ASIGURĂRILE AGRICOLE ÎN ROMÂNIA
CUPRINS
INTRODUCERE Introducere....................................................................................................................................... 3 I. Evoluţia asigurărilor agricole din România.............................................................................. 5 1. 1. Repere istorice privind privind evoluţia evoluţia societăţilor agricole agricole din România...............................5 1. 2. Dezvoltarea pieţelor asigurărilor agricole după anul 1990.............................................8 1.3. Evoluţii recente pe piaţa asigurărilor din România........................................................10
II. Prezentarea asigurării buchet rural de la Asirom…………………………………………..15 2. 1. Asigurarea facultativă a pădurilor.................................................................................17 2. 2. Asigurarea facultativă a păsărilor emu şi a struţilor.................................................... struţilor......................................................18 ..18 2. 3. Asigurarea facultativă a găinilor...................................................................................19 2. 4. Asigurarea facultativă a familiilor de albine.................................................................20 2. 5. Asigurarea facultativă a animalelor...............................................................................22 2. 6. Asigurarea facultativă a peştilor....................................................................................23 2. 7. Asigurarea facultativă a culturilor agricole la valoare fixă...........................................24 2. 8. Asigurarea facultativă a animalelor de companie................................................. companie.........................................................25 ........25 2. 9. Asigurarea facultativă a culturilor agricole, a culturilor de legume, a rodului viilor şi a rodului pomilor pomilor fructiferi...............................................................................................26 fructiferi............................................................................... ................26
III. Implicarea statului în asigurările agricole din România......................................................28 3. 1. Legea nr. 381/2002........................................................................................................28 3. 2. Hotărârea nr. 756 din 21 iulie 2010.................................................. 2010...............................................................................31 .............................31
Concluzii...........................................................................................................................................37 Bibliografie.......................................................................................................................................38 Datorită acurateţii, incertitudinii incertitudinii dar şi răspunderilor răspunderilor cu care se întâlnesc la fiecare asigurările le de bunuri, persoane şi răspundere civilă, experienţa dar şi practica pas, asigurări
curentă au impus necesitatea reglementării raporturilor dintre persoanele fizice şi juridice care iau parte la asigurare, în calitate de asiguraţi, şi respectiv societăţile de asigurare, bunurile şi persoanele care c are sunt cuprinse în asigurare, riscurile acoperite prin asigurare, drepturile şi obligaţiile ce revin părţilor din asigurare, etc.
2
Asigu Asigurar rarea ea este este opera operaţi ţiune uneaa prin prin care care un asigur asigurăto ătorr const constitu ituie, ie, pe princi principi piul ul mutualităţii un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea unor anumite riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate. Asiguratorul este persoana juridică (societatea de asigurare), care în schimbul primei de asigurare încasate de la asiguraţi îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamităţi naturale sau accidente, de a plăti suma asigurată la producerea unui anumit eveniment în viaţa persoanelor asigurate sau de a plăti o despăgubire despăgubire pentru prejudiciul prejudiciul de care asiguratul asiguratul răspunde faţă faţă de terţe persoane. Asiguratul este persoana fizică sau juridică (clientul) care, în schimbul primei de asigur asigurare are plăti plătite te asigu asigurăt rătoru orulu lui,i, îşi asigur asigurăă bun bunuri urile le împot împotriv rivaa anumit anumitor or calami calamităţ tăţii naturale sau accidente, ori persoana fizică ce se asigură împotriva unor evenimente evenimente ce pot apărea în viaţa sa, precum şi persoana fizică sau juridică ce se asigură pentru prejudiciul pe care îl poate produce unor unor terţe persoane. persoane. Contractul de asigurare sau poliţa, este actul juridic care se încheie între asigurat şi asigurător în cazul asigurărilor facultative. Prin acest act, asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare, iar asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să achite, asiguratului asiguratului sau beneficiarului asigurării, despăgubirea sau suma asigurată. În cazul cazul asigu asigurăr rărilo ilorr de bunur bunuri,i, de regulă regulă,, inter interesu esull asigur asigurabi abill este este intere interesul sul proprietarului proprietarului bunului asigurat care este conştient că fără asigurare suportă o eventuală pagubă determinată determinată de distrugerea sau avarierea avarierea bunului. Orice persoană fizică sau juridică, care este proprietarul terenului agricol cultivat sau care deţine terenul agricol printr-un act scris şi are un interes legitim vădit sau vreo răspu răspund ndere ere pentru pentru exploa exploatar tarea, ea, conser conservar varea ea şi prote protejar jarea ea acestu acestuia, ia, poate poate înche încheia ia o asigurare agricolă. Se pot asigura toate culturile agricole şi cereale, plante tehnice, plante medicinale şi aromat aromatice ice,, legumi leguminoa noase se alimen alimentar tare, e, plant plantee de nutreţ nutreţ,, carto cartoff şi legume legume,, cultur culturii semincere, rodul viilor, pomilor şi hameiului, arbuşti fructiferi, căpşun, culturile din sere, pepinierele pomicole pomicole şi viticole, etc.
3
În funcţie de solicitarea clientului se pot acoperi prin asigurare: îngheţurile târzii de primăvară, grindina, efectele directe ale ploilor torenţiale, furtuna/vijelia, alunecările şi prăbuşirile/surpările prăbuşirile/surpările de terenuri cultivate, îngheţurile îngheţurile timpurii de toamnă denumite generi genericc riscur riscurii standa standard rd sau numai numai:: grind grindina ina,, efecte efectele le direc directe te ale ploil ploilor or torenţ torenţial iale, e, furtuna/vijelia furtuna/vijelia denumite generic riscuri standard reduse. Suma care trebuie plătită, ca prima de asigurare, de o persoană care încheie un contract de asigurare a culturilor agricole, reprezintă o cotă procentuală din cuantumul sumei asigurate, iar mărimea acesteia depinde de: •
localizarea geografică a terenurilor cultivate;
•
structura culturilor;
•
cheltuielile tehnologice necesare pentru fiecare cultură pentru obţinerea
producţiei; Prima Prima de asigu asigurar raree se poate poate plăti plăti:: integ integral ral la data data înche încheier ierii ii contra contractu ctulu luii de asigurare sau în rate, cu termene precise de plată, stabilite prin contract. Au nevoie de asiguarea agricolă:
Persoanele care cultivă terenurile agricole şi doresc să le fie asigurată
protecţia recoltelor recoltelor împotriva efectelor distructive distructive ale factorilor factorilor naturali de de risc.
Persoa Persoanel nelee care care au angaja angajatt un credi creditt bancar bancar pentru pentru dezvol dezvoltar tarea ea unei unei
activităţi agricole, pe toată durata de rambursare a creditului. creditului.
Persoanele care au luat în arendă terenuri
Persoa Persoanel nelee care care au înche încheiat iat un contra contract ct de conces concesio ionar naree cu Agenţ Agenţia ia
Dome Do meni niil ilor or Stat Statul ului ui pent pentru ru toat toatee cult cultur uril ilee de pe acest acestee tere terenu nuri ri,, pe toat toatăă dura durata ta contractului de concesionare.
Capitolul 1 EVOLUŢIA PIEŢEI ASIGURĂRILOR AGRICOLE DIN ROMÂNIA La început asigurările agricole au existat sub forma unor asociaţii de întrajutorare, întrajutorare, cele mai multe cu caracter local în care regulile erau trasmise prin viu grai între membrii
4
colectivităţii, treptat reglementarea acestora a căpătat forma scrisă, astfel s-a dezvoltat şi gradul de organizare a asigurărilor. asigurărilor.
1.1. Repere istorice privind evoluţia societăţilor de asigurări agricole În secolul al XII-lea în Islanda au fost consemnate forme primare de asigurare sub forma unor asociaţii mutuale, constituite câte una la fiecare 20 de gospodării, care acopereau pe principiul reciprocităţii daunele din pierderile de animale. În secolul al XVIII-lea, în Scoţia a fost introdusă asigurarea contra riscului de grindină, motivată de frecvente cazuri de pagubă pe care le-au înregistrat cultivatorii de cereale. În secolul următor (1832) , în Germania, la Leipzig, Ernest Albert Masius a întemeiat prima societate germană de asigurări de vite, bazată pe principiile mutualităţii. În România primele forme ale asigurărilor agricole au apărut în secolul al XVIIlea, lea, fiin fiindd vorb vorbaa de asoc asocia iaţi ţiii de într întraj ajut utor orar aree cu nume numele le de HOPŞA HOPŞA care care reun reunea eauu crescătorii de animale dintr-o comună. Treptat locul asociaţiilor de întrajutorare este luat de societăţi de asigurare care îşi lărgesc obiectul de activitate, oferind protecţia contra cost pentru riscuri diverse. În România primele societăţi comerciale autohtone de asigurări s-au înfiinţat în a doua parte a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, procesul constituirii şi evol evoluţ uţie ieii lor lor fiin fiindd lega legatt de feno fenome mene nele le de cent centra rali liza zare re.. Migr Migrar aree şi expa expans nsiu iune ne a capit capitalu alulu lui.i. În peisaj peisajul ul econom economic ic al Români României ei au apăru apărutt societ societăţi ăţi de asigur asigurare are ca Transilvania (1866), Dacia (1871), România (1873), Naţionala (1882), Generala (1887), Agricola (1906), etc. Cât priveşte riscurile specifice agriculturii societăţile de asigurări create practicau în mod selectiv asigurări de incendii şi grindină. Asigurarea vitelor, de exemplu, nu era practicată de către asigurători. asigurători. Sub aspec aspectt tehni tehnic, c, tarifu tarifull de prime prime aplica aplicatt asigu asigurăr rărilo ilorr de grindi grindină nă de către către asigurători se stabilea în funcţie de doi factori şi anume de amplasarea geografică a culturii şi de felul culturii asigurate. Astfel teritoriul (de până în anul 1918) al României a fost împărţit în 30 de zone graduale de risc, iar în raport cu sensibilitatea plantelor expuse la riscul de grindină s-au stabilit patru grupe de risc şi anume : I.
