Bioetica, obiectul şi specificul ei. • • • • • • • • • • •
Conceptul de bioetică, premizele şi geneza ei. Obiectul de studiu al bioeticii. Aspectul medical, sociofilosofic, axiologic axiologic şi juridic al bioeticii. Principiile de bază şi modelele socioculturale ale bioeticii. Imperativele bioeticii Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune. Cuvinte-cheie Bioetica. Obiectul bioeticii. Lumea biomedicală Aspectul medical, sociofilosofic, axiologic axiologic şi juridic al bioeticii. Principiile bioeticii -biosferocentrist, coevoluţionist, acordului informat, moralităţii, libertăţii şi responsabilităţii
•
Imperativele bioeticii.
Bioetica în sistemul ştiinţelor Conceptul de bioetică
Bioetica (gr. bios - viaţă şi ethos – obicei, caracter moral) constituie o orientare ştiinţifică interdisciplinară a problemelor etice, filosofice şi antropologice ce apar în legătură cu progresul ştiinţelor biomedicale şi implementarea noilor tehnologii în practica socială. • Ea se situiază situiază la hotarele hotarele dintre dintre filosofi filosofie, e, etică, etică, biologi biologie, e, medicină, medicină, jurisprudenţ jurisprudenţă, ă, teologi teologiee etc. • Termenul bioetica a fost introdus în ştiinţă de biologul american W. Potter în a. 1969 în opera sa “Bioetica - o punte spre viitor”. • El interpretează interpretează bioetica bioetica ca ca pe o îmbinare îmbinare dintre cunoştinţel cunoştinţelee biologic biologicee şi valorile valorile umane. umane. •
•
Wan Renssellar Potter
Wan Renssellar Potter (1911-2001) – vestit savant şi umanist umanist american. Înainte Înainte de a II-lea Război Mondial Mondial absolveşte facultatea de biologie (specialitatea biochimie) a Universităţii Universităţii din Brookings st. South Dacota, apoi masteratul la Universitatea Wisconsin st. Madison. După obţinerea titlului de doctor activează la Institutul de biochimie din Stockholm împreună cu vestitul prof. H.A.Krebss. • Activează la Universitatea Wisconsin profesor-oncolog. În anii -50 a demonstrat efectivitatea efectivitatea preparatelor chimice la tratamentul cancerului. • Autor a mai mult de 350 lucrări ştiinţifice în biochimie şi alte domenii, inclusiv 50 articole şi monografii în bioetică. • În lucrările sale abordează un şir de probleme ce se referă nu numai la biochimie, dar şi la fiziologie, ecologie, filozofie, sociologie etc. • Op. pr.: “Fermenţi, creşterea celulelor şi cancerul” (1950), “Bioetica – o punte spre viitor” (1971), “Modelul structural al ADN” (1959), “Bioetica globală” (1988) ş.a.
Andre Hellegers
•
Noţiunea “bioetică” în literatura didactică şi ştiinţificî a fost introdusă de un faimos obstetrician şi embriolog de origine olandeză, Andre Hellegers, fondator al Institutului de Etică “Kennedy” (Kennedy Institute of Ethics) şi cercetător în domeniul demografiei. • El considera considera bioetic bioeticaa ca o ştiinţ ştiinţăă capabilă capabilă de a reuni valori valori prin dialogul dialogul şi confrunt confruntarea area dintre dintre medicină, filosofie şi etică. • După După Helle Hellege gers rs obie obiect ctul ul bioe bioeti tici ciii (dome (domeni niul ul de studiu) îl constituie aspectele etice implicate în practica clinică. clinică. El reduce etica biologică la etica medicală, ceea ce nu este justificat atît teoretic, cît şi practic. •
Daniel Callahan şi Willard Gaylin
Dar cu cîţiva cîţiva ani înainte înainteaa lui Potter Potter şi şi Hellegers Hellegers,, faimosul faimosul Hastin Hastings gs Center, Center, prin prin aportul aportul filosofului Daniel Callahan şi psihiatrului Willard Gaylin, deja se ocupă de studierea şi formularea normelor etice în domeniul cercetării şi experimentării biomedicale. • Ei au reunit reunit oameni de ştiinţă, ştiinţă, cercetăt cercetători, ori, filoso filosofi fi pentru pentru a discut discutaa aceste aceste probleme probleme şi au fondat fondat Institutul Social de Etică şi Ştiinţă (pe banii proprii). Acest institut de cercetare independent, laic, non-profit a declanşat o valoroasă activitate educativă. Premizele bioeticii
Bioetica apa apare ca o reacţie de răspuns la noile noile probleme ce ţin de viaţă, sănătate şi moarte, de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor, referitoare inclusiv şi la propria lor existenţă atât corporală cît şi spirituală, de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă însăşi viaţa de pe Terră, generat de acutizarea problemelor globale ale omenirii. • Există Există opinia opinia conform conform căreia bioetica bioetica apare apare odată odată cu agravarea agravarea şi complicarea complicarea problemelor problemelor morale ale medicinii contemporane, în legătură cu ameninţarea omenirii de către ştiinţa şi tehnica performantă. • Alţi savanţi consideră consideră că bioetica bioetica apare după 1946, când au fost fost condamna condamnaţi ţi medici mediciii nazişti nazişti pentru experimentele lor inumane asupra oamenilor şi prizonierilor de război. •
Premizele bioeticii
•
Progresul Progresul tehnico-şti tehnico-ştiinţif inţific ic a agravat agravat considerabi considerabill multe multe probleme probleme global globale. e. Progresul Progresul aduce nu numai rezultate pozitive, el preconizează şi grave consecinţe negative în toate domeniile de activitate umană, inclusiv în medicină. • Bioetica Bioetica apare şi în llegătură egătură cu necesit necesitatea atea determinării determinării strategiei strategiei de supravieţ supravieţuire uire a omeniri omenirii,i, preîntâmpinării omnicidului planetar, preîntâmpinării şi evitării catastrofei catastrofei ecologice globale. • Apariţia Apariţia bioeticii bioeticii este este condiţi condiţionată onată şi şi de dezvolt dezvoltarea area intensivă intensivă a cunoştinţ cunoştinţelor elor biomedi biomedicale, cale, tabloului medical al lumii lumii şi lumii biomedicale.
