Piata berii. studiu de caz

Cuprins Introducere...........................................................................................................3 Cap. I Aspecte privind piaţa berii din România..............................................................5 1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească .......................................5 1.2 Particularităţi privind consumul de bere din România.....................................11 1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România........................................................14 Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii..............................15 2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii..........................................................15 2.2 Clasificarea şi sortimentul berii.......................................................................18 2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii...........................21 2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii...................................................25 Cap. III Studiu privind piaţa berii din România...........................................................31 3.1 Definirea obiectivelor cercetării......................................................................31 3.2 Metodologia cercetării....................................................................................31 3.3 Analiza şi interpretarea rezultatelor................................................................33 Concluzii............................................................................................................43 Bibliografie........................................................................................................45 Anexe.................................................................................................................47

Introducere Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziuă de astăzi un aliment foarte des consumat pentru gustul său plăcut şi răcoritor, dar mai ales că motiv de interacţiune socială, de întâlnire cu prietenii, deconectare, relaxare. Am ales această temă deoarece piața berii este una puternic fragmentată și, de altfel, foarte competitivă. De aceea, merită o atenție sporită privind analiza ofertei, dar și identificarea nevoilor și dorințelor consumatorilor. Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă. Amăruie, spumoasă, rece, blondă sau brună, berea este o băutură care a depăşit demult orice graniţe prin darul ei de a aduce prietenii împreună. Se pare că prima formă de bere vine de la pâinea care s-a udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani. Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluţia omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameş”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese şi sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte şi cupe de bere...”, intrând astfel în lumea oamenilor. De altfel, faimoasa “lună de miere” îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună. În ciuda contextului economic nefavorabil al ultimilor ani, sectorul producţiei berii rămâne cel mai patriotic domeniu de producţie, 99% din berea consumată în România fiind produsă local. Mai mult, producţia de bere reprezintă unul dintre cele mai sustenabile sectoare de activitate economică din ţară, fapt demonstrat prin calitatea produselor pe care le pune la dispoziţia consumatorilor, numărul locurilor de muncă pe care le generează, nivelul ridicat al investiţiilor şi contribuţiile importante la bugetul de stat.

3

Pentru a analiza și evidenția aspectele importante de pe piața berii din România, voi prezenta în următoarele trei capitole informații referitoare la realizarea acestui produs, ofertă și cererea de bere. Pentru început, în primul capitol vor fi detaliate caracteristicile ofertei de bere din România, precum şi particularităţile consumului de bere. Tot aici sunt menționate tendinţele privind piaţa berii din ţara noastră. În capitolul al doilea este prezentată clasificarea şi sortimentul berii, de asemenea şi tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii. Acest capitol conţine date despre modalităţile de ambalare şi etichetare a acesteia. Capitolul al treilea reprezintă analiza efectivă a pieței berii. Se pornește de la stabilirea obiectivelor ce se doresc a fi atinse și a ipotezelor de lucru. Tot aici este descris procesul cercetării de piață și sunt precizate metodele de culegere și prelucrare a informațiilor. Prin intermediul chestionarului, ca instrument de lucru în cercetarea de marketing, sunt preluate și interpretate informații legate de preferințele consumatorilor în ceea ce privește decizia de cumpărare a berii. Aceste informații vor fi analizate în strânsă legătură cu obiectivele propuse, iar în final, pe baza aprecierilor rezultate din chestionar vor fi elaborate concluziile. Pe parcursul lucrării vom descoperi traseul berii, de la procesul de fabricație la criteriile de diferențiere a acestora pe rafturile unităților de desfacere.

4

Cap. I Aspecte privind piaţa berii din românia 1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească Berea are o poveste extraordinară de spus şi o bogată tradiţie românească de mai multe sute de ani. De aceea, Asociaţia „Berarii României” doreşte să ofere consumatorilor experienţa unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia să infinită de aspecte. Asociaţia “Berarii României” a fost înfiinţată în 2004. Membrii actuali sunt cinci dintre cei mai mari producători de bere din România, cărora li s-au alăturat, începând din 2011, cei mai importanţi producători de hamei şi malţ, materia primă necesară pentru fabricarea berii. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei “Berarii României”: Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries au produs la nivelul anului 2010 un volum de 15,3 milioane hectolitri de bere. În cadrul celor 10 fabrici de bere situate în mai multe oraşe din ţară, membrii Asociaţiei oferă un număr de peste 4.100 de locuri de muncă. Din ianuarie 2008, organizaţia este membră a Asociaţiei Berarii Europei, considerată vocea industriei europene a berii în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Fondată în 1958, la Bruxelles, organizaţia are astăzi 27 de membri şi reprezintă interesele a aproximativ 4.000

de

producători

din

industria berii din Europa.

