1.Evoluția istorică a bonitării terenurilor agricole
1.1. Caracteristica apariției primelor încercări de clasificare a terenurilor
după clase de bonitate.
Sistemul de clasificare si bonitare a solurilor pentru îmbunatatirea calitatii cercetarilor pedologice a fost elaborat la solicitarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si este o varianta mai perfectionata a sistemului analogic, aprobat ca document normativ pentru Cadastrul Funciar General prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 24 din 11.01.1995. Acest sistem reprezinta o clasificare regionala a solurilor, bazata pe clasificarea naturalista rusa si nu pretinde la noutate stiintifica, in sistemul de clasificare propus s-au introdus unele elemente si standarde din sistemul FAO/ UNESCO si cel din Romania, pastrand totodata elementele traditionale ale pedologiei pedologiei nationale. nationale. Unitatile Unitatile taxonom taxonomice ice de sol sol sunt separate separate la doua niveluri: niveluri: - nivelul superior (lista sistematica a tipurilor si subtipurilor de soluri); - nivelul inferior (genuri, specii, varietati si variante de sol). Pentru identificarea unitatilor de sol sunt date: definirea orizonturilor pedogenetice, pedogenetice, caracteristicile caracteristicile care se asociaza acestora, acestora, elementele elementele care stau la baza diagnozei diagnozei solurilor. solurilor. Dupa aceasta aceasta sunt prezentate prezentate elementele elementele formative formative pentru denumirea tipurilor si subtipurilor de sol, conform carora sunt definite caracterele diagnostice folosite la incadrarea lor in taxonomia la nivel superior. Lista sistematica cu notele de bonitare a tipurilor si subtipurilor de sol este totodata si o scara de bonitare a acestor unitati taxonomice. La intocmirea acestei scari au fost utilizate scarile de bonitare a solurilor Moldovei elaborate de Raisa Luniova si Ludmila Reabinina (1981).
In partea a doua a lucrarii sunt expusi indicatorii pedologiei utilizati la clasificarea solurilor la nivel inferior, fiecare cu treptele scarii valorice si coeficientii de bonitare pentru calcularea capacitatii de productie a solurilor. Foarte important este faptul ca sistemul propus de clasificare a solurilor este deschis si poate fi modificat, adica pot fi introduse unitati taxonomice noi sau abandonate cele vechi fara a distruge integritatea sistemului. Consideram ca sistemul de clasificare si bonitare propus va contribui la crearea sistemului informational al calitatii solurilor din Moldova. 2. Descrierea procesului de bonitare cadastrală 2.1. Noțiuni de bază
Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a construcțiilor se intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic. O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara studiile de cartare pedologica executate de specialisti in pedologie nu se pot realiza lucrarile de bonitare cadastrala. Bonitarea terenurilor agricole reprezinta o actiune complexa de cercetare
si de apreciere cantitativa a principalelor conditii care determina rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosinta si cultura. Deoarece capacitatea de productie a terenurilor se modifica sub influenta factorilor naturali, dar mai ales datorita interventiei omului, bonitarea trebuie actualizata in permanenta. Solul
este partea superioară, afânată superioară, afânată, a litosferei a litosferei , care se află într -o continuă
evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loess. El poate proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienți de numește oligotrofic.
Știința care studiază geneza, evoluția, structura și distribuția solurilor se numește pedologie . 2.2. Bonitarea terenurilor în funcție de sol, climă, hidrologie, relief.
Influentarea conditiilor naturale prin lucrarile de imbunatatiri funciare duce, in toate cazurile, la modificarea insusirilor factorilor de mediu, care devin mai favorabile pentru cresterea plantelor. Activitatea de cercetare si de precizare a efectului diverselor masuri de ameliorare si cuantificare a acestui efect reprezinta obiectul lucrarilor de
”potentare” a notelor de bonitare pentru terenurile ameliorate si clasificarea acestora in raport cu modul in care, una sau alta dintre masurile de ameliorare, modifica starea lor actuala de productivitate. Principiul, care sta la baza calculului notelor de bonitare potentate, este acela ca: fiecare insusire se apreciaza sub aspectul favorabilitatii pentru o anumita planta sau folosinta in mod diferentiat, dupa gradul in care aceasta insusire a fost modificata in bine prin lucrarile ameliorative. Cel mai tipic exemplu dupa care se poate judeca efectul masurilor de ameliorare este cel al desecarii si drenajului terenurilor. Modificari ale insusirilor factorilor naturali se pot realiza prin irigatii (clima), drenaj (sol, hidrologie), combaterea eroziunii (sol), desalinizarea (sol), indiguire (teren in ansamblu). Prin aplicarea unor tehnologii corecte de lucrare a solului, de lupta impotriva buruienilor buruienilor si a daunatorilor, daunatorilor, de folosire folosire de soiuri si hibrizi cu calitati biologice biologice superioare, prin folosirea unor doze echilibrate de ingrasaminte si amendamente, se poate ajunge la obtinerea unor recolte din ce in ce mai mari la hectar si implicit la punctul de bonitare. bonitare. In ansamblu, problema determinarii corecte a influentelor antropice asupra insusirii factorilor de mediu este suficient de dificila si ea necesita investigatii suplimentare.