Porumb
5
II.
Cereale păioase
III. III.
Rapi Rapiţă ţă,, mază mazăre re,, faso fasole le şi floa floare reaa-so soar arel elui ui
IV.
Plante de nutreţ
Tarifele de primă se modificau anual în funcţie de incidenţa de risc şi de experienţa asigurătorilor. asigurătorilor. Fiecărui judeţ, iar în cadrul lui, fiecărei moşii sau comune îi era atribuită o clasă de asigurare din cele treizeci, astfel încât să se stabilească în mod adecvat tariful de prime aferent fiecărei moşii şi respectiv culturii asigurate. Întrucât riscul de grindină făcea parte din aşa-zisa categorie a riscurilor grele, societăţile româneşti erau asigur asigurate ate la mari mari reasig reasigură urăto tori ri intern internaţi aţion onali ali,, partea partea cedată cedată în reasig reasigur urare are era de aproximativ de 50%. În ceea ce priveşte asigurarea animalelor, deşi riscurile de accidente, îmbolnăviri erau erau crescu crescute, te, aceast aceastaa nu şi-a şi-a găsit găsit materi materiali alizar zarea ea printr printree produs produsele ele socie societăţ tăţil ilor or de asigur asigurare are,, rămânâ rămânând nd la stadi stadiul ul de proiec proiect.t. Necesi Necesitat tatea ea asigu asigurăr rării ii animal animalelo elorr a fost fost semnalată încă din anul 1865 când medicul veterinar şef al statului M. Colbea a înaintat guvernului “Proiectul “Proiectul de lege pentru înfiinţarea înfiinţarea unei case generale de asigurare mutuală a vitelor cornute mari şi mici, precum şi a râmătorilor din România”. Alte iniţiative şi propuneri de luat în seamă în domeniul asigurărilor asigurărilor animalelor au avut în anul 1880, economistul Dionisie Pop Martian, medicii veterinari Grigore Vasiliu, I. St. Furtună, G. Jorcu şi H. Bauman, care în perioada 1901-1910 au prezentat câteva proiecte şi lucrări legate de înfiinţarea şi funcţionarea unor entităţi de asigurare a animale lor, fie ca instituţii publice fie ca asociaţii pe ajutor reciproc. Însă rata ridicată a mortalităţii animalelor a condus la aplicarea unor prime de asigur asigurare are mari mari şi la apariţ apariţia ia fenome fenomenu nului lui de antise antisecţi cţiee a riscur riscurilo ilor, r, fapte fapte care care i-au i-au descurajat pe proprietari în a-şi asigura animalele. În această situaţie pe plan local, s-au organizat şi s-au înfiinţat asociaţii mutuale locale de asigurare a animalelor. Astfel amintim în anul 1909-1912 de existenţa a două asociaţii mutuale mari, una în Orăştie şi alta la Ciacova în Banat, denumită “Reuniunea proprietarilor de vite”. Reuniunile au cuprins în activitatea lor 400 de comune şi au plătit despăgubiri de peste 100.000 de coroane. În anul 1937 existau 140 de asociaţii mutuale prin care erau asigurate 40.000 de bovine şi 3.200 de cai.
6
În anul 1942 se înfiinţează Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat (RAAS), instituţie creată pe structura deja existentă a Casei de Asigurări a Ministerului de Interne (1915). Această instituţie pe lângă asigurările de grindină mai practică şi asigurarea masculilor reproducători, reproducători, proprietate a judeţelor, a comunelor şi a asociaţiilor de păşunat, ca asigurare cu caracter obligatoriu. În timpul celui de-al doilea război mondial activitatea de asigurare a cunoscut un regres, astfel în anul 1945 în România mai funcţionau numai 13 societăţi de asigurare româneşti şi 5 reprezentanţe străine. Prin actul naţionalizării din anul 1948 au trecut în proprietatea statului cele 13 societăţi de asigurare româneşti. Ele au funcţionat în vechea lor structură organizatorică până la data de 1 septembrie în anul 1949, când au fost puse în lichidare. În anul anul 1949 1949,, Regi Regiaa Au Auto tono nomă mă a Asig Asigur urăr ăril ilor or de Stat Stat s-a s-a reor reorga gani niza zatt în Întreprinderea Întreprinderea de Stat pentru Reasigurări, limitându-se numai la operaţiuni de reasigurare. În această etapă de dezvoltare întreaga activitate de asigurări, implicit asigurările agricole s-au desfăşurat sub monopolul statului, în exclusivitate. Cât priveşte suprafaţa agricolă a ţării, după reformele agricole şi împroprietăririle din anul 1912 şi respectiv 1945, asistăm la o fărămiţare a acesteia în mâinile unui număr mare de proprietari (peste 3 milioane de gospodării), gospodării), dar care c are nu aveau forţă necesară pentru o agricultură competitivă. În anul 1952 s-a înfiinţat Administraţia Administraţia Asigurărilor de Stat-ADAS, care a preluat Întreprinderea Întreprinderea de Stat pentru Reasigurări. În peri perioa oada da 1950 1950-1 -196 9622 a avut avut loc loc un proc proces esss forţ forţat at de desp despro ropr prie ietă tări riee a gospodarilor şi de trecere a pământurilor deţinute de aceştia în proprietatea cooperatistă, respectiv de stat, astfel încât în anul 1950, 88% din suprafeţele agricole se aflau în proprietate privată. privată. Începând din anul 1975 până în anul 1990 se observă un recul în asigurarea animalelor şi a culturilor agricole, fapt datorat dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat cooperativele agricole, încât nu au fost în măsură să-şi plătească primele de asigurare datorate. Astfel în anul 1975 se înregistra o pondere de 60, 3 % a asigurărilor de animale, agricole cât şi alte bunuri, ajungând în anul 1990 la o pondere de 53,5%.
7
Cu toate neajunsurile manifestate în asigurarea culturilor agricole în perioada agriculturii cooperatiste, legate de subasigurarea practicată sau de selecţia riguroasă a riscurilor preluate în răspundere de către ADAS, asigurarea acestor categorii de bunuri şi valori a jucat un rol pozitiv în activitatea respectivelor unităţi şi în economia naţională în ansamblul ei, permiţând acoperirea unei părţi din pagubele provocate de calamităţile naturale şi alte evenimente asigurate.
1.2. Dezvoltarea Dezvoltarea pieţei asigurărilor asigurărilor agricole agricole după anul 1990 Din Din 1 ianu ianuar arie ie 1991 1991,, ASIR ASIROM OM este este comp compan ania ia de asig asigur urăr ării trad tradiţ iţio iona nală lă a români românilor lor,, oferi oferindu ndu-le -le acesto acestora ra sigura siguranţă nţă şi confo confortu rtull de care care au nevoi nevoie, e, defini definind nd permanent tendinţele tendinţele pieţei locale a asigurărilor asigurărilor . Din anul 1996, asigurările agricole se practică exclusiv pe baze contractuale, acestea intrând în oferta unui număr restrâns de asiguratori între care pot fi menţionaţi ASIRO ASIROM M SA, SA, AGRA AGRAS S SA, SA, ALLI ALLIAN ANTZ TZ-Ţ -ŢIR IRIA IAC, C, OMNI OMNIAS ASIG IG SA, SA, ASTR ASTRA A SA, SA, ARDAF SA, ASIBAN SA, iar mai recent, FATA Asigurări, EUROINS România şi altele. În anul anul agrico agricoll 200 2006-2 6-200 0077 au fost fost asigu asigurat ratee doar doar 1,8 milioa milioane ne ha, dintrdintr-un un potenţial de circa 10,5 milioane ha, rezultând un grad de cuprindere în asigurare a supraf suprafeţe eţelo lorr agrico agricole le de numai numai 17%. 17%. Supraf Suprafeţe eţele le asigu asigurat ratee nu au crescu crescutt decât decât cu aproximativ 20-25% faţă de anul agricol 2005-2006. În plus trebuie specificat că performanţa de mai sus s-a obţinut şi cu sprijinirea agricultorilor de către stat la plata primelor de asigurare. Astfel, în anul agricol 20062007 Statul, prin legea 381/2002 şi Hotărârea Guvernamentală nr. 807/2005 a sprijinit agricultorii prin subvenţion subvenţionarea area primelor de asigurare, în proporţie de 50%. Pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană, unde gradul de cuprindere în asigurările agricole este în medie de 60%-70%, pentru România, rămâne un segment de 48%-53% care trebuie preluat în asigurare din totalul suprafeţei agricole asigurabile. Pe de o parte, acest decalaj este foarte mare şi dificil de recuperat, iar pe de altă parte, el reprezintă un potenţial însemnat de evoluţie a clasei asigurărilor din ţara noastră.