Lumea biomedicală
•
Particularităţile lumii biomedicale
•
Influenţa vertiginoasă a lumii tehnice asupra lumii biomedicale. Sistemul binar “medic-pacient” “medic-pacient” se transformă într-un sistem cu trei componente – “medic-sistem intelectual artificial-pacient”. artificial-pacient”. Tot la acest capitol menţionăm acurile tehnice asupra genomului uman, cercetările ştiinţifice în domeniul clonării, eugeniei etc. Se perfecţionează permanent, în rezultatul informatizării sociumului, conţinutul sferei medicale, în special procesul de diagnosticare, diagnosticare, ceea ce a contribuit la depistarea noilor noilor unităţi nozologice. nozologice. De exemplu, dacă în anul 1964 erau cunoscute circa şase mii maladii, apoi la începutul sec. al XXI-lea mai mult de treizeci şi cinci mii. Se complică la maximum relaţiile dintre dintre elementele elementele acestui sistem, sistem, mai ales cele dintre dintre “om-vietate”, “om-biosfera”. Se amplifică influenţa dăunătoare a activităţii umane asupra sănătăţii omului, asupra întregii lumi biomedicale. E vorba de catastrofele catastrofele tehnogene cu caracter global, de terorismul internaţional, internaţional, de alte acţiuni umane ce afectează mediul ambiant, ambiant, produsele alimentare, relaţiile sociale sociale etc. Sporesc considerabil contradicţiile dintre lumea lumea biomedicală şi cea spirituală.
• • • • • • • • • • • • •
1947 – Declaraţia privind experimentele pe om 1948 - Declaraţia universală a drepturilor omului , , 1949 – Elaborarea codului internaţ. de etică medicală 1953 – Decretul privind responsabilitatea medicală, 1964 - Codul normelor şi principiilor experimentului pe om 1968 – Diagnosticul de moarte 1970 – Grefele de organe 1970-75 – Avortul terapeutic 1975 – Cercetările ştiinţifice pe om 1975 – Etică şi psihiatrie 1990 - Etică şi genetică, 1996 – Protecţia drepturilor şi demnităţii umane 1997 – Drepturile omului şi biomedicina etc.
•
• •
Acte normative
Legile juridice nu întotdeauna sunt perfecte şi este necesitate de a reglementa şi controla diferite activităţi prin instituţiile publice.
