Erving Goffman – Aziluri
Recenzie
Erving Erving Goffman Goffman s-a născut în anul 1922 în Canada şi a murit murit în 192! Este un renu renumi mitt soci sociol olog og ameri america can" n" iar iar #rin #rintr tree vo volu lume mele le sale sale #u$l #u$lic icat atee se numa numară% ră% &'e &'e (resentation of )elf in Ever*da* +ife, 19./" 19.90" )tigma% otes on t'e 3anagement of )#oiled 4dentit*, 19/50" )trategic 4nteraction, 19/90" Relations in (u$lic% 3icro )tudies of t'e (u$lic 6rder, 19710" Gender Advertisements, 19790" 8orms of &al, 1910! :Aziluri, :Aziluri, a fost #u$licată #u$licată în anul 19/1 şi re#rezintă re#rezintă o analiză analiză #rofundă #rofundă a vie;ii vie;ii comunită;ilor din :institu;iile totale,! “O instituţie “totală” poate fi definită drept un loc unde îşi desfăşoră activitatea un număr mare de indivizi cu statut similar, despărţiţi de restul societăţii pentru o perioadă de timp apreciabilă şi care duc împreună o viaţă strict delimitată, reglementată oficial de către instituţii” Goffman" 2<<=" 110! E>em#le de
astfel de institu;ii sunt% s#italele de #si'iatrie" înc'isorile" cazărmile militare" navele" şcolile şcolile cu internat" internat" m?năstiri m?năstirile" le" căminele căminele #entru #entru nevăzători" nevăzători" sanatorii sanatoriile" le" etc! Autorul Autorul a$ord a$o rdea ează ză fiec fiecar aree as#e as#ect ct al aces acesto tora ra"" urmă urmări rind nd mai mai cu seam seamăă via; via;aa indi indivi vizi zilo lorr institu;ionaliza;i" #osi$ilită;ile lor de ada#tare şi efectele #e care le au asu#ra sinelui şi identită;ilor! @nainte să citesc această carte nu-mi imaginam c?t de cruntă #oate fi via;a în aceste institu;ii" mai mult dec?t at?t" să aflu că în număr sur#rinzător de mare sunt #ersoane care aung să a#eleze la s#italele de #si'iatrie" datorită anturaului lor si influen;ei acestuia! 6dată auns într-un astfel de loc este #osi$il să-l #ărăseşti du#ă c?teva luni" ani sau în cazurile cele mai grave niciodată! Atunci aungi să a#reciezi cu adevarat via;a #e care o aveai înainte să aungi în institu;ie" li$ertă;ile #e care le aveai" 'ainele tale" #rietenii" #atul de acasă! Goffman Goffman îşi dedică trei ani studiind studiind com#ortame com#ortamentele ntele #ersoanelor #ersoanelor s#italiza s#italizate! te! Acesta realizează studii succinte în Centrul Clinic al 4nstitutului a;ional #entru )ănătate! @n #eri #erioa oada da 19.. 19..-1 -19./ 9./ desf desfăş ăşoa oară ră studi studiii de tere terenn la )#it )#ital alul ul )t! )t! Eliz Eliza$e a$et' t' din din
1
Bas'ington! A încercat #rin o$servare #artici#ativă să cunoască via;a #ersoanelor institu;ionalizate" aşa cum o #erce# ei" în mod su$iectiv! 3i se #are de a#reciat demersul său de a face cunoscute toate neregulile e>istente în institu;ii si de a ne forma o imagine cu #rivire la cei care sunt nevoi;i să trăiască acolo! u a acce#tat sa fie internat cu adevarat" nici măcar scri#tic% “Am pornit de la premisa că rolul pe care ar fi trebuit să-l adopt şi timpul pe care ar fi trebuit să-l rezerv în vederea colectării dovezilor statistice necesare pentru un număr redus de afirmaţii m-ar fi împiedicat să obţin informaţii cu privire la calitatea şi structura vieţii sociale a pacienţilor” Goffman" 2<<=" 0! :)#italul
