşurate, elevii care au activat în timpul orei

făcute de profesor

Conversaţia

sunt notaţi. Tema pentru acasă 1. Se citeşte o valoare întreagă. Să se precizeze dacă este pozitivă sau nu. (pb. 6/174) 2. Să se calculeze valoarea funcţiei f, definită pe mulţimea numerelor reale, pentru un x citit:

 x 2 − 3, x < 5  x 2 − 5 x + 6, x ≥ 5

f(x)=  3’

3. Se introduce de la tastatură un număr n. Să se

Elevii notează pe caiete tema pentru acasă.

Conversaţia

înlocuiască numărul n cu modulul său, definit astfel:

n, − n,

|n| = 

pentru n ≥ 0 pentru n = 0

4. Se citesc de la tastatură 4 numere întregi a, b, c şi d. Determinaţi care dintre produsele a*b şi c*d este mai mare.

25

Conţinutul ştiinţific al lecţiei

Structura alternativă. Instrucţiunea if Instrucţiunea if este utilizată pentru a descrie în limbajul de programare C++ structura alternativă. Există două forme ale instrucţiunii if: Forma 1: if (expresie) instrucţiune1; else instrucţiune2; Modul de execuţie este următorul: 

se evaluează expresia;



dacă valoarea produsă de aceasta este diferită de 0, se execută instrucţiune1;



dacă valoarea produsă de aceasta este 0 se execută instrucţiune2.

Forma 2: if (expresie) instrucţiune; Modul de execuţie este următorul: 

se evaluează expresia;



dacă valoarea produsă de aceasta este diferită de 0, se execută instrucţiunea subordonată.

26

Numele şi prenumele ______________________________________________ Data ___________________ 4.2.2 Test 9 C 1. Specificaţi prin A (Adevărat) sau F (Fals) valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii: a) Instrucţiunea if este o instrucţiune repetitivă. b) Instrucţiunea if are două forme. c) expresie din construcţia if(expresie) trebuie să conţină obligatoriu un operator relaţional. 2. Uniţi, printr-o săgeată, fiecare elemente al coloanei A cu elementul corespunzător din coloana B (fiecare element din coloana A are un singur corespondent în coloana B). B

A

a=3; if(a>=0) cout<
afişează valoarea absolută a variabilei a (modulul) nu afişează nimic

if(a<0) cout<<-a; else cout<
afişează valoarea 3 afişează valoarea 4

c)

afişează valoarea 16

a=4; if(!a) cout<
Care dintre secvenţele de mai jos este corectă din punct de vedere sintactic? a. k=4; if (k>=0) cout<=0) then cout<=0 cout<
Punctaj: Ex. 1 – 3 p, câte 1 p pentru răspunsurile corecte: a) Instrucţiunea if este o instrucţiune repetitivă. F b) Instrucţiunea if are două forme. A c) expresie din construcţia if(expresie) trebuie să conţină obligatoriu un operator relaţional. F Ex. 2 – 3 p, câte 1 p pentru fiecare corespondenţă corectă (a) → 3; b) → 1; c) → 2) Ex. 3 – 3 p pentru alegerea răspunsului corect a. Oficiu – 1 p

27

4.2.3 Fişă de asistenţă FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. ____ Date generale: Data ţinerii lecţiei: Total elevi în clasă: Subiectul şi tipul lecţiei:

Clasa: Prezenţi:


Obiectivele lecţiei: ........................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................... ................................................................... Obiectivele interasistenţei