Figura 1.1: Brandul Asociatiei Berarii Romaniei

Principala misiune a Asociaţiei „Berarii României” este aceea de a promova şi a dezvolta industria berii responsabile şi puternice din România deoarece doresc să asigure un mediu de afaceri sănătos în acest sector de activitate. 5

Obiectivele Asociaţiei “Berarii României”: •

dezvoltarea culturii berii în România;

•

promovarea unui consum responsabil de bere şi implicit a unui stil de viaţa echilibrat;

•

educarea consumatorilor cu privire la beneficiile consumului moderat de bere; •

implementarea, în parteneriat cu diverse instituţii ale statului, a proiectelor sociale cu

impact asupra diferitelor comunităţi; •

reprezentarea membrilor noştri în faţă instituţiilor de reglementare; •

sprijinirea armonizării legislaţiei romaneşti care reglementează industria berii cu cea a

Uniunii Europene; •

susţinerea şi monitorizarea implementării unui comportament responsabil al

companiilor membre ale Asociaţiei, cu privire la: o

Politici responsabile de publicitate;

o

Preocuparea pentru protejarea mediului înconjurător;

o

Colectarea şi plata accizelor şi a altor taxe. Cei mai importanţi producători de bere din România sunt: Bergenbier S.A., Heineken România S.A., Romaqua Group S.A., United Romanian Breweries Bereprod S.R.L., Ursus Breweries. Bergenbier S.A. Parte a grupului StarBev, compania a fost fondată în 1994, iar cea mai importantă marcă din portofoliul său, Bergenbier, a fost lansată un an mai târziu. Astăzi, Bergenbier S.A. este una dintre primele trei companii producătoare de bere din România, având aproximativ 600 de angajaţi, o fabrică modernă la Ploieşti şi o reţea performantă de distribuţie naţională. Bergenbier a fost prima bere din segmentul mainstream distribuită la nivel naţional şi prima bere românească ce a iniţiat un parteneriat cu fotbalul. Fiind 6

Figura 1.2: Marcile Bergenbier Sursa: www.bergenbier.ro

alături de bărbaţi încă de la început, Bergenbier a proclamat data de 5 mai drept Ziua Bărbatului, o sărbătoare deja îmbrăţișată de către români. Sloganul Bergenbier „Prietenii ştiu de ce “a intrat în limbajul de zi cu zi al românilor, fiind cel mai cunoscut slogan din industria berii din România. În 2011, în gama Bergenbier au apărut două produse noi: Bergenbier Nefiltrată din Grâu – o specialitate destinată celor care preţuiesc gustul autentic al berii albe şi Bergenbier Fresh – o specialitate răcoritoare cu conţinut redus de alcool, o combinaţie surprinzătoare între bere şi suc de lămâie. Printre mărcile produse de fabrică Bergenbier se numără şi trei branduri puternice, internaţionale. Stella Artois este o bere super-premium produsă în România încă din 1997 după o reţetă belgiană străveche. Heineken România S.A. Parte

A

Grupului

Heineken,

Compania

Heineken a fost fondată în România în anul 1998, purtând iniţial denumirea de Brâu Union. Începând din martie 2007, compania şi-a schimbat numele în Heineken România, schimbare care a însemnat şi adoptarea culturii şi a valorilor Grupului Heineken. Începând cu 1 februarie 2012, Heineken a adoptat în România nouă Identitate Vizuală globală, care reflectă evoluția companiei pe plan local și global. Identitatea Vizuală actuală constă într-un

Figura 1.3: Marcile Heineken

design nou, numele companiei fiind cu majuscule și completat o stea roșie, ce reprezintă Sursa: de www.heinekenromania.ro spiritul și energia celor 70.000 de angajați ai Heineken din toată lumea. Noul logo al companiei se diferențiază de logo-ul mărcii Heineken®, cel din urmă rămânând neschimbat. Identitatea legală a companiei rămâne aceeași, S.C. Heineken România S.A. Portofoliul de mărci oferit de Compania Heineken acoperă toate segmentele pieţei de bere din România: Heineken, Desperados, Silva, Silva Dark, Ciuc Premium, Golden Brâu, Golden Brâu fără Alcool, Neumarkt, Bucegi, precum și alte mărci locale sau importate din toate colțurile lumii.