8
Bilanţul agriculturii pe anii 2005-2007 a fost unul negativ, fiind caracterizat de ierni geroase şi secetoase, situaţie care a afectat culturile agricole însămânţate în toamnă. Situaţia a continuat cu câteva valuri de inundaţii începând din aprilie 2005 până în septembrie 2005, şi din nou cu inundaţii în primăvara şi vara anului 2006, cu inteminente, care au afectat culturile agricole din întreaga ţară ducând la o criză a preţurilor cerealelor, considerat mult prea mic în raport cu cheltuielile făcute. Pe de altă parte, pe piaţă, cererea nesoluţionată din recolta naţionala a condus la importuri de necesitate, adâncind şi mai mult criza. Inundaţiile au adus pagube semnificative în agricultură. Au fost afectate de ape peste 1.000.000 de ha, fiind înregistrate pagube de aproximativ 500 milioane de Euro în agricultură, silvicultură şi îmbunătăţiri funciare. De asemenea, de la bugetul statului au fost fost acorda acordate te despăg despăgub ubiri iri în valoar valoaree de 400 400 milioa milioane ne lei pentru pentru cultu culturil rilee agrico agricole le calamitate. Din cauza inundaţiilor, inundaţiilor, producţia agricolă s-a diminuat considerabil şi în acest a cest fel, s-a diminuat cu circa 10% faţă de anul 2004, aportul magriculturii magriculturii la crearea PIB. Ultimele luni ale anului 2005 au fost şi ele agitate din cauza virusului gripei aviare care a afectat mai multe localităţi din estul ţării. Crescătorii de păsări au suferit pierderi de peste 400 400 milioane lei, ca urmare a reducerii reducerii preţului la la carnea de pasăre, după apariţia focarelor de gripă aviară. Pierderile au fost amplificate cu valoarea cheltuielilor şi a neîncasărilor de venituri legate de oprirea exporturilor, stocarea cărnii şi stoparea dezinfecţiilor care se impuneau în urma depistării şi soluţionării focarelor de gripă aviară. La un astf astfel el de tabl tablou ou al even evenim imen ente telo lorr nedo nedori rite te care care gene genere reaz azăă pagu pagube be consistente la producătorii agricoli, necesitatea protecţiei prin intermediul asigurărilor reprezintă o chestiune care nu mai are nevoie de nici o demonstraţie. Piaţa asigurărilor agrico agricole le s-ar s-ar putea putea dezvol dezvolta ta pe baza baza uno unorr factor factorii care care ţin de creşte creşterea rea venit venituri urilor lor agricultorilor dar şi de schimbarea mentalităţii acestora precum şi de alinierea cât mai rapidă a agriculturii la standardele europene. În plus, în cazul unor riscuri grele(de catastrofă) care afectează culturile agricole şi animalele, implicarea statului în calitatea de asigurator se impune de la sine.
1.3. Evoluţii recente pe piaţa asigurărilor agricole agricole din România
9
În România asigurările agricole sunt practicate de un număr redus de asigurători, dintre care se remarcă: FATA Asigurări, ASIROM S.A, OMNIASIG S.A, ALLIANZ ŢIRIAC S.A, etc. În ceea ce priveşte prima jumătate a anului 2008, pe piaţa asigurărilor agricole valoarea primelor brute brute subscrise ce apar în tabelul tabelul nr. 1 se ridică la 41, 40 milioane milioane lei, adică la 11, 3 milioane euro. Această valoare reprezintă sub 1 % din subscrierile totale realiz realizate ate de socie societăţ tăţile ile de asigu asigurar raree din din Români România, a, consti constitu tuie ie costu costull plătit plătit de către către agricultori pentru acoperirea culturilor de primăvară din anul 2008. Însă în anul 2007, în întregul an agricol primele brute subscrise pentru clasa asigurărilor agricole s-au ridicat la 54, 76 milioane lei, adică 16, 41 milioane euro. În acelaş acelaşii timp timp volumu volumull daunel daunelor or plăti plătite te în contul contul pagub pagubelo elorr înreg înregist istrat ratee la culturile agricole însumează o valoare de 5, 31 milioane lei, adică 1, 45 milioane euro, din care cele mai mari obligaţii de plată au revenit companiilor ALLIANZ ŢIRIAC (1,88 milioane), ASIROM (0, 92 milioane lei) şi FATA Asigurări (0,66 milioane lei). Din tabelul nr. 1.1., dintre asigurătorii care practică asigurări agricole se remarcă societatea FATA Asigurări care în anul 2008 a înregistrat un volum de prime brute de 12, 18 milioane lei, în anul 2007 ocupând locul trei cu o valoare a primelor brute subscrise de 8,77 milioane lei, adjudecându-şi o cotă din piaţă asigurărilor agricole de 29, 41%. Astfel în totalul portofoliului portofoliului societăţii societăţii FATA Asigurări această cotă reprezintă un procentaj de 47, 6%.
Tabel nr. 1.1.: Prime brute subscrise în asigurările asigurările agricole in perioada 2007-2008
Nr.
Societatea
Ponderea
Prime brute subscrise
crt
de asigurări
asig. agricole înMilioane total portofoliul Euro anului 2008 2008
Milioane
Milioane
Lei
Euro
2008
2007
Cota
Milioane de piaţă Lei 2007
2008,
1.
47,58%
3,32
12,18
2,63
8,77
% 29,41
2.
1,89%
2,07
7,59
5,10
17,00
18,34
3.
0,9%
1,57
5,76
0,28
0,95
13,92
10
4. 5.
0,65% 1,54%
1,23 0,92
4,53 3,37
4,52 1,72
15,08 5,76
10,94 8,13
6.
1,17%
0,67
2,48
1,31
4,39
5,98
7.
0,6%
0,46
1,70
0,23
0,77
4,10
8.
0,52%
0,43
1,57
0,33
1,11
3,80
9
2,21%
0,41
1,49
0,00
0,00
3,60
10.
0,24%
0,17
0,62
0,24
0,82
1,50
11.
0,27%
0,03
0,11
0,04
0,12
0,27
11,28
41,40
16,41
54,76
100,00
TOTAL
0,98%
Sursa: www.lasig.ro
Pe următoarele poziţii în topul primilor cinci asigurători agricoli se clasează în ordine, ASIROM cu subscrieri de 7, 59 milioane lei şi o cotă de piaţă de 18, 34%, ocupînd locul întâi în anul 2007 cu o valoare a primelor brute subscrise subscrise de 17,00 milioane lei, urmează OMNIASIG cu o valoare a primelor subscrise subscrise de 5, 76% şi o cotă de 13, 92 din piaţă, ocupând locul patru în anul 2007 cu o valoare a primelor subscrise de 0,95 milioane lei. Aceste societăţi sunt sunt urmate de ALLIANZ-TIRIAC ALLIANZ-TIRIAC care şi-a adjudecat adjudecat 10, 94 % din piaţă, la o valoare a primelor subscrise de 15, 08 milioane lei. La societatea ARDAF se remarcă valoarea primelor subscrise subscrise pe clasa asigurărilor asigurărilor agricole de 3,37 milioane lei, aferente unei cote de piaţă de 8,13%, ocupând locul patru în anul 2007 cu o valoare a primelor brute subscrise subscrise de 5, 76 milioane lei. De asemenea se poate releva o evoluţie interesantă în ceea ce priveşte activitatea de desdăunare a acelor asiguraţi care au înregistrat pagube la culturile calamitate şi au avut de încasat despăgubiri. Activitatea de desdăunare poate fi caracterizată pe de o parte, pe baza volumului volumului despăgubirilor despăgubirilor plătite în contul pagubelor înregistrate înregistrate la culturile asigurate, iar pe de altă parte, pe baza ratei daunei calculată ca un raport între primele de
11
asigurare subscrise şi încasate pentru clasa asigurărilor asigurărilor agricole şi valoarea despăgubirilor despăgubirilor cuvenite asiguraţilor în contul pagubelor înregistrate la cuturile agricole. Astfel în anul agricol 2006-2007 s-au înregistrat pagube la culturi, cum ar fi îngheţuri târzii de primăvară (la începutul lunii mai, au produs pagube în special la viţa de vie, pomi fructiferi şi legume). Iar în perioada mai-septembrie 2007 s-au manifestat fenomene meteorologice violente, cum ar fi zile caniculare care au dus la instalarea secetei, urmate apoi de zile cu ploi torenţiale însoţite de grindină şi furtună, iar pe unele suprafeţe şi inundaţii. inundaţii. Pagubele înregistrate au fost deosebit de mari, aşa încât societăţile de asigurare au plătit pentru anul agricol 2006-2007 un volum de daune de circa 48, 3 milioane lei la o valoare a primelor de asigurare încasate de circa 53, 7 milioane lei. În acest caz rata daunei a ajuns la o valoare de circa 89, 945%. În anul 2008 daunele plătite de companiile de asigurări au fost de 5, 31 milioane lei, adică 1, 45 milioane Euro, iar în anul financiar 2007 daune din asigurări agricole au fost de 32, 26 milioane lei, circa 9, 70 milioane Euro. Analiza ratei daunei asigurătorilor la nivelul anului 2007 ne reliefează diferenţe foarte mari între asigurători în tabelul nr. 2.2. Se remarcă faptul că societatea ALLIANZ-ŢIRIAC a plătit daune în valoare de 20, 16 milioane de lei la un volum de prime încasate de 15, 08 milioane înregistrând o rată a daunei de 133, 6 %, adică o pierdere clară pe acest segment. Tabel nr.1.2.: Daune plătite în asigurările agricole in perioada 2007-2008
Nr. Societatea crt. De asigurări
Daune plătite Milioane Milioane
Rata
Milioane
Milioane
daunei şi
Euro
Lei
Euro
Lei
locul în
2008
2008
2007
2007
topul plătitorilor
1.
0,18
0,66
0,60
2,01
de daune 2008 22,9% (4)
2.
0,25
0,92
1,51
5,02
29,5% (2)
3.
0,08
0,29
0,04
0,12
12,6% (8)
12
4. 5.
0,51 0,07
1,88 0,27
6,04 0,36
20,16 1,21
133, 6% (1) 21, 0% (5)
6.
0,11
0,42
0,89
2,97
67,6% (3)
7.
0,00
0,00
0,18
0,61
79,2% (6)
8.
0,11
0,40
0,01
0,04
3,6% (9)
9
-
-
-
-
-
10.
0,10
0,38
0,06
0,22
26,8% (7)
11.
