Tehnici Promotionale Utilizate in Procesul Comunicarii in SC Arctic SAFull description
PROCESUL DE INVATAMANT
ambutisare
Full description
Franz Kafka - ProcesulFull description
«Sarcina probei în procesul penal» Tron Gundersen (judecător) Expert NORLAM
«Cel care afirmă trebuie să dovedească» • Abordare diferită în procesul civil și cel penal • Proces civil: mai probabil (probabilitate de mai mult de 50 %) • Proces penal: dincolo de dubii rezonabile • Se aplică diferit la etapa urmăririi penale în cazul aplicării arestării preventive («bănuiala rezonabilă»)
«In dubio pro reo» • Dubiile se interpretează în favoarea bănuitului • Derivă din Art. 6 (2) CEDO: Principiul prezumției nevinovăției • Nu este expres reglementat în legislație • Constituția RM Art. 4 și 21, CPP al RM Art. 8(2) și (3)
Unele exemple din practica CSJ a RM • Cauza 1ra-703/2014 (13 mai 2014) • Cauza 1ra-948/2014 (11 iunie 2014) • Cauza 1ra-900/2014 (24 iunie 2014) • Manualul judecătorului pentru cauze penale (2013)
Jurisprudența CtEDO • Barbera și Jabaro c. Spaniei (1989) • Art. 6(2) CEDO «exprimă principiul prezumției nevinovăției. Acesta, inter alia, cere ca în exercitarea funcțiilor lor, membrii completului de judecată nu trebuie să aibă o idee preconcepută precum că inculpatul a comis infracțiunea de care se învinuiește; sarcina probei fiind pe seama părții acuzării, și orice dubiu urmează să fie interpretat în folosul inculpatului ….»
Justificare
• Acest principiu are la bază ideea că pentru societate ar fi cu mult mai bine dacă o persoană vinovată ar fi achitată decât dacă o persoană nevinovată ar fi condamnată.
Ce reprezintă dubiu rezonabil? • Este oare «dubiul rezonabil» rezonabil? • Dubiu care poate fi explicat într-o manieră rațională • În unele țări, această noțiune nu este explicată juraților
Unele aspecte generale • Sarcina probei este în seama procurorului pe întreaga durată a procesului. Însă, procurorul nu trebuie să combată fiecare argument sau probă prezentată de către inculpat; • Sarcina probei este în seama inculpatului dacă acesta are vreun motiv scuzabil, însă în cazul în care există dubii, acestea urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.
Aplicarea acestui principiu în Norvegia • Judecătorul trebuie să fie convins, sigur, aproape 100 % • Aceste procente sunt utilizate doar pentru ilustrare • O convingere absolută este imposibilă. Dubiile de ordin teoretic trebuie excluse • Cu cât mai serioasă este infracțiunea, cu atât mai înalt trebuie să fie gradul de convingere • Acest principiul se modifică atunci când e vorba de chestiuni ce nu se referă la vinovăția persoanei
Cauze civile cu elemente de drept penal • Jurisprudența CtEDO privind «acuzații în materie penală» • Trebuie oare sarcina probei să fie aplicată în aceeași manieră? • Este oare suficientă «probabilitatea clară»? • Cauza împotriva Norvegiei la CtEDO: Ringvold c. Norvegiei (11.02.2003): acțiunea civilă privind repararea daunelor
Jurisprudența CtEDO • CEDO stabilește standarde minime • Nu există o cerință clară «dincolo de dubii rezonabile» • Austria c. Italiei (1963): Probele trebuie să fie «suficient de puternice în ochii legii pentru a stabili vinovăția» • Nici răspunderea implicită sau sarcina probei inversată, și nici inferența vinovăției nu sunt în contradicție cu prevederile CEDO.
Jurisprudența CtEDO - continuare • Salabiaku c. Franței (1988)- sarcina probei inversată / responsabilitatea implicită • Telfner c. Austriei (2001)- inferența vinovăției / tăcerea inculpatului • Murrey c. Marii Britanii (1996) - inferența vinovăției / tăcerea inculpatului • Phillips c. Marii Britanii (2001) – sarcina probei inversată
Sarcina probei la etapa prejudiciară • Aplicarea arestării preventive • «Bănuiala rezonabilă», Art. 166 (1) CPP al RM • Aplicarea acestei noțiuni în Norvegia: ce este mai probabil (probabilitatea de mai mult de 50 %) • Aplicarea acestei noțiuni în Moldova? Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a RM
Aprecierea probelor – sarcina probei • Cum ajungeți la concluzia că inculpatul este vinovat (sau nevinovat), ținând cont de faptul că vinovăția este (sau nu este) dovedită dincolo de dubii rezonabile? • Trebuie apreciată atât latura obiectivă (actus reus) cât și latura subiectivă (mens rea) • Trebuie apreciate admisibilitatea și puterea probelor prezentate • Probele indirecte nu trebuie excluse