2.3. Principiul bonitării cadastrale a terenurilor agricole, materialele cartografice utilizate în acest scop. Categoriile de soluri a Republicii Moldova.
A precierea calității și evaluarea potențialului de producere se efectuează pe baza unor unor principii principii concrete. concrete. Principiul de bază
în lucrările de bonitate cadastrală constă în aprecierea
calității terenurilor, în funcție de capacitatea de a fi utilizate ca mijloc de producție. La bonitare se apreciază însușirile atît spațiale ale terenurilor (relieful, hidrologia etc.), cît și morfologice, fizice, chimice, biochimice ale solurilor, care, în totalitatea lor, exprimă potențialul de producție al terenurilor respective pentru agricultură. Al doilea principiu
constă în faptul că un sol este cu atît mai bun cu cît el
oferă condiții mai bune pentru cultivarea unui număr cît mai mare de plante. Pe de altă parte, solurile degradate prin procese de eroziune, sărăturare, alunecări sunt cultivării plantelor pentru pentru producția agricolă. agricolă. mai puțin favorabile cultivării Al treilea principiu are în vedere că, c ă, pe ternurile favorabile tuturor culturilor,
zonele climaterice limitează arealul de cultivare a unor plante, iar cadrul unei zone climaterice interesel e economice sunt hotărîtoare în stabilirea categoriilor de
folosință și a plantelor ce urmează a fi cultivate. Toate aceste elemente se iau în considerație la determinarea gradului de fertilitate.
Bonitarea cadastrală nu se limitează numai la aprecierea fertilității solurilor și altor condiții pedoclimaterice, dar caută să pună în evidență și în ce măsură producția agricolă căpătată corespunde gradului stabilit de fertilitate a solurilor. Aceasta se realizează în cunoștința faptului că sunt numeroase cazuri în care pe soluri foarte fertile se obțin producții scăzute și invers.
3. Determinarea bonității terenului agricol 3.1. Descrierea calitativă a terenului. Starea actuala a învelisului de sol poate fi caracterizata prin suprafetele terenurilor
cu diferite clase de bonitate. Bonitatea solurilor din Republica Moldova
Clasa de bonitate
Nota de bonitate, puncte
Suprafata, mii ha
I II III IV V VI VII Media pe tara
81-100 71-80 61-70 51-60 41-50 21-40 <20 63
689 536 382 382 303 153 178 2556
Cota din suprafata terenurilor agricole, % 27 21 15 15 9 6 7 100
Recolta grâului de toamna, q/ha
32-40 28-32 24-28 20-24 16-20 8-16 26
Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole – critica. Deformarea asolamentelor (majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu culturi leguminoase), micsorarea volumului de îngrasaminte organice de 20-30 ori, celor minerale de 1520 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si elementelor biofile în soluri si la degradarea biologica a lor. În anul 2002 în mediu s-au încorporat în sol circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea optima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilor perene în ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-200 mii ha pâna la 45-50 mii ha. Ca rezultat bilantul humusului este negativ – minus 0,6 – 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha.
Actualmente din elementele nutritive în prim minim este azotul, care limiteaza obtinerea recoltelor înalte de calitate superioara. În anul 2003 nivelului optim de rezerve a azotului mineral (N-NO 3 ) în sol (110-140 kg/ha) corespundeau numai 2-5% din teritoriile cercetate. A doilea element dupa importanta nutritiva este fosforul. Continutul de fosfor mobil în solurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g de sol si se afla la granita între gradatiile scazut si moderat. Regimul potasiului – a treilea element nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor înalte pe 90% din terenurile agricole.
Fertilitatea solului scade treptat, se intensifica fenomenele de „seceta” si de desertificare. În baza analizei datelor Cadastrului Funciar din 1989 si 2003 au fost facute urmatoarele concluzii:
• cota terenurilor utilizate la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare – 63,6 % din suprafata totala a fondului funciar, ceea ce nu permite mentinerea unui echilibru ecologic ;
• în rezultatul reformei funciare a devenit imposibila efectuarea lucrarilor de protectie, protectie, ameliorare ameliorare si utilizare durabila durabila a solurilor, solurilor, cauza principala principala fiind privatizarea privatizarea si segmentarea segmentarea puternica puternica a terenurilor, terenurilor, folosirea folosirea nerationala nerationala si altele. altele.