Bioetica în sens îngust
În prezent prezent există există două interpr interpretăr etării a bioe bioetic ticii ii:: în sens s ens îngust în gust şi larg. În sens îngust bioetica se confundă cu etica medicală profesională, limitându-i conţinutul doar la problemele etice ale raportului “medic - pacient” ce apar actualmente în legătură cu implantarea intensivă în practica medicală a tehnologiilor noi performante, scientofage. • Sarcina principală principală a bioetic bioeticii ii sub sub acest aspect constă constă în explica explicarea rea etico-fil etico-filosofi osofică că a situaţi situaţiilor ilor problematice limitrofe ca eutanasia, esenţa morţii (concepţia religioasă şi cea ştiinţifică), ingineria genetică, transplantologia, implantarea organelor artificiale, experimentele clinice (inclusiv şi cele ale embrionului uman), avorturile, autoidentificarea sexuală a omului, noile tehnologii ale naşterii copiilor, clonarea etc. • •
Bioetica în sens larg
În sens larg - poate fi interpretată ca etica viului (vietăţii) în genere. Explicarea Explicarea netradi netradiţional ţionalăă a bioetici bioeticiii reiese reiese din inevitabil inevitabilitate itateaa extinderi extinderiii sferei sferei cunoştinţel cunoştinţelor or etice asupra biosferei - cerinţă extrem de importantă a revoluţiei noosferice contemporane. • Începând cu a doua jumătate jumătate a secolulu secoluluii al XX-lea sub influenţa influenţa progresului progresului tehnico-şti tehnico-ştiinţif inţific ic capătă o dezvoltare intensă nu numai etica profesională (etica medicului, ziaristului, • •
pedagogului, savantului etc.), dar şi cunoştinţele etice integrale ce se referă atât la relaţiile interpersonale, cît şi la relaţiile omului cu mediul ambiant ambiant - cu lumea vegetală, animală, biosfera în întregime. • • • • •
Obiectul bioeticii
Bioetica constituie acel domeniu al ştiinţei care examinează relaţiile în sistemul “ombiosferă“ de pe poziţiile eticii clasice, eticii normative . Obiectul bioeticii este studierea sistemică a naturii vii şi a comportamentului uman în lumina valorilor şi principiilor morale. Bioetica Bioetica este este sinteza sinteza ştiinţel ştiinţelor or despre despre viaţă viaţă şi sănătat sănătatea ea umană şi are drept scop scop protejarea protejarea valorii vieţii în toate aspectele ei. Ea este o ştiinţă despre supravieţuirea tuturor sistemelor vii în viziunea eticii universale. Supravieţuirea omului şi omenirii depinde de atitudinea noastră corectă faţă de tot ce e viu. Privită Privită sub acest aspect, aspect, bioetica bioetica iese iese din limi limita ta eticii eticii profesio profesionale nale medical medicalee şi se se apropie apropie mai mult de etica ecologică împreună cu care unindu-şi forţele să elucideze aspectul etico-filosofic al problemelor viitorului omenirii şi a vieţii de pe Terră.
Obiectivele bioeticii
• Bioetica Bioetica ca domeniu domeniu al ştiinţei ştiinţei şi ca institut institut social are cîteva cîteva obiect obiective ive princip principale: ale: ─ să contribuie substanţial la elaborarea concepţiei strategice de supravieţuire a întregului ecosistem, a biosferei în special; ─ să protejeze valoarea vietăţii în genere, vieţii umane, sănătatea individuală şi cea publică, în particular; ─ să îndrume opinia publică în cunoaşterea modalităţilor ce servesc la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la împiedicarea inhibiţiilor fizice, psihice, morale, spirituale ale persoanei umane; ─ să reglementeze în mod legislativ atît cercetările biomedicale, practica ocrotirii sănătăţii (mai ales domeniile transplantologiei, determinării momentului morţii, limitele susţinerii vieţii bolnavilor incurabili, noilor tehnologii medicale ş.a.), cît şi orişice activitate socială ce ţine de existenţa omenirii.
Aspectele bioeticii
• O analiză analiză profundă a bioeticii bioeticii este posibilă posibilă prin evidenţierea evidenţierea aspectelor aspectelor acestui fenomen. fenomen. În acest caz delimităm patru aspecte principale:
- Sociofilosofic,
- Axiologic, - Juridic, - Medical. •
Aspectul sociofilosofic
Bioetica Bioetica poartă un caracter caracter general-um general-uman, an, este o varieta varietate te a activităţii activităţii intelectuale intelectuale şi a practi practicii cii sociale care are scopul de a garanta posibilitatea dialogului şi solidarităţii oamenilor în apărarea binelui şi opunerea răului generat de activitatea contemporană a oamenilor. • Bioe Bioettica ica con conttribu ribuie ie la evidenţierea celor mai actuale probleme sociale. Astăzi omenirea se găseşte în faţa unui pericol global legat de consecinţele negative ale progresului tehnicoştiinţific. Pentru a depăşi această primejdie e necesar de a conştientiza acele probleme ce provoacă pericolul nominalizat şi de a schimba mentalitatea mentalitatea oamenilor. oamenilor. • E necesar să înţelegem specificul vieţii, să ne convingem că etica este nemijlocit legată cu ştiinţele naturii, că nu trebuie să existe divergenţe dintre moralitate şi viaţă. • Bioeti Bioetica ca formul formulează ează o nouă nouă paradig paradigmă mă a gândirii gândirii care care relevă relevă perico pericolul lul prezen prezentat tat de individualism şi de colectivism şi care protejează idealurile democratismului. Bioetica devine un mecanism extrem de important în restructurarea democratică a biopoliticii societăţii
contemporane. • •
• • •
•
Aspectul axiologic
Bioetica Bioetica contribuie contribuie la formarea formarea unui nou siste sistem m etico-nor etico-normativ mativ şi valoric, valoric, care care ar trasa o ieşire ieşire din situaţia critică de astăzi. Repercusiuni Repercusiunile le progresulu progresuluii tehnico-ş tehnico-ştiinţ tiinţific ific,, societat societatea ea tehnogenă, tehnogenă, informatiza informatizarea rea accelerată accelerată a domeniilor de activitate umană, situaţia social-politică şi economia de piaţă au dus la devalorizarea şi deumanizarea medicinii, atitudinii noastre negligente faţă de natură, faţă de relaţiile sociale în genere. Bioetica Bioetica formuleaz formuleazăă noi exigenţ exigenţee referitoare referitoare la la interacţiun interacţiunea, ea, obligati obligativitat vitatea ea şi respons responsabili abilitatea tatea oamenilor, dând prioritate valorilor general-umane. Viaţ Viaţaa este este valo valoar aree în în sin sine, e, valoa valoarea rea supre supremă mă.. Lupta pentru viaţă este un postulat axiologic al bioeticii şi determină deci toate celelalte valori şi relaţii umane. Principala Principala sarcină sarcină a bioeticii bioeticii constă constă în determina determinarea rea şi formularea formularea unui nou sistem sistem de valori valori şi orientări umane, care ar corespunde drepturilor omului, scopurilor fundamentale ale civilizaţiei contemporane.