PROIECTAREA




AUTOEVALUAREA

Itemi 1. Respectarea programei 2. Claritatea obiectivelor operaţionale 3. Claritatea obiectivelor formativ-educative 4. Raportul obiective operaţionale - obiective formativ educative 5. Corelarea strategiilor didactice cu specificul particularităţilor de vârstă ale elevilor 6. Oportunitatea resurselor bibliografice 1. Asigurarea climatului propice desfăşurării activităţii 2. Activitatea organizatorică 3. Gestionarea corectă a timpului 4. Valorificarea oportună a mijloacelor de învăţământ 5. Munca diferenţiată cu elevii 6. Gradul de activizare a elevilor 7. Diversitatea formelor de organizare a activităţii 1. Relaţia conţinut-obiective operaţionale 2. Logica prezentării cunoştinţelor 3. Gradul sistematizării cunoştinţelor 4. Rigoarea ştiinţifică a conţinutului 5. Utilizarea unui limbaj adecvat 6. Abordare creativă/stimularea creativităţii la elevi 7. Interdisciplinaritatea predării 8 Raportul solicilare-relaxare 9. Caracterul practic-aplicativ al cunoştinţelor ; 10. Valorificarea strategiilor activ-participative 11. Feed-back – ul 1. Strategii de evaluare 2. Principialitatea notării 3. Valorificarea funcţiei notei 1. Adecva rea stilului didactic la particularităţile clasei 2. Interacţiuni profesor-elev. elev-elev, elev-profesor 1. Obiective fixate 2. Raportul dintre conţinut şi realizarea lecţiei 3. Eficienţa lecţiei 4. Menţiuni autocritice NOTA FINALĂ

28

Nota acordată

4.3 Recursivitatea 4.3.1 PROIECT DE LECTIE Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 28 noiembrie 2011 Profesor: TĂBÂRCĂ ANGELICA Clasa: X C Disciplina:Informatica Conditii de desfasurare a activitatii: locul de desfasurare: laboratorul de informatica material didactic folosit: manual, fise de lucru, calculator Continutul activitatii: Recursivitate Tipul lecţiei:evaluare Continut/sisteme de actionare

Dozare

Nr. crt. 1.

Verigile/etapele lectiei Moment organizatoric

2.

Captarea atentiei elevilor

3.

Desfasurarea testului

4.

Predarea testului

Elevii sunt rugati sa predea lucrarile profesorului.

2

5.

Aprecierea rezultatelor

Profesorul stabileste impreuna cu elevii raspunsurile corecte. Daca timpul permite, profesorul va nota la intamplare cateva lucrari. Profesorul face aprecieri cu privire la modul de desfasurare a activitatii si a rezultatelor partiale.

3

•verificarea frecvenţei elevilor; •verificarea existenţei resurselor materiale; •captarea atenţiei Prezentarea continutului ce urmeaza a fi verificat si forma de evaluare Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multipla, precum si rezolvarea a doua probleme . Se rezolva testul de evaluare .

Testul propus este următorul:

29

2 min

3 min

40

Formatii de lucru si indicatii metodologice - se actioneaza asupra intregului colectiv (frontal)

elevii urmaresc cu atentie profesorul

- elevii in liniste rezolva testul de evaluare individual -elevii predau testele cu raspunsurile lor profesorului -elevii sunt atenti la explicatiile profesorului in ceea ce priveste raspunsurile la test

Obs

Numele si prenumele: Clasa X C

4.3.2 Test de evaluare 1. Precizati sirul de numere afisat de programul urmator: # include int n=4; void ex(int k) { if(k
b) 3 2 1

c) 1 1 1

d) 1 2 3 4

e) 1 2 3

2. Se considera functia definita recursiv.Ce va returna f(3)? float f(int i) { if(i==0) return 0; return f(i-1)+i*(i+1); } a) 20

b) 30

c) 10

d) 15

3. Deduceti ce valoare va afisa programul urmator : # include int func(int i) { if (i) return 3*i+2-func(i-1) ; else return 0; } void main() { cout<
a) 0

b)9

c)6

d)25

e)36

4. Se considera functia f definita recursive. Ce va returna f(10)? int f( int x) { if(x<1) return 0 ; else return f(x-3)+x ; } a) 5 b) 24

c) 20

d) 22

5. Ce se afisează la apelul f(15,2) al funcţiei următoare: void f(int n,int x) {if (x>n) cout<<”*”; else { f(n, x+4); cout<
b) 152**

c) *4062

d) 2406*

Se consideră subprogramul: int f(int n) {if(n!=0) if (n%2==0) return 1+f(n/2); else return f(n/2); else return 0;} Ce valoare se va afişa în urma executării instrucţiunii cout<
b) 2

c) 7

d) 5

7. Se citesc de la tastatură n numere intregi. Scrieţi un program recursiv care să afişeze pe ecran doar numerele naturale nenule citite. 8.

Scrieţi o funcţie recursivă care testează dacă un număr natural n>1 este prim.

