CIRCULATIA 1. Fluidul care circulǎ în interiorul arborelui cardio-vascular: A. este format din plasmǎ şi reziduu uscat; plas mǎ; B. este format din elemente figurate şi plasmǎ; C. formeazǎ împreunǎ cu limfa lic!idul intersti"ial; #. constituie tot lic!idul intracelular al or$anismului; %. con"ine apǎ în procent de &' ( . ). *rupa san$vinǎ AB: A. poate dona la toate $rupele; B. nu poate primi dec+t s+n$e izo$rup; C. se mai noteazǎ AB ,; #. are a$lutinine A şi B; %. este primitor universal. /. Au Au rol în transportul 0) şi C0) : A. eritrocitele; B. neutrofilele; C. limfocitele; #. bazofilele; %. trombocitele. . 2unt celule anucleate: A. plac!etele san$vine; B. eozinofilele; C. monocitele; #. hematiile; %. limfocitele. '. 3na dintre urmǎtoarele afirma"ii referitoare la plasma san$vinǎ este $reşitǎ: A. presiunea osmoticǎ a plasmei este /44 m0sm5l; B. proteinele totale în plasmǎ au valori cuprinse între 6 - 7' $5l; C. plasma reprezintǎ !" din volumul sangvin; #. plasma con"ine &4( apǎ; %. plasma con"ine fibrino$en.
6. 8eferitor la formula leucocitarǎ $ǎsi"i enun"ul eronat: A. neutrofile neutrofile ') - 6) ( din leucocite; leucocite; B. eozinofile 1 - / ( din leucocite; C. bazofile 9 1( din leucocite; #. monocite / - & ( din leucocite; leucocite; %. limfocite # $ ! " din leucocite. . 3n individ cu o masǎ corporalǎ de 4 $ are: A. !%& l s'nge; B. 6/ l s+n$e; C. ) l s+n$e; #. & l s+n$e; %. l s+n$e. 7. Fa$ocitoza este: A. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ natural pasiv; B. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ natural activ; C. mecanism celular de apǎrare nespecificǎ (nnǎscutǎ; #. mecanism umoral de apǎrare nespecificǎ înnǎscutǎ; %. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ artificial. &. *ǎsi"i enun"ul eronat referitor la !ematocrit: A. reprezintǎ volumul $lobular procentual; B. reprezintǎ numǎrul de leucocite circulante; C. valoarea normalǎ a !ematocritului la femei: /' - 6 (; #. valoarea normalǎ a !ematocritului la bǎrba"i: 1 - '4 (; %. reprezintǎ ' ( din volumul san$vin. 14.
eazǎ.
6. 8eferitor la formula leucocitarǎ $ǎsi"i enun"ul eronat: A. neutrofile neutrofile ') - 6) ( din leucocite; leucocite; B. eozinofile 1 - / ( din leucocite; C. bazofile 9 1( din leucocite; #. monocite / - & ( din leucocite; leucocite; %. limfocite # $ ! " din leucocite. . 3n individ cu o masǎ corporalǎ de 4 $ are: A. !%& l s'nge; B. 6/ l s+n$e; C. ) l s+n$e; #. & l s+n$e; %. l s+n$e. 7. Fa$ocitoza este: A. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ natural pasiv; B. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ natural activ; C. mecanism celular de apǎrare nespecificǎ (nnǎscutǎ; #. mecanism umoral de apǎrare nespecificǎ înnǎscutǎ; %. mecanism de apǎrare specificǎ dob+nditǎ artificial. &. *ǎsi"i enun"ul eronat referitor la !ematocrit: A. reprezintǎ volumul $lobular procentual; B. reprezintǎ numǎrul de leucocite circulante; C. valoarea normalǎ a !ematocritului la femei: /' - 6 (; #. valoarea normalǎ a !ematocritului la bǎrba"i: 1 - '4 (; %. reprezintǎ ' ( din volumul san$vin. 14. eazǎ.
1). 8e$ula transfuziei cere ca: A. a$lutino$enul din s+n$ele donatorului sǎ se int+lneascǎ cu a$lutininele din plasma primitorului; aglu luti tino noge genu null din din s'ng s'ngel elee dona donato toru rulu luii sǎ nu se B. ag int'lneascǎ cu aglutininele din plasma primitorului;
C. a$lutininele din s+n$ele donatorului sǎ nu înt+lneascǎ a$lutininele din plasma primitorului; primitorului; #. a$lutino$enele a$lutino$enel e din plasma primitorului sǎ înt+lneascǎ a$lutino$enele din s+n$ele donatorului; %. a$lutino$enele plasmatice ale primitorului sǎ nu înt+lneascǎ a$lutininele de pe !ematiile donatorului. 1/. 0 femeie cu 8! ne$ativ: A. posedǎ pe eritrocite anti$enul #; B. posedǎ în mod natural în plasmǎ a$lutinina anti-8!; C. nu poate da naştere la copii cu 8! pozitiv; #. dupǎ transfuzii repetate cu s+n$e 8! ne$ativ produce anticorpi anti-8!; %. prima sarcinǎ poate evolua normal. 1. 8eferitor la dinamica procesului de coa$ulare este adevǎrat urmǎtorul enun": A. coa$ularea este un proces în doi timpi; B. formarea tromboplastinei urmeazǎ dupǎ etapa de formare a fibrinei; C. trom)ina desface% din fi)rinogen% monomeri de fi)rinǎ; #. c+nd în oc!iurile re"elei de fibrinǎ se fi>eaza ionii de Ca )? s+n$erarea se opreşte; %. formarea fibrinei dureazǎ cel mai mult -7 minute. 1'. @emostaza primarǎ: A. se mai numeşte timpul vasculo$plachetar; B. rezultatul acestei etape este transformarea fibrino$enului în fibrinǎ; C. reac"ia constǎ în vasodilata"ie urmatǎ de aderarea trombocitelor la peretele vascular; #. se terminǎ atunci c+nd s+n$ele coa$uleazǎ; %. dureazǎ - 7 minute. 16.
