Accide Accidentu ntull vasula vasularr cerebral cerebral(in (in englez englezăă cerebrov cerebrovasc ascula ularr accide accident) nt)se se produce produce în momentul în care o anumită parte a creierului nu mai primeşte cantitatea de sânge necesară(implicit cantitatea de oxigen).Există două moduri prin care se produce: -prin blocarea unei artere de către un cheag de sâange(accident vascular cerebral ischemic); -prin ruptura vasului de sâange (accident vascular cerebral hemoragic). O parte din celulele nervoase din creier incetează să mai funcţioneze datorită lipsei de oxigen şi nutrienţi.Dacă intervenţia medicală nu este promptă,efectele pot fi fatale.
Figure 1.creierul uman
1.
Epid Epidem emio iolo logi giee si mort mortal alit itate atea a în acci accide dent ntul ul va vasc scul ular ar cere cerebr bral al
Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă importantă de sănătate publică.Aceasta se află pe locul 3 din cauza deceselor din principalele ţări industrializate şi este principala cauză de handicap neurologic,în special în cazul cazul vârstn vârstnici icilor. lor.În În ţările ţările din sud-es sud-estul tul Europe Europei,m i,mort ortali alitat tatea ea cauzat cauzatăă de această afectiune este de 6-7 ori mai mare decât în ţările din est.Ţara noastră ocupă un loc „fruntaş” la acest capitol.Într-un sondaj realizat pe un eşantion de 805 de persoane(cu vârsta mai mare de 45 de ani). 72%au răspuns că au suferit sau au cunoscut o persoană cu această afecţiune. Anual,fiecare al cincilea deces este cauzat de producerea unui accident vascular cerebral.Poate fi un prieten ,o rudă sau .... un om pe care nu l-am cunoscut niciodată.Se poate întâmpla oricui. Incidenţa Incidenţa AVC este legată legată de vârstă.Ea vârstă.Ea se dublează pentru fiecare fiecare deceniu deceniu la indivizii trecuţide 55 de ani.Incidenţa anuală a AVC creşte o dată cu vârstă(de la 1:1000 de indivizi pentru vârsta cuprinsă între vârsta de 40-45 ani,la 20:1000 pentru cei cu vârsta de 70-85 de ani). Deşi boala este apanajul vârstelor înaintate,un număr substanţial de infa infarc rctte cere cerebbral rale se inst instal alea ează ză la pers persoa oane nele le cu vârs vârsta ta sub sub 65 de ani.Incidenţa AVC creşte exponenţial cu vârsta la ambele sexe şi se reduce la indivizii foarte vârstnici.Din păcate, se constată în preyent o incidenţă însemnată de AVC la tineri.Incidenţa AVC la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-4 15-455 de ani ani se cif cifreaz reazăă într întree 3-4%î -4%înn tări tările le vest vestiice.Î ce.Înn Euro Europa pa se înregistrează o incidenţă anuală mai mare de 10000 de bolnavi tineri cu AVC.
1
Deasemenea,incidenţa AVC predomină la bărbaţi într-o proporţie de 1,3/1 faţă de femei;10% din cei care au avut AVC s-au recuperat total cu reluarea în totalitate a activităţilor,40% au suferit sechele moderate cu reinserţie profesională la o treime din cazuri,40% au sechele severe cu invaliditate totală sau parţială,iar 10% au infirmitate totală şi sunt complet dependenţi. 2.