9. Scrieţi un program care conţine o funcţie recursivă prin care se testează dacă un număr natural x se regăseşte între componentele unui vector v cu n numere naturale. Observaţie: La testele grilă scrieţi şi paşii intermediari prin care ajungeţi la rezultat. Punctaj: Fiecare subiect este notat cu un punct. Se acordă un punct din oficiu. Grila de corectare pentru itemii 1-6 este:

Item 1 2 3 4 5 6

31

Varianta corectă b a c d c b


Clasa: Prezenţi:


Obiectivele lecţiei: ........................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................... ................................................................... Obiectivele interasistenţei

PROIECTAREA




AUTOEVALUAREA


32

Nota acordată

4.4 Metoda de programare Backtracking

4.4.1 Proiect didactic Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 7 decembrie 2011 Profesor: TĂBÂRCĂ ANGELICA

Obiectul:Informatică Clasa: a XI-a A matematică informatică intensiv, C++ Durata: 50 min. Obiectivul general:Metode de programare Subiectul lecţiei: “Metoda de programare Backtracking”- prezentarea generală a metodei Tipul lecţiei: lecţie de dobândire de noi cunoştinţe Spaţiul de desfăşurare al lecţiei: sala de clasă Obiective operaţionale : O.1 Să ştie când se utilizează metoda în rezolvare de probleme; O.2 Să cunoască principiul care stă la baza metodei; O.3 Elevii vor fi capabili să implementeze metoda în diferite aplicaţii; Metode de învăţare, predare, evaluare: metoda tradiţională, conversaţie, transferul de cunoştinţe, analiză, sinteză, compararea, generalizare, clasificare, activitatea cu întrebări şi situaţii de problemă, metoda dialogului, cercetarea, programare, algoritmică, euristică. Mijloace didactice: manualul, fişele, calculatorul Bibliografia: 1. Manual de informatică intensiv, clasa a XI-a ,varianta C++ Vlad Huţanu şi Tudor Sorin 2. Tehnici de programare - aplicaţii, Cornelia Ivaşc şi Mona Prună

33

Desfăşurarea activităţii: Obiectivele operationale

Conţinutul

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Conexiunea inversă

(min)

1

2

3

4

5

6

7

Salut elevii. Apelul. Anunţarea subiectului şi obiectivelor lecţiei.

Scriu în caiete subiectul.

Pun întrebări legate de metodele studiate precum şi de noţiunea de stivă

Elevii participă activ la recapitularea orală a noţiunilor cunoscute.

1. Moment organizatoric. Captarea atenţiei

2. Actualizarea cunoştinţelor obţinute la lecţiile precedente şi care sunt necesare în prezentarea noii lecţii. 3.Prezentarea metodei: -

Timp

Etapele lecţiei

când se utilizează metoda backtracking principiul care stă la baza metodei implemen tarea metodei crearea algoritmului de bază

Metodele învăţate anterior sunt: metoda Divide et impera şi metoda Greedy O.1 O.2 O.3

Stiva este aceea formă de organizare a datelor în care operaţiile de introducere şi scoatere a datelor se fac în vârful ei. Se pot simula folosind atât alocarea statică, cât şi alocarea dinamică. Întreg principiu al recursivităţii se bazează pe structura de tip stivă. Utilizarea metodei: se foloseşte în rezolvarea problemelor care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: -

soluţia poate fi pusă sub forma unui vector S=(x1,x2,..., xn) , cu xi € Ai , i=1,n ; - mulţimile A1, A2,..., An sunt mulţimi finite, iar elementele lor se consideră că se află într-o relaţie de ordine bine stabilită; - nu se dispune de o altă metodă de rezolvare mai rapidă; Se explică pe exemplu (Exemplu 1) Observaţii: 34

Explicaţii

2

Chestionarea orală

7

Întrebări

8

-

nu pentru toate problemele n este cunoscut de la început; - x1, x2,..., xn pot fi la rândul lor vectori; - în multe probleme, mulţimile A1, A2,..., An coincid; - tehnica backtracking are ca rezultat obţinerea tuturor soluţiilor problemei. În cazul în care se cere o singură soluţie se poate forţa oprirea atunci când a fost găsită. Principiul care stă la baza metodei backtracking: Pentru a se înţelege principiul se foloseşte exemplul generării permutărilor(Exemplul 2). Principiul este destul de simplu: se presupun generate x1, x2,..., xk-1 elemente ale vectorului soluţie. Se caută să se completeze, la pasul k, elementul xk. Se alege o valoare(nu în mod aleator) din Ak. Dacă se constată că valoarea nu e bine aleasă (păstrând-o nu se va ajunge la soluţie) se încearcă căutarea altei valori din mulţime. Dacă nu s-a găsit o asemenea valoare, se reia căutarea pentru componenta k-1(se face pasul înapoi), în caz contrar, se trece la componenta k+1 (se face pasul înainte).