1. 8itmul onc"ional este imprimat de: A. nodulul sinoatrial; B. nodulul atrioventricular; C. fasciculul @is; #. re"eaua urine; %. miocardul ventricular. 17. 2in$ura cone>iune func"ionalǎ electricǎ dintre atrii şi ventricule este reprezentatǎ de: A. septul interatrial; B. septul interventricular; C. septul atrioventricular; #. nodulul atrioventricular; %. nodulul sinoatrial. 1&. Conform le$ii ine>citabilitǎ"ii periodice inima prezintǎ particularitatea de a fi e>citabilǎ: A. numai în faza de contrac"ie prin sumarea contrac"iilor; B. numai în perioada refractarǎ absolutǎ; C. numai în sistolǎ prin stimuli cu frecven"ǎ mare; #. numai (n faza de rela+are; %. at+t în sistolǎ c+t şi în diastolǎ c+nd stimulul este destul de puternic. )4. Automatismul reprezintǎ: A. proprietatea miocardului de a rǎspunde la un stimul; B. proprietatea miocardului de a propa$a e>cita"ia la toate fibrele sale; C. proprietatea inimii de a se autostimula; #. proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale; %. proprietatea inimii de a func"iona ca un sinci"iu. 67. Centrii de automatism cardiac - ale$e"i varianta falsǎ: A. la nivelul nodulului sinoatrial frecven"a descǎrcǎrilor este de 4 -745minut; B. ritmul func"ional al centrului de comandǎ poate fi modificat sub ac"iunea unor factori e>terni; C. frecven"a de descǎrcare a impulsurilor la nivelul fasciculului @is este de )'5minut; #. frecven"a descǎrcǎrilor la nivelul nodulului atrioventricular este de 4 de poten"iale de ac"iune5minut;
%. dacǎ centrul sinusal este scos din func-ie% comanda inimii este preluatǎ de nodulul atrioventricular% care imprimǎ ritmul idio$ventricular.
677. plica"ia stǎrii refractare a inimii rezidǎ din: A. proprietatea inimii de a se autostimula; B. faptul cǎ inima func"ioneazǎ ca douǎ sinci"ii: unul atrial şi unul vetricular izolate din punct de vedere electric; C. forma particularǎ a poten-ialului de ac-iune al fi)rei miocardice; #. viteza de conducere diferitǎ de 14 ori mai micǎ prin miocardul contractil; %. faptul ca for"a de contrac"ie este proportionalǎ cu $rosimea pere"ilor inimii. 6&).
6&/. Diocardul are urmǎtoarele caracteristici cu e>cep"ia: A. este un sinci-iu structural; B. este alcǎtuit din douǎ tipuri de celule musculare; C. are proprietatea de a propa$a e>cita"ia la toate fibrele sale; #. are proprietatea de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale; %. miocardul atrial este izolat din punct de vedere electric de cel ventricular. 6&. tracelulare volemia creşte; C. variazǎ invers propor"ional cu varia"ia lic!idelor e>tracelulare; #. c+nd creşte volemia se produce !ipotensiune arterialǎ; %. este unul dintre factorii determinan-i ai presiunii arteriale. 6&'. resiunea arterialǎ: A. este presiunea cu care circulǎ s+n$ele în vase nu depǎşeşte presiunea atmosfericǎ; B. are valoare ma>imǎ în timpul diastolei c+nd ventriculul se umple cu s+n$e; C. la om se apreciazǎ în mod direct prin mǎsurarea tensiunii arteriale; #. scǎderea tensiunii arteriale deteminǎ creşterea lucrului mecanic cardiac; %. variazǎ propor-ional cu de)itul cardiac. 6&6. 2istola ventricularǎ: A. dureazǎ 4 secunde; B. începe în momentul desc!iderii valvelor atrio-ventriculare; C. se terminǎ în momentul înc!iderii valvelor semilunare; #. în timpul sistolei ventriculare în artere este pompat un volum de '44 ml s+n$e; %. se compune din faza de rela+are izovolumetrica şi faza de eec-ie. 6&. 3ltima parte a diastolei ventriculare a unui ciclu cardiac ,41 s coincide cu: A. diastola generalǎ; B. diastola atrialǎ; C. diastola ventricularǎ a ciclului cardiac urmǎtor; #. sistola atrialǎ; %. sistola ventricularǎ.
6&7. nforma"ii despre artere şi despre modul de $olire al ventriculului st+n$ oferǎ: A. electrocardiograma; B. sfi$mo$rama; C. palparea pulsului arterial; #. fonocardio$rama; %. asculta"ia z$omotelor cardiace. 6&&. E$omotul : A. este un zgomot diastolic; B. este produs de înc!iderea valvelor mitralǎ şi tricuspidǎ; C. este mai lun$ şi mai intens fa"ǎ de z$omotul ; #. este produs de vibra"ia miocardului la începutul sistolei ventriculare; %. are tonalitate oasǎ. 44. #ebitul cardiac de efort pentru un volum bǎtaie de 144 ml şi o frecven"ǎ cardiacǎ de )445minut are urmǎtoarea valoare: A. #/ l,minut;
B. )44 l5minut; C. ) l5minut; #. ' l5minut; %. 4 l5minut. 41. Ce procent din $reutatea corporalǎ revine volemiei A. )4(; B. 14(; C. '(; #. 0"; %.1)(. 4).
B. creşte pe mǎsura ce ne depǎrtam de inimǎ datoritǎ creşterii suprafe"ei de sec"iune a teritoriului capilar; C. în aortǎ viteza de cur$ere a s+n$elui este de 4' mm5s; #. în capilare viteza de cur$ere a s+n$elui arterial este de '44 mm5s; %. este invers propor"ionalǎ cu presiunea arterialǎ.
4/. 3na dintre proprietǎ"ile func"ionale ale arterelor este responsabilǎ de cur$erea continuǎ a s+n$elui: A. contractilitatea;
B. conductibilitatea; C. tonicitatea; #. elasticitatea; %. e>citabilitatea. 4. ilarǎ.
4&. 8eferitor la circula"ia venoasǎ este adevarat cǎ: A. volumul venos este de trei ori mai mic dec+t cel arterial; B. (n teritoriul venos se aflǎ circa 2!" din volumul sangvin; C. venele sunt vase prin care s+n$ele pleacǎ de la inimǎ; #. venele prezintǎ conductibilitate şi contractilitate; %. presiunea s+n$elui este de 14 mm@$ la vǎrsarea venelor cave în atriul drept. 14. Canalul toracic: A. (ncepe printr$o dilata-ie numitǎ cisterna ch3li; B. are o lun$ime de )' - / cm; C. urcǎ anterior de artera aortǎ şi pǎtrunde în torace; #. se desc!ide în un$!iul venos format prin unirea venei u$ulare interne drepte cu vena subclavicularǎ dreaptǎ; %. colecteazǎ limfa din pǎtrimea superioarǎ dreaptǎ a corpului. 11. Gu apar"ine circula"iei sistemice artera: A. aortǎ; B. renalǎ; C. radialǎ; #. pulmonarǎ; %. bronşicǎ. 1). Hransportǎ spre ficat s+n$e încǎrcat cu substan"e nutritive: A. venele !epatice; B. vena portǎ; C. venele limfatice; #. vena mezentericǎ superioarǎ; %. vena cavǎ inferioarǎ. 1/. 2istemul venos al marii circula"ii este reprezentatat de: A. trunc!iurile bra!iocefalice; B. venele cave4 superioarǎ şi inferioarǎ; C. venele pulmonare; #. venele u$ulare: superioarǎ şi inferioarǎ; %. aortǎ şi carotidǎ. 1. Hrunc!iul pulmonar se împarte în: A. douǎ artere bronşice; B. douǎ vene bronşice; C. douǎ artere pulmonare; #. douǎ vene pulmonare; %. patru vene pulmonare.
