ROMAN ROMANITA ITATEA TEA ROMANI ROMANILOR LOR IN VIZIUN VIZIUNEA EA ISTORI ISTORICIL CILOR OR - C.Anul 96 d. Hr. – 106 d Hr. – perioada in care are loc romanizarea oficiala a Reprezinta o problema fundamentala a istoriei romanilor care a fost dezbatuta geto-dacilor din Dobrogea, zona care fusese inclusa in anul 46 d. Hr. in asa de-a lungul timpului de catre catre istoricii istoricii romani si straini. straini. Aceasta sintagma numita Moesia. In aceasta perioada geto-dacii cunoscelemente de cultura si reprezinta baza identitatii nationale si lingvistice a po porului roman. civilizati civilizatiee romana, romana, iar din timpul timpul lui Decebal Decebal este atestata atestata scrierea scrierea cu alfabet alfabet Poporul roman sa constituit in urma procesului de romanizare. Latin. (Au fost descoperite in zona Apulum- Alba Iulia si Potaisa-Turda PROCESUL DE ROMANIZARE – un proces istoric ireversibil, de lunga dovezi). D.Anul 109-271 109-271 / 275 retragere durata (a durat din anul 106 pana in 274) care a constat in patrunderea D.Anul retragereaa aureliana aureliana 4 ani. Se produce produce romanizar romanizarea ea elementel elementelor or de cultura cultura si civilizati civilizatiee romana romana in toate compartiment compartimentele ele vietii vietii propri-zisa, sistematica si organizata, ireversibila a spatiului Daco-Moesian. sociale-politice-economice-religioase sociale-politice-economic e-religioase dacice. Elementele de cultura si civilizatie FACTORII ROMANIZARII (favorizarea procesului de romanizare) sunt preluate de populatia autohtona. Faza incipienta sa produs in sec. I in Hr. Conf Confor orm m unei unei dipl diplom omee mili milita tare re din din 11.a 11.aug ug.1 .106 06,, Daci Dacia a a fost fost 1. Limb Limba a Lati Latina na – cel cel mai important factor al romanizarii- essential transform transformata ata in provincie provincie a imperiului Roman, fiind condusa de catre un 2. Armata – are are caracter oficial legatus Augusti pro praetore (trimis al imparatului din ordinal pretorienilor), 3. Admi Admini nist stra rati tia a – factor cu caracter permanent. 4. Colo Coloni nist stii ii – cu actiune importanta (capitala Daciei impusa de Burebista la Sarmizegetusa). Dacia avea statutul un ei 5. Vete eterani raniii provincii imperiale. Romanizarea populatiei autohtone a inlaturat diferentele dintre localnici 6. Econ Econom omiia 7. Religia si romani pe planul culturii materiale, vietii spirituale, vietii economice, politice 8. Scoala (instructi si lingvistice. (instructia) a) factor factor cu importanta importanta decisiva pentru ca foloseste foloseste Procesul de romanizare a fost deosebit de complex pentru ca sa petrecut limba latina pe teritoriul intregii Dacii. Procesul cel mai important a fost inserarea unei limbi 9. Dreptul 10. Urbanizar Urbanizarea ea comune LATINA. Importanta romanizarii populatiei geto-dace sta la baza etnogenezei 1. ADMINISTRATIA – Dacia este cucerita in anul 106 d. Hr. romanesti care se incheie in sec VIII . Din provincial Dacia romana fac parte: Muntenia, Oltenia, Transilvania, Conceptul de romanizare, include 2 laturi fundamentale: Moldova (S si centru) I.Colonizarea teritoriului geto-dacic cu populatie romanizata latinofona, Capitala Daciei a devenit Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta Dacica. Administratia romana incepe sa se impuna din sec. XV d Hr. cand venita venita din toate toate coltur colturile ile Imper Imperiul iului ui Roman Roman (infor (informat matia ia este este luata luata de la Eutropius – istoric latin) este infiintata provincial Moesia care, dupa anul 46 d. Hr., primeste in II.Asimilarea populatiei geto-dace de catre romani in masura in care getoteritoriu sau Dobrogea. Imparatul Imparatul roman Domitian Domitian va imparatii dacii dacii au adopta adoptatt limba limba Latin Latinaa si au schimb schimbat at mental mentalita itatea tea si chiar chiar fiinta fiinta imparatii Moesia Moesia – Moesia Moesia Inferior Inferior si etnica.Romanizarea a fost urmata de colonizarea Daciei, prin care sa urmarit Moesia Moesia