• defrisarea pe parcursul reformei funciare a circa 110 mii ha de plantatii multianuale ce a condus la micsorarea diversitatii biologice si a potentialului de depozitare a carbonului din atmosfera în forma de masa lemnoasa. Care sunt posibilitatile de mentinere si sporire a fertilitatii solului? Credem ca principalele principalele din acestea acestea sunt:
• utilizarea si încorporarea în în sol a 6-7 mln. t îngrasaminte organice;
• majorarea cotei culturilor leguminoase în asolamentele de câmp pâna la 20-25% cu acumularea în sol în mediu a 30-35 kg/ha azot;
• aplicarea sistemului optim de îngrasaminte minerale de 236 mii t. substanta activa, inclusiv circa 100 mii mii t. azot, 91 mii mii t. fosfor si 45 mii t. potasiu. Implementarea complexului de masuri în practica agricola va asigura conservarea si sporirea fertilitatii solurilor, obtinerea recoltelor scontate si protectia mediului. 3.2. Necesitatea și scopul bonitării
ilor este necesară pentru: Bonitarea terenur ilor
Evaluarea terenurilor și stabilirea diferențiată a impozitului funciar; Justificarea excluderii terenurilor din circuitul agricol; Argumentarea proiectelor de înbunătățiri funciare
Bonitarea se realizează în baza lucrarilor tehnice cadastrale, a studiilor pedologice pedologice e fectuate la scara 1:10000 sau mai mari,în funcție de suprafața terenului și condițiile de bonitate. Solurile din planurile pedologice sunt trecute pe planurile cadastrale actualizate pe care sunt categoriile categoriile de folosi nță a terenurilor agricole. După aceasta, utilizînd indicii de bonitare pentru fiecare sol, se calculează bonitatea fiecărui sector de teren sau parcelă, îndependență de categoria de folosință.
Indicii de bonitate a terenurilor agricole au fost stabiliți pentru prima dată în Regulamentul cu privire la documentația cadastrului funciar general, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.24 din 11.01.1995. Scopul şi necesitatea bonitării o deducem chiar din noţiunea bonitării terenurilor, astfel devenind clar faptul că folosit in agricultura, solul îşi schimbă multe din proprietăţi şi de aceea trebuie urmărită în timp evoluţia acestuia în regim amenajat, ast fel încît exploatarea agricolă să fie raţională, fără să afecteze
potenţialul natural de fertilitate al solului. Şi anume bonitarea constă în efectuarea acestei urmăriri, a unui studiu complex.
3.3. Documentele întocmite în procesul bonetării
și înregistrarea
modificărilor cu conținut calitativ.
În urma procesului de bonitare se întocmesc următoarele documente: – este o hartă pe care sunt indicate toate tipurile de soluri 1. Harta pedologică – este de pe teritoriul dat, h otarele solurilor și numarul solurilor care este reprezentat în legendă. 2. Lista solurilor – este prezentată lista cu toate solurile de pe sectorul dat și bonitatea bonitatea lor. 3. În cazul cînd bonitarea se face în mod individual se eliberează Certificat al st ării ării de calite și capacității de producție a înveliș ului de sol a sectorului de teren
unde la fel sunt arătate toate tipurile de soluri, bonitatea și suprafața
lor.
Înregistrarea modificărilor cu conținut calitativ se face la Oficiul cadastral teritorial în baza documentelor întocmite ân urma bonitării cadastrale. 4. Particularităţile bonitării terenurilor agricole peste hotare 4.1. Romania
În Romania, bonitarea se fac e pe seama sistemului elaborat și imbunatățit de catre D. Teaci. În interpretarea practică a cercetarii condițiilor naturale pentru
nevoile producției agricole se deosebesc două laturi și anume : bonitarea si caracterizarea tehnologică a terenurilor. Exprimarea favorabilitatii pentru diferitele se face prin note de bonitare in conditiile naturale si potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea aplicarea lucrarilor lucrarilor de imbunatatiri imbunatatiri funciare funciare si a unor tehnologii tehnologii curente ameliorative. Pentru calculul notelor de bonitare se folosesc anumiti indicatori, denumiti indicatori de bonitare , iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative,
se
utilizeaza
indicatorii
de
potentare.
Bonitarea pentru conditii naturale se face pentru portiuni de teritoriu, pe care
fiecare din factorii naturali se manifesta uniform, numite unitati de teritoriu ecologic omogene (TEO). Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea, delimitarea, caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol), peste harta cu unitati cartografice delimitate, pe baza indicatorilor de relief, clima, hidrologie si antropici. 5. Concluzii.
În urma studierii temei date am constatat că, bonitarea constă în efectuarea unui studiu complex de cercetare și de apreciere cantitativ ă a principalelor condi ţii care determin ă rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor
ă. Pentru a fi în permanență la curent cu condiţii pentru fiecare folosin ţă şi cultur ă. calitatea și capacitatea unui sector de teren și a duce o evidență a evoluției lui în
timp se îndeplinesc lucrările de bonitare cadastrală. Deasemenea cunoscînd tipurile de solori de pe terenul dat știm ce culturi să cultivăm pe el pentru a obține maximum profit și cum să păstrăm p ăstrăm calitățile solului. În urma bonitării cadastrale proprietarul are posibilitatea și de a calcula impozitul funciar care trebuie să–l achite în corespundere cu calitățile reale ale terenului.