0,02
0,08
-
-
-
1,45
5,31
32,36
32,36
TOTAL
Sursa: www.lasig.ro
Acest lucru a dus la pierderea interesului societăţii respective pentru asigurări agricole, care a coborât în topul asigurătorilor agricoli de pe locul al doilea pe locul al patrulea. La fel o daună a ratelor ridicată au înregistrat şi în anul 2007 societăţile ASTRA-UNIQA S.A şi GENERALI S. A., respectiv au înregistrat valori de 79, 2% şi 67, 6%. Celelalte societăţi au înregistrat rate mici ale daunei la clasa de asigurări agricole, acestea situându-se între valorile 0 şi 30 %. Gradul redus de cuprindere în asigurarea de tip contractual a culturilor agricole din ţara noastră, împreună cu faptul că riscurile de catastrofă au cunoscut o creştere continuă în ultimii ani a determinat implicarea statului în calitate de asigurător agricol. agricol. În acest sens, în anul 2007 şi 2008 subvenţia de primă acordată de către stat a ajuns la 50, măsura având ca scop impulsionarea cererii de asigurări agricole în rândul producătorilor din România. În al doilea rând statul acordă despăgubiri băneşti producătorilor agricoli care au suferit pagube produse de fenomene naturale şi boli care generează calamităţi naturale. Plata despăgubirilor suferite de producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice pentru calamităţi naturale produse numai pentru culturile agricole, animalele, păsările care au fost asigurate de către societăţile de asigurare.
13
Se poate sublinia faptul că gradul de cuprindere în asigurare a culturilor agricole este este foart foartee scăzut scăzut în raport raport cu poten potenţi ţialu alull agrico agricol,l, dar şi raport raportat at la nivel nivelul ul ţărilo ţărilor r dezvoltate ale Uniunii Europene. Astfel cum reiese şi pe baza datelor, pentru România rămâne un segment de 48-53% care trebuie preluat în asigurare din totalul suprafeţei agricole asigurabile. Pe de altă parte, acest decalaj este dificil de recuperat, iar pe de altă parte el reprezintă un potenţial însemnat de evoluţie a clasei asigurărilor agricole din ţara noastră. Amintim de rolul statului ca asigurător în agricultură, protecţia acestuia este neli nelimi mita tată tă la un numă numărr rela relati tivv redu reduss de risc riscur uri, i, iar iar acord acordar area ea desp despăg ăgub ubir irii ii este este condiţ condiţio ionat natăă de existe existenţa nţa unor unor contra contracte cte de asigur asigurare are facult facultati ativă vă pentru pentru cultur culturile ile calam calamit itat ate. e. Aceas Această tă cond condiţ iţio iona nare re are are rolu rolull de a-l a-l prot protej ejaa cât cât ma maii cupr cuprin inză zăto torr pe producătorul producătorul agricol în cazul apariţiei calamităţilor naturale care determină pagube bunurilor sale. sale. Implicarea statului în asigurările agricole va creşte odată cu trecerea anilor, statul va deveni asigurătorul de bază pentru riscurile catastrofale, iar pentru cele obişnuite, adică acele evenimente care acţionează pe arii restrânse şi care au o distribuţie distribuţie aleatorie şi imprevizibilă, protecţia va fi realizată prin societăţile comerciale de asigurări. Am putea concluziona faptul că asigurările agricole au o incidenţă redusă din cauza costului lor ridicat, acoperirea culturilor fiind destul de riscantă pentru mulţi asigurători din cauza frecvenţei şi intensităţii tot mai crescute a riscurilor, motiv pentru care în unele cazuri primele de asigurare ajung a fi acoperite, ajungând în unele cazuri între valorile 6-8% din valoarea de asigurare. În ceea ce priveşte anul anul 2009-2010 2009-2010 se remarcă remarcă următoarele următoarele date care explică explică topul celor 10 companii din primul trimestru al anului 2010: Tabel nr. 1.3.: Prime brute subscrise în asigurările agricole si daune platite in anul 2010
Societate de asigurări
Prime brute subscrise 2010
Daune plătite 2010
12.42 mil.lei
10.76 mil. lei
581.084 lei
233.26 lei
14
530.9 lei
-
916.12 lei 1198.3 lei
453.36 lei -
327.125 lei/2009
-
234.4 lei
120.4 lei
247 mil. lei
142 mil. lei
237mil. lei
-
168.44 mil. Lei
-
Sursa: Colaj de articole din Ziarul financiar 2010
Top 10 Companii de Asigurări conform Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor 1: ASTRA 2: ALLIANZ-ŢIRIAC 3: OMNIASIG 4: GROUPAMA ASIGURĂRI 5: BCR ASIGURĂRI 6: ASIROM 7: UNIQA ASIGURĂRI 8: GENERALI 9: EUROINS(fosta EUROINS(fosta ASITRANS) 10: CARPATICA ASIG Anul 2010 s-a incheiat sub semnul unei scaderi pentru asigurarile din Romania. Esentiala pentru piata a fost insa o alta scadere consemnata in premiera in ultimii ani pentru industria de profil din Romania: diminuarea daunelor pe segmentul asigurarilo asigurarilor r generale. 15
Anul trecut ne-a adus doua premiera: ASTRA Asigurari a devenit liderul pietei inca din primul trimestru, conservandu-si pozitia pana la incheierea lui 2010. O alta premiera este accederea a inca unei companii specializate in asigurari de viata in topul celor mai importante 10 companii romanesti de asigurari: BCR Asigurari de Viata. Privind retrospectiv catre 2010, pare ca cifrele devin mai putin importante atunci cand au semnul minus in fata. Privind prospectiv catre 2011, scenariile optimiste care anunta scaderi de doar 5% sau cele pesimiste care indica scaderi de 15% intra in plan secund si fac loc unui alt scenariu, in care cuvantul cheie este: stabilitatea. Anul 2011 se anunta a fi cel mai greu pentru piata asigurarilor, iar in aceste conditii, scenariul obligatoriu pentru piata in ansamblu trebuie sa includa neaparat ideea de stabilitate cu orice pret. Stabilitate cu pretul pierderii clientilor, implicit a cotei de piata, a scaderii in ierarhii, ierarhii, care trebuie privite privite cu alti ochi atunci cand miza miza se schimba.
Capitolul 2 PREZENTAREA ASIGURĂRII BUCHET RURAL DE LA Cine poate încheia asigurarea? Asigurarea este destinată locuitorilor din mediul rural, posesori de animale şi terenuri agricole.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Secţiunea A - Asigurarea locuinţei (clădirii)
Pentru Secţiunea A sunt acoperite acoperite următoarele riscuri: incendiu, trăsnet, explozie, explozie, cădere sau prăbuşire a unui aparat de zbor pilotat, a părţilor sale sau a încărcăturii acestuia, precum şi a altor corpuri, cutremur de pământ, grindină, ploaie torenţială, inundaţie, furtună, uragan, prăbuşire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă, avalanşe de zăpadă, vandalism, avarii la instalaţii de apă, coliziune cu autovehicule. Secţiunea B - Asigurarea bunurilor din locuinţă
Pentru Secţiunea B se acoperă aceleaşi riscuri ca la Secţiunea A, la care se adaugă şi riscul de furt prin efracţie sau prin acte de tâlhărie. Secţiunea C - Asigurarea de răspundere civilă faţă de terţi
16
Pentru Secţiunea C se acoperă: sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plătească terţelor persoane păgubite, cu titlu de dezdăunare (daune materiale, vătămări corporale, deces) şi cheltuielile de judecată. judecată. Secţiunea D - Asigurarea culturilor agricole ,
împotriva riscurilor de: grindină,
incendiu, furtună, ploaie torenţială - efecte directe, alunecare/prăbusire de teren cultivat. La acestă secţiune nu se asigură legumele, hameiul, rodul viţei de vie şi rodul pomilor fructiferi. Secţiunea E - Asigurarea animalelor (bovinele şi porcinele)
Pentru secţiunea E asiguratorul acordă despăgubiri în cazuri de pieire a animalelor ca urmare a producerii următoarelor riscuri asigurate: •
•
boli: chirurgicale, chirurgicale, obstetricale şi medicale. medicale. accidente: incendiul ca urmare a descărcărilor electrice naturale (trăsnet),
trăsnetul, cutremurul de pământ, furtuna, viscolul, avalanşele de zăpadă, prăbuşiri sau alunecări de teren, inundaţia, insolaţia, asfixierea, căderea accidentală pe animale a unor corpuri (ex: copaci, blocuri de gheaţă sau de zăpadă, bolovani). bolovani). La secţiunea E nu se asigură ovine, caprine, cabaline, păsări, struţi, familiile de albine, peştii, etc.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Pentru Secţiunile A, B şi C, asigurarea se încheie pe o perioadă de un an. Pentru Secţiunea D, asigurarea poate fi încheiată oricând în cursul anului şi este valabilă pentru anul agricol în curs, dar cel puţin cu o lună înaintea începerii recoltării culturii asigurate Pentru Secţiunea E, asigurarea se încheie oricând în timpul anului, pe o perioadă de un an sau pe perioada unui ciclu tehnologic, tehnologic, caracteristică speciei respective.
Care este suma asigurată? La Secţiunile A şi B se pot asigura clădirile împreună cu anexele cuprinse în acestea, alte construcţii, construcţii, precum şi bunurile aflate la adresa asigurată, la valorile declarate de Asigurat, reprezentând valoarea reală a acestora. La Secţiunea C, limitele răspunderii se stabilesc conform solicitării Asiguratului, dar nu mai mult de suma de 5.000 RON pe întreaga perioadă asigurată şi pe eveniment combinat, pentru vătămări corporale/deces şi pagube materiale. 17
La Sectiunea D, suma asigurată pe cultură şi pe hectar se stabileşte la valoare fixă, respectiv: 400 lei, 600 lei sau 800 lei. La Secţiunea E, suma asigurată se stabileşte potrivit cererii Asiguratului dar nu poate depăşi valoarea de pe pe piaţa locală şi nici valoarea valoarea reală a animalelor respective.