1'. 2inusul carotidian este situat: A. (n dreptul marginii superioare a cartilaului tiroid; B. în dreptul $ǎurii occipitale; C. la bifurca"ia trunc!iului bra!iocefalic în artera carotidǎ comunǎ dreaptǎ şi artera subclavicularǎ dreaptǎ; #. în punctul de emer$en"ǎ a arterei carotide comune st+n$i din arcul aortic; %. în a>ilǎ. 16. i$enat; %. volumul de s+n$e sta$nant.
)4. 3rmItoarele afirma"ii despre eritrocite sunt adevIrate cu e>cep"ia: A. se mai numesc !ematii; B. sunt celule fIrI nucleu; C. au rol în transportul 0) şi C0) ; #. au rol în men"inerea ec!ilibrului acido-bazic; %. intr5 (n compozi-ia plasmei. )1. Jn componen"a mediului intern nu intrI: A. lic!idul intersti"ial; B. lic!idul cefalora!idian; C. limfa; #. lichidul intracelular; %. s+n$ele. )). Keucocitele: A. sunt celule fIrI nucleu; B. posed5 mitocondrii; C. au capacitatea de a emite pseudocili; #. sunt elemente fi$urate necelulare; %. au rol în !emostazI. )/. Anticorpii sunt: A. proteine plasmatice din clasa gamma$glo)ulinelor; B. substan"e care activeazI anti$enele; C. substan"e macromoleculare proteice sau poliza!aridice; #. substan"e strIine or$anismului; %. a$en"i pato$eni. ). 8Ispunsul imun primar: A. intrI în componen"a rIspunsului imun nespecific; B. apare la primul contact cu antigenul respectiv; C. se realizeazI pe seama limfocitelor cu memorie; #. se realizeazI la un contact ulterior cu acelaşi anti$en; %. intrI în componen"a rIspunsului imun specific împreunI cu rIspunsul imun secundar şi cu rIspunsul imun ter"iar. )'. ApIrarea nespecificI: A. se dezvoltI în urma e>punerii la imuno$ene; B. este de douI feluri: naturalI şi artificialI; C. se realizeaz5 prin mecanisme celulare şi umorale; #. se dezvoltI în urma e>punerii la a$en"i capabili sI inducI un rIspuns imun; %. este dob+nditI.
)6. %fectul final al vaccinIrii este: A. apIrarea nespecificI; B. fa$ocitoza; C. transferul activ de anticorpi în urma unei boli; #. do)'ndirea imunit5-ii; %. transferul pasiv de anticorpi. ). 8Ispunsul imun specific - ale$e"i enun"ul eronat: A. are specificitate; B. are memorie imunolo$icI; C. este mediat prin limfocitele B şi H; #. are caracteristicI diferen"ierea structurilor proprii de cele strIine or$anismului; %. este (nn5scut. )7. lasma san$vinI con"ine apI în procent de: A. '4 (; B. 64 (; C. 4 (; #. 74 (; %. 6/ ". )&. Himpul vasculo-plac!etar este de: A. # $ minute; B. ) - secunde; C. - 7 minute; #. - 7 secunde; %. )4 - 4 secunde. /4. Faza a coa$ulIrii s+n$elui ,formarea tromboplastinei dureazI: A. ) - minute; B. )4 - 4 secunde; C. $ 0 minute; #. 4 - 74 secunde; %. - 7 secunde. /1. @emostaza primarI: A. prima reac"ie constI în vasodilata"ia peretelui vasului lezat; B. urmeazI îndepIrtarea trombocitelor de la nivelul plI$ii; C. (ncepe (n momentul lez5rii vasului; #. rezultatul acestei etape este transformarea fibrino$enului în fibrinI; %. rezultatul acestei etape este transformarea protrombinei în trombinI.
/). 2+n$erarea se opreşte dupI ce în oc!iurile re"elei de fibrinI se fi>eazI: A. trombina; B. tromboplastina; C. fibrino$enul; #. elementele figurate; %. protrombina. //. 2+n$ele are urmItoarele roluri cu e>cep"ia: A. participI la reac"ia de apIrare a or$anismului; B. rol (n meta)olizarea su)stan-elor to+ice; C. rol de îndepIrtare a substan"elor to>ice neutilizabile sau în e>ces; #. rol în termore$lare; %. rol în men"inerea ec!ilibrului acido-bazic. /. Hransfuzia de s+n$e - ale$e"i varianta $reşitI: A. $rupa 0 poate dona la toate $rupele; B. $rupa 0 nu poate primi dec+t de la $rupa 0; C. $rupa AB poate primi de la toate $rupele; #. grupa A7 poate dona la toate grupele; %. $rupa 0 nu poate primi dec+t s+n$e izo$rup. /'. Dembrana !ematiilor are în structura sa: A. anticorpi; B. aglutinogene; C. a$lutinine; #. $rupele san$vine; %. ar$inine. /6. A$lutininele se $Isesc: A. (n plasm5; B. în structura membranei !ematiilor; C. în lic!idul intersti"ial; #. în limfocitele B şi H; %. în plac!etele san$vine. /. 2istemul 8! - ale$e"i varianta $reşitI: A. anti$enul 8! se $Iseşte pe eritrocite; B. indivizii posesori de anti$en # sunt considera"i 8! pozitiv; C. cei care nu posedI a$lutino$enul # sunt considera"i 8! ne$ativ; #. aglutininele omoloage anti$Rh se g5sesc (n mod natural (n plasma sangvin5;
%. 7' ( din popula"ia $lobului posedI pe eritrocite un anti$en #.