Central, este numele dat de Goffman s#italului de #si'iatrie #e care l-a studiat tim# de un an" s#ital care cu#rinde #este 7<<< de #acien;i! Cartea este alcatuită din #atru eseuri % :es#re caractericticile institu;iilor totale," ,Cariera morală a #acientului #si'iatric," ,Dia;a clandestină a unei institu;ii #u$lice," ,3odelul medical şi s#italizarea #si'iatrică,! 8iecare eseu tratează o anumită #ro$lematică şi oferă numeroase e>em#le din relatările institu;ionaliza;ilor! (ot s#une că m-au întristat #u;in" este dureros să aungi într-o institu;ie totală şi să consta;i că li$ertatea de care dis#uneai î;i este îngrădită" dre#turile î;i sunt contestate" iar #?nă şi cele mai im#ortante nevoi î;i sunt refuzate! Cum ar fi să aungi" nevinovat fiind" într-o înc'isoare şi sa-;i #ierzi contactele cu lumea e>terioară" să fi îm$răcat ca to;i ceilal;i" să te radă în ca# iar o$iectele #ersonale să î;i fie luate şi sigilate #?nă la #lecarea" eli$erarea din institu;ie Ar avea loc o sc'im$are de status şi de rol! 4ndividul si-ar #ierde eul" nu s-ar mai recunoaşte #ierz?ndu-şi identitatea! Dia;a în colectivitate #resu#une contacte reci#roce şi e>#unere reci#rocă a institu;ionaliza;ilor! Aceştia sunt nevoi;i să valorifice fiecare centimentru al celulei #entru a se #utea întinde! Cel mai riscant mi se #are fa#tul că oricand te #o;i contamina fizic de la al;ii" mai ales atunci c?nd unul din încarcera;i moare" iar cadavrul lui este ridicat a$ia du#ă douazeci şi #atru de ore! Aici" este evidentă o li#să de igienă care încalcă orice deminitate! )e realizează o distinc;ie clară între angaa;i şi institu;ionaliza;i" iar cei din urmă sunt nevoi;i să îi res#ecte #e cei dint?i" altfel riscă sa fie #ede#si;i! &otodată" îngriitorii din s#italele de #si'iatrie îşi $ăteau oc de $olnavi #un?ndu-i în situa;ii ridicole% “…obligau pacientul care cerea o ţigară să spună “!ă rog frumos", or să sară ca s-o apuce” Goffman" 2<<=" =90!
2
Goffman afirmă că% “instituţiile totale perturbă sau contaminează e#act acele acţiuni care, în societatea civilă au rolul de a-i confirma autorului lor şi celor aflaţi în prezenţa sa că el are un anumit control asupra lumii proprii, că este o persoană cu autodeterminare, cu autonomie şi cu libertate de acţiune “adulte” “ Goffman" 2<<="
=0! (rivilegiile #e care le aveau institu;ionaliza;ii constau în a avea un loc de muncă $un" o cameră şi un #at de $ună calitate" cafea" res#ect al intimită;ii" #osi$ilitatea de a #ărăsi sec;ia fără su#raveg'ere" în general lucruri cărora oamenilor dintr-o societate li se #ar nimicuri! (entru o #ersoană aflată în afara institu;iei a se culca seara într-un #at moale şi a $ea diminea;a o ceaşcă de cafea fac #arte din rutină" în tim# ce instu;ionaliza;ilor aceste lucruri le aduc mici $ucurii! @n o#inia mea" fiecare #ersoana tre$uie sa ai$ă #arte de conditii minime" iar cei care îngrădesc aceste dre#turi ar tre$ui #ede#siti! e e>em#lu în 3arina Americană" legea #ermite fiecărui mem$ru al ec'i#aului să consume zilnic c?te un :grill, de vin! u se #oate e>#lica $ucuria #e care aceştia o sim;eau atunci c?nd se a#ro#ia ora la care tre$uiau să servească vin" uneori stateau şi numărau minutele #?nă c?nd #uteau servi această :$ucurie,! (edea#sa cea mai mare consta în a li se :tăia, grogul tim# de o zi sau o sa#tăm?nă! “$ai bine mi-ar lua aerul dec%t grogul"” Goffman" 2<<=" .50! Relevanta mi se #are teama institu;ionaliza;ilor de a avea contact cu e>teriorul" cu toate că îşi doresc foarte mult să iasă din aceste institu;ii" frica lor cea mai mare este aceea că nu s-ar #utea descurca afară" de aceea mul;i dintre ei revin în institu;ii! in acest #unct de vedere consider că institu;iile nu-şi fac trea$a aşa cum ar fi de cuviin;ă" individul ar tre$ui să fie resocializat" reintegrat în societate" iar acest lucru necesită un mare efort din #artea angaa;ilor! 3i s-a #ărut foarte interesantă descrierea unei #aciente a$ia ieşită din s#italul de #si'iatrie% “m-am trezit dimineaţa şi m-am dus în bucătărie şi am făcut cafeaua& era minunat " 'ar seara am băut o bere şi ne-am dus să m%ncăm c(ili& a fost grozav, delicios de-a dreptul " n-am uitat nici măcar o clipă că sunt liberă” Goffman"