Elevii participă la generarea soluţiilor exemplului prezentat.

Întrebări

10

Procedeul se repetă până când vectorul soluţie are toate componentele construite. Implementarea metodei Se construieşte algoritmul (Algoritm) cu aplicarea acestuia la aplicaţia permutări. 35

Ajută la construcţia algoritmului şi implementarea acestuia în

10

Se încearcă specificarea condiţiei continuare pentru diverse aplicaţii.

exemplu Evidenţiez răspunsurile şi apreciez participarea la lecţie, notez şi argumentez

4. Notarea, aprecieri.

5. Tema pentru acasă

de

Exerciţii pagina 97, manual

36

Specific subiectele pentru tema de acasă

Notarea

Elevii scriu în caiete

3

2

Exemplul 1. Generarea permutărilor Enunţ: Se citeşte un număr natural n. Ce cere să se genereze toate permutările mulţimii {1, 2, …,n} Dacă n=3, mulţimile A1 = A2 = A3 ={1, 2, 3} Soluţiile ar fi: 123 132 213 231 312 321 € A3 € A2 € A1 Observaţie importantă Se observă, că elementele mulţimilor sunt în ordine strict crescătoare şi consecutive. Aşadar modul de alegere din mulţime nu este aleatoriu ci se face în funcţie de ordinea elementelor. Exemplul 2. Pentru enunţul de la exemplul anterior, generăm, cu ajutorul stivei, soluţiile prim metoda backtracking. pas1 pas 2 pas3 pas 4 n=3

1 11

1

2

3

1

2

2

2

2

3

1

1

1

1

1

1

pas 1 Se ia primul element din mulţimea A1 şi se pune pe nivelul 1 al stivei. Nu există deocamdată nici o restricţie deoarece există permutări ce încep cu 1. Se trece la completarea următorului nivel al stivei. pas 2 Se ia primul element din mulţimea A2 şi se pune pe nivelul 2 al stivei. Se observă că valoarea 1 a mai fost introdusă în vectorul soluţie, pe nivelul anterior, şi, în acest caz valoarea 1 nu poate fi ataşată la vectorul soluţie. Aşadar, se ia următorul element din mulţimea A2, adică 2. Se constată că poate fi introdusă în vectorul soluţie. Se trece la completarea următorului nivel al stivei. pas 3 Se ia primul element din mulţimea A3 şi se pune pe nivelul 3 al stivei. Se observă că valoarea 1 a mai fost introdusă în vectorul soluţie, pe nivelul anterior, şi, în acest caz valoarea 1 nu poate fi ataşată la vectorul soluţie. Aşadar, se ia următorul element din mulţimea A3, adică 2. La fel ca valoarea 1, 2 nu poate fi introdus în stivă. Se trece la următorul element din mulţime, 3. Se constată că poate fi introdusă în vectorul soluţie. S-au completat toate nivelele stivei şi deci soluţia este 1 2 3. pas 4 Pentru nivelul 3 al stivei nu mai există o altă valoare din mulţimea A3 ce poate fi adăugată. Din acest motiv, se revine la nivelul 2 al stivei (înapoi) şi se completează cu următoarea valoare din mulţimea A2 ce nu a fost utilizată, adică 3. Se trece la completarea următorului nivel al stivei. 37