/7. Diocardul are urmItoarele proprietI"i cu e>cep"ia: A. conductibilitate; B. contractilitate; C. elasticitate; #. e>citabilitate; %. automatism. /&. %>citabilitatea miocardicI este proprietatea: A. miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale; B. celulei musculare cardiace de a r5spunde la un stimul; C. inimii de a se autostimula; #. miocardului de a propa$a e>cita"ia la toate fibrele sale; %. inimii de a imprima ritmul nodal. 4. Ka nivelul nodulului sino-atrial frecven"a descIrcIrii impulsurilor este de: A. )' - /4 5minut; B. 4 - '4 5minut; C. '4 - 64 5minut; #. 2/ $ 0/ ,minut; %. &4 - 144 5minut. 1. Jn mod normal între atrii şi ventricule e>istI: A. o singur5 cone+iune func-ional5 electric5; B. douI cone>iuni func"ionale electrice; C. trei cone>iuni func"ionale electrice; #. patru cone>iuni func"ionale electrice; %. cinci cone>iuni func"ionale electrice. ). Godulul sinoatrial imprimI ritmul cunoscut sub numele de: A. nodal; B. sinusal; C. onc"ional; #. atrial; %. idio-ventricular. /. Centrul de automatism compus din fasciculul @is şi re"eaua urine: A. nu poate comanda inima; B. poate comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii sinoatriale; C. poate comanda inima numai (n cazul (ntreruperii conducerii atrioventriculare;
#. imprimI ritmul nodal; %. imprimI ritmul onc"ional.
. For"a de contrac"ie a inimii - ale$e"i enun"ul eronat: A. este propor"ionalI cu $rosimea pere"ilor inimii; B. este mai mare la venticulul st+n$ fa"I de cel drept; C. este mai redusI la atrii; #. este mai puternicI la ventricule; %. este egal5 (n toate cavit5-ile inimii. '. Ciclul cardiac nu se caracterizeazI prin: A. dureazI 47 s; B. sistola atrial5 dureaz5 /%2 s; C. diastola $eneralI dureazI 4 s; #. sistola ventricularI dureazI 4/ s; %. diastola ventricularI dureazI 4' s. 6. rivind volumul de s+n$e eectat în timpul unei sistole ventriculare ale$e"i afirma"ia $reşitI : A. se mai numeşte volum-bItaie; B. este volumul de s'nge eectat (n faza de contrac-ie izovolumetric5 a ventriculului;
C. este de ' ml în stare de repaus; #. se mai numeşte volum sistolic; %. poate creşte p+nI la 1'4 - )44 ml în eforturile fizice intense. . 2istola ventricularI - selecta"i varianta $reşitI : A. dureazI 4/4 s; B. începe în momentul înc!iderii valvelor atrio-ventriculare; C. se terminI în momentul înc!iderii valvelor semilunare; #. este perioada (n care at't atriile c't şi ventriculele se rela+eaz5; %. se desfIşoarI în douI faze. 7. 2electa"i varianta adevIratI cu privire la diastola ventricularI: A. pentru scurt timp ventriculele devin cavitI"i desc!ise ,diastola izovolumetricI; B. dureazI 44 s; C. deschiderea valvelor atrio$ventriculare permite umplerea cu s'nge a ventriculelor;
#. c+nd presiunea din ventricule devine superioarI celei din arterele mari are loc înc!iderea valvulelor semilunare; %. datoritI rela>Irii miocardului presiunea intracavitarI creşte rapid.
&. Jnre$istrarea $raficI a z$omotelor cardiace se numeşte : A. sfi$mo$ramI; B. electrocardio$ramI; C. electromio$ramI; #. fonocardiogram5; %. mecano$ramI. '4. ulsul arterial - ale$e"i afirma"ia falsI : A. se percepe comprim'nd orice arter5 pe un plan dur; B. prin palparea pulsului se ob"in informa"ii privind frecven"a cardiacI; C. sfi$mo$rama este înre$istrarea $raficI a pulsului; #. redI manifestIrile mecanice ale cordului; %. reprezintI o e>pansiune sistolicI a peretelui arterei. '1. E$omotele cardiace - $Isi"i enun"ul eronat : A. z$omotul este produs de înc!iderea valvulelor atrio-ventriculare; B. zgomotul II este produs de vi)ra-ia miocardului la (nceputul sistolei ventriculare;
C. z$omotul este diastolic; #. z$omotul este mai lun$ şi de tonalitate oasI; %. z$omotul este mai pu"in intens. '). Locul ape>ian reprezintI o e>pansiune sistolicI a peretelui toracelui în A. spa"iul trei intercostal drept; B. spa"iul patru intercostal st+n$; C. spa-iul cinci intercostal st'ng; #. spa"iul şase intercostal drept; %. spa"iul şapte intercostal st+n$. '/. Circula"ia s+n$elui - ale$e"i afirma"ia corectI : A. cu studiul circula"iei s+n$elui se ocupI !idrodinamica; B. marea şi mica circula"ie sunt dispuse în paralel; C. s+n$ele se deplaseazI în circuit desc!is; #. s'ngele se deplaseaz5 (ntr$un singur sens; %. volumul de s+n$e pompat de ventriculul st+n$ într-un minut în marea circula"ie este de doua ori mai mare dec+t cel pompat de ventriculul drept în mica circula"ie.
'. Arterele au una dintre urmItoarele proprietI"i func"ionale : A. tonicitate; B. elasticitate; C. conductibilitate; #. automatism; %. e>citabilitate. ''. Honusul musculaturii netede a arterelor depinde de urmItorii factori cu e>cep"ia: A. presiunea arterialI; B. temperatura corporal5; C. concentra"ia localI a unor metaboli"i; #. activitatea nervilor simpatici; %. activitatea unor mediatori. '6. Circula"ia s+n$elui prin artere se apreciazI prin urmItoarele mIsurItori cu e>cep"ia: A. presiunea pulsului; B. presiunea arterialI; C. debitul san$vin; #. rezisten"a la cur$ere a s+n$elui; %. rezisten"a perifericI. '. resiunea arterialI- ale$e"i rIspunsul $reşit: A. (n practica medical5 curent5% la om% presiunea s'ngelui se apreciaz5 direct;
B. presiunea s+n$elui care depIşeşte presiunea atmosfericI în timpul sistolei ventriculare st+n$i se numeşte presiune arterialI sistolicI; C. tensiunea arterialI se determinI mIsur+nd contrapresiunea necesarI a fi aplicatI la e>teriorul arterei pentru a e$ala presiunea s+n$elui din interior; #. presiunea arterialI minimI sau diastolicI este presiunea s+n$elui care depIşeşte presiunea atmosfericI în timpul diastolei;
%. presiunea arterialI se mIsoarI în mm @$. '7. 8ezisten"a perifericI - selecta"i enun"ul $reşit: A. este direct propor"ionalI cu v+scozitatea s+n$elui; B. este direct propor"ionalI cu lun$imea vasului de s+n$e; C. reprezint5 totalitatea factorilor care determin5 curgerea continu5 a s'ngelui prin vase; #. cea mai mare rezisten"I se înt+lneşte la nivelul arteriolelor; %. cu c+t vasul este mai în$ust şi mai lun$ cu at+t rezisten"a este mai mare.