Semne alarmante în AVC
Simptomele Simptomele unui se manifestă diferit diferit de la o persoană persoană la alta.Uneori alta.Uneori ele pot să apară şi să dispară fără a ne da nimic de bănuit.Tratamentul cel mai eficient este cel administrat la mai puţin de o oră de la declanşare,de aceea este foarte important să cunoaştem semnele acestei boli: -privirea înceţoşată sau dublă,stare inexplicabilă de somnolenţă,greaţă; -pierderea bruscă a echilibrului,ameţeală şi probleme în coordonarea membrelor; -amorţirea bruscă a feţei,a unui picior sau a unei mâini,în special pe o anumită parte a corpului; -dureri bruşte de cap,fără o cauză anume; -tulburări bruşte de memorie,dificultăţi în vorbire şi imposibilitatea de a înţelege ceea ce se vorbeşte în jur; -simptomele AVC ischemic diferă de cele ale AVC hemoragic. Deasem Deasemene enea,s a,simp imptom tomele ele depind depind de locali localizare zareaa cheagu cheagului lui sangvi sangvinn sau a hemo hemora ragi giei ei şi de exti extind nder erea ea regi regiun unii ii afec afecttate. ate.Si Simp mpttomel omelee AVC AVC ischemic(cauzate de un cheag ce a blocat un vas sangvin) Apar de obicei în jumătatea corpului de partea opusă zonei din creier în care este cheagul.Simptomele unui AVC hemoragic(cauzat de o sângerare în creier);pot fi similare celor produse de AVC ischemic,dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier,cum ar fi : -dureri de cap severe,greţuri şi vărsături -„înţepenirea”gâtului,ameţeli,convulsii,iritabilitate -confuzie şi posibil inconştienţă. -simptomel -simptomelee AVC pot progresa progresa repede(în repede(în câteva minute sau ore)sau în mod treptat.La început poate apărea o uşoară slăbiciune într-un braţ sau picior şi se poate ajunge ,treptat la incapacitatea de a mişca braţul sau piciorul de pe o parte a corpului. În cazul în care AVC este provocat de un cheag de sânge mare(ischemic),simptomele apar brusc,în decurs de câteva secunde.
2
3.
Efectele AVC
O persoană care a suferit un AVC poate să rămână cu dizabilităţi fizice sau psihice,dar nu este obligatoriu.Este deosebit de important să fie detectat şi tratat la timp.În caz contrar,acea contrar,această stă afecţiune poate produce produce chiar moartea.În moartea.În funcţie funcţie de gravitatea gravitatea accidentul accidentului ui şi de partea pe care se produce,accide produce,accidentul ntul vascular vascular cerebral poate duce la: -modificări ale emoţiilor; -modificări ale judecăţii,raţiunii; -tulburări de memorie; -modificări în rapiditatea cu care sunt făcute activităţile; -modificări ale percepţiilor(capacitatea de a aprecia dist distan anţa ţa,m ,mări ărime mea, a,po pozi ziţi ţia, a,ri ritm tmul ul mi mişc şcăr ăril ilor, or,fo form rmaa şi relaţ relaţia ia dint dintre re părţ părţil ilee componente ale unui întreg); -probleme datorate neglijării părţii afectate a corpului; -schimbări de comportament; -dificultăţi în vorbire şi în a înţelege ceea ce se vorbeşte; -neputinţa de a se hrăniI.
Figure 2 activităţile creierului
3
4.
Factori de risc in AVC
Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident,prezintă anumiţi factori de risc.Unii dintre aceşti factori de risc pot fi controlaţi(adică există lucruri lucruri pe care le putem face pentru a reduce reduce la maxim respectivi respectiviii factori de risc,iar pentru alţii nu pot fi controlaţi de către noi) 4.1 Factorii de risc controlabili -Obezitatea; -Tensiunea arterială crescută(hipertensiunea)este al doilea factor de risc ca importanţă după vârstă; -Lipsa activităţii fizice; -Folosirea cocainei sau a altor droguri; -Fumatul,inclusiv fumatul pasiv; -Consumul crescut de alcool(peste 5 pahare de alcool într-un timp scurt); -Diabetul zaharat.Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat decedează prin AVC.Prezenţa diabetului zaharat creşte de 2 ori riscul de AVC din cauza afectării circulaţiei care apare la această boală; -Alte afecţiuni afecţiuni ale inimii,prec inimii,precum um fibrilaţia fibrilaţia atrială,endo atrială,endocardit cardita,afe a,afecţiun cţiunii ale valvelor cardiace,cardiomiopatie; -Folosirea unor medicamente ,cum sunt anticoncepţionale orale-în special la femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare-şi anticoagulare sau corticosteroizi.Se pare că la femeile aflate în prezent la menopauză,terapia de înlocuire hormonală are un risc mic de AVC; -Afectiuni ale arterelor coronare,care pot determina apariţia unui infarct miocardic şi a unui AVC; -Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic,care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii(miocardului),iar aceasta la rândlei poate determina creştere riscului de AVC. 4.2 Factorii de risc necontrolabili -Prezenţa în trecut a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor; -AVC în familie.Riscul de AVC este mai mare dacă un părinte,un frate sau o soră a avut un AVC sau un accident ischemic tranzitor; -Sexul.AVC -Sexul.AVC este mai frecvent frecvent la bărbaţi bărbaţi decât la femei,până femei,până la vârsta de 75 ani ,dar după această vârstă femeile sunt mai afectate.La toate vârstele,mai multe femei decât bărbaţi decedează din cauza unui AVC. -Vârsta.Risc -Vârsta.Riscul ul de AVC creşte o dată cu vârsta.Risc vârsta.Riscul ul se dublează dublează cu fiecare fiecare persoană decedată după vârsta de 55 ani.Cel puţin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au vârsta de 65 ani sau mai mult.