Cum se plătesc primele de asigurare? Primele de asigurare se plătesc anticipat şi integral. La cererea Asiguratului, Asiguratorul poate accepta ca plata primei de asigurare anuală să fie efectuată şi în rate egale (de regulă doua rate semestriale sau patru rate trimestriale). trimestriale).
Ce avantaje aduce încheierea acestei asigurări? Flexibilitate: asiguratul poate încheia două, trei, patru sau cinci secţiuni. În mod obligatoriu obligatoriu se vor încheia Secţiunea A şi una din Secţiunile D sau E. Operativitate la încheierea poliţei, fără a fi necesară completarea mai multor formulare distincte de asigurare. Promptitudine la plata despăgubirilor. ASIROM plăteşte cu maximă operativitate avansuri de până la 40% din cuantumul daunei, iar despăgubirile finale se plătesc în cel mult 10 zile lucrătoare de la data furnizării tuturor documentelor. documentelor. Reasig Reasigura urare: re: bunur bunurile ile asigu asigurat ratee sunt sunt protej protejate ate prin prin progr programe ame compl complexe exe de reasigurare, încheiate cu cei mai importanţi reasiguratori din lume.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Secţiunea A şi B: Proprietarul locuinţei şi/sau bunurilor asigurate Secţiunea C: Terţele persoane păgubite Secţiunea D: Proprietarul Proprietarul culturilor asigurate Secţiunea E: Proprietarul animalelor asigurate
2.1. Asigurarea facultativă a pădurilor Cine poate încheia asigurarea? Orice persoană juridică şi/sau fizică cu sediul/domiciliul sediul/domiciliul sau reşedinţa în România.
18
Se pot asigura atât pădurile de pe terenurile proprietate a persoanelor juridice şi/sau fizice, cât şi cele de pe terenurile primite în folosinţă sau luate în arendă de catre acestea.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Distrugere (daună totală) ori vătămare (daună parţială) a pădurilor în caz de incendiu, fulger, explozie, prăbuşire de avioane, furtună, greutatea zăpezii.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea poate fi încheiată oricând în cursul anului şi este valabilă pentru un an.
Care este suma asigurată? Suma la care se face asigurarea pe hectar se stabileşte potrivit cererii asiguratului, dar nu poate depăşi suma obţinută prin înmulţirea mc/ha specie lemnoasă şi preţul pe mc/specie lemnoasă.
Cum se plătesc primele de asigurare? Primele de asigurare se plătesc anticipat şi integral sau eşalonat, în rate egale, semestrial sau trimestrial.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoană fizica şi/sau juridică, proprietarul proprietarul pădurilor asigurate.
2.2. Asigurarea facultativă a păsărilor emu şi struţilor Cine poate încheia asigurarea? Orice persoană fizică sau juridică cu sediul/domiciliul sau reşedinţa în România, care deţine păsări emu sau struţi, prezente în exploatare de mai mult de 45 zile. Păsările emu sau struţii ce pot fi asigurate trebuie sa aibă vârsta cuprinsă între 6 luni şi 10 ani inclusiv şi să fie desemnaţi individual.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Pieirea păsărilor emu şi a struţilor ca urmare a producerii bolilor medicale, obstetricale, chirurgicale şi a accidentelor.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea se încheie pe o perioadă de un an.
Care este suma asigurată?
19
Suma la care se face asigurarea/cap se stabileşte potrivit cererii asiguratului dar nu poate depaşi valoarea de procurare procurare şi nici valoarea valoarea de înlocuire înlocuire existentă pe piaţa locală.
Cum se plătesc primele de asigurare? Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale sau trimestriale.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Beneficiar este asiguratul, persoană fizică sau juridică, proprietarul păsărilor emu sau struţilor cuprinşi în asigurare.
2.3. Asigurarea facultativă a găinilor ouătoare cu vârsta cuprinsă între 20-72 de săptămâni inclusiv şi a puilor de carne (broiler) Cine poate încheia asigurarea? Orice persoană juridica cu sediul/domiciliul sediul/domiciliul sau reşedinţa în România, care deţine găini ouătoare, în vârstă de 20 - 72 săptămâni inclusiv şi a pui de carne (broiler). Se asigură numai păsări sănătoase, imunizate împotriva bolilor infecto-contagioase. infecto-contagioase.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Asigurarea se încheie cu acoperirea riscului de pieire a păsărilor ca urmare a producerii următoarelor următoarelor accidente: - incendiu; - explozie; - trăsnet; - electrocutare; - asfixierea datorată incendiului, asfixierea mecanică accidentală; ac cidentală; - prăbuşirea clădirii sau a unei părţi din clădirea unde sunt adăpostite păsările asig asigur urat atee ca urma urmare re a: furt furtun unii ii,, greu greută tăţi ţiii stra stratu tulu luii de zăpa zăpadă dă,, cutr cutrem emur urul ului ui,, prăbuşirii/alunecării prăbuşirii/alunecării de teren; - temperaturi scăzute ca urmare a căderii parţiale sau totale a clădirii datorită producerii celor celor menţionate la alineatul precedent precedent precum şi a grindinei grindinei pe acoperiş. acoperiş.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea?
20
Asigurarea se încheie pe o perioadă de un an sau cel puţin perioada unui ciclu de producţie.
Care este suma asigurată? Pentru găinile ouătoare cu vârsta cuprinsă între 20 - 72 săptămâni inclusiv, suma asigurată se stabileşte pe cap, fără a depăşi însă valoarea de achiziţie sau cea înregistrată în evidenţele contabile. Pentru puii de carne, suma asigurată reprezintă costul de producţie pe cap la sfârşitul unui ciclu de producţie înmulţit cu numărul de capete pe ciclu şi numărul de cicluri pe an.
Cum se plătesc primele de asigurare? Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale sau trimestriale.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoana juridică, proprietarul găinilor ouătoare sau puilor asiguraţi.
2.4. Asigurarea facultativă a familiilor de albine Cine poate încheia asigurarea? Orice persoană juridică şi/sau fizică cu sediul/domiciliul sediul/domiciliul sau reşedinţa în România, care deţin familii de albine cu cel puţin 10 rame standard care conţin puiet şi/sau hrană, bine acoperite cu albine în perioada activă sau 7 rame standard, în perioada de repaus . Se asigură numai stupinele cu cel puţin 20 familii de albine.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Asigurarea se încheie cu acoperirea riscului de pieire a familiilor de albine ca urmare a producerii bolilor şi accidentelor.
Pe ce perioada se poate încheia asigurarea? Asigurarea se poate încheia oricând în cursul anului şi este valabilă pe o perioadă de un an din momentul încheierii contractului de asigurare. La cerere, asigurarea se poate încheia şi pe o perioadă mai mică de un an, dar cel puţin 3 luni.
Care este suma asigurată?
21
Reprezintă produsul dintre numărul familiior de albine, numărul kilogramelor de miere/familie de albine şi preţul/kilogram/sortiment preţul/kilogram/sortiment de miere.
Care este suma asigurată? Reprezintă produsul dintre numărul familiior de albine, numărul kilogramelor de miere/familie de albine şi preţul/kilogram/sortiment preţul/kilogram/sortiment de miere. Preţul/kilogram/sortiment Preţul/kilogram/sortiment de miere nu trebuie să depăşească: -
valoarea valoarea speci specificat ficatăă în contr contractu actull de valor valorific ificare are a prod producţi ucţiei ei de miere, miere, pentru pentru
producătorii producătorii care au astfel de contracte încheiate încheiate cu terţi; -
valoarea valoarea mieri mieriii pe piaţa piaţa local locală, ă, pentru pentru produ producător cătorii ii care care nu au contra contracte cte de
valorificare a producţiei de miere încheiate cu terţi.
Cum se plătesc primele de asigurare? Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale sau trimestriale.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asigu Asigurat ratul, ul, persoa persoană nă fizică fizică şi/sau şi/sau juridi juridică, că, propri proprieta etarul rul famili familiilo ilorr de albin albinee asigurate.
2.5. Asigurarea facultativă a animalelor Cine poate încheia asigurarea? Orice Orice persoa persoană nă juridi juridică că şi/sau şi/sau fizică fizică cu sediu sediul/d l/domi omicil ciliu iull sau reşedi reşedinţ nţaa în România, care deţin bovine, ovine şi caprine, cabaline, porcine, familii de albine, păsări şi alte specii.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Boli: chirurgicale, obstetricale şi medicale;
Accidente produse de: • incendiul ca urmare a descărcărilor electrice naturale (trăsnet) şi a avariilor accidentale ale instalaţiei electrice din adăposturi; • trăsne trăsnetul tul,, cutrem cutremuru urull de pământ pământ,, furtu furtuna, na, viscol viscolul ul,, avalan avalanşel şelee de zăpadă zăpadă,, prăbuşiri sau alunecări alunecări de teren; • inundaţii din ploi torenţiale;
22
• atacul animalelor a nimalelor sălbatice, muşcătura şerpilor, înţepătura insectelor veninoase; • meteor meteoriza izarea rea (umfla (umflarea rea)) acută acută a animal animalelo elorr din din cauza cauza furaje furajelo lor, r, num numai ai cu asistenţă veterinară obligatorie obligatorie astfel: pentru persoane fizice - medicul veterinar de stat de pe raza teritorială; pentru persoane juridice - medicul veterinar abilitat pentru unitatea respectivă; • insolaţia, asfixierea, înecul, loviturile sau rănirile subite, căderile, căderea pe animale a unor corpuri (exemplu: copaci, blocuri de gheaţă sau de zăpadă, bolovani), castrarea făcută de organele veterinare. În cazul porcinelor - la cererea asiguratului - se cuprinde în asigurare şi riscul de trichineloza cu plata unui adaos de primă.