'&. tracelulare; B. c+nd volemia scade creşte temperatura corpului; C. reprezint5 volumul sangvin; #. în creşteri ale lic!idului intracelular creşte şi volemia; %. c+nd scade volemia se produce o creştere a tensiunii arteriale. 64. %lasticitatea arterelor - $Isi"i afirma"ia falsI: A. scade cu v+rsta; B. este proprietatea arterelor de a$şi modifica marcat diametrul lumenului prin contractarea,rela+area muşchilor netezi din peretele lor;
C. contribuie la men"inerea tensiunii arteriale în diastolI; #. datoritI ei unda de şoc sistolicI este amortizatI; %. în timpul sistolei ventriculare în artere este pompat un volum de ' ml de s+n$e peste cel con"inut în aceste vase. 61. @ipertensiunea arterialI sistemicI la adult reprezintI creşterea presiunii arteriale sistolice respectiv diastolice peste: A. 74 mm@$ respectiv 4 mm@$; B. &4 mm@$ respectiv '4 mm@$; C. 144 mm@$ respectiv 64 mm@$; #. 114 mm@$ respectiv 4 mm@$; %. 18/ mm9g% respectiv 6/ mm9g. 6). @ipertensiunea poate duce la afectarea urmItoarelor structuri cu e>cep"ia: A. vaselor san$vine; B. nervilor spinali; C. rinic!ilor; #. cordului; %. oc!ilor. 6/. Circula"ia venoasI - ale$e"i enun"ul $reşit: A. venele sunt vasele prin care s+n$ele se întoarce la inimI; B. volumul venos este de trei ori mai mic dec't cel arterial; C. presiunea s+n$elui este de 14 mm@$ la ori$inile sistemului venos; #. presiunea s+n$elui este de 4 mm@$ la vIrsarea venelor cave în atriul drept; %. viteza de circula"ie a s+n$elui atin$e valoarea de 144 mm5s în cele douI vene cave.
6. ere"ii venelor con"in cantitI"i mici de "esut : A. cartila$inos; B. adipos; C. fibros; #. elastic; %. nervos. 6'. Jn repaus pulsul este între : A. /4 şi 4 unde pe minut; B. '4 şi 64 unde pe minut; C. 2/ şi 0/ unde pe minut; #. &4 şi 144 unde pe minut; %. 114 şi 1)4 unde pe minut. 66. 2e considerI valori normale pentru tensiunea sistolicI : A. 64 - 74 mm@$; B. 74 - 144 mm@$; C. 1// $ 1/ mm9g; #. 1'4 - 14 mm@$; %. 174 - )44 mm@$. 6. 2e considerI valori normale pentru tensiunea diastolicI: A. 14 - /4 mm@$; B. 4 - '4 mm@$; C. '4 - 64 mm@$; #. &/ $ 0/ mm9g; %. 144 - 1)4 mm@$. 67. %lectrocardio$rama - ale$e"i varianta $reşitI: A. electrocardio$rama înre$istreazI manifestIrile electrice ale activitI"ii cardiace; B. (n sistol5% fi)rele miocardului sunt (nc5rcate cu sarcini pozitive la e+teriorul mem)ranei;
C. biopoten"ialele sunt amplificate şi înre$istrate cu electrocardio$raful; #. diferen"ele de poten"ial electric pot fi culese cu autorul unor electrozi aplica"i pe piele; %. electrozii se aplicI pe piele la înc!eieturile m+inilor şi la $lezna piciorului st+n$.
6&. *Isi"i enun"ul $reşit referitor la traseul %* : A. unda este pozitivI; B. unda reprezintI activarea sau depolarizarea atrialI; C. undele :% R şi sunt negative; #. undele M 8 şi 2 ilustreazI activarea sau depolarizarea ventricularI; %. unda H este pozitivI. 4. 8epolarizarea atrialI : A. nu apare pe %* deci nu e>istI; B. se produce simultan cu depolarizarea atrialI ,unda ; C. se produce simultan cu depolarizarea ventricular5 <:R=; #. se produce simultan cu repolarizarea ventricularI ,unda H; %. apare numai în bolile de inimI. 1. Cauza principalI a întoarcerii s+n$elui la inimI este : A. aspira"ia toracicI; B. presa abdominalI; C. (ns5şi activitatea de pomp5 cardiac5; #. masaul pulsatil; %. $ravita"ia. ). Jntoarcerea s+n$elui la inimI are o mare importan"I pentru : A. re$larea pulsului; B. reglarea de)itului cardiac; C. re$larea volemiei; #. re$larea vitezei de cur$ere a s+n$elui; %. re$larea diurezei. /. Conform le$ii inimii: A. o inim5 s5n5toas5 pompeaz5 at't s'nge c't primeşte prin aflu+ venos;
B. debitul cardiac este direct propor"ional cu presiunea arterialI şi invers propor"ional cu rezisten"a perifericI; C. s+n$ele cur$e prin vase sub o anumitI presiune numitI tensiune arterialI; #. s+n$ele se deplaseazI în or$anism prin marea şi mica circula"ie; %. un ciclu cardiac este format dintr-o sistolI şi o diastolI.
. Cardiopatia isc!emicI - ale$e"i varianta $reşitI : A. se datoreaz5 sc5derii de)itului sangvin la nivelul marii circula-ii; B. se mai numeşte boalI coronarI isc!emicI; C. îmbracI o formI acutI ,ocluzia coronarianI acutI; #. îmbracI o formI cronicI ,diminuarea for"ei de contrac"ie a pompei cardiace; %. cea mai frecventI cauzI a diminuIrii debitului coronarian este ateroscleroza. '. Ateroscleroza - ale$e"i varianta falsI: A. apare la persoanele cu predispozi"ie $eneticI; B. apare la persoanele care mIn+ncI lipide în e>ces; C. mari cantitI"i de colesterol sunt depozitate pro$resiv sub endoteliul arterial; #. depozitele de colesterol se fi)rozeaza şi apoi se calcific5 rezult'nd trom)usul arterial;
%. pentru a preveni ateroscleroza se impune evitarea sedentarismului. 6. 2cIderea numIrului de eritrocite sau a cantitI"ii de !emo$lobinI defineşte: A. aritmia cardiacI; B. !emora$ia; C. leucemia; #. anemia; %. trombocitopenia. . Anemia me$aloblasticI - $Isi"i enun"ul incorect: A. se datoreazI unor perturbIri la nivelul absorb"iei intestinale a acidului folic; B. se datoreazI unor perturbIri la nivelul absorb"iei intestinale a vitaminei B1); C. se caracterizeaz5 prin producerea unor hematii mai mici dec't normal;
#. se caracterizeazI prin producerea unor !ematii cu formI alteratI; %. se caracterizeazI prin producerea unor !ematii cu func"ionalitate alteratI.