7

Heineken

deţine

patru

fabrici

pe

teritoriul

României, situate în Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc şi Târgu-Mureş. Compania are 11.000 de angajaţi, oameni dedicaţi care lucrează fie în fabrici, fie în sediile de birouri ale companiei. Romaqua Group S.A. Romaqua Group Borsec este o companie cu capital integral autohton privat, fondată în anul 1999. Totalul investiţiilor realizate până în prezent se ridică la peste 200 milioane de euro, constând, în principal, în tehnologii şi echipamente de vârf la nivel mondial, care să asigure obţinerea unui produs finit cu cel mai înalt standard calitativ. Preocuparea pentru un standard calitativ înalt a

Figura 1.4: Marcile Romaqua Group Sursa: www. romaqua-group.ro

făcut ca Romaqua Group să fie prima firmă românească de îmbuteliere care a primit certificarea conform ISO 9001 Sistemul de management al calităţii. Alte două sisteme de management implementate sunt HAC CP (Hazard Analysis and Critical Control Points) şi IFS (Internaţional Food Standard), privind asigurarea securităţii produselor alimentare din punct de vedere igienico-sanitar. Mărci Romaqua Group Borsec are în portofoliu 12 mărci: apele minerale naturale Borsec, apa minerală naturală Stânceni, apa minerală naturală oligominerală Aquatique, băuturile răcoritoare Giusto, Quick Cola, Lămâiţă şi CICO, cafeaua naturală Metropolitan Caffé, seminţele de floarea soarelui Metropolitan Play, băutura energizantă Giusto Elektrik, berile Albacher şi Dorfer. În luna mai 2008, Romaqua Group intră pe piaţa berii cu produsul Albacher, bere blondă produsă exclusiv din ingrediente naturale, cu un ambalaj OxyProof, inovaţie tehnologică ce include atât dopul, cât şi materialul PET, care garantează prospețimea produsului pentru perioade mai îndelungate. În luna noiembrie 2010, se lansează pe piaţă berea Dorfer. Dozele de bere Albacher şi Dorfer sunt prevăzute cu folie de protecţie din aluminiu care împiedică depunerea prafului şi a bacteriilor.

8

United Romanian Breweries Bereprod S.R.L. United

Romanian

Breweries

Bereprod,

cunoscută și ca Tuborg România, este prima companie din Europa de Est care a dezvoltat un proiect Greenfield, folosind doar resurse locale. Din respect pentru consumatorii lor, încă de la începutul activității în România au hotărât să le ofere doar produse premium de cea mai înaltă calitate. Pentru ei totul a început cu o sticlă de bere. Iar în 2012 sărbătoresc 15 ani de când prima sticlă de bere produsă în fabrică din România a ieșit pe poartă. În tot acest timp, și-au păstrat promisiunea de a crea un portofoliu de mărci premium, iar cel mai important este

Figura 1.5: Marcile URBB Sursa: www. tuborg.pressroom.ro

că au reușit să construiască identitatea de neconfundat a celor mai apreciate mărci de bere din România: Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, alături de mărcile importate Guinness, Kilkenny, Carlsberg Elephant, Grimbergen și Kronenbourg 1664. Încă de la începutul activității, inovația a fost o prioritate. Au implementat cu succes inovații care au devenit repere pe piața băuturilor din România, precum capacul Easy Open pentru Tuborg și lansarea berii Tuborg Christmas Brew, prima bere specială, dedicată sărbătorilor de iarnă, oferită consumatorilor români. Ursus Breweries S.A. Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari producători de bere din România și parte a grupului SABMiller plc. Misiunea companiei este de a înțelege și a respecta consumatorii și de a le oferi mărcile de bere care să fie prima lor alegere în orice ocazie de 9

Figura 1.6: Marcile Ursus Breweries Sursa: www.ursus.ro

consum. În Ursus Breweries, oamenii și mărcile sunt avantajul cel mai durabil, și faptul că 1 din 3 beri consumate de români este o marcă Ursus Breweries spune multe despre calitatea berilor noastre și despre aprecierea de care acestea se bucură din partea consumatorilor. Se mândresc cu mărcile Ursus Breweries, care alcătuiesc un portofoliu echilibrat între beri autentic românești și mărci internaționale de prestigiu. •

URSUS este Regele Berii în România, marcă cu un puternic ADN românesc;

•

Timișoreana este cel mai popular brand românesc, născut acum 300 de ani în cea mai veche fabrică de bere din România;

•

Ciucaș este berea favorită a naturii;