Aspectul juridic
Bioetica Bioetica este o formă formă de protecţi protecţiee a drepturilor drepturilor omului, omului, inclus inclusiv iv şi şi dreptul dreptul lui la viaţă, viaţă, la sănătate, la autodeterminare liberă. • Bioetica Bioetica trebuie trebuie să să formeze formeze condiţii condiţii în care care ocrotirea ocrotirea sănătăţi sănătăţiii să devină devină un drept inalie inalienabil nabil al al omului. Însă obiectul bioeticii nu se reduce doar la viaţa umană şi atributele ei, ci şi la reglementarea juridică a relaţiilor omului omului cu biosfera, a societăţii cu natura prin intermediul principiilor acestui domeniu al ştiinţei. • Bioetica Bioetica afirmă afirmă unitatea unitatea abordării abordării ştiinţifi ştiinţifice ce cu valorile valorile umanist umanistee (dând prioritate prioritate majoră majoră valorilor şi scopurilor umane). • Bioetica Bioetica tinde tinde să reglementeze reglementeze cercetări cercetările le ştiinţi ştiinţifice fice reieşind reieşind din valorile valorile umanist umaniste, e, să formule formuleze ze norme şi reguli ale cercetărilor biomedicale, ţinând cont de drepturile omului. • • • • •
Aspectul medical
Aspectul medical al bioeticii nu-i altceva decât manifestarea umanismului în medicină, autoconştiinţa critică a comunităţii profesionale a medicilor. În legătură legătură cu progresul progresul tehnico-şti tehnico-ştiinţif inţific ic în în medicină medicină se schimbă schimbă viziunea viziunea despre despre normă normă şi şi patologie, moral şi amoral. Avem un şir de probleme probleme ce nu pot fi rezolvate rezolvate doar de pe poziţii poziţiile le medicini medicinii,i, sau a moralei. moralei. Medici Medicina na trebuie trebuie să ofere argume argumente nte ştiinţi ştiinţific ficee pentru fundam fundamenta entarea rea bioeti bioeticii cii,, iar bioetica - să prezinte postulate morale pentru justificarea deciziilor medicale. Bioetica Bioetica trebuie trebuie să să justi justifice fice moral rezolvarea rezolvarea multor multor probleme probleme medicale: medicale: avortul, avortul, transplanta transplantarea rea organelor, determinarea limitelor vieţii şi morţii, eutanasia ş.a.
Principiile bioeticii • Bioetica , ca şi orice domeniu al ştiinţei, se bazează pe câteva principii: câteva principii: • Principiul biosferocentrist graţie căruia se impune şi se argumentează necesitatea depăşirii postulatului antropocentrist în elaborarea noilor paradigme de existenţă umană. În centrul cercetărilor bioeticii se situează nu numai viaţa umană ca valoare supremă, supremă, nu numai Homo Sapiens Sapiens dar şi protejarea protejarea animalelor, plantelor, biosferei în întregime; • Principiul coevoluţionist (dezvoltării coevolutive) care preconizează o interacţiune şi o existenţă armonioasă dintre societate şi natură, dintre om şi biosferă.
Principiile bioeticii • Principiul acordului informat presupune că autonomia şi libertatea pacientului trebuie să se întemeieze pe o informaţie deplină, adecvată şi oportună. • Principiul moralităţii derivă din recunoaşterea moralei ca imperativ universal al comportamentului oamenilor oamenilor faţa de tot ce-i viu, din recunoaşterea valorii supreme a vieţii individului, a libertăţii umane; • Principiul libertăţii şi responsabilităţii a bioeticianului, a medicului, medicului, sau a pacientului. Profesionistul Profesionistul trebuie să se simtă liber liber şi independent, dar în acelaşi timp responsabil pentru acţiunea. El trebuie să respecte nu numai libertatea şi demnitatea fiinţei umane, dar şi a oricărei fiinţe vii şi (vietăţii). • • •
• • • • •
Principiile bioeticii
În lite litera ratu tura ra ştii ştiinţ nţif ific icăă se discută şi alte principii ale bioeticii: Integrităţii terapeutice (orice intervenţie asupra pacientului trebuie să fie orientată spre binele întregului organism), Socializării (de ajutor, de caritate - fiecare acţiune curativă trebuie să ţie cont nu numai de preţuri, beneficiu, dar şi de justeţe, de echitatea socială în situaţiile concrete). Auto Autono nomi miei ei pers person onal alit ităţ ăţii ii Nu dăuna Binefacerii Echităţii etc. Credem ca aceste postulate ţin mai mult de etica medicală, ele au un caracter destul de concret şi nu pot fi universalizate astfel încât să devină principii generale gener ale ale bioeticii.
