APA
1. Ziua Mondiala a Apei ² data de 22 martie a fost declarata i n 1992 de catre Natiunile Unite, Ziua Apei. In aceasta zi, in fiecare an, se atrage atentia asupra importantei apei si a folosirii cu responsabilitate a surselor de apa. Sarbatorirea acestei zile este un prilej de readucere in atentia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejarii cantitative si calitative a apelor si de a pune in adevarata lumina r olul, indatoririle si responsabilitatile noastre, ale celor cu atributii in intretinerea, valorificarea si protejarea surselor de apa. Toata abundenta de apa poate fi intunecata de poluare, fenomen care reduce considerabil cantitatile de apa utilizabile. F iecare litru de apa poluata eliberata in natura fara a fi tratata, contamineaza alti litri de apa dulce in raul in care a fost deversat. Deversarea produselor chimice si a metalelor grele, care prezinta pericol chiar si in concentratii extreme de mici, con stituie o amenintare deosebit de grava pentru calitatea apei dar si asupra sanatatii oamenilor.
Lupta impotriva poluarii apei Multa vreme am crezut ² sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului volumului ei, ´digeraµ tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani ² in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente ² pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma urma introducerii unor substante determinate ² solide, lichide, gazoase, radioactive ² apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice , susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei gen eratii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul mediul nostru.Reintoarcerea la o viata simpla si natu rala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.
2. Calitatea apei Apa, substantiv feminin, lichid inodor, insipid si incolor, de cele m ai multe ori, sau usor albastrui sau chiar verzui i n straturi groase. Apa este o substanta absolute indispensabila vietii, o substanta care ofera si intretine viata, indifferent de forma acesteia, fiin d unul dintre dintre cei mai universali solventi. Apa este un compus chimic al hidrogenului si al oxigenului avand formula chimica bruta H2O, fiind una din substantele cele mai raspandite pe planeta Pamant, formand unul din invelisurile acesteia, hidrosfera. In diferite limbi, cuvantul apa este echivalent cu aqua in latina, acqua in italiana, agua in spaniola, wasser in germana, water in engleza.
Apa care este potrivita consumului se numeste apa potabila. Conform standardului din tara noastra, pentru ca apa sa fie potabila sestorul nu trebuie sa depaseasca 1ml/m³. Este de obicei colectata la izvoare sau este extrasa din puturi artificiale. Alte surse de ape sunt ploile si apa din rauri si lacuri. Apa de suprafata trebuie insa purificata inaintea consumului de catre om. Purificarea implica indepartarea substantelor nedizolvate sau dizolvate, precum si a bacteriilor periculoase. Cele mai folosite metode sunt: filtrarea cu nisip, pentru indepartarea materiilor nedizolvate; tratarea cu clor si fierberea pentru ucider ea bacteriilor periculoase. Distilarea indeplineste toate toate cele 3 sarcini. Exista si tehnici mai avansate, precum osmoza inversa.Probleme ce pot aparea cu privire la imrautatirea calitatii apei sunt in afara de o sursa necorespunzatoare si instalatiile de apa ce nu corespund din punct de vedere i gienic. O apa potabila de calitate buna trebuie sa fie rece ( 5º ), cu un gust placut, incolora si inodora, cu un continut mediu de substante minerale ( carbonati de calciu, magneziu, saruri de sulfati sulfati ). Concentrat ia de minerale stabileste duritatea apei. Conditiile de potabilitate ale apei sunt urmatoarele: - sa fie incolora, transparenta, inodora, relativ relativ insipida, sa nu contina substante chimice organice sau de alta natura peste limita maxima admisibila de st andardele obligatorii; sa fie lipsita de microorganisme patogene si relativ patogene; microflora saprofita sa fie limitata strict la un numar foarte redus; sa aiba compozitie acceptabila in saruri de calciu care imprima asa -numuta duritate a apei. Duritatea apei se exprima in grade grade germane si este cuprinsa intre 10 si 20 grade germane.
Asigurarea cu apa potabila Calitatea apei potabile pentru evitarea bolilor transmise prin apa, se realizeaza prin reguli riguroase de igiena, cantitatea de apa necesara unui om este de 2 - 3 l zilnic, în Europa acest necesar de apa atinge ca. 100 - 150 l de apa pe locuitor/pe zi (în aceasta cantitate este i nclusa, WC -ul, spalatul corporal corporal si al hainelor).Reducerea acestui consum ridicat de apa potabila. în prezent nu se poate r ealiza din motive tehnice (fiind instalatii comune) nu se poate folosi separat apa pentru spalare si apa de baut.Sursa de obtinere a apei potabile în Europa este frecvent apa freatica (fantani) si izvoare, o alta sursa este apa de la suprafata a raurilor rau rilor si lacurilor naturale sau artificiale.Transportul artificiale.Transportul apei de la sursa sursa la consumator se realizeaza prin instalatiile de apa (conducte, bazine, pompe statiuni de filtrare), sau în cazuri speciale cu autocamioane-cisterna, sticle.In tarile calde se obtine apa potabila prin desalinizarea apei marine.