Pe ce perioada se poate încheia asigurarea? Asig Asigur urar area ea este este vala valabi bilă lă un an de zile zile sau sau peri perioa oada da unui unui cicl cicluu tehn tehnol olog ogic ic caracteristică speciei respective (prin ciclu tehnologic se înţelege perioada de timp în care animalul ajunge la greutatea la care poate fi sacrificat. Ex: porcii în 6 luni ajung la greutatea la care pot fi sacrificaţi).
Care este suma asigurată? Se stabileşte pentru fiecare animal în parte, şi reprezintă: - valoarea de pe piaţa a unui animal din aceeasi specie, fără a depăşi valoarea reală a animalului respectiv; - la porcine aflate în îngrăşătorii, valoarea stabilită pe baza greutăţii medii a porcinelor şi a preţului de achiziţie al cărnii în viu practicat de societăţile comerciale de industrializare a cărnii; - la animalele de reproducţie indigene sau procurate din import, valoarea de procurare sau de inventar a animalelor respective;
Cum se plătesc primele de asigurare? Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale sau trimestriale.
Ce avantaje aduce încheierea acestei asigurări? Bonusuri, sub forma reducerii cotelor de primă, pe care ASIROM le acordă: - pentru efective mari de animale asigurate, în cazul persoanelor juridice;
23
- pentru ani consecutivi de asigurare, la reînnoirea contractului, când nu au existat daune în anul anterior de asigurare.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoana fizică şi/sau juridică, proprietarul proprietarul animalelor asigurate.
2.6. Asigurarea facultativă a peştilor Cine poate încheia asigurarea? Orice Orice persoa persoană nă juridi juridică că şi/sau şi/sau fizică fizică cu sediu sediul/d l/domi omicil ciliu iull sau reşedi reşedinţ nţaa în Români România, a, care care se ocupă ocupă cu creşte creşterea rea peştil peştilor or în captiv captivita itate te - amenaj amenajări ări piscic piscicol olee (helesteiele, iazurile, păstrăvăriile, viviere flotabile, staţiile de reproducere artificială, alte instalaţii destinate reproducerii şi creşterii peştilor).
Ce riscuri acoperă asigurarea? - furtuna; - avalanşa; - prăbuşire/alunecare de teren; - calamităţile naturale (inundaţie, secetă, cutremur); - atacul animalelor prădătoare; - furtul dovedit; - boli cauzate de agenţi patogeni identificabili (exemplu: necroza hematopoetică epizootică, necroza hematopoetică infecţioasă, herpes salmonelic, viremia de primăvară a crapului, septicemia hemoragică virală).
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea se încheie oricând în timpul anului şi este valabilă un an.
Care este suma asigurată? Suma la care se face asigurarea se stabileşte potrivit cererii asiguratului, în baza stocului asigurat în unitate, astfel: -
costu costull de prod producţ ucţie ie care care rezu rezult ltăă din actele actele cont contabi abile; le;
-
valoar valoarea ea fixă fixă stabi stabilit lităă de asigur asigurat at şi agrea agreată tă de asigu asigurat rator or..
Cum se plătesc primele de asigurare?
24
Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale sau trimestriale.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoană fizică şi/sau juridică, proprietarul proprietarul amenajărilor piscicole.
2.7. Asigurarea facultativă a culturilor agricole la valoare fixă Cine poate încheia asigurarea? Orice persoană fizică cu domiciliul sau reşedinţa în România. Se pot asigura culturile agricole aflate în proprietate, cât şi cele de pe terenurile primite în folosinţă sau luate în arendă de către aceasta.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Protejarea producătorilor agricoli împotriva pagubelor produse culturilor agricole ca urmare a manifestării următoarelor fenomene naturale: -
grindina;
-
incendiu;
-
furtuna;
-
ploa ploaie ie tore torenţ nţia ială lă - efec efecte te dir direc ecte te;;
-
prab prabuş uşir ire/ e/al alun unec ecar aree de teren teren cult cultiv ivat at.. Se acordă despăgubiri numai pentru pagubele suferite prin pierderi cantitative (ex.
grîu - boabe, sfeclă - rădăcini, etc.).
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea este valabilă pentru anul agricol în curs. Prin an agricol se înţelege perioada de la însămânţare/plantare însămânţare/plantare şi până la recoltare. Asigurarea se poate încheia oricând în cursul anului dar cel puţin cu o lună înaintea începerii recoltării.
Care este suma asigurată? Suma asigurată are o valoare fixă de 200 lei noi, 400 lei noi sau 600 lei noi/ hectar.
Cum se plătesc primele de asigurare?
25
Primele de asigurare se plătesc anticipat şi integral.
Ce avantaje aduce încheierea acestei asigurări? Încheierea asigurării de către persoane fizice care sunt proprietarii unor loturi loturi mici de teren sub 10 hectare, la cote de primă foarte mici pentru o sumă asigurată mare (ex: pentru o sumă asigurată de 200 lei noi/hectar noi/hectar asiguratul va plăti o primă primă de asigurare de 5 lei).
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoană fizică, proprietarul proprietarul culturilo c ulturilorr asigurate.
2.8. Asigurarea facultativă a animalelor de companie Cine poate încheia asigurarea? Orice Orice persoa persoană nă juridi juridică că şi/sau şi/sau fizică fizică cu sediu sediul/d l/domi omicil ciliu iull sau reşedi reşedinţ nţaa în România, care deţine câini sau pisici.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Pieirea animalului, urmare a: • bolilor: chirurgicale, obstetricale şi medicale; • accidentelor provocate de: incendiul, trăsnetul, cutremurul de pământ, furtună, avalanşele de zăpadă, prabuşire sau alunecare de teren, inundaţii din ploi torenţiale; asfixierea, înecul, lovirile sau rănirile subite, căderea pe animalul de companie a unor corpuri, arsura, înţepătura de insectă, sincopa organismului în timpul unei intervenţii chirurgicale practicate de urgenţă de un medic veterinar în vederea menţinerii vieţii animalului de companie.
Asigurarea de sănătate, care acoperă: • cost costul ul inte interv rven enţi ţiei ei chir chirur urgi gica cale le efec efecti tive ve,, cons consec ecin inţă ţă a unei unei boli boli inte intern rne, e, chirurgicale, obstetricale şi accident; • cost costul ul trat tratam amen entu tulu luii după după inte interv rven enţi ţiaa chir chirur urgi gica cală lă pent pentru ru boli boli inte intern rne, e, chirurgicale, obstetricale şi accidente.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea este valabilă un an de zile.
Care este suma asigurată?
26
Suma asigurată este stabilită de asigurat, cu un minim impus şi un maxim care nu poate depaşii valoarea de piaţă a animalului asigurat. Suma asigurată poate fi stabilită în lei sau valută.
Cum se plătesc primele de asigurare? Prim Primel elee de asig asigur urar aree se plăt plătes escc anti antici cipa patt şi inte integr gral al sau sau eşal eşalon onat at,, în rate rate semestriale.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoană fizică şi/sau juridică, proprietarul proprietarul animalelor asigurate.
2.9. Asigurarea facultativă a culturilor agricole, a culturilor de legume, a rodului viilor şi a rodului pomilor fructiferi Cine poate încheia asigurarea? Orice Orice persoa persoană nă juridi juridică că şi/sau şi/sau fizică fizică cu sediu sediul/d l/domi omicil ciliu iull sau reşedi reşedinţ nţaa în România. Se pot asigura atât culturile agricole, culturile de legume, rodul viilor şi al pomilor fructiferi de pe terenurile proprietate a persoanelor persoanelor juridice şi/sau fizice, cât şi cele de pe terenurile primite în folosinţă folosinţă sau luate în arendă de către acestea.
Ce riscuri acoperă asigurarea? Protejarea producătorilor agricoli împotriva pagubelor produse culturilor agricole ca urmare a manifestării următoarelor fenomene naturale: -
grindina;
-
incendiu;
- furtuna; - ploaie torenţială - efecte directe; - prabuşire/alunecare prabuşire/alunecare de teren cultivat; - îngheţ timpuriu de toamnă; - îngheţ târziu de primavară.
Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea? Asigurarea este valabilă pentru anul agricol în curs.
27
Prin an agricol se înţelege perioada de la însămânţare/plantare însămânţare/plantare şi până la recoltare. Asigurarea se poate încheia oricând în cursul anului dar cel puţin cu o lună înaintea începerii recoltării.
Care este suma asigurată? Valoarea la care se face asigurarea pe hectar, reprezentată de: • suma obţinută prin înmulţirea producţiei producţiei medii prevăzută a se realiza pe hectar la cultura respectivă - declarată de asigurat - cu suma maximă pe kg stabilită de ASIROM şi prevăzută în contractul contractul de asigurare; • valoar valoarea ea cheltu cheltuiel ielilo ilorr tehno tehnolog logice ice necesa necesare re pentr pentruu reali realizar zarea ea produ producţi cţiei ei principale înscrise în contractul de asigurare (exclusiv cheltuielile de recoltare). Cheltuielile se stabilesc de asigurat, împreună cu reprezentantul ASIROM, pe baza de înscrisuri doveditoare. doveditoare.
Cum se plătesc primele de asigurare? Primele de asigurare se plătesc anticipat şi integral. Primele de asigurare pot fi plătite şi eşalonat în maxim 3 rate şi se stabilesc în mod diferenţiat pe grupe tarifare de culturi şi categorii de judeţe în funcţie de frecvenţa producerii evenimentelor asigurate şi de sensibilitatea diferitelor culturi faţă de riscurile asigurate.
Ce avantaje aduce încheierea acestei asigurări? Bonusuri, sub forma reducerii cotelor de primă, pe care ASIROM le acordă: - pentru suprafeţe asigurate mari; - pentru plata integrală a primei de asigurare, la încheierea contractului; - pentru ani consecutivi de asigurare, la reînnoirea contractului, când nu au existat daune în anul anterior de asigurare.
Cine poate beneficia de despăgubiri? Asiguratul, persoană fizică şi/sau juridică, proprietarul bunurilor asigurate sau pesoanei careia i se concesionează concesionează despăgubirea conform conform menţiunii menţiunii din contract.