4
5.Fiziologia AVC-Ischemia cerebrală
Cunoaş Cunoaşter terea ea mecani mecanisme smelor lor şi fiziop fiziopato atolog logiei iei cerebrale cerebrale şi a infarct infarctulu uluii cerebral în special,este de interes practic deosebit pentru o terapie şi o profilaxie adecvată.Toate accidentele ischemice rezultă dintr-o scădere a debitul debitului ui sangvi sangvinn înt într-u r-unn anumit anumit terito teritoriu riu al creierul creierului, ui,car caree nu primeş primeşte te oxigenul şi glucoza necesară şi la nivelul căruia se acumulează o serie de produşi de catabolism.Infarctele cerebrale sunt în strânsă legătură în imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arterială,permanentă sau temporară.Această ocluzie poate fi de origine trombotică sau embolică. 5.1 AVC trombotic Cauza cea mai frecventă a AVC trombotic o constituie arteroscleroza.Arteroscleroza are o frecvenţă foarte mare,70% din cazurile de AVC fiind fiind atribu atribuite ite aceste acesteii boli.P boli.Prin rincip cipali aliii factor factorii care care facili facilitea tează ză instalarea arterosclerozei sunt: -Încărcarea lipdică,legată sau nu de obiceiurile alimentare; -Hipertensiunea arterială,diabetul,o serie de tulburări hormonale; -Tulburări de hemostayă şi coagulare,fumatul,etc. Apariţia plăcilor de arteroscleroză determină îngustări progresive excentrice ale ale lume lumenu nulu luii arter arteria iar. r.La La nive nivelu lull plăc plăcii ii de atero aterom m se forme formeaz azăă trom trombi bi murali,albi,care reprezintă stadiul prealabil în constituirea trombului roşu sau mixt. Trombusul format poate evolua în 3 moduri: -trombusul poate deveni oclusiv(acesta se extinde tot mai mult); -trombusul poate suferi o organizare locală ce-l încorporează la peretele arterial(are loc o proliferare a endoteliului ce acoperă trombusul şi îl separă de sângele circulant); -trombusul se poate detaşa şi constitui emboliile. 5.2 AVC embolic Embolia poate să apară în condiţii condiţii diferite,în funcţie funcţie de care variază şi tipurile de embolu embolusur suri.C i.Cel el mai frecve frecvent nt întâl întâlnim nim emboli emboliii trombo trombotic tici(re i(rezul zultaţ taţii din fragmentarea sau desprinderea unui tromb),emboli de origine cardiacă,grăsime,aer,paraziţi,celule tumorale,etc. Emboliile se pot produce în orice teritoriu cerebral. 5.3 Atacul ischemic tranzitor(AIT) tranzitor(AIT) Atacul ischemic tranzitor este un episod de disfuncţie cerebrală care se manife manifestă stă prin semne neurolog neurologice ice de focar, focar,de de multe multe ori int intermi ermiten tente, te,cu cu o durată variabilă,de obicei 2-15 minute,fără să depăşească 24 de ore. 5
Simptomalogia clinică a AIT se caracteirzeayă prin: -instalarea în mod brusc a simptomelor,acestea atingând intensitatea maximă în câteva minute; -durata variabilă,în general scurtă a atacurilor(în medie 14 minute în sistem carotidian şi 8 minute în cel vertebro-bazilar); -reversibilitatea totală a simptomatologiei clinice.AIT se poate produce în terit ritoriu riul carot rotidian,în terit ritoriu riul vertebro-b ro-baazilar sau în ambele teritorii(global). se manifestă mai frecvent cu: -tulburări motorii tranzitorii cu remisiune completă; -tulburări senzitive:parestezii,hipoestezii,astereognozii; -tulburări afazice; -cecitate monoculară tranzitorie; -alt -altee semn semne: e:tu tulb lbur urăr ării apra apraxo xo-a -agn gnoz ozic ice, e,he hemi mian anoa oapa pasţ sţie ie homonimă,cefalgii,confuzii mentale de scurtă durată. AIT în teritoriu carotidian