Superior; Superior; pentru o mai buna administrare. administrare. Dupa cucerire cucerireaa Daciei, Daciei, crearea unei romanitati puternice N-dunarene. aceasta provincie incepe sa fie reorganizata succesiv. a. initial se constituie “Dacia Augusta provincia”, fiind create doua unitati ETAPELE PROCESULUI DE ROMANIZARE administra administrative tive Dacia superior superior si inferior. inferior. Dacia superior superior – cuprinde cuprinde zona A.Sec. II in Hr. – sec. I. in Hr. (anul 44 cand moare Burebista, perioada in care Transilvaniei cucerite, Dacia inferior – cuprinde zona Olteniei si Munteniei. aspect aspectele ele vietii vietii mater material ialee si spirit spiritual ualee romane romane au patrun patrunss pe cale cale pasnic pasnicaa b. Imparatul Imparatul roman Hadrianus (urmasul (urmasul lui Traian) Traian) a domnit 117-138 va neoficiala. reorganiza din N-Daciei superior provincia Porolisseusis. B.Anul 44 in Hr. – 69 d Hr. (in aceasta perioada relatiile dintre daci si romani c. Marcus Aurelius (161-180) (161-180) va face o noua impartire impartire administra administrative tive in: Dacia Porolissensis (Porolissum…. au fost pasnice de colaborare, iar contactele politico-militare nu sunt violente.
Dacia Malvensis (Malva-Romula) incluse in sistemul administrative al Romei. Aceasta trasatura este evidenta si in Cele 3 provincii erau conduse de catre un legatus Augustus pro pretore spatial daco-moesic existand o diferenta intre Moesia si Dacia. Dacianum Trium Moesia a fost cucerita de catre romani inaintea Daciei, iar traditia urbana d. In timpul imparatului Severus Alexander (dupa 180) se constituie un din Moesia este chiar anterioara a cuceririi romane. Orasele grecesti Vest consiliu al celor 3 Dacii: “ Concilium Dacianum Trium”, capitala fiind pondice isi mentin autonomia interna, magistraturile, institutiile in Dacia stabilita la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa care are rang de urbanismul se manifesta datorita cuceritorilor. In Dacia in perioada stapanirii colonie apoi de metropola – se dezvolta si preia modelul Romei. romane sau pastrat atat asezarile agricole cat si cele protourbane precum 2. ARMATA – incepand cu 106 pe teritoriul Daciei sunt aduse 13 legiuni Enisala sau Lechita, Obreja. romane care stationau in castre romane. Armata a avut un caracter oficial in In perioada stapanirii apar asezarile de tip roman. procesul romanizarii, Dacia Traiana fiind aparata de un nr. mare de soldati Canabae (asezari intemeiate langa fortificatii) Durostorum romani si de o retea de castre romane, dispuse pe intreg teritoriul ocupat si de- Asezari Rurale – Villa Rustica, Apola, Vicus Narcisianum, Pagus – Micia a lungul limes-urilor (granite). Pe teritoriul Daciei, au fost aduse trupe Capidava (linia Dunarii). romane atat legiuni cat si trupe auxiliare. Asezari Urbane – au fost construite dupa modelul roman: - Municipia – Trupe auxiliare – alae (subdiviziuni) Porollissum, Tibiscum, Dierna - cohorte - au administrare interna si autonomie juridica si aveau legi diferite. - numeri Colonia – Ulpia Traiana, Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Romula, Trupele romane au stationat in castre (puncte strategice unde stational Drobeta, Napoca. legiunile). In castrul de la Apulum (Alba-Iulia) a stationat legiunea a XIII - tip colonia preiau modelul Romei. Caracteristica a urbanizarii in Dacia GEMINA si in castrul POTAISSA (Turda) – Leg. V MACEDONICA. Leg. XIII Gemina a stationat pe teritoriul Daciei pe tot parcursul ocupatiei Activitatea edilitara fiind construite monumente institutii. (106-271), iar a doua leg. V MACEDONICA a stationat din (166-271). Ex: - forul de la ULPIA TRAIANA (forul este zona unde se desfasoara Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost importante, fapt discursuri publice) demonstrate de descoperirile arheologice din Castrele Cumidava, Bologa, - Amfiteatru de la Ulpia Traiana Silistra. - Apeducte Legiunea I. –Italica - Terme Legiunea XI – Claudia - Sisteme de incalzire Legiunea IV – Dacia Felix - Retea de drumuri 3. VETERANII – iesiti