•

Peroni Nastro Azzuro este un exemplu al tradiției și măiestriei italiene, al pasiunii și al priceperii care o caracterizează;

•

REDD’S este berea aromată, preferata femeilor și care are misiunea de a fi mereu pe placul consumatoarelor sale;

•

Azuga este „berea veselă “al cărei gust ne face să ne amintim de momentele de voie bună și râs cu prietenii;

•

Stejar Strong, cu gust intens și culoare ambrată, este o bere pentru bărbații care știu ce vor și vor cu tărie.[17]

În următorul tabel sunt prezentate companiile reprezentative de pe piața berii, în funcție de cifră de afaceri obținută în anul 2010: Tabel 1.1: Cifra de afaceri a principalilor ofertanț i din România Denumire companie

Cifră de afaceri

Ursus Breweries

1.176,9 milioane lei

Heineken România

935,1 milioane lei

Romaqua Group Borsec

545,9 milioane lei

Bergenbier S.A.

469,7 milioane lei

United Romanian Breweries Bereprod

288,6 milioane lei

Sursă: Site-urile companiilor

10

După cum se poate vedea şi din tabelul de mai sus, liderul pe piaţa berii în anul 2010 a fost Ursus Breweries, urmat de Heineken România. În ceea ce privește mărcile deținute de fiecare companie, situația se prezintă astfel: •

Bergenbier: Bergenbier, Bergenbier Nefiltrată din Grâu, Bergenbier Fresh, Stella Artois, Staropramen, Noroc, Leffe, Lowenbrau;

•

Heineken România: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brâu, Neumark, Bucegi, Gösser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita, Haţegana, Zipfer, Edelweiss;

•

Romaqua Group: Albacher, Dorfer;

•

URBB: Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fără alcool, Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny;

•

Ursus Breweries: Timişoreana, Ciucas, Azuga, Stejar, Redd's, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Miller.

1.2

Particularităţi privind cererea şi consumul de bere din România Cererea berii în România Cum era de aşteptat diversitatea de mărci ale pieţei a dus şi la gruparea mărcilor pe

categorii de consumatori date după preţ şi gust. Aşadar mărcile premium (ex: Heineken şi Gosser) sunt adresate segmentului superior de consumatori, cu o vârstă cuprinsă între 25- 45 de ani, având un gust destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un preţ mai mare dar şi consumatorul e mai înstărit. La segmentul mediu de consumatori se încadrează Silva şi Ciuc acestea având un gust mai pronunţat de hamei şi adresându-se doar celor care preferă acest gust şi care au totuşi ceva cunoștințe despre bere. Acestea au un preţ ceva mai mic.[20] Segmentul inferior ocupă celelalte mărci: Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt consumate în general de tineri fără putere mare de cumpărare în cantităţi destul de mari.[19] În final rămâne berea non-alcoolica Schlossgold adresată, prin caracteristicile sale unice, unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex, vârsta, educaţie sau venituri, pentru cei care vor să savureze o bere dar şi să evite consecinţele consumului de alcool.

11

Cele mai importante venituri sunt însă obţinute din vânzarea produselor din segmentul superior. Chiar dacă acestea însumează un consum mai mic decât cele din segmentele inferioare ele sunt cele mai bune aducătoare de profit.[20] Principalele segmente de piaţă sunt în general restaurantele, dar nu în România. În România cel mai bine se vinde în supermarket-uri, şi, în general după cum am mai spus, berea la PET de 2 L. Magazinele mari berăriile precum şi benzinăriile au anumite contracte prin care obţin discount-uri mari de la furnizori şi producători, astfel îşi permit să obţină un preţ scăzut în super şi hypermarketuri. În supermarketuri, berea este cumpărată în general de oamenii de rând şi de micii comercianţi ce deţin mici restaurante sau chioşcuri. Când deja este vorba de un restaurant mai mare sau un magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusă de furnizori care oferă diferite pachete cum ar fi frigidere şi altă aparatură în schimbul vânzării doar a produsului respectiv aparţinând unei singure companii. Statisticile au arătat că în România peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vândut în supermarketuri şi restul în restaurante şi magazine de cartier ceea ce arată şi strategiile marilor companii de a se îndrepta spre aceste puncte de desfacere. Aceştia şi-au format întregi echipe şi departamente pt vânzarea en-detail, fiecare regiune a ţării având câte un manager vânzări şi un analist vânzări. Aproape trei sferturi dintre cumpărătorii de bere se uită la producătorul unei mărci de bere menţionat pe etichetă (70.8%). Cei mai atenţi la acest aspect sunt cumpărătorii între 25 şi 34 de ani (79.0% faţă de 70.8%), persoanele cu un venit mediu lunar între 701-1500 lei (80.9% comparativ cu 70.8% per total) precum şi persoanele rezidente în Bucureşti (82.7% faţă de doar 70.8% per total). Totodată, aproape jumătate dintre cumpărători verifică termenul de expirare de pe etichetă (47.3%), acest aspect fiind urmărit într-o mai mare măsură de persoanele între 45 şi 54 de ani (56.2% faţă de o medie de doar 47.3%), precum şi de cele care locuiesc în Muntenia (59.3% faţă de 47.3%).[22] Doar 10% dintre cumpărători analizează lista de ingrediente atunci când cumpără bere. 34.0% dintre cumpărătorii de bere ar renunţa la marca lor preferată de bere dacă ar afla că aceasta conţine arome sintetice. De asemenea, 28.5% nu ar mai consuma berea preferată dacă ar 12