late latera rală lă
AIT în sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate:
-vertijul; -tulburări de mobilitate până la tetraplegie; -tulburări de sensibilitate; -tulburări de vedere frecvent bilaterale; -deficite pasagere de nervi cranieni; -crizele de „drop attacks”; -tulburări ataxice; -alte semne:cefaleea,greţuri,vărsături,sughiţ,surditate,mutism akinetic. se cara caract cter eriz izea ează ză prin prin asoc asocie iere reaa tulb tulbur urăr ăril ilor or din din cele cele 2 sistem sisteme,p e,pier ierdere dere de cunoşt cunoştinţ inţăă episod episodică ică,st ,stări ări confuz confuzive ive episod episodice ice,ic ,ictus tus amnezic.
AIT AIT glob global al
6)Fiziopatologia AVC-Hemoragia cerebrală
Se disting 2 mari grupe în cazurile de hemoragie cerebrală:hemoragiile intrap int raparen arenchi chimat matoas oasee şi hemorag hemoragiil iilee mengin menginien iene.Î e.Înn cazuril cazurilee hemora hemoragie gieii intraparenchimatoase,sângele se revarsă în parenchimul cerebral ,fie în urma unei unei rupt ruptur urii vasc vascul ular are, e,fi fiee prin rin erit eritro rodi diap apez eză. ă.În În cazu cazull hemo hemora ragi giei ei meningiene,sângele se scurge în meninge(învelişul care înconjoară creierul).
6
7)Tratamentul în AVC 7.1Tratamentul iniţial în AVC
Tratamentul iniţial al AVC diferă în funcţie de cauza care l-a provocat: -che -cheag ag sang sangui uin( n(A AVC isch ischem emic ic)s )sau au sâng sânger erar aree în crei creieer(A r(AVC hemora hemoragi gic) c).A .Aşa şada dar, r,în în prim primul ul rând rând,, treb trebui uiee depi depist stat atăă cauz cauzaa care care a dus dus la AVC.Acest lucru se poate face prin efectuarea unei tomografii computerizate(TC)craniene sau o rezonanaţă magnetică nucleară(RMN).
Figure 3imaginea creierului la RMN
Odată localizată zona afectată se iau măsurile necesare pentru a se restabili circulaţia la nivelul vaselor creierului afectate(în cazul unui AVC ischemic)sau se va pune accent pe controlarea hemoragiei în cazul unui AVC hemoragic.Este posibil să fie necesară administrarea de oxigen.Lezarea produsă de AVC evoluează în câteva ore,motiv pentru care se impune un tratament admi admini nist stra ratt în cel cel mai mai scur scurtt ti timp mp.A .Adm dmin inis istr trare areaa rapid rapidăă a unui unui trat tratam amen entt eficient,poate diminua lezarea produsă de AVC. 7.2Tratamentul medicamentos în AVC Tratamentul medicamentos în accidentul vascular cerebral (AVC) se prescrie în funcţie de tipul de AVC.Scopul principal al acestui tratament îl constituie stab stabil iliz izare areaa circu circula laţi ţiei ei sâng sângel elui ui la nive nivell cereb cerebra ral(î l(înn AVC AVC isch ischem emic ic)s )sau au contro controlar larea ea hemora hemoragie giei(î i(înn AVC hemorag hemoragic) ic).De .Dease asemen menea ea se iau în vedere vedere presiunea intracranienă,durerile,stările de confuzie şi ameţeală,febră,combaterea complicaţiilor pulmonare,cardio-vasculare,escarelor,tromboflebitelor,infecţii pulmonare,cardio-vasculare,escarelor ,tromboflebitelor,infecţiilor lor urinare.