2<<=" 710! esigur" odată cu trecerea tim#ului institu;ionalizatul uită în mare măsură via;a #e care a dus-o în interiorul institu;iei! Este greu să ui;i cu totul acea #erioadă a vie;ii" nu-;i vei mai recă#ăta niciodată statusul #e care l-ai avut înainte de :#rivarea de li$ertate,! &otodată" cel mai greu lucru" atunci c?nd intrii într-o institu;ie" în s#ecial în
5
înc'isori şi s#itale de #si'iatrie" este acela că i;i #ierzi #rietenii sau mai $ine s#us ei te #ărăsesc #e tine! eodată" te trezeşti singur şi nevoit să-;i faci #rieteni #rintre cei institutionaliza;i" înve;i să te descurci" să su#ravie;uieşti :unglei, în care te afli! Angaa;ii institu;iilor au rolul de a-i su#raveg'ea #e institu;ionaliza;i" dar şi de a se asigura că acestora nu le sca#ă informa;ii care ar #utea dăuna $unului mers al institu;iei! e aceea" aceştia nu sunt lasa;i niciodată singuri atunci c?nd sunt vizita;i de către rude sau #rieteni! Consider" că astfel li se iau şi singurele momente de intimitate! e altfel" c?nd #rimesc vizita comisarului" institu;ionaliza;ii se #oartă ca şi c?nd ar fi multumi;i de condi;iile în care trăiesc% “te uiţi la guvernator şi la gardianu) sef *ca-s după el toată vremea c%t e prin puşcărie+ după aia răspunzi “ ici o pl%ngere, domnule” Goffman"
2<<=" 970! 3i se #are îngrozitor să nu #o;i reclama neregulile care au loc în aceste institu;ii" să traieşti tot tim#ul cu teama că vei fi #rins fum?nd sau că ai luat o #or;ie în #lus de m?ncare! @n cadrul şcolilor cu internat regulile nu sunt at?t de stricte" cel #u;in nu #entru to;i! Făie;ilor din familii no$ile li se #ermit mai multe încălcări ale regulamentului intern! @n m?năstiri nu e>istă o delimitare între angaa;i şi institu;ionaliza;i" e>ist?nd un singur gru# colegial" func;ion?nd du#ă criteriile unei ierar'ii $ine #use la #unct! (ersoanele care acce#tă să se călugărească o fac din #ro#rie ini;iativă" din dragoste #entru umnezeu" în tim# ce #ersoanelor cu #ro$leme #si'iatrice le este im#usă internarea" fiind amenin;a;i de familie cu dezmoştenirea sau cu alte forme de şanta! Cariera morală a #acientului #si'iatric este alcătuită din două laturi% o latură #riveşte imaginea de sine şi identitatea #erce#ută" iar cealaltă latură #riveşte #ozi;ia oficială" c'estiunile uridice şi stilul de via;ă! E>istă trei faze #rinci#ale #e care #acientul le #arcurge% faza prepacientului" care se referă la momentul în care acesta vine să se interneze în s#ital" întruc?t consideră că şi-a #ierdut min;iile sau că nu se mai #oate controla" faza pacientului internat " atunci c?nd acesta suferă o #erioadă de ada#tare în noul mediu" #erioadă #resărată de mici acte de re$eliune :" încerc?nd să găsească sau să inventeze motive #entru care se află institu;ionaliza;i! n e>emlu l-ar #utea constitui următoarea afirma;ie% “ eilalti de aici suferă de boli mintale, dar eu sufăr de un sistem nervos slab şi de aici mi se trag fobiile astea” Goffman" 2<<=" 150! ltima fază o
re#rezintă faza fostului pacient " desigur nu to;i #acien;ii trec #rin această ultimă fază!