conţine coloranţi artificiali, iar 26.1% şi respectiv, 24.2% dintre cumpărători resping cumpărarea berii preferate în eventualitatea în care aceasta ar conţine E-uri şi respectiv, conservanţi. Consumul de bere Conform unui studiu comandat de Asociaţia Berarii României (ABR), berea rămâne băutura preferată a 60% dintre români. Într-un clasament pe regiuni, oltenii de peste 18 ani, consumatori de băuturi alcoolice, conduc detaşat, cu o proporţie de 78%. Locuitorii Munteniei se clasează pe poziţia secundă a topului, cu un procent de 60,34%, fiind urmaţi de bucureşteni, cu un procent de 58% şi de locuitorii Dobrogei, cu 56,5%. De asemenea, aproape 50% dintre români obişnuiesc să bea bere în timp ce iau masa. Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.050 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani. Perioadă în care s-a derulat cercetarea a fost septembrie octombrie 2011. [28] Vânzările membrilor asociaţiei „Berarii României” au atins un volum de 15,6 milioane de hectolitri, iar investiţiile derulate de aceştia anul trecut au depăşit 61 milioane euro, cu 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent. Având ca referinţă datele furnizate de ultimul recensământ al populaţiei României, consumul de bere pe cap de locuitor în 2011 a atins valoarea de 89 litri. Pentru o cât mai corectă analiză, un calcul retroactiv al consumului de bere pe cap de locuitor, conform datelor furnizate de recensământ, relevă următoarea evoluţie: 71 litri – 2005, 85 litri – 2006, 94 litri – 2007, 100 litri – 2008, 89 litri - 2009, 88 litri – 2010. [16] Preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte ambalajul de bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2010, acestea înregistrând pentru PET 51,3%, în creştere cu 2% faţă de anul precedent, o scădere cu 1.5% a preferinţei pentru sticlă, aceasta reprezentând 30,2%, o uşoară scădere de 1.2% a preferinţei pentru berea îmbuteliată la doză, însumând 14,8% şi o evoluţie pozitivă de aproape 1% a preferinţei pentru berea la draught, atingând 3,7%. [21] Preferinţa pentru PET indică consumul în cadrul gospodăriei, cu atât mai mult cu cât studiile aferente comportamentului de consum pe timp de criză arată că românii au renunţat la ieşirile în oraş în favoarea primirii vizitelor acasă. [22]

13

1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România Cu toții știm că piaţa berii este puternic fragmentată şi foarte competitivă. În ceea ce priveşte valoarea consumului de bere pe cap de locuitor este prevăzută o scădere, datorită situaţiei economice care a afectat consumatorii şi obiceiurile lor de consum. Tabel 1.2 Previziune privind valoarea consumului de bere pe locuitor în România An

ți

Valoarea consumului

Sporul mediu

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

0 1 2 3 4 5 6 7

94 100 89 88 89

- 1.25

~y = y + ∆ ⋅ t i 1 i

87.75 86.5 85.25

Sursa: Autor

Bineînţeles, această previziune este una orientativă, dar este susţinută de continuarea stării de recesiune cu care se confruntă ţara noastră. Principalul motiv al scăderii consumului de bere este scăderea puterii de cumpărare, care afectează toate companiile din România. Piața berii din România se va stabili o dată cu stabilitarea stării economice, și astfel consumartorul se va orienta din nou către consumul regulat de bere.