7. Anemia feriprivI - ale$e"i varianta $reşitI: A. apare prin alterarea producerii de !emo$lobinI; B. apare prin producerea unor hematii deformate din cauza lipsei fierului;
C. apare ca urmare a unui deficit în aportul fierului; #. apare ca urmare a unui deficit în absorb"ia fierului; %. apare ca urmare a unui deficit în transportul fierului. &. Circula"ia pulmonarI - ale$e"i enun"ul $reşit: A. începe în ventriculul drept prin trunc!iul arterei pulmonare; B. arterele pulmonare transportI spre plIm+ni s+n$e cu C0); C. s+n$ele cu C0) este cedat alveolelor care îl eliminI prin e>pira"ie; #. s+n$ele cu 0) este colectat de venele pulmonare; %. venele pulmonare sunt (n num5r de dou5% c'te una pentru fiecare pl5m'n. 74. Circula"ia sistemicI: A. începe în atriul st+n$; B. începe prin cele douI vene pulmonare încIrcate cu 0 ); C. se mai numeşte mica circula"ie; #. artera aort5 transport5 s'ngele cu ># şi su)stan-e nutritive spre -esuturi şi organe;
%. de la "esuturi si or$ane s+n$ele încIrcat cu 0 ) este preluat de cele douI vene cave. 71. 2istemul aortic: A. începe din atriul st+n$; B. începe cu aorta toracalI; C. arcul aortic se continuI cu aorta abdominalI; #. din aorta ascendent5 se desprind cele dou5 artere coronare; %. aorta abdominalI se bifurcI în cele douI artere femurale. 7). Ambele artere carotide comune urcI la nivelul $+tului p+nI în dreptul: A. marginii superioare a cartilaului tiroid; B. mar$inii inferioare a cartilaului !ioid; C. cartilaului aritenoid; #. cartilaului epidermoid; %. cartilaului cricoid.
7/. Hrunc!iul bra!iocefalic ia naştere din: A. artera carotidI comunI; B. artera subclavie; C. trunc!iul arterei pulmonare; #. arcul aortic; %. aorta descendentI.
7. 2inusul carotidian - selecta"i afirma"ia $reşitI: A. se $Iseşte în dreptul mar$inii superioare a cartilaului tiroid; B. se mai numeşte sinus carotic; C. este o micI dilata"ie; #. este bo$at în receptori; %. la acest nivel% artera su)clavie se )ifurc5 (n cele dou5 ramuri% dreapt5 şi st'ng5.
7'. Arterele carotide - $Isi"i varianta falsI: A. carotida internI iri$I oc!iul; B. carotida e>ternI iri$I viscerele fe"ei; C. carotida e+tern5 irig5 creierul; #. carotida e>ternI iri$I re$iunea occipitalI; %. carotida e>ternI iri$I re$iunea temporalI. 76. Arterele - ale$e"i varianta corectI: A. arterele subclaviculare aun$ p+nI la torace unde iau numele de artere toracice; B. din arterele su)claviculare se desprinde artera verte)ral5; C. artera vertebralI se opreşte la baza craniului; #. din arterele subclaviculare se desprind arterele intercostale anterioare; %. artera vertebralI participI la vasculariza"ia mIduvei spinIrii; 7. Arterele a>ilare - ale$e"i varianta falsI: A. se continuI cu arterele bra!iale; B. vascularizeazI pere"ii a>ilei; C. vascularizeazI peretele antero-lateral al toracelui; #. vascularizeaz5 organele din cutia toracic5; %. arterele subclaviculare aunse în a>ilI iau numele de artere a>ilare.
77. 8amurile viscerale ale aortei descendente abdominale sunt urmItoarele cu e>cep"ia: A. arterele esofagiene; B. artera mezentericI superioarI; C. arterele renale; #. arterele testiculare;
%. artera mezentericI inferioarI. 7&. Care dintre urmItoarele artere sunt ramuri viscerale ale aortei descendente toracice A. trunc!iul celiac; B. arterele pericardice; C. artera mezentericI superioarI; #. artera splenicI; %. artera !epaticI. &4. Hrunc!iul celiac se împarte în trei ramuri una dintre ele fiind: A. artera bronşicI; B. artera mezentericI superioarI; C. artera gastric5 st'ng5; #. artera mezentericI inferioarI; %. artera esofa$ianI. &1. Hrunc!iul celiac vascularizeazI urmItoarele viscere cu o e>cep"ie: A. duodenul; B. stomacul; C. esofagul; #. ficatul; %. splina. &). Artera mezentericI superioarI vascularizeazI urmItoarele structuri cu e>cep"ia: A. euno-ileonul; B. cecul; C. colonul ascendent; #. partea dreaptI a colonului transvers; %. partea stang5 a colonului transvers.
&/. Artera mezentericI inferioarI vascularizeazI: A. partea dreaptI a colonului transvers; B. colonul descendent; C. colonul ascendent; #. partea inferioarI a rectului; %. cecul.