7.3Tratamentul chirurgical în AVC Tratamentul chirurgical în AVC necesită o evaluare amănunţită a fiecărui pacient în parte,tratamentul fiin individualizat. 7
7.4 Factorii psihologici şi familia în recuperarea accidentului vascular cerebral(AVC)
De multe ori AVC lasă în urmă sechele,iar recuperarea acestora necesită mult timp.Deasemenea,în multe situaţii,cel care a suferit un AVC este complet dependent de familie.Toate acestea transformări bruşte a stării de sănătate au repercursiuni psihologice atât la bolnav,cât şi la familia acestuia. Depresiile şi frica de un nou accident vascular cerebral crează tensiiuni şi uneori uneori un comport comportame ament nt agresiv agresiv din partea partea pacientu pacientului lui.De .De aceea aceea susţinerea familiei etse extrem de importantă.Pacientul,în urma AVC îşi pierde brusc multe aptitudini şi capacităţi motrice ceea ce îi aduce frustrare,nemulţumire şi agitaţie.Atât familia cât şi pacientul trebuie să înţeleagă că toate aceste reacţii psihice necontrolate nu fac altceva decât să îngreu îngreunez nezee starea starea pacien pacientul tului. ui.Toa Toată tă atenţi atenţiaa trebui trebuiee orient orientată ată către către procesul de recuperare,atât în cadrul şedinţelor de kinetoterapiecât şi acasă(mobilizări pasive ale membrelor paralizate,exerciţii recomandate de către kinetoterapeut).
8)Regimul alimentar al unui pacient care a suferit un AVC
AVC apare apare printr-o printr-o formă acută acută care impune tratame tratamentul ntul urgent urgent la spital.În spital.În continuare vom discuta discuta numai despre metodele de continuare continuare al tratamentului după ce bolnavul este trimis acasă. E bine bine să ţi ţine nem m cont de anumit anumitee regu reguli li de viaţă viaţă pent pentru ru a dimi diminu nuaa riscurile: -adoptă o dietă săracă în grăsimi saturate şi bogată în fructe şi legume proaspete;nu exagera cu mâncatul şi încearcă să-ţi menţii greutatea; -efectuează exerciţii fiyice timp de 30 de minute,de 5 ori pe zi; -gaseşte-ţi propriile metode de gestionare a stresului; -efectuează periodic controlul tensiunii arteriale(în cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 50 de ani); -dacă ai un nivel ridicat al colesterolului,consultă de urgenţă medicul; -în cazul în care suferi de boli cardiovasculare sau diabet urmează cu stricteţe tratamentul prescris de doctor; -cei cu antecedente de AVC necesită o atentă supraveghere medicală şi o viaţă lipsită de stres. Se discută deci despre un bolnav care mai face anumite tratamente medicamentoase care ar putea să fie perturbate de către tratamentele naturiste. 8
Se va institui institui un regim alimentar alimentar în care se vor include include multe sucuri de legume şi fructe din: -căpşuni,ceapă,cireşe,coacăz negru,dovleac,grep,lămâi,mere,morcov,orz verde,pătlăgele,vinete,pătrunjel,spanac,pere,portocale,praz,roşii,usturoi, varză,vişine,zmeură. Iniţial Iniţial aceste aceste sucuri se vor adminis administra tra câte 20-30 ml de suc suc diluat cu cu 100-200 ml de apă de 3 ori pe zi.După 3-4 zile se va începe să se măreasă treptat doza administrată în aşa fel ca să se poată da în loc de apă sau alte lichide,doar sucuri de legume şi fructe. Fructele