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii

14

2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii Cele mai vechi urme reale de bere Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul Iranului, au scos la lumină modul în care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul săpăturilor din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă sferică. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în mijloc, prin intermediul căreia era extrasă berea. Alternativ, în gaură se introducea un păi special prin care berea era băuta nemijlocit. Se presupune că berea era băută prin păi din cauză că pe fundul vasului se depuneau sedimente în cantităţi mari. Se pare că berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată, fără să conţină o cantitate mare de alcool însă foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea ocupă un loc important în dieta oamenilor. Faraonii cei băutori de bere Iniţial, egiptenii procurau berea din Babilon, dar egipteni au învăţat ulterior să îşi fabrice singuri savuroasa băutura. Cea mai veche reţetă de bere egipteană se crede că datează din anul 3500 i.e.n. Deşi berea era o băutură foarte populară în Egiptul Antic, nici unul din faraoni nu s-a gândit s-o supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care vroia să reia construcţia piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel a fost introdus primul impozit pe băuturi. [14] Iulius Cezar – un băutor de bere imperial Civilizaţia greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei şi ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al berii se pare că a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul

cu

legiunile

sale

pentru

a

cuceri

Roma,

Cezar

a

toastat

cu

bere.

Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o făceau. Tratatele de medicină din antichitate erau pline de reţete în care berea juca rolul principal: Antyllus recomanda femeilor care alăptau să bea bere cu frunze de palmier uscate şi pisate. Philumenus recomanda împotriva înţepăturilor de viespe berea amestecată cu usturoi pişat, iar Marcellus

15

Empirius susţinea că “un pahar de bere fiartă cu sare potoleşte tusea”. Interesant este că toate aceste reţete se găsesc până în prezent în medicină tradiţională europeană. Germania, patria berii Cea mai marea realizarea a românilor în ceea ce priveşte berea a fost predarea reţetei în nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meşteşug din berărit, transformând berea în băutura lor naţională. Urmând aceeaşi paşi ca şi anticii sumerieni, germanii au reuşit totuşi să obţină beri diferite în funcţie de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat. În Bavaria, lângă oraşul Culmbach, au fost găsite ulcioare de lut care se presupune că erau folosite cu 3000 de ani înaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a răspândit treptat în Anglia şi Scandinavia, iar, după aceea, în toată lumea, datorită expansiunii culturii europene. Graţie acestui fapt, se considera că patria berii este Germania.[5] Berea Evului Mediu În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutura, fiind considerată o resursă de calorii. Călugării catolici din nordul Europei şi-au dat seama că numărul mare de calorii îi permite berii să fie un aliment desăvârşit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unei beri cu o anumită aromă. Şi pentru că de cele mai multe ori reţetele s-au transmis din generaţie în generaţie, berile călugăreşti au rămas unele dintre cele mai apreciate dea lungul timpului. Comerţul cu bere a explodat în secolul al XI-lea. Tot în această perioadă prind formă şi primele asociaţii ale comercianţilor, care încercau astfel să facă faţa puterii feudale sau guvernamentale. Aşa numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influenţe în comerţul acelor vremuri, au depăşit graniţele oraşelor, ajungând să formeze chiar fraţii. Una dintre cele mai importante era “Federaţia Hanseatic” şi cuprindea opt din cele mai importante oraşe al Germaniei. La sfârşitul secolului 17, alocaţia pentru elevii de toate vârstele de la o şcoală din Anglia consta în 2 sticle pe zi pentru că era mult mai sigură şi mai bună la gust decât apă potabilă disponibilă.

Berea şi România 16

Producţia de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Romane datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră. Foarte repede berăria devine o “instituţie” şi mai ales un punct de întâlnire important al ziariştilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Aşa s-a creat şi un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.[14] Lucruri mai puţin ştiute despre bere Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate. •

Poţi face baie în ea. Atunci când intri în cadă, dacă vei turna o sticlă cu bere, aceasta va

oferi un efect foarte interesant - de baie cu bule. •

Se foloseşte pentru a marina carnea. Pentru că berea este uşor acidă, dacă veţi lăsa carnea

pentru friptură câteva ore în ea, o va frăgezi foarte mult şi nu îi va schimba gustul, aşa cum se întâmplă în cazul vinului. •

Berea poate înlocui şamponul. Înainte de a încerca acest lucru, berea trebuie fiartă. În

acest fel alcoolul este îndepărtat din ea, pentru a nu usca firele de păr. O cană cu bere fiartă se amestecă cu puţin şampon obişnuit şi apoi se foloseşte ca şi cum ar fi o singură compoziţie. Părul va străluci şi va arăta excelent. Berea se mai poate folosi pe post de fixativ pentru păr. E de ajuns să îmbibi un tampon de vată cu bere rece şi să îl treci printre firele de păr. •

Este un calmant eficient pentru un stomac “supărat”. Alcoolul sau este relaxant şi

îndepărtează durerile. Nu a fost realizat niciun studiu în acest sens, însă mai mulţi medici afirmă că un număr mare de pacienţi au susţinut beneficiile berii în acest sens. •

Primele cutii cu bere fabricate din aluminiu au ieşit pe piaţa în anul 1935.