din armata, veteranii se bucura de prestigiu in s ocietate, 6. RELIGIA – demonstreaza spiritualitatea daco-romana, fiind adorate atat datorita disciplinei stiintei de carte si spiritul organizatoric. La parasirea zeitati grecesti cat si romane. Zeitatile locale Zamolxis – zeita masculina si armatei, veteranii primeau bani (3000 denari) si functii diferite. Unii dintre ei Bensis, continua sa fie adorate fiind asociate cu zeitatile romane si grecesti. devin “evocatti” o functie de elita pe langa comandantul unitatii militare. In perioada stapanirii romane din punct de vedere religios se manifesta (villae rusticate isi construiau veteranii care iesiau din armata). Cei care nu au fenomenul interpretatio-romana cand sub nume romane sunt adorate zeitatile cetatenie – primesc cetatenie, primeau pamant in proprietate si dreptul de a se locale. In aceeasi perioada asistam si la un sincretism religios (fenomen de casatorii (la varsta de 35-36 ani). contopire a unor zeitati asemanatoare dar de origini diferite). Cazul zamontis4. COLONISTII – au fost adusi din toate partile romane – sunt latinofoni, bendis). Ca rituri de inmormantare se practica incineratia cat si inhumatia. colonizarea a fost rapida masiva (fapt atestat de istoricul Eutropius). Au fost 7. DREPTUL Acesta a favorizat desfasurarea romanizarii in Dacia fiind adusi din Illyricum, Hispania, Gallia, N-Africii, Panonia si Asia Mica preluate codurile de legi romane. 5. URBANIZAREA – se constituie orase dupa modelul Romei Urbanizarea
8. VIATA ECONOMICA – legaturile permanente dintre colonii si autohtoni, ROMANITATE SI CRESTINISM LA DUNAREA DE JOS au favorizat desfasurarea romanizarii, fapt reflectat de termonologia agrara si La inceputul sec III in Hr. Granitele Imp Roman incep sa fie atacate de descoperirile arheologice din asezari miniere (Albunus Maior - Rosia Montana). populatiile migratoare de neam germanic : vizigotii, astrogotii, gotii 9. VIATA CULTURALA – a avut rol decisiv in invatarea limbii latine, fiind In acest context imparatul roman Aurelianus in perioada (271-275) face o atestate scoli elementare in care se foloseste limba latina in timpul stapanirii incercare de refacere a romane (Sarmizegetusa, Napoca, Potaissa si Germizera). Invatarea oficiala a lb unitatii imperiului. El a reusit sai indeparteze pe migratori din zonele Gallia, lat a inceput in provincia Moesia in sec. I d. Hr., iar in Dacia incepand cu anul Britania, Panonia, Raetia, Noricum, Hispania. In spatiul Dunarii de Jos si in 106 Carpati a oprit doar pt o scurta perioada de timp expansiunea gotilor. In acest Concluzie – autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii context hotaraste ca fosta provincie dacia sa fie parasita de oficialitatile romane armata si administratia. civilizatiei romane. Dacia si Moesia fiind cuprinse in „orbis romanus”. Aurelian a luat aceasta hotarare din necesitatea apararii granitelor imperiului DESFASURAREA ROMANIZARII IN SPATIUL DACIEI LOCUITE DE roman si consolidarea acestora intr-un cadru natural – Valea Dunarii. In ciuda DACII LIBERI acestor masuri luate de Aurelian, cea mai mare parte a populatiei romanizate Dacii liberi au trait intr-un spatiu intins din zona Crisana, Maramuresului si ramane in provincia Dacia la N. de Dunare. Dovezile continuitatii vietii populatiei Moldovei. Dacii liberi au fost: 1. Dacii Mari care au populat zona Maramures si Crisana. 1. continuarea vietii populatiei daco-romane in asezari urbane, fapt 2. Costobocii (moldova) demonstrat de descoperirile numismatice (studiaza monede), din localitatile 3. Carpii (moldova) Napoca si Potaisa si de transformarea Sarmizegetusei care este blocata cu noi Procesul de intrepatrundere (romanizarea) etno-lingvistica sa desfasurat si in ziduri. In asezari urbane daco-romane au fost descoperite morminte de spatiul locuit de dacii liberi. incineratie si de inhumatie (la Porollisum) Populatia daco-romana se va retrage Dovezile care atesta acest fapt au fost: din calea migratorilor prin constituirea unor asezari rurale ferite (Biertan 1.dovada culturii materiale (ceramica, obiecte de podoaba)descoperite in (centrul Episcopal), Bratei, Laslea) 2. desfiintarea frontierei romane de pe linia Dunarii. Permite refacerea cetatile dacice (Mediesul Aurit) 2.organizarea politica este demonstrata si dupa cucerirea daciei de catre unitatii dacice. Dacii liberi, carpii vor realiza o permanenta legatura in romani fiind atestate inscriptii cu numele unor regi ai dacilor liberi (Pieporus) interiorul si exteriorul arcului Carpatic iar daco-romanii trec si ei la E si S de 3.nerenuntarea la idea eliberarii teritoriilor cucerite de Traian – fapt Carpati, fapt demonstrat de descoperirile de la Piatra Neamt 3. practicarea unor indeletniciri specifice vieti sedentare (mestesuguri demonstrat de incursiunile dacilor liberi in terit cucerit ( anul 170 incursiunea costobocilor si 230 carpii din Moldova se aliaza gotii si ataca imperiul roman) casnice, metalurgia fierului, agricultura, cresterea animalelor) 4. mentinerea legaturilor cu Imp Roman, fapt demonstrat de existenta 4.relatiile complexe dintre dacii liberi si romani. Viata spirituala si materiala a dacilor liberi a fost influientata de romani, deoarece dacii liberi au copiat unei adevarate stapaniri romane la N Dunarii in timpul imparatilor Diocletian ceramica romana si-au insusit scrierea latina (fapt demonstrat de inscriptiile (284-305 d Hr.) si C-tin cel Mare (306-227 d Hr.) latine descoperite in zona Bucuresti-Giulesti si de ceramica autohtona). - Diocletian a emis o reforma administrativa constituind o provincie in Concluzia – dacii liberi au fost supusi treptat procesului de romanizare. Exista Dobrogea, numita Scithya Minor cu capitala la Tomis numeroase dovezi ale continuitatii vietii daco-gete dupa cucerirea romana. In C-tin cel Mare a rezidit cetatile Histria si Adamclisi; a luat masuri ciuda afirmatiei a lui Eutropius care sustine exterminarea dacilor dupa razboiul administrative care au constat in consolidarea provinciei Moesia care va fi daco-romane. Exista numeroase dovezi care infirma aceasta teorie. denumita in Moesia Prima si secunda; a desf o intensa activitate edilitara 1.Dovezi – prezenta unor soldati daci in armata romana din provincii, in alae si construid terme, basilici, edificii publice cahorte ex: ( Ala I Ulpia Dacorum ; Cahors I Ulpia Dacorum). In timpil celor 2 imparati se produce o mod ernizare intensa; reinstaureaza
Drobeta. Aceeasi politica de dezv si de reinstaurare a stapanirii romane este practicata si in timpil urmasilor:Anastasios, Justinianus 5. raspandirea crestinismului in lb latina- cel mai important factor care demonstreaza continuitatea pt ca este in latina. La N de Dunare respandirea cresinismului s-a facut in lb latina si demonstreaza romanizarea ireversibila, continuitatea daco-romana si convietuirea acestora cu gotii, hunii, gepizii. In perioada sec II-IV raspandirea crestinismului s-a facut cu greutate din cauza persecutiilor. Exista numeroase inscriptii cu numele martirilor: Sava-Gotul – martirizat pe valea Buzaului in sec IV. In anul 313, pe terit Imp Roman, imparatul C-tin cel Mare oficializeaza crestinismul prin Edictul de la Milano. In 395, imparatul Theodosius interzice cultele pagane. Pe terit daciei, un rol important in propagarea crestinismului l-au avut episcopii de Tomis. Pt. Comunitatile daco-romane majoritatea izvoarelor istorice confirma raspandirea crestinismului in lb latina. Izvoare istorice:-in sec III, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este emisa o povestire cu numele ,,Deo aeterno, et iunoni angelis” -donariul din bronz de la Biertan cu inscriptia ,,Ego Zenovius votum posuit” -Izvorul epigrafic in loc Histria - -sec VI d Hr. Termenii de baza ai cultului crestin sunt de origine latina, ceeace reprezinta o dovada a prezentei daco-romane in saptiul Daciei. Ex: christianus=crestin, rogationem=rugaciune, angelus=inger, crux=cruce, baptisare=a boteza, Deo=Dumneze, domenica=duminica etc CONCLUZIE: Toate acestea reprezinta dovezi ale continuitatii autohtonilor in spatiul c-d-p iar sec Iv-VI reprezinta o noua etapa in procesul pop rom si al lb romane.