care conţin beta-caroten,drojdia de bere(pentru completare cu vitami vit amina na B),veg B),vegeta etale le presat presatee la rece(co rece(conţi nţinn vit vitami amina na E),ext E),extract racteb eb de Gink Ginkoo-Bi Bilo loba ba şi vita vitami mina na C natu natura rală lă pot pot fi foar foarte te bune bune să refa refacă că organismul după un tratament susţinut. În curăţirea organismului şi în special al aparatului digestiv este indicat să se consume cărbune de pomi fructiferi macinat fin.Acesta se va lua câte o linguriţă linguriţă după fiecare din cele 3 mese principale( principale(este este indicat ca să se ia 6 mese sau chiar mai multe dar mai redus cantitativ).Se va face acest lucru minimum 7 zile. 9)Plante medicinale care ajută la continuarea tratamentului Afinul -are efectbenefic în afecţiunile cardiace datorită mirtilinei.Se face
infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită.Se acoperă 15 minute,apoi se strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe zi ;se pot deasemenea consuma fructe,pentru efectul antibiotic. Alunul-are un efect deosebit în curăţirea arterelor de depuneri.Se pun 2 linguriţe mărunţite de coaja de alun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute,apoi se strecoară;se pot consuma 2 căni pe zi. folose seşt ştee pent pentru ru refac refacer erea ea circu circula laţi ţiei ei sâng sângel elui ui;s ;see Ardeiu Ardeiull iuteiute-se folo mărunţeşte şi se pune 8 zile în spirt(o parte ardei iute şi 5 părţi alcool sanitar).În cele 8 zile,agitaţi des,după care strecuraţi;se aplică local cu ajutorul unui tampon de vată. Castanul sălbatec-are un efect puternic de curăţire al venelor de sânge,o linguriţă de frunze sau coaja de pe ramuri tinere,se pune în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute.Se strecoară şi se consumă cu linguriţa pe parcursul întregii zile. Măceşul-se foloseşte cu infuzie din 1-2 linguriţe de plantă sau seminţe măru mărunţ nţit itee la 250 250 ml apă apă cloc clocot otit ită. ă.Se Se acop acoper erăă 15 mi minu nute te,a ,apo poii se strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe zi deoarece ajută la curăţirea arterelor. Păpădia-are o acţiune de curăţire a arterelor şi este totodată un tonic circu circula lato tor, r,fi fiin indd foart foartee indi indica cată tă în arter arteros oscl clero eroză ză şi alte alte afec afecţi ţiun uni.i.O O linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită,se acoperă 9
15 minute,apoi se strecoară,se pot consuma 3 căni pe zi.Se mai poate folosi de la această plantă şi florile cu care se poate face un sirop foarte bun şi util. Usturoiul-are efect benefic în tratarea arterosclerozei.Se foloseşte un mace macera ratt de ust usturoi uroi cu lăm lămâie, âie,se se pune pune întrntr-un un vas vas o căpă căpăţţână ână de usturoi,coaja rasă şi zeama stoarsă de la o lămâie şi 1l de apă clocotită.Se acoperă vasul şi se lasă 2 zile,luaţi câte 1 lingură de 3 ori pe zi. Viţa-de-vie-se foloseşte benefic în tratarea arterosclerozei.Se indică o cură de must de struguri cu căte 500 ml de suc pe zi,perioade cât mai lungi.Deasemenea,1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 15 minute,apoi se strecoară.