Imperativele bioeticii
Dacă princ principi ipiil ilee sunt fundam fundament entul ul ştiin ştiinţei ţei,, nucleul nucleul teori teoriei, ei, atunci atunci imperativele prezintă obligaţii, necesităţi categorice şi necondiţionate, cerinţe a ştiinţei (bioeticii) către cercetătorii săi. În bioetică se evidenţiază următoarele imperative: • Moralităţii care ne obligă de a menţine normele şi regulile tradiţionale către tot ce-i viu, de a aplica o morală adevărată la sistemul “om-biosferă”. • Vulnerabilităţii – care poate fi atacat uşor, care are părţi slabe şi se referă la toate fiinţele vii şi fiecare viaţă în parte, este caracteristic şi pentru anumite grupuri de oameni (copii, bolnavi, bătrîni, invalizi). • Libertăţii şi responsabilităţii ce ne obligă de a nu absolutiza libertatea activităţii, fiindcă libertatea poate exista numai într-o anumită corelaţie cu responsabilitatea. Cercetătorul este liber în acea, măsură, în cît este responsabil pentru soarta plantelor, animalelor şi omului, în măsura asigurării securităţii personale şi sociale. •
Imperativele bioeticii Nu dăuna – importantă cerinţă în activitatea cercetătorilor, în special în experimentele biomedicale. Aici dauna poate fi de mai multe feluri şi cauzată de atitudinea neconştiincioasă a cercetătorului, pregătirea insuficientă a specialistului, incapacitatea savantului ori medicului de a îndeplini corect funcţiile funcţiile sale, de a asigura securitatea fiinţelor fiinţelor vii ş.a. • Binefacere – fiecare cercetător în ştiinţă, în special în biologie şi medicină, nu are dreptul de a efectua investigaţii şi experimente fără a ţine cont de aşa valori ca virtute, virtute, bunătate, caritate, milă, compasiune etc. •
Modelele bioeticii - diferite interpretări socioculturale ale bioeticii. Ele oferă posibilitatea alegerii tipului istorico-cultural de bioetică, ce ar corespunde mai adecvat tradiţiilor, obiceiurilor, confesiilor religioase ale naţiunii. •
Modelul liberal-radical
Se trage încă dîn timpurile timpurile revoluţiei revoluţiei franceze, franceze, decurge din postulatul postulatul conform conform căruia căruia este legiferat şi permis tot ce este dorit, acceptat şi nu lezează libertatea altora. • Acest model justifică justifică avortul, avortul, alegerea alegerea liberă liberă a sexului sexului copilului copilului ce e pe cale cale de naştere, naştere, libertatea fecundării artificiale (in-vitro, extracorporală) pentru femeile singure şi necăsătorite, uterul împrumutat, libertatea experimentelor, suicidul. • Tipul de bioetică bioetică nominal nominalizat izat a avut un răsunet amplu şi a devenit devenit convingere convingere a unei unei mari mari părţi părţi a opiniei publice, preconizând ca importante câteva obiective: succesul în domeniul cercetărilor ştiinţifice, succesul în domeniul medical ce se referă la sexualitate, la contracepţie, la raporturile sexuale, la avort, succesul în domeniul eutanasiei. • Declarând Declarând autonomia autonomia persona personalităţ lităţii, ii, acest acest model model afirmă afirmă o libertate libertate dihotomi dihotomică, că, redusă, redusă, libertate libertate pentru acel ce nu e în stare s-o valorifice. Cine apără, spre exemplu, libertatea copilului ce e pe cale de naştere, cine duce responsabilitatea pentru embrion? Nu-i libertate fără responsabilitate.