Procedeul se repetă până când nu se mai poate introduce o valoare pe nivelul 1 al stivei. În acel moment s-au generat toate soluţiile problemei. Algoritmul Se poate constui destul de uşor următorul algoritm: k=1; // nivelul stivei st[k]=x; // iniţializez nivelul k al stivei cu o valoare x egală cu predecesorul primei valori din Ak while (k > 0) // există nivele necompletate şi nu s-au generat toate soluţiile { q=0; // presupun că nu s-a găsit elementul ce poate fi adăugat în st[k] while ( !q && există element succesor al lui st[k] netestat în multimea Ak ) { st[k]= succesor; if (valid (k)) q=1; // se verifică dacă se poate adăuda la soluţie } if( !q) k=k-1; // se coboară în stivă else if ( solutie(k)) // s-a ajuns la soluţie scrie soluţia else { k=k+1; // se trece la nivelul următor şi se reia procedeul st[k]=x; } } Exemplu: permutări k=1; // nivelul stivei st[k]=0; // iniţializez nivelul k al stivei cu o valoare x egală cu predecesorul primei valori din Ak while (k > 0) { q=0; while ( !q && (st[k]+1
return q; } Aplicaţie: Pentru a determina toate modalităţile de a scrie pe 9 ca sumă de numere naturale nenule distincte, un elev foloseşte metoda backtracking generând, în această ordine, toate soluţiile 1+2+6, 1+3+5, 1+8, 2+3+4, 2+7, 3+6, 4+5. Aplicând exact aceeaşi metodă, el determină soluţiile pentru scrierea lui 12. Câte soluţii de forma 3+ … există? a. 7 b. 2 c. 1 d. 4

39


Clasa: Prezenţi:


Obiectivele lecţiei: ......................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ....................................................................... Obiectivele interasistenţei

PROIECTAREA




AUTOEVALUAREA


40

Nota acordată

FIŞA PSIHOPEDAGOGICǍ NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI …………………………………………………………. …… I. DATE PERSONALE 1. Data şi locul naşterii ………………………………………………………………………….……. 2. Domiciliul…………………………………………………………telefon …………………………. ….. a. Familia Tatǎl : nume: …………………………… prenume: ……………………………………. Profesia: ……………………………………. Locul de muncǎ: ……………………………………. ……. Mama: nume ………………………………. prenume: …………………………..……… Profesia: …………………………………….. Locul de muncǎ: …………………………………………. Al cǎtelea copil este În familie ……………………………………………. Fraţi/surori; nume/prenume/vârstǎ: 1………………………………………………………………………………………………………….. 2. ………………………………………………………………………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………………………………… II.

DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL

1. Armonie în familie

Conflicte

Familie dezorganizatǎ

2. Condiţiile materiale ale familiei foarte bune bune modeste nesatisfǎcǎtoare …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… III.

DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:

- dezvoltare fizicǎ normalǎ …………………………………………………………………………….. - boli ………………………………………………………………………………………..………….. - deficienţe, handicapuri ………………………………………………….…………………………..

41

IV. DATE ASUPRA ŞCOLARITǍŢII 1. Situaţia şcolarǎ Clasa

Media anualǎ

OBIECTE CU REZULTATE MAI BUNE MAI SLABE

REPETENŢIE/CORIGENŢE

2. Succese deosebite la concursuri: …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………. 3. Manifestǎri în timpul lecţiei :

atenţie

receptivitate

4. Modul de pregǎtire a lecţiilor: cu regularitate

participare la discuţii

prin efort propriu

nu are iniţiativǎ proprie 5. Factori explicativi ai succesului sau insuccesului …………………………………………………. …… …………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………

V.

INTEGRAREA SOCIALǍ A ELEVULUI 1. Conduita în familie a. faţǎ de pǎrinţi : …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… b. relaţiile cu fraţii …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… c. participare la activitatea familiei ………………….. …………………………………………………… 2. Conduita în şcoalǎ : a. relaţiile cu profesorii …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ………..b. relaţiile cu colegii …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3. Conduita în grupul de prieteni …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………

42

VI. CARACTERIZARE Nivel de dezvoltare Slab 1.

Rezultate la învǎţǎturǎ

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Nivelul de inteligenţǎ Atenţia Memoria Spiritul de observaţie Limbajul Echilibrul emotive Fire inchisǎ / deschisǎ Ritmul activitǎţii Sârguinţa Încrederea în forţele proprii Independenţǎ Alte trǎsǎturi pozitive Alte trǎsǎturi negative

12. 13. 14.

Mediocru

Bun

Foarte bun

Excepţional

RECOMANDǍRI …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ……….... PROFESOR …………………………………

43

Caiet de Practica Pedagogica

Recommend Documents