10
10) Regimul alimentar al unui bolnav care a suferit un accident vascular cerebral pe o periadă de 1 săptămâna
Ziua1/ 7 Aliment
tabelul 1 Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
Mic dejun
Iaurt biscuiţi
100 100
g g
3,3 2,0
2,6 0,1 0
1,0 19, 7
41,81 425,37
Păstăi fierte Pâine neagră
100 100
g g
2,4 8,1
0,2 1,2
42,89 235,43
Must struguri
100
ml
0,8
-
7,6 46, 6 72, 8
Carne vită
100
g
2,2
-
104,1
Pâine neagră
100
g
20,4 0 8,1
1,2
235,43
0,4
0,4
46, 6 15, 0
Dejun
301,76
Cină
1 măr
66,86 1453,65
Raţia reală
11
Ziua2/7 Aliment
tabelul 2 Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
46, 6 66, 5 72, 8
235,43
Mic dejun
Pâine neagră
100
g
8,1
1,2
Gem de vişine
100
g
0,1
Must de sturguri
100
ml
0,4 5 0,8
100
g
100 100 100
g g g
2,0 5,0 2,4
0,1 0 0,2 0,2
19, 7 13, 3 7,6
89,9 76,89 42,89
Supă fasole
100
g
1,7
100
g
1,2
struguri
100
g
3,2 8
3,7 2
54, 5 46, 6 82
330,69
Pâine neagră
22, 3 8,1
-
275,42 301,76
Dejun
Tocană de legume Carofi Mazăre verde Păstăi fierte Cină
235,43 89 1677,41
Raţia reală
12
Ziua 3/7 Aliment
tabelul 3 Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
20, 5 46, 6 81
87,03
Mic dejun
Compot vişine
100
ml
0,5
0,1
Pâine neagră
100
g
8,1
1,2
Miere de albine
100
g
0,5
-
Peşte la 100 cuptor(macrou) 100 cu cartofi 100 nature
g g g
22,0 2,0
19, 7
183,2 89,9
Suc portocale
100
ml
0,8
10, 0 0,1 0 0,2
9,1
42,45
Supă vită
100
g
2,2
-
104,1
Pâine neagră
100
g
20,4 0 8,1
1,2
46, 6
235,43
235,43 334,15
Dejun
Cină
1311,69
Raţia reală
13
Ziua 4/7 Aliment
tabelul 4 Cantitatea
UM
(preparat)
Substanţe nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
P
L
kcal
G
Mic dejun
Lapte smântânit Biscuiţi
100
g
3,0
0,1 5,0
33,73
100
g
8,2
9,5 74, 0
425,37
100
G
100 100
G g
10 13, 0
0,6 75, 9,0 6 4,5
356,54 155,45
100
ml
0,6
-
71, 2
294,38
100 100
g g
2,4 8,1
0,2 7,6 1,2 46, 6
42,89 235,43
Dejun
Macaroane cu brânză Macaroane Branză prospătă de vaci Suc de zmeură Cină
Păstăi fierte Pâine neagră
14
1543,79
Raţia reală
Ziua 5/7 Aliment
tabelul 5 Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
Mic dejun
iaurt 1 măr
100 100
g g
3,3 0,4
2,6 0,4
1,9 15, 0
41,81 66,86
Cartofi copţi
100
g
2,0
100
ml
4,1
19, 7 18, 5
89,9
Suc de struguri
0,1 0 -
100
g 0,1 0 1,7 0,3 0
19, 7 54, 5 4,0
Dejun
77,49
Cină
Supă de legume Cartofi Fasole tomate
100 100 100
2,0 22, 3 1,1
15
89,9 330,69 23,7
Pâine neagră
100
g
8,1
1,2
46, 6
235,43
Raţia reală
955,65
Ziua 6/7
tabelul 6
Aliment
Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene ,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
1,0 74, 0 20, 0
41,81 425,37
Mic dejun
Iaurt Biscuiţi
100 100
g g
3,3 8,9
2,6 9,5
Strugure
100
g
0,8
0,4
Dejun
16
89
Ciuperci fierte 100
g
4,0
Pâine neagră
100
g
8,1
Supă vită
100
g
Pâine neagră
100
g
20,4 0 8,1
0,1 5 1,2
2,3
27,22
46, 6
235,43
2,2
-
104,1
1,2
46, 6
235,43
Cină
1158,36
Raţia reală
Ziua7/7 Aliment
tabelul 7 Cantitatea
UM
Substanţe nutritive calorigene,g
(preparat)
Valoarea energetică
P
L
G
kcal
0,8 8,1
0,2 1,2
9,1 46, 6
42,45 235,43
Mic dejun
Suc portocale Pâine neagră
100 100
Ml G
17
Gem vişine
100
G
0,4 5
0,1
66, 5
275,42
Cartofi copţi
100
G
2,0
100
G
13, 0
19, 7 15, 0
89,9
Brânză proaspătă de vaci
0,1 0 9,0
Macrou fiert
100
G
183,2
100
g
10, 0 0,2
-
Păstăi fierte
22, 0 2,4
7,6
42,89
Dejun
155,45
Cină
1024,74
Raţia reală
Pent Pentru ru a calc calcul ulaa valo valoare areaa energ energet etic icăă şi cea cea nutr nutrit itiv ivăă a produ produse selo lor r alimentare trebuie să cunoaştem următoarea formulă: Vn=1/10[(Pr*Kpr*100/dpr)+(L*KL*100/dg)+(Ca*Kca*100/dCa)+ (P*K (P*Kp* p*10 100/ 0/dp dp)+ )+(F (Fe* e*Kf Kfe* e*10 100/ 0/dF dFe) e)+ +(vit (vit A*KA *KA*100 *100//dA)+ dA)+(v (vit it B1*KB1*100/dB1)+(vit B2*KB2*100/db2)+(vit C*KC*100/dc) Ve=4,1*G+9,3*L+4,1*P
Concluzie!