Modelul pragmatic
•
• • • •
• • • •
•
Are temeliile în cultura cultura anglosacsonă. Totul se reduce la cost şi profit, profit, nu există valori fără de folos. Se consideră că nu pot fi fundamentate nişte criterii superioare şi metafizice cum ar fi adevărul şi norma universală. Utilitarismul ştiinţific ştiinţific ocupă un loc de frunte şi predomină în raport raport cu binele individual al persoanei. Dar acest model se asociază cu mercantilismul. mercantilismul. Pe unul unul şi acelaşi cântar se pun viaţa umană şi valorile ştiinţei. Se recurge la acest model în unele cazuri de diagnostică prenatală, când trebuie de luat decizia: ori avort, ori naştere (în dependenţă de starea sănătăţii a fătului). Dar totuşi acest model nu-i justificat moral, fiindcă presupune compararea valorilor incomparabile incomparabile - viaţa şi sănătatea umană cu profitul economic economic sau ştiinţific. Modelul sociobiologic
Modelul sociobiologic naturalist este o sinteză a diferitor paradigme culturale, rezultatul interacţiunei diverselor concepţii: evoluţionismului, sociobiologismului, antropologismului şi ecologismului. Conform acestui acestui model model viaţa viaţa a apărut în procesul procesul evoluţiei evoluţiei şi adaptări adaptăriii ei la mediu, mediu, iar iar procesele evoluţioniste se referă şi la societate. Nu etica etica dictează dictează legi legi biologi biologiei, ei, ci viceversa viceversa - biologi biologiaa impune impune norme şi principi principiii eticii. eticii. Deci progresul progresul tehnico tehnico-ştii -ştiinţifi nţificc (şi social) social) va furniza furniza criterii criterii şi postul postulate ate moralităţ moralităţii. ii. În noile noile condiţii, în noua poziţie a omului în cosmos şi în lumea biologică (în biosferă) ar trebui să elaborăm un nou sistem de valori, fiindcă acel anterior nu mai este potrivit pentru a satisface configuraţia noii ecosisteme, care vine să se instaleze. E vorba de civilizaţ civilizaţia ia noosferi noosferică că cu etapele etapele ei ei (informaţi (informaţională, onală, ecologi ecologică, că, cosmică cosmică etc.), etc.), de noile paradigme ce ar asigura existenţa şi supravieţuirea umană.
Modelul personalist
•
Este cel mai important important şi acceptat de majoritatea majoritatea savanţilor. El rezultă din
•
• • •
• •
raţionalitatea şi libertatea omului. Omul este personalitate fiindcă este unica fiinţă capabilă să descopere sensul lucrurilor şi să dea sens propriilor acţiuni prin intermediul noţiunilor. Personalitatea umană este unitatea sufletului şi trupului, este un suflet întrupat şi un trup însufleţit. În fiecare om poate fi regăsită valoarea universului şi întregii omeniri. Din aceste considerente considerente personalitatea umană trebuie să fie punctul de reper a ceea ce este permis sau ne permis. Filosoful din Grecia antică Protagoras a formulat formulat maxima: ”Omul ”Omul este măsura tuturor lucrurilor”. Modelul personalist asigură protecţia omului în toate manifestările lui (libertate şi responsabilitate, unitatea costului şi profitului, totul pentru binele omului).
Alte modele ale bioeticii
În lite litera ratu tura ra ştii ştiinţ nţif ific icăă se evidenţiază şi alte modele (trasee) ale bioeticii – american şi european. Modelul american – este înţelegerea bioeticii în sens larg, ca etica viului, sau bioetica potteriană. • Modelul european - înţelegerea bioeticii în sens îngust, mai des ca deontologia medicală. • Această Această diferenţier diferenţieree este este relativă, relativă, fiindcă fiindcă chiar chiar în America America este este populară populară şi şi concepţia concepţia lui Andre Hellegers, care înţelege bioetica ca totalitate de probleme morale a biomedicinii. • • • •
Bioetica şi filosofia
Etica Etica este este nucleu nucleull filoso filosofie fiei,i, deoare deoarece ce filos filosofi ofiaa coordone coordonează ază şi trebuie să coordoneze problemele sale în conformitate cu principiile morale. Etica, Etica, ca şi filosofia filosofia,, pune un un şir de probleme probleme conceptu conceptuale, ale, ea trebuie trebuie să determi determine ne valoarea valoarea omului, locul lui în lume, sensul vieţii lui, atitudinea şi responsabilitatea acestuia faţă de societate, alegerea idealului. Însă etica etica pune aceste aceste probleme probleme nu în în mod teoretico-gnos teoretico-gnoseologi eologic, c, ci practico-compo practico-comportamen rtamental. tal. Prin aceasta ea se deosebeşte de ştiinţă şi de filosofie. Morala aplică măsura la realitate realitateaa existentă. existentă. Divergenţa Divergenţa dintre dintre existe existenţă nţă şi măsură (cuvenit) (cuvenit) este este o divergenţă specific morală ce impulsionează activitatea social-istorică a omului.
Bioetica şi filosofia
• •
• • •
Bioetica ca disciplina filosofică apare ca o nouă etapă a eticii generale şi o continuare a eticii medicale. Sub influenţa intensă a progresului tehnico-ştiinţific se dezvoltă nu doar etica profesională, dar şi cunoştinţele unei etici universale la care se referă şi atitudinea omului faţă de mediu, biosferă, faţă de însăşi viaţa. Naturalizarea eticii a dus la apariţia bioeticii. Actualmente însă bioetica este o noţiune mai largă ce include în sine etica medicală, veterinară, etica ecologică şi alte discipline înrudite. Dacă în centrul eticii medicale şi a eticii generale se găseşte omul (principiul antropocentrist), apoi în centrul bioeticii se situiază noţiunea de viaţă, de vietate (principiul biosferocentrist).