•

George Washington deţinea o berărie chiar la poalele muntelui Vernon.

•

Există mai mult de 2.000 de sortimente de bere în lume, 19 dintre acestea fiind fabricate

de Guiness. [27]

2.2 Clasificarea şi sortimentul berii 17

Berea poate fi definită astfel: o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă. Berea se deosebeşte de vin prin conţinutul său mult mai redus în alcool şi prin procentul ridicat de extract. Ea diferă de băuturile obişnuite mai ales prin spuma persistentă care se formează ca urmare a degajării abundente a bioxidului de carbon existent în bere. Există mai multe criterii de clasificare a berilor, dintre care se pot menţiona: felul drojdiei utilizate, tipul malţului şi compoziţia apei de brasaj, concentraţia mustului primitiv, concentraţia în alcool, etc. [5] •

După culoare berile sunt: o de culoare deschisă (blondă) ; o de culoare închisă (brună) cu nuanţe diferite în cadru fiecărui tip.

•

Din punct de vedere al conţinutului de alcool etilic, berea se clasifică în: o bere fără alcool; o bere slab alcoolizată (0,5-1,5% vol.); o bere obişnuită (3-4,5% vol.); o bere cu peste 4,5% vol. Alcool.

•

Din punct de vedere al concentraţiei mustului primitiv: o berea blondă se fabrică în cinci tipuri (12%Ep., 12,5%Ep., 13%Ep., 14%Ep. şi 17%Ep.); o berea brună în trei tipuri (bere obişnuită cu 12 sau 13%Ep., bere specială cu 16%Ep. și bere Porter cu 20%Ep.).

•

După drojdia utilizată la fermentaţie se disting: o beri de fermentaţie inferioară; o beri de fermentaţie superioară. Berile de fermentaţie superioară sunt obţinute prin fermentarea la 15 – 20 oC cu drojdii

de fermentaţie superioară care produc cantităţi mai mari de produşi secundari de fermentaţie

18

decât drojdiile de fermentaţie inferioară; îndeosebi esteri. Au un gust şi o aromă mai pronunţată de fruct şi flori. Principalele beri de fermentaţie superioară sunt fabricate în: Marea Britanie (Ali, Porter, Stout); Germania (Beri de grau-Weizenbien, Bere alba-Weissbier, Altbier, Kölsch); Belgia (Lambie, Gueuze, Trappist, Beri albe-White beers). Beri de fermentaţie inferioară: sunt cele mai larg folosite sub formă de beri filtrate limpezi, limpiditatea cristalină a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate. Principalele tipuri de bere de fermentaţie inferioară, produse pe plan mondial sunt: Bere blondă Tipuri: slab alcoolică, uşoară, obişnuita, superioară, pils. Se consumă în special vara datorită cantităţii mai mici de alcool conţinut şi fiindcă înlocuieşte microelementele pierdute prin transpiraţie. Bere brună Tipuri: obişnuită, superioară, porter. Se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conţinutului mai ridicat de alcool. Specială •

Fără alcool, pentru şoferi; are maxim 0,3% alcool;

•

Hipocalorica, pentru diabetici; are maxim 1% glucide;

•

Bere cu conţinut redus de alcool, 1,5 %, pentru tineri;

•

Dietetică;

•

Nutritivă;

•

Caramel. Berile de tip Pilsen: sunt caracterizate de extractul mustului primitiv de 11,5-11,7% şi

foarte rar peste 12%. Au un conţinut în alcool de 4,8-5,1% vol (3,8-4,1% masic). Culoarea berii de tip Pilsen este de 5,5-7,0 unităţi EBC (European Brewing Comision) şi chiar mai deschisă, deşi berea de origine «Pilsen Urquell» are culori de 8-10 unităţi EBC şi chiar mai intensă. O caracteristică a acestei beri trebuie să fie gustul amar fin şi aroma fină de hamei. Budweiser este o bere de provenienţă Cehă cu un conţinut în extract al mustului primitiv de 12% cu un gust moale, catifelat. Sunt fabricate în Europa, dar a fost apreciată şi în SUA.