In prezent în unele tari consumul de apa potabila pe cap de locuitor este foarte ridicat, specialistii propun o folosire mai rationala a apei si avertizeaza cu privire la pericolul epuizarii si a poluarii î n viitor a resurselor resurselor de apa potabila. Astazi exista o preocupare preocupare continua la nivel national si mondial de imbunatatire continua continua a calitatii apei potabile. Apa potabila nu trebuie sa aiba miros characteristic si trebuie sa aiba un gust placut. In caz co ntrar, apa poate prezenta substante poluante care sunt daunatoare sanatatii. In unele tari din Vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei, iar normele Comisiei Economice Europene ( C.E.E. ) aprobate i n 1980, recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile.In toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta, deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor. In tara noastra exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor. La Stokholm, in anul 1972. a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator, iar ONU a lansat ´ Programul Natiunulor Unite pentru Mediul Inconjuratorµ, prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea sit uatiei existente si promovarea promovarea calitatii apei, inclusive a celei din mari si oceane.
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata are de asteptat pana in 2015 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata nu pare a fi o prioritate pentru Romania. Romania. Potrivit Administratiei Nationale ÅApele Romaneµ, Åin anul 2007, 77,4% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate neepurate sau insuficient epurateµ, iar, din totalul totalul de 1.348 de statii statii de epu rare investigate in cursul anului trecut, doar 30,4% functioneaza corespunzator, ceea ce inseamna ca 938 de statii de epurare (69,6%) sunt necorespunzatoare. In prezent, ÅConform metodologiei metodologiei curente utilizate, privitor la clasificarea calitatii apelor de suprafata, situatia privind calitatea apelor de categoria II-a (starea buna) s-a imbunatatit de la 37% in 2005, la 45.6% in 2006 si circa 49% in 2007µ, declara reprezentantii Administratiei Nationale ÅApele Romaneµ. Potrivit Potrivit acelorasi surse, atingerea norm elor optime a calitatii apelor de suprafata este un obiectiv ce trebuie finalizat pana in anul 2015. O alta problema remarcata de specialisti este necesitatea imbunatatirii sistemului de indepartare a compusilor de azot si fosfor din apele uzate si evacuate la suprafata. ÅCalitatea apei in Romania este extrem de variata. Exista Exista localitati unde apa din puturi (foraje) (foraje) este utilizata direct fara a se cunoaste exact calitatea acesteia si fara a fi tratata sau dezinfectata pentru a se respecta un minimum de re guli de igiena. In schimb, in localitatile unde este distribuita de operatori licentiati, prin sistemele centralizate, apa este de buna calitate si se incadreaza in indicatorii de calitate prevazuti de legislatia în vigoare (Legea 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare)µ, potrivit Apa Nova. Cine polueaza apele ÅApa potabila nu este poluata, anterior distribuirii distribuirii catre consumatori procedandu -se la eliminarea din aceasta a eventualilor impurificatori prin tratareµ, sustin reprezentantii ÅApa Nova µ. In ceea ce priveste apele apele de suprafata insa, ÅCota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care urmeaza agentii economici din industriile energie electrica si termica termica , metalurgica si constructii constructii de masini. Poluarea provenita din agricultura a scazut substantial fata de perioada 1990, datorita reducerii considerabile a utilizarii ingrasamintelor si a pesticidelor, precum si datorita datorita reducerii si inchiderii fermelor de a nimaleµ, afirma reprezentantii Administratiei Nationale ÅApele Romaneµ. Acestia ofera, ca solutii: conservarea, ameliorarea si utilizarea rationala a apelor din bazinul hidrografic, alegerea unor procedee tehnologice nepoluante, folosirea unor consumuri consumuri d e apa mai reduse, recircularea apelor industriale, micsorarea pierderilor, epurarea optima a apelor, punerea in aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si local, precum si educarea populatiei, pentru a nu mai arunca gunoaie in albiile raurilor. Calitatea apei in Romania europeana ramane indoielnica Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania le are de rezolvat in drumul spre UE. Multa Multa vreme lipsa fondur ilor a constituit argumentul cu care s -au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, p rovenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate
insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s -au ridicat la standardele impuse.
Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii a pelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), b ugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale. Combaterea poluarii apelor de suprafata- esentiala pentru mediul inconjurator european Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea europenilor vor vor f i mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana. Directiva va stabili limite limite ale concentratiei de pesticide, metale grele si alte alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Aceste limite vor trebui respectate pana cel tarziu in 2015. La lansarea propunerii, Comisarul pentru probleme de mediu Stavros Dimas a declarat :"O :"O picatura de substant a periculoasa poate fi indeajuns pentru a polua mii de litri de apa, asa ca este de o importanta vitala sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol mediul si sanatatea omului. Aceste standarde comune de protectie sunt necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza frontiere internationale." Ce cauzeaza poluarea chimica Poluantii patrund in mediul acvatic dintr -o varietate larga de surse care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata- peste sau fructe de mare, prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate. Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadr ului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD, piatra de temelie a protectiei apelor in UE. Directiva WFD cere ca toate apele Uniunii Europene sa atinga un stadiu bun de calitate pana in 2015.