Bioetica şi supravieţuirea
•
Morala de la apariţia ei şi până astăzi include în sine doar principii principii şi norme ce se
referă la relaţiile relaţiile dintre oameni şi nicidecum nu atingea atingea raportul sociumului sociumului cu natura, omului cu biosfera. • În condiţiile crizei ecologice se consolidează o nouă tendinţă, un nou fenomen în conştiinţa morală şi anume: datoria morală faţă de natură şi deci apare o formă nouă a conştiinţei sociale - conştiinţa noosferică. • Bioetica ca ştiinţă ar trebui la acest capitol să rezolve câteva probleme principiale: principiale: a face posibilă supravieţuirea întregii ecosisteme, a fi reperul de bază al existenţei omului, a orienta raţiunea umană şi cunoaşterea spre tot ce ameliorează calitatea vieţii şi a depăşi tot ce stopează dezvoltarea dezvoltarea şi afirmarea personalităţii personalităţii umane. • Cu alte cuvinte, bioetica ar trebui să contribuie cu toate posibilităţile ei la constituirea intelectului noosferic.
Strategia supravieţuirii
Probl Problem emaa cheie cheie act actua ualm lment entee este este elabo elabora rarea rea Strategiei Omului coordonată cu Strategia Naturii. • Strategia omenirii presupune totalitatea diferitor activităţi şi norme ce ar asigura coevoluţia omului şi mediului ambiant. • Strategia Strategia omeniri omeniriii trebuie trebuie să să accepte accepte şi şi noi modernizări, modernizări, de aceea ea trebuie trebuie să să aibă o nouă filosofie - filosofia supravieţuirii. • Bioetica Bioetica care se ocupă ocupă cu probleme problemele le omului omului şi şi optimizări optimizăriii condiţiil condiţiilor or sociale sociale şi naturale naturale poate să contribuie la elaborarea strategiei omenirii, la rezolvarea problemelor globale, la elaborarea noilor orientări valorice, noilor paradigme de supravieţuire ce ar reglementa folosirea biotehnologiilor. •
• • • • • • • • • •
Strategia supravieţuirii
Civilizaţia Civilizaţia contemporană contemporană tehnogenă tehnogenă cu industri industriaa ei consum consumătoare ătoare trebuie trebuie să fie înlocuită înlocuită cu cu o nouă civilizaţie - informaţional-ecologică (noosferică) cu valorile ei general-umane ce ar asigura existenţa veritabilă a omenirii. Este vorba vorba de formarea formarea şi fundamentarea fundamentarea noilor noilor principii principii ale existenţe existenţeii umane, umane, noilor noilor idealuri idealuri ale activităţii umane, perspectivelor dezvoltării omului şi societăţii. În realizarea realizarea acestor acestor imperativ imperativee un rol importa important nt îi aparţine aparţine filos filosofiei ofiei,, bioeticii bioeticii şi şi eticii eticii medicale medicale..
Moralitatea şi raţionalitatea
Dezvoltarea Dezvoltarea rapidă rapidă a medicinii medicinii şi biologiei, biologiei, cât cât şi a altor altor ştiinţe, ştiinţe, provoacă provoacă noi discuţi discuţiii ce vizează vizează nu doar procesul de cercetare ştiinţifică a savanţilor, dar şi activitatea cotidiană a fiecăruia dintre noi. Noile elaborări elaborări biomedical biomedicalee şi cercetări cercetările le genetice genetice trezesc trezesc o întrebare întrebare de bază: este oare oare benefic benefic şi de acceptat ceea ce tehnic este posibil? E adevărat adevărat că în în rezultatul rezultatul cercetărilor cercetărilor ştiinţifi ştiinţifice ce apar noi noi posibil posibilităţi ităţi,, dar acestea acestea prea rapid rapid sunt sunt introduse în practică, fără de recurs la îndoială. Prin urmare, urmare, moralita moralitatea tea societăţ societăţii ii pare pare a fi marcată marcată de nechibzui nechibzuinţa nţa umană, umană, astfel astfel încât încât îşi îşi pierde hotarul dintre ce ar trebui de făcut şi ce nu ar trebui de permis, apelând la dovezile înţelepciunii şi raţiunii. Conştiinţa Conştiinţa omului omului contemp contemporan oran este este dominată dominată de ideile ideile unei noi lumi, lumi, unui unui viitor viitor prosper prosper şi şi liber, cu regret însă, uitând trecutul cu valorile sale. Savanţii Savanţii sunt convinşi convinşi că explorările explorările ştiinţifi ştiinţifice ce nu pot fifi limitat limitate. e. Ei compară progresul progresul ştiinţi ştiinţific fic cu o calamitate naturală, imposibilă de oprit.