=
Dia;a clandestină a unei institu;ii #u$lice face referire la modalită;ile #rin care institu;ionaliza;ii îşi #ot face via;a mai uşoară într-un s#ital de #si'iatrie! :4m#licarea întro entitate socială #resu#une at?t angaare" c?t şi ataşament, Goffman" 2<<=" 1..0! 4nstitu;ionaliza;ii încearcă diferite trucuri #entru a-şi satisface nevoile! Aceştia fie ascund #e su$ 'aine reviste" căr;i" m?ncare #ăstrată de la cantină" fie #rofită de scaunele moi din institu;ie #entru a se #utea rela>a sau îşi fac nevoile fiziologice în găleata cu #rosoa#e folosite! eşi" la #rima vedere aceste lucruri sunt catalogate de cei din afară ca fiind anormale" #entru institu;ionaliza;i re#rezintă o strategie de a-şi face mici $ucurii şi de a se sim;ii mai li$eri! 4nteresant mi s-a #ărut e>em#lul im#roviza;iei g?ndite de călugări;ele care folosesc un şor; negru #e care-l #un în s#atele sticlei ferestrei" #entru a-şi crea astfel o oglindă! +ocurile din s#italul Central au o între$uin;are a#arte% “erau utilizate deseori drept cadru pentru activităţi interzise în mod special păduricea din spatele spitalului era folosită ocazional ca ascunzătoare pentru a consuma alcool& zona din spatele clădirii de recreeere şi cea umbrită de un copac mare , aproape de mi.locul comple#ului spitalicesc, erau întrebuinţate pentru .ocurile de poc(er” Goffman" 2<<=" 2<20!
@ntre #ersoanele institu;ionalizate e>istă reguli de #olite;e #recum oferirea de c?teva fumuri camaradului" dar şi a-i ceda rămăşi;a unei tigări #ar;ial fumate! Acest fa#t ne arată că via;a #ersoanelor institu;ionalizate nu diferă mult de cea a cerşetorilor! 4ndividul #oate utiliza $unurile sau serviciile altuia #rin trei mecanisme% coerci;ia #rivată" sc'im$ul economic şi sc'im$ul social! )unt de #ărere că aceste mecanisme il aută #e individ să su#ravie;uiască şi să desco#ere din secretele menite sa-i faca viata mai uşoară! 3i-au #lăcut foarte mult e>em#lele din această carte" e>em#le care arată adevarata lume a institu;iilor totale" com#ortamentele" reac;iile" su#unerea sau revolta “ /ardianul a strigat la el0 “1a, domnule"” a răcnit omul0 “!in acuma, domnule"”, a mai zis el, adăug%nd, cu voce mai scăzută “/ramadă de ra(at ce eşti"” Goffman" 2<<=" 2710!
3odelul medical şi s#italizarea #si'iatrică au la $aza însemnările des#re vicistitudinile meseriei de de#anator “2aptul că ne oferim corpul prestatorului de servicii medicale şi modului raţional-emipiric în care le tratează acesta constituie, fără îndoială, unul dintre elementele cele mai importante ale comple#ului prestării de servicii” Goffman" 2<<=" 2920!
.
Goffman oferă o concluzie interesantă car;ii% “3acienţii psi(iatrici se pot găsi legaţi într-un mod special0 a să iasă din spital ori să-şi uşureze viaţa înauntrul lui, trebuie să arate că acceptă locul care li s-a acordat, iar locul care li s-a acordat constă în spri.inirea rolului ocupaţional al celor care par să oblige la o asemenea convenţie”
Goffman" 2<<=" 5290! )unt de acord cu Goffman şi cred că singura modalitate de ada#tare a indivilor în aceste institu;ii este acce#tarea tuturor regulilor şi normelor #e care aceasta le ado#tă! &otodată" indivizii tre$uie să înteleagă că au nevoie de tratament şi că odată vindeca;i se vor întoarce la via;a lor de dinainte! Aziluri este cu siguran;ă o carte care merită citită #agină cu #agină! Este înfiorător să vezi că institu;ionaliza;ii sunt trata;i" uneori mai rău dec?t animalele" nu credeam să e>iste o indiferen;ă at?t de a#ăsătoare" o li#să imensă de com#asiune! (acien;ii înc'işi într-o institu;ie totală simt" cel #u;in măcar o dată" că înc'iderea este o #riva;iune teri$ilă şi uneori" c'iar nedrea#tă! 6 #ersoană fără identitate nu valorează nimic" este un nimeni! Este înfiorător să te trezeşti într-o zi" într-o altă lume" o lume guvernată de alte legi" o lume în care :#ărerea ta, nu contează" în care devii un sim#lu o$iect" mani#ulat du#ă $unul #lac al altora! Cu siguran;ă" această carte vă va #une #e g?nduri şi vă va face să a#recia;i mai mult fiecare lucru din via;a dumneavoastră!
/