&. Artera poplitee - $Isi"i enun"ul eronat: A. artera femuralI se continuI cu artera poplitee; B. se aflI în fosa poplitee; C. se afl5 pe fa-a posterioar5 a genunchiului; #. ramurile ei colaterale iri$I bazinul; %. se împarte în douI artere tibiale. &'. Artera iliacI e>ternI aun$e pe fa"a anterioarI a coapsei devenind: A. arterI iliacI comunI; B. arterI cruralI; C. arter5 femural5; #. arterI poplitee; %. arterI tibialI. &6. Artera femuralI iri$I: A. bazinul; B. re$iunea in$!inalI; C. re$iunea sacro-iliacI; #. re$iunea ilio-in$!inalI; %. coapsa. &. Artera tibialI posterioarI: A. iri$I laba piciorului; B. iri$I fa"a posterioarI a coapsei; C. se terminI prin artera dorsalI a piciorului; #. se (mparte (n cele dou5 artere plantare; %. se desprinde din artera femuralI. &7. #in artera dorsalI a piciorului se desprind: A. arterele di$itale anterioare; B. arterele digitale dorsale; C. arterele di$itale plantare; #. arterele iliace e>terne; %. arterele iliace interne. &&. Artera iliacI internI are ramuri viscerale pentru urmItoarele or$ane cu e>cep"ia: A. ureter; B. uter; C. va$in; #. prostatI;
%. penis. 744. ternI; C. venelor u$ulare cu venele subclaviculare; #. venelor )rahiocefalice st'ng5 şi dreapt5; %. venelor u$ulare cu venele bra!iocefalice. 741. cep"ia: A. cap; B. $+t; C. torace; #. a)domen; %. membrele superioare. 74). ternI; C. venele bra!iocefalice; #. vena bra!ialI; %. vena a+ilar5. 74. terne cu vena iliacI internI; C. venei iliace e>terne cu vena femuralI; #. venei iliace interne cu vena femuralI; %. venei lombare cu vena !epaticI.
746. ternI continuI: A. vena iliacI internI; B. vena cavI inferioarI; C. vena iliacI comunI; #. vena femural5; %. vena tibialI. 747. cep"ia: A. produc macrofage; B. produc limfocite; C. formeazI anticorpi; #. au rol în circula"ia limfei; %. au rol de barierI în rIsp+ndirea infec"iilor.
71). 3nul dintre colectoarele limfatice mari în care aun$e limfa în final este: A. cisterna c!Nli; B. $an$lionul latero-cervical; C. canalul abdominal; #. vena limfatic5 dreapt5; %. limfaticul $landei mamare. 71/. Cisterna c!Nli este situatI în fa"a vertebrei: A. H1); B. K1; C. L#; #. K'; %. K. 71. Canalul toracic - ale$e"i varianta $reşitI: A. urcI anterior de coloana vertebralI; B. str5)ate diafragma şi p5trunde (n a)domen; C. are o lun$ime de )' - /4 cm; #. str+n$e limfa din pItrimea superioarI st+n$I a corpului; %. este prevIzut cu valve în interior. 71'.
%. arterei iliace. 717. Fluidul care circulI în interiorul arborelui cardiovascular este: A. lic!idul intersti"ial; B. s'ngele; C. plasma; #. limfa; %. mediul intern. 71&. GumIrul normal de leucocite este între: A. .'44.444 - '.444.4445mm/; B. .'44 - '.4445mm/; C. !./// $ 1/.///,mm8; #. 14.444 - 1'.4445mm/; %. 1'.444 - /4.4445mm/. 7)4. 2e descriu urmItoarele tipuri de leucocite cu e>cep"ia: A. bazofile; B. monocite; C. podocite; #. limfocite; %. neutrofile. 7)1. %ozinofilele se încadreazI în cate$oria: A. granulocite; B. a$ranulocite; C. trombocite; #. eritrocite; %. plasmocite. 7)). GumIrul normal de plac!ete san$vine este între: A. 1.'44 - /.4445mm/; B. '.444 - 14.4445mm/; C. 1'.444 - /4.4445mm/; #. 1!/./// $ 8//.///,mm8; %. 1.'44.444 - /.444.4445mm/. 7)/. @ematocritul reprezintI în medie urmItorul procent din volumul san$vin: A. 1' (; B. /4 (; C. ! "; #. '' (;
%. 4 (. 7). #iapedeza este capacitatea leucocitelor: A. de a se apIra specific; B. de a traversa peretele capilar trec'nd (n -esuturi; C. de a produce anticorpi; #. de a în$loba microbii pItrunşi în or$anism; %. de a induce un rIspuns imun. 7)'. Anti$enul - ale$e"i varianta $reşitI: A. este o substan"I macromolecularI proteicI; B. este o substan"I poliza!aridicI; C. este o substan"I strIinI or$anismului; #. declanşeazI producerea de cItre or$anism a unor substan"e specifice; %. distruge anticorpii din organism. 7)6. 8Ispunsul imun secundar se realizeazI pe seama: A. monocitelor; B. plasmocitelor; C. limfocitelor cu memorie; #. limfocitelor supresor; %. limfocitelor !elper. 7). ApIrarea specificI - ale$e"i enun"ul incorect: A. este dob+nditI; B. se dezvoltI în urma e>punerii la imuno$ene; C. poate fi dob+nditI natural; #. poate fi dob+nditI artificial; %. este o ap5rare primitiv5 dar foarte prompt5. 7)7. ApIrarea nespecificI - ale$e"i enun"ul eronat: A. este o apIrare înnIscutI; B. este o ap5rare dezvoltat5 (n urma e+punerii la agen-i capa)ili s5 produc5 un r5spuns imun;
C. are eficacitate medie; #. este foarte promptI; %. la ea participI anumite celule şi substan"e preformate. 7)&. ApIrarea dob+nditI natural activ se produce: A. (n urma unei )oli; B. în urma vaccinIrii; C. prin transfer transplacentar de anticorpi; #. prin administrare de antito>ine;
%. prin administrare de $amma-$lobuline. 7/4. munitatea umoralI implicI: A. limfocitele 7; B. limfocitele H; C. plasmocitele; #. monocitele; %. macrofa$ele. 7/1. Hrombocitele au rol în: A. apIrarea or$anismului; B. men"inerea ec!ilibrului acido-bazic; C. men"inerea ec!ilibrului !idro-electrolitic; #. hemostaz5; %. transportul C0). 7/). Hrombocitele: A. se $Isesc în plasma san$vinI; B. posedI nucleu şi mitocondrii; C. sunt elementele figurate necelulare ale s'ngelui; #. au capacitatea de a emite pseudopode; %. se mai numesc placarde san$vine. 7//. lasma reprezintI urmItorul procent din volumul san$vin: A. ' (; B. !! "; C. 1 (; #. & (; %. &4 (. 7/. lasma san$vinI con"ine urmItoarele substan"e or$anice cu e>cep"ia: A. proteine; B. albumine; C. $lobuline; #. anioni )icar)onici; %. fibrino$en. 7/'. resiunea osmoticI a plasmei este în medie: A. 1'4 m0sm5l; B. )44 m0sm5l; C. 8// m>sm,l; #. 44 m0sm5l; %. '44 m0sm5l.