Moralitatea şi raţionalitatea
E adevărat adevărat că voinţa şi raţiune raţiuneaa omenească, omenească, nefiind nefiind limita limitată tă de morală, morală, pot provoca urmări
• • • • • • • • • •
• • • •
comparabile cu cele ale calamităţilor ce şterg din calea sa tot ceea ce e viu. Omul, însă, însă, e capabil capabil să prevină prevină calamităţil calamităţilee şi să să se apere apere de acţiune acţiuneaa lor distru distrugătoare gătoare.. Una din metodele de apărare de consecinţele negative ale progresului ştiinţific este este respectarea normelor şi principiilor bioetice. Viaţa trebuie trebuie stimată stimată chiar din momentul momentul conceperi conceperiii ei, ei, trebuie trebuie respectată respectată inviol inviolabili abilitatea tatea şi sfinţenia acestui miracol. Crearea tehnicii tehnicii vieţii vieţii ce ce duce la la moarte moarte (moarte (moarte a societăţ societăţii) ii) - iată iată paradoxul paradoxul principal principal relevat relevat de faptele sus numite. Dar crezând crezând că dezvolt dezvoltarea area ştiinţe ştiinţeii duce mereu la la ceva rău, rău, este este la fel fel de naiv, naiv, după după cum eronat se crede că ea are doar rezultate benefice. Problema Problema constă constă nu în oprirea cercetărilor cercetărilor ştiinţifi ştiinţifice, ce, dar în luarea controlului controlului asupra elaborărilor noi, de la etapa experienţei şi până când au devenit obiect al comercializării. comercializării.
Bioetica şi instruirea
În majoritat majoritatea ea ţărilor ţărilor din lume lume bioetic bioeticaa a devenit devenit o discipli disciplină nă academică academică (mai (mai mult mult de 130 catedre de bioetică). Ea se predă la facultăţile de filozofie şi medicină. AMM cere cere ca toţi toţi medic medicii ii să să fie fie atest atestaţi aţi la bioe bioetic tică. ă. În Rusia Rusia bioetic bioeticaa este este discipli disciplină nă obligatori obligatoriee la facultă facultăţile ţile de medicină medicină din anul anul 2000. 2000. Primel Primelee prelege prelegeri ri la bioet bioetică ică în USMF USMF “N. “N. Teste Testemiţ miţanu” anu” se se ţin din din a. 1995. 1995. Din Din 1999 1999 Catedr Catedraa Filoz Filozof ofie ie este este reor reorgan ganiz izată ată în în Catedra Filozofie şi Bioetică. La catedră funcţionează magistratura şi doctorantura.
Bioetica şi ştiinţa
Din Din ini iniţţiati ativa cat cated edre reii au fost organizate Asociaţia Bioeticiştilor din Moldova (2004) şi Centrul Naţional de Bioetică din RM (2005). Tema cercetări cercetărilor lor ştiinţi ştiinţifice fice a catedrei catedrei – Problemel Problemelee filosofi filosofice ce ale informatizări informatizăriii şi noosferizări noosferizăriii societăţii. Din Din 1995 1995 pînă pînă în prez prezen entt cate catedra dra a organ organiz izat at 11 conferinţe internaţionale pe problemele filosofice ale medicinii şi bioeticii. Colaboratorii catedrei au participat la diferite conferinţe, simpozioane şi congrese internaţionale pe bioetică din Rusia, România, Croaţia, Lituania, Polonia şi Ucraina.
Bioetica şi ştiinţa
• Cate Catedr draa a publ public icat at dife diferi rite te materiale didactice: • Fil Filoso osofia fia în concepţ concepţii ii şi persona personalit lităţi ăţi.. Redac Redactor tor ştiinţific d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea. Chişinău, 1995 • T.N.Ţ T.N.Ţîr îrde dea. a. Filo Filozof zofie ie şi Bio Bioet etic ică: ă: istor istorie ie,, personalităţi, paradigme. Ch.2000. • Ф.Н.Цырдя, П.В.Берлинский. Философия (с курсом биоэтики). 2002 • Teodo Teodorr N.Ţîr N.Ţîrde deaa şi al. al. Dicţi Dicţiona onarr de filo filozo zofi fiee şi bioetică. 2004 • Teodor N.Ţîrdea. Elemente de bioetica. 2005 • Teod Teodor or N.Ţ N.Ţîr îrde dea. a. Bio Bioet etic ica. a. 200 20055 • •
Bioetica şi ştiinţa
În lume zeci de reviste specializate publică materiale pe bioetică: «Cambridge «Cambridge Quarterly Quarterly of Health Healthcare care Ethics. Ethics. The Internat International ional Journal for Health Healthcare care Ethics Ethics and Ethics Committees»; «The Hastings Center Report»; «The Journal of Medicine and Philosophy.
A Forum for Bioethics and Philosophy of Medicine»; «Medicine, Health Care and Philosophy. A European Journal»; «Theoretical Medicine and Bioethics. Philosophy of Medical Research and Practice». • În Rusia Rusia public publicaţi aţiii pe bioeti bioetică că găsim găsim în revista revista «Человек». Din 2000 apare revista «Медицинское право и этика». • În SUA a fost publicată «Encyclopedia of Bioethics» (1979 и 1995). • Din 1993 există Asociaţia Internaţională de Bioetică care organizează congrese internaţionale pe bioetică.