28
Capitolul 3 IMPLICAREA STATULUI ÎN ASIGURĂRILE AGRICOLE DIN ROMÂNIA În asigurări, rolul statului se manifestă în două direcţii importante: - pe de o parte, în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere a activităţii de asigurare; - pe de altă parte, în calitate de asigurator.
3.1. Legea 381/2002, 381/2002, privind acordarea despăgubirilor despăgubirilor în caz de calamităţi calamităţi naturale în agricultură.
29
Riscuri asigurabile Sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative ca litative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale şi a bolilor, pe areale extinse. Fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi naturale sunt: seceta excesi excesivă, vă, persis persisten tentă tă în timp timp şi care care afecte afectează ază terenu terenuril rilee neirig neirigate ate,, inund inundaţi aţiile ile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare şi ruperi de baraje, ploile abundente şi de durată, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistenţă a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal şi animal, topirea bruscă a zăpezilor care provoacă inundaţii, revărsări de râuri şi băltiri, uraganul, precum şi alte dezastre şi catastrofe produse pe areale extinse. Nominalizarea şi încadrarea în categoria categoria bolilor care generează calamităţi naturale naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamităţile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele si păsările care au fost asigurate de către societăţile de asigurare. Admi Ad mini nist stra rare rea, a,
util utiliz izar area ea
şi
gest gestio iona nare reaa
sume sumelo lorr
pent pentru ru
desp despăg ăgub ubir irea ea
producătorilor producătorilor agricoli se fac de către Ministerul Ministerul Agriculturii, Agriculturii, Alimentaţiei Alimentaţiei şi Pădurilor. Despăgubirile Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli în următoarele condiţii: a) pentru culturile agricole şi plantaţiile afectate de calamităţi naturale, numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului asigurat; b) pentru animale, păsări, familii de albine şi peşti despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare, diminuată cu valoarea subproduselor rezultate, care pot fi valorificate potrivit prevederilor prevederilor legale.
Constatarea şi evaluarea pagubelor Constatarea si evaluarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului, la propunerea directorului general al direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialişti de la centrul
30
agricol ori, după caz, de la circumscripţia sanitară veterinară zonală şi un delegat din partea organelor judeţene judeţene ale Ministerului Ministerului Finanţelor Publice. Publice. Rezul Rezultat tatul ul consta constatăr tăril ilor or şi docum document entele ele întocm întocmite ite în acest acest scop, scop, în dub dublu lu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor se centralizează la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi la Prefectura judeţului. Direcţ Direcţiil iilee genera generale le pentru pentru agricu agricultu ltură ră şi indus industri triee alimen alimentar tarăă judeţ judeţene ene şi a munici mun icipiu piulu luii Bucur Bucureşt eştii şi direcţ direcţiil iilee sanita sanitare re veteri veterinar naree judeţ judeţene ene şi a mun munici icipi piulu uluii Bucureşti au obligaţia preluării şi centralizării actelor de constatare şi a transmiterii acestora Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea stabilirii sumelor necesare acordării despăgubirilor. despăgubirilor. După Du pă veri verifi fica carea rea docu docume ment ntaţ aţii iilo lorr de cons consta tata tare re a pagu pagube belo lor, r, Mini Minist ster erul ul Agricult Agriculturii urii,, Alimentaţ Alimentaţiei iei şi Pădurilor Pădurilor aprobă aprobă sumele sumele necesare necesare pentru pentru despăgub despăgubirea irea producătorilor producătorilor agricoli, individualizate individualizate pe judeţe, care se transmit direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, precum şi direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului municipiului Bucureşti. Bucureşti. Ministerul de resor resor sesizează Guvernul, care, în funcţie de calamităţile naturale, precum şi de mărimea zonelor afectate, declară starea de calamitate naturală prin Hotărâre de Guvern. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, precum şi direcţiile sanitare veterinare judeţene sunt obligate să respecte destinaţia acestor sume şi repartizarea lor pe producători producători agricoli, persoane fizice sau juridice.
Drepturile şi obligaţiile producătorilor agricoli Producăto Producătorii rii agricoli agricoli,, conform conform Legii Legii nr.381/2 nr.381/2002 002,, sunt sunt persoa persoanel nelee fizice fizice sau juridice care au în administrare sau exploatare terenuri agricole, animale, păsări, familii de albine şi peşti. Persoanele fizice sau juridice beneficiază de prevederile prezentei legi dacă au fost afectate de fenomenele naturale şi bolile prevăzute de lege si se află în zona calamitată, declarată prin hotărâre a Guvernului, şi au încheiată poliţa de asigurare prin societăţi de asigurare agreate de Ministerul Agiculturii. Producătorii agricoli vor primi despăgubirile în anul producerii lor. În situaţia în care daunele, ca efect al calamităţilor naturale, sunt totale şi sunt produse în momentul în
31
care există posibilităţi climatice şi tehnice de înfiinţare a culturilor, despăgubirile se acordă imediat, după constatare şi evaluare, pentru asigurarea finanţării începerii unui nou ciclu de producţie. Pentru Pentru a benefi beneficia cia de despăg despăgubi ubiri ri produ producăt cători oriii agrico agricoli li,, persoa persoane ne fizice fizice sau juridice, au următoarele următoarele obligaţii: a) să declare şi să înregistreze culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii, contractele de concesionare şi arendare în registrele agricole locale; b) să întreţină culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii potrivit tehnologiilo tehnologiilorr şi să ia măsuri pentru prevenirea atacului de de boli şi dăunători; dăunători; c) să depună o înştiinţare, în scris, la primărie cel mai târziu în 48 de ore de la data producerii evenimentului, evenimentului, în cazul distrugerii ori vătămării culturilor culturilor agricole, plantaţiilor ori a rodului viilor, plantaţiilor pomicole, de hamei şi de arbuşti fructiferi, şi cel mai târziu în 24 de ore de la data producerii evenimentului în cazul pieirii animalelor, păsărilor, familiilor familiilor de albine şi peştilor. În acest ultim caz înştiinţarea înştiinţarea trebuie să fie însoţită de un act medico-legal din partea medicului veterinar de stat al circumscripţiei sanitar- veterinară de care aparţine asiguratul, în care să se precizeze că pieirea acestuia sa datorat efectelor produse de fenomenele naturale prevăzute de lege; d) să prezinte, cu bună-credinţă şi în conformitate cu realitatea din teren, nivelul estimativ al pagubelor înregistrate. înregistrate. Produ Producăt cător orii ii agrico agricoli li care, care, prin prin atitu atitudin dinea ea lor lor contri contribu buie ie la produ producer cerea ea sau majorarea daunelor nu vor beneficia de despăgubiri. De asemenea producătorii agricoli care fac cu bună ştiinţă declaraţii false în vederea obţinerii de despăgubiri necuvenite răspund, după caz, civil, material, administrativ sau penal. Întocmirea de acte de constatare sau de despăgubire cu date nereale constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Sumele încasate nelegal vor fi restituite la bugetul de stat, indexate cu indicele de inflaţie.