Persoanele care sunt în stare de inconştienţă imediat după AVC au cea mai mai mi mică că şans şansăă de vind vindec ecare are comp comple letă tă.U .Une nele le perso persoan anee pot avea avea o recu recupe pera rare re prost rostăă din cauz cauzaa loca locali liză zări riii şi a ext extinde inderi riii lezi leziun uniii creiurului.Totuşi,mulţi oameni se recuperează foarte bine. Nu se poate prezice cu exactitate cât de mult se va recâştiga din abilităţile fizice anterioare.Cu cât se păstreză mai multe abilităţi imediat după un AVC,cu AVC,cu atât sunt mai multe şanse ca persoana persoana respectivă să fie independentă după externarea din spital. După un AVC: 18
-pacienţii de regulă au cel mai mare progres în capacitatea de a merge în primele 6 săptămâni.Cea mai mare parte din recuperare are loc în primele 3 luni. -vorbirea,echilibru şi abilităţile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recâştigă mai lent şi se pot continua să se îmbunătăţească în primul an. -circa jumătate din persoanele care au avut un AVC au probleme legate de coordonare,de comunicare,de raţionare au de comportament care le afectează munca şi relaţiile interpersonale. -după ce o persoană a avut un AVC,membrii familiei pot învăţa moduri de a-i asig asigur uraa aces aceste teia ia supo suport rt în veder vederea ea,r ,rea eabi bili lită tări riii şi de a-i a-i ofer oferii încurajare. AVC este o urgenţă medicală,o problemă la nivel global.Numărul de AVC pot fi redus prin conştientizarea fiecăruia dintre noi:a mrdicilor,a pacienţilor,a celor cărora le stă în putere să finanţeze,creare a unor clinici speciale de tratare şi reabilitarea,dar şi acelora care pot iferi informaţii cu privire la riscurile pe care la implică un astfel de accident,la metodele de prevenire şi paşii pe care trebuie să-i urmeze în vederea reabilitării.
Bibliografie
„Alimentaţia omului sănatos şi bolnav” Editura Academiei,2005 coord. Conf. Univ. Dr.Maria Mota http://www.slabire-sanatate.ro/index.php http://www.romedic.ro/
19
CUPRINS
Titlul 1.Epidemiologia şi mortalitatea în AVC 2.Semne alarmante în AVC 3.Efectele AVC 4.Factori de risc în AVC 4.1Factori de risc controlabili 4.2Factori de risc necontrolabili 5.Fiziologia AVC-Ischemia cerebrală 5.1 AVC trombotic 5.2 AVC embolic 20
pagina 1 2 3 4 4 4 5 5 5
5.3Atac ischemic tranzitor(AIT) 6.Fiziopatologia AVC 7.Tratamentul în AVC 7.1Tratamentul iniţial în AVC 7.2Tratamentul medicamentos în AVC 7.3Tratamentul chirurgical în AVC 7.4Factori psihologici şi familia în recuperarea AVC 8.Regimul alimentar al unui pacient care a suferit un AVC 9.Plante medicinale care ajută la continuarea tratamentului 10.Regimul alimentar al unui bolnav timp de 7 zile 10.1 Tabelul 1 10.2 Tabelul 2 10.3 Tabelul 3 10.4 Tabelul 4 10.5 Tabelul 5 10.6 Tabelul 6 10.7 Tabelul 7 Concluzia
5 6 7 7 7 8 8 8 9 11 11 12 13 14 15 16 17 18
Bibliografie
19
21