7/6. roteinele totale din plasmI au valorile cuprinse între: A. 6' - 114 m$5dl; B. 6 - 7' m$5dl; C. & $ 0%! g,dl; #. 6 - 14 $5l; %. 6' - 114 $5dl. 7/. Cele mai importante a$lutino$ene înt+lnite la om sunt urmItoarele cu e>cep"ia: A. zero ,0; B. A; C. B; #. C; %. #. 7/7. Ka om cel mai frecvent înt+lnite a$lutinine sunt: A. O si P; B. * si ?; C. = si Q; #. Q si R; %. R si S. 7/&. *rupele san$vine - ale$e"i varianta corectI: A. $rupa 0 are a$lutino$enele O si =; B. $rupa 0 nu are a$lutinine; C. $rupa A are a$lutinina O; #. grupa 7 are aglutinogenul 7; %. $rupa AB are a$lutininele A şi B. 74. 2unt considera"i 8! pozitiv: A. to"i indivizii care posedI a$lutinina cu a$lutino$enul omolo$; B. to"i indivizii care nu posedI în s+n$e a$lutino$enul cu a$lutinina omoloa$I; C. to-i indivizii posesori de antigen @; #. to"i indivizii care nu posedI a$lutino$enul #; %. to"i indivizii care posedI a$lutinina #.
71. A$lutininele omoloa$e anti-8!: A. e>istI în mod natural în plasmI; B. e>istI în mod natural pe eritrocite; C. se pot $enera prin sarcinI cu fIt 8! - şi mama 8! ?; #. se pot genera prin sarcin5 cu f5t Rh şi mama Rh $ ; %. se pot $enera dupI prima transfuzie cu s+n$e 8! - la persoane 8! ?. 7). Anticorpii anti-8! reac"ioneazI cu anti$enul # de pe suprafa"a !ematiilor şi determinI: A. $rupa san$vinI #; B. hemoliz5; C. $rupa san$vinI 8! ?; #. fa$ocitozI; %. $rupa san$vinI 8! - . 7/. 8e$ula e>cluderii a$lutininelor cu a$lutino$enul omolo$ înseamnI cI: A. nu pot e+ista indivizi posesori de aglutinogen A şi aglutinine *; B. nu pot e>ista indivizi posesori de a$lutino$en O şi a$lutinine A; C. pot e>ista indivizi posesori de a$lutino$en A şi a$lutinine O; #. nu pot e>ista indivizi posesori de a$lutino$en = şi a$lutinine A; %. pot e>ista indivizi posesori de a$lutino$en O şi a$lutinine B. 7. Hromboplastina transformI protrombina în: A. fibrinI; B. fibrino$en; C. trom)in5; #. plasmino$en; %. plasminI. 7'. Hrombina transformI fibrino$enul în: A. fi)rin5; B. produşi de de$radare ai fibrinei; C. factori plac!etari; #. plasminI; %. elemente fi$urate. 76. Himpul vasculo-plac!etar poartI denumirea de: A. hemostaz5 primar5; B. timp plasmatic; C. coa$ulare primarI; #. !emostazI definitivI; %. coa$ulare definitivI.
7. Coa$ularea s+n$elui - $Isi"i enun"ul corect: A. rezultatul ei este transformarea fibrino$enului insolubil în fibrinI solubilI; B. la coagulare particip5 şi Ca#; C. se desfIşoarI în douI faze; #. faza formarea trombinei dureazI 1 - ) s; %. faza a -a formarea fibrinei dureazI 14 s. 77. @emostaza fiziolo$icI presupune urmItorul timp: A. timpul vasculo-tisular; B. timpul hemato$plachetar; C. timpul plasmatic; #. timpul osmotic; %. timpul trombotic. 7&. #espre trunc!iul arterei pulmonare - ale$e"i enun"ul $reşit: A. circulatia micI începe în ventriculul drept prin trunc!iul arterei pulmonare; B. transport5 spre inim5 s'nge (nc5rcat cu ># ; C. transportI spre plIm+n s+n$e cu C0) ; #. se împarte în cele douI artere pulmonare; %. arterele pulmonare duc s+n$ele spre re"eaua capilarI din urul alveolelor. 7'4. Cele patru vene pulmonare sf+rşesc în: A. atriul drept; B. ventriculul drept; C. atriul st'ng; #. ventriculul st+n$; %. sinusul venos. 7'1. Artera aortI - $Isi"i enun"ul eronat: A. transport5 s'ngele cu ># spre pl5m'ni; B. transportI s+n$ele cu substan"e nutritive spre "esuturi şi or$ane; C. circula"ia sistemicI începe prin artera aortI; #. artera aortI pleacI din ventriculul st+n$; %. artera aortI şi ramurile ei formeazI sistemul aortic.
7'). Arcul aortic - selecta"i varianta falsI: A. artera asendent5% dup5 ce urc5 1 $ # cm% se cur)eaz5 şi formeaz5 arcul aortic; B. se continuI cu aorta descendentI; C. din arc se desprinde trunc!iul bra!iocefalic pe partea dreaptI; #. din arc se desprinde artera carotidI comunI st+n$I; %. din arc se desprinde artera subclavicularI st+n$I. 7'/. Hrunc!iul bra!iocefalic se împarte în: A. arterele carotide comune dreaptI şi st+n$I; B. arterele carotide e>ternI şi internI; C. artera carotidI e>ternI şi artera subclavicularI dreaptI; #. artera carotid5 comun5 dreapt5 şi artera su)clavicular5 dreapt5; %. artera carotidI internI şi artera subclavicularI dreaptI. 7'. Artera vertebralI se desprinde din: A. arterele a>ilare; B. arterele carotide; C. arterele toracice; #. sinusul carotidian; %. arterele su)claviculare. 7''. Artera carotidI internI iri$I: A. creierul; B. $+tul; C. re$iunea occipitalI; #. re$iunea temporalI; %. viscerele fe"ei. 7'6. Artera vertebralI participI la vasculariza"ia: A. vertebrelor cervicale; B. vertebrelor lombare; C. $Iurii occipitale; #. encefalului; %. mIduvei spinIrii. 7'. Arterele radialI şi ulnarI iau naştere din: A. artera medianI; B. artera a>ilarI; C. artera palmarI; #. artera )rahial5; %. artera antebra!ialI.
7'7. Artera poplitee se împarte în douI artere: A. femurale; B. safene; C. ti)iale; #. plantare; %. di$itale. 7'&. Artera iliacI internI are urmItoarele ramuri cu e>cep"ia: A. pentru pere"ii bazinului; B. pentru rinichi; C. pentru vezica urinarI; #. pentru ultima por"iune a rectului; %. pentru or$anele $enitale. 764. terne cu vena subclavicularI; C. venei u$ulare interne cu vena u$ularI e>ternI; #. venei cave cu vena subclavicularI; %. venei cave cu vena bra!ialI. 761.