3.2. 3.2. Hota Hotara rare re nr. nr. 756 756 din din 21 iuli iuliee 2010 2010 pent pentru ru apro aproba bare reaa norm normel elor or metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare asigurare din Ordonanţa Guvernului Guvernului nr. 14/2010 privind privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor
32
agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010. Scopul prezentei hotărâri îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat în agricultură, care se acordă producătorilor agricoli pentru primele de asigurare aferente poliţelor de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare, asigurare-reasigurare, după cum urmează:
a) poliţele prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;
b) poliţele prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomenele meteorologice meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum şi a altor pierderi cauzate de fenom fenomene ene meteor meteorol ologi ogice ce nefavo nefavorab rabile ile şi/sau şi/sau a pierde pierderi rilor lor cauzat cauzatee de boli boli ale animalelor ori ale plantelor sau de infestări parazitare. Fenomenele meteorologice nefavorabile nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural se definesc ca fenomene meteorologice, precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia sau seceta, care distrug 30% din producţia anuală medie a unui producător agricol în 3 ani precedenţi sau o medie pe 3 ani bazată pe 5 ani precedenţi, precedenţi, cu excepţia celei mai mari şi a celei mai mici dintre valori. Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică beneficiarilor dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt consideraţi persoane aflate în dificultate financiară, respectiv persoane ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare;
b) sunt persoane împotriva împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare definitivă a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată. Schema de ajutor de stat se aplică beneficiarilor dacă au ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole şi/sau creşterea animalelor, păsărilor, familiilor de albine şi îndeplinesc următoarele condiţii, în funcţie de obiectul de activitate:
a) exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asocia asociaţi ţi admini administr strato atori ri în cadrul cadrul asocia asociaţi ţiilo ilorr în parti particip cipaţi aţiune une,, locat locatari ari sau altele altele asemenea, pentru următoarele categorii: culturi în teren arabil, anuale şi perene, plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, de hamei şi de vii, cu excepţia soiurilor de struguri pentru
33
vin care beneficiază de sprijinului financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin, denumite în continuare culturi agricole, şi au încheiate poliţe de asigurare cu societăţi de asigurare-reasigurare;
b)deţin, cresc sau exploatează animale, păsări şi/sau familii de albine înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor şi/sau în Registrul agricol, după caz, şi au încheiate poliţe de asigurare asigurare cu societăţi de asigurare-reasigurare. asigurare-reasigurare. Pentru a solicita ajutorul de stat, beneficiarii depun la centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cereri pentru culturile culturile agricole, respectiv pentru pentru sectorul zootehnic, zootehnic, după cum urmează: urmează:
a) până la data de 31 mai inclusiv, pentru poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare pentru culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi pentru care s-a plătit contravaloarea acestora;
b) până la data de 31 octombrie inclusiv, pentru poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare pentru culturile înfiinţate în primăvara anului în curs, plantaţii de pomi, pomi, arbuşti fructiferi, fructiferi, de hamei şi de vii;
c) până la data de 31 ianuarie inclusiv, pentru animale, păsări şi/sau familii de albine, pentru poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare în al doilea semestru al anului precedent şi pentru care s-a plătit contravaloarea acestora;
d) până la data de 31 iulie inclusiv, pentru animale, păsări şi/sau familii familii de albine, pentru poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare asigurare-reasigurare în primul semestru al anului în curs şi pentru care s-a plătit contravaloarea contravaloarea acestora. Cererile se depun la centrele judeţene, însoţite de următoarele documente:
a) centralizatoarele poliţelor de asigurare pentru culturile agricole şi/sau pentru sectorul zootehnic;
b) dovadă cont activ trezorerie; c)declaraţia pe propria răspundere cu privire la încadrarea beneficiarului în una dintre categoriile: microîntreprindere microîntreprindere sau întreprindere mică ori întreprindere întreprindere mijlocie;
d) certificatul de înregistrare conţinând numărul de ordine din registrul comerţului comerţului şi codul unic de înregistrare atribuit atribuit de Ministerul Finanţelor Finanţelor Publice;
34
e) poliţele de asigurare încheiate pentru culturile agricole, respectiv pentru animale, păsări, familii de albine şi documentele de plată a primelor de asigurare aferente acestora;
f) documentul din care să reiasă că obiectul de activitate îl constituie exploatarea terenurilor agricole şi/sau creşterea animalelor, păsărilor, familiilor de albine, dacă nu reiese din codul unic de înregistrare. Centrele Centrele judeţene, judeţene, dup dupăă verificar verificarea ea îndeplin îndeplinirii irii condiţii condiţiilor lor de eligibil eligibilitate, itate, a documentelor şi aprobarea sumelor aferente cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru plata primelor de asigurare, întocmesc şi transmit APIA situaţiile centralizatoare ce ntralizatoare cu beneficiarii şi sumele care reprezintă ajutoarele de stat pentru primele de asigurare plătite. Schema de ajutor de stat stat se aplică pe perioada 2010-2013. 2010-2013. Considerăm ca este oprtun ca instituţiile guvernamentale din România să se implice mai activ în asigurările agricole în special, deoarece sectorul agricol ocupă un rol important în economie. Judeţele ţării sunt împărţite în funcţie de frecvenţa calamităţilor şi a riscurilor asigurate pe categorii, în 4-6 categorii de zone. Tabel nr. 3.1.:Gruparea judeţelor în funcţie de frecvenţa riscurilor asigurate
Categoria I II III
Denumirea judeţului Buzău, Co Constanţa, Co Covasna, Tu Tulcea Argeş, Do Dolj, Ialomiţa, Me Mehedinţi Bacău, Braş raşov, Cluj, Dâmboviţa, Harghita, Prahova, Sălaj,
IV
Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Bucureşti Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Galaţi, Gorj,
V VI
Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Sibiu, Sibiu, Teleorma Alba lba, Ara Aradd, Car Caraş aş-S -Sev eveerin rin, Sat Satuu-M Mare, are, Suce Suceav avaa, Tim Timiş iş Iaşi
destinate agricultorilor agricultorilor , Sursa: Mateoc, T., Seulean, V.,(2008), Asigurari destinate
Edit. Agroprint, Timişoara
35
Categoria I
Denumirea judeţului Culturi de câmp Rodul viilor, pomilor şi a hameiului Constanţa, Tulcea, cu excepţia unor localităţi Brăila Brăila,, Călăraş Călăraşi, i, Ialom Ialomiţa iţa,, Sector Sectorul ul încadrate în zona a II-a agricol Ilfov Poarta Albă, Castelu, Basarebi, Valu Lui Traian, Peşter Peşteraa din din jud. jud. Consta Constanţ nţaa Luncăv Luncăviţa iţa,, Greci, Greci,
II
III III
IV
Cerna, Dorobanţu, Niculiţel din jud. Tulcea Localităţi prezentate cu exc exceptate din din zon zona I a Buzău, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Galaţi, judeţelor Constanţa Constanţa şi Tulcea
Gorj Go rj,,
Meh Mehedin edinţi ţi,,
Tulc Tulcea ea,,
Sect Sector orul ul
Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Sectorul agricol Ilfov Arad rad, Arg Argeş eş,, Bac Bacău ău,, Buz Buzău ău,, Dolj olj, Giu Giurg rgiu iu,, Gala alaţi, ţi,
agricol Ilfov Alba, Bacău, Botoşani, Dâmboviţa,
Gorj, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş,
Iaşi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova,
Vâlcea, Vrancea
Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
Alba lba, Bih Bihor, Boto Botoşşani, ani, Cara Caraşş-Se Sevverin erin,, Dâmbovi boviţţa, Arge Argeşş (vii (viile le şi live livezi zile le din din zona zona de Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Satu-Mare, Sălaj, câmpie se încadrează în zona a III-a) Sibiu, Sibiu, Vaslui Vaslui,, Bistri Bistriţa, ţa, Braşov Braşov,, Cluj, Cluj, Covasn Covasna, a, Braşov, Harghita, Satu-Mare, Suceava, Timiş
Caraş-Severin,
Cluj,
Huned Hu nedoar oara, a, Maramu Maramureş reş,, Sălaj, Sălaj, Sibiu Sibiu,, Arad rad,
Bih Bihor, or,
Bist istriţa riţa,,
Cov Covasn asna,
Harghita, Satu-Mare, Suceava, Timiş destinate agricultorilor agricultorilor , Edit. Agroprint, Timişoara, Sursa: Mateoc T., Seulean V., (2008), Asigurari destinate
CONCLUZII Se înlătură riscul pierderii parţiale sau totale a producţiei agricole şi se creează premizele reluării ciclului c iclului de producţie, fără a mai apela la noi credite bancare. Mărimea avansului, numărul şi eşalonarea ratelor de prima de asigurare se stabilesc în funcţie de data începerii răspunderii şi de durata perioadei de asigurare. Asigu Asigurar rarile ile agrico agricole le joaca joaca un rol semni semnific ficati ativv in stimul stimularea area invest investit itiil iilor or in agricultura si in stabilizarea veniturilor producatorilor producatorilor agricoli. Astfel, Astfel, reintrod reintroducere ucereaa subventi subventiilor ilor pentru pentru primele primele de asigurar asigurarii agricole agricole poate poate constitui calea unei dezvoltari durabile atat a clasei de asigurari agricole, cat si a
36
agriculturii din Romania, intr-un context economic nefavorabil, in care acest domeniu ar putea contribui contribui la "salvarea" cresterii economice. economice. Se impune, asadar, necesitatea demararii unei platforme regionale de discutii privitoare la utilizarea sistemelor de asigurari ca un instrument de dezvoltare a sectorului agricol si la aplicarea unui program complex de transfer al riscurilor financiare pentru sectorul agricol. Avand in vedere ca modernizarea agriculturii nu poate avea loc in absenta unui sistem complex si eficient de asigurari agricole, politicile de dezvoltare a acestui segment in Romania trebuie sa impartaseasca viziunea reformei agricole a UE. Aceasta se bazeaza pe comutarea punctului central al reformei reformei de la managementul de piata la managementul de risc, posibila, insa, doar cu cresterea rolului companiilor companiilor private de asigurari. De fapt, Guvernul francez intentioneaza sa puna dezvoltarea practicilor de risc management in agricultura in centrul propunerilor de reformare a acestui sector agricol, pe toata durata mandatului Frantei la conducerea Consiliului Consiliului Uniunii Europene. Iar in contextul in care agricultura constituie una dintre principalele ramuri economice din Romania, stimularea acesteia, odata cu promovarea de catre statul roman a investitiilor in activitati de cercetare, dezvoltare si echipamente care sa creasca productivitatea pe acest segment, va duce, cu siguranta, la o impulsionare impulsionare a cererii pentru asigurarile asigurarile agricole. In ceea ce priveste directiile de dezvoltare sanatoasa a acestei piete, aceastea presupun mai mult decat asigurarea culturilor si animalelor impotriva riscurilor catastrofale cu grad ridicat de producere. Ele pot fi extinse la asigurarea intregului patrimoniu al fermierilor, la acoperirea raspunderii raspunderii acestora fata de terte persoane sau a afacerilor acestora. Piata asigurarilor agricole s-ar putea dezvolta, asadar, pe baza schimbarii de mentalitate a fermierilor si alinierea cat mai rapida a agriculturii la standardele europene si nu neaparat in urma riscurilor catastrofale in crestere. Astfel, trebuie identificate moda mo dali lita tati tile le de prom promov ovar aree a asig asigur urar aril ilor or agri agrico cole le in rand randul ul prod produc ucat ator oril ilor or si exploatatorilor exploatatorilor agricoli. Cel mai important pas in acest sens este sprijinul financiar acordat de stat producatorilor producatorilor agricoli in achizitionarea produselor produselor de asigurare disponibile pe piata, dat
37
fiind faptul ca acestea sunt, nu de putine ori, destul de greu accesibile ca pret pentru agricultori. De fapt, succcesul cresterii rapide a segmentului de asigurari agricole rezida in coerenta legislativa in sectorul agricol si in capacitatea societatilor de profil de a oferi produse de asigurare asigurare de calitate.
38
BIBLIOGRAFIE
1. Mateoc Mateoc T., Seulea Seuleann V., V., (200 (2008), 8), Asigurari destinate agricultorilor , Edit. Agroprint, Timişoara, 2. www. www. 1as 1asig.r ig.roo 3. www.portalasigurari.ro 4. www.ossar.ro 5. www.csa-isc.ro 6. www. www.as astr traa aasi sig. g.ro ro
39