19

Berea albă cu lămâie: este o bere fabricată prin procedee diferite din materii prime în bună măsură diferite de cele utilizate la fabricarea berii blonde. Fermentarea este condusă altfel, se foloseşte malţ de grâu şi grâu de acea la berea albă apare o tulbureală în momentul în care este pusă în pahar. În cursul procesului de fabricaţie, i se adăugă extracte naturale de plante, nu concentrate sintetice, din curacao şi coriandru. Această bere se produce în special în Belgia, Germania şi în România. Berile speciale sunt fabricate, de obicei, pentru un cerc mai restrâns de consumatori, cărora li se adresează în special: beri dietetice, beri nutritive, beri cu un conţinut scăzut în alcool şi beri fără alcool. Berile dietetice sunt destinate diabeticilor. Sunt produse din musturi cu ep=9,0-9,5%, au un grad final de fermentare de 99%, un conţinut în alcool de 4,5-5,1% vol, un conţinut în dextrine de 0,3-0,7%, un conţinut în hidraţi de carbon de 0,6-0,75 g/100ml şi o valoare energetică de 280-340 Kcal/l. Berile nutritive: sunt beri cu un conţinut redus în alcool (1,5%) sau fără alcool (sau 0,5%), cu un grad de fermentare, de 8-10% sau maximum 25-30% cu un pH = 4,7-4,9 şi un gust amar slab corespunzător la 6-10 BE. Berile fără alcool sunt berile cu un conţinut scăzut în alcool (1,5-2,5%) şi pot fi obţinute pe două căi distincte: prin procedee tehnologice de frânare a fermentaţiei; prin îndepărtarea alcoolului format. [5] Fiecare tip de bere se caracterizează prin culoare, aroma, gust agreabil plin şi după intensitatea amărelii dată de hamei. La producerea berii de culoare deschisă se folosesc malţuri deschise şi foarte deschise la culoare care nu trebuie să confere beri un gust de melanoidina, de taninuri sau acru, dar în acelaşi timp să nu transmită mustului cantităţi mari de albumină. Berile mai puţin colorate sunt mai puţin sensibile şi la berea foarte închisă este necesar chiar un malţ mai puţin fin. Culoarea berii este stabilită de însăşi culoarea malţului, colorarea ei are loc în timpul procesului de brasaj. Culoarea berii trebuie să fie: Bere blondă  galben-pai până la galben; 20

Bere brună  brun; Bere specialitate  galben sau brun, specific. [8] 2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii Materiile prime utilizate în obţinerea berii Materii prime folosite la fabricarea berii sunt: •

orzul (orzoaica)- materia primă pentru fabricarea malţului;

•

înlocuitori ai malţului;

•

hameiul- materia primă specifică pentru fabricarea berii;

•

apa;

•

drojdia de bere;

•

preparatele enzimatice. Orzul, hameiul, apa şi drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, odată

combinate, se transformă într-o băutură populară – berea. Orzul este o specie de plantă cerealieră şi un ingredient folosit în procesul de fabricare al aproape tuturor berilor. Orzul este o importanţă sursă de proteine, lipide şi vitamine, în special cele de tip B şi substanţe minerale. Pentru a se putea folosi în procesul de fabricare orzul trebuie să treacă printr-un proces de malţificare. Boabele se înmoaie în apă timp de câteva zile, până când orzul încolţeşte şi produce o substanţă numită diataza. După malţificare, orzul se macină, iar peste amestec se toarnă apă fierbinte. Prin acest proces, diataza transformă amidonul din boabele de orz în zahăr. Lichidul rezultat se numeşte must de bere. [8] Hameiul este o plantă căţărătoare perenă, care poate creşte până la 6 metri înălţime. Datorită aportului pe care îl aduce în procesul de fabricare al berii, hameiul este supranumit şi “aurul verde” sau “inima berii”. El este bogat în răşini şi uleiuri esenţiale, atribute care dau tărie, aromă şi savoare. Hameiul este şi o importanţă sursă de antioxidanţi. Hameiul intră în procesul de fabricare al berii în momentul în care mustul de bere se pune la fiert. “Aurul verde” dă fierturii un gust amărui şi are rol de conservant.[18]

21

Drojdia este cea care transformă zahărul din must în alcool şi dioxid de carbon. După procesul de fierbere, mustul de bere se scurge şi se lasă să se răcească. Odată încheiat acest proces, în must se adaugă drojdie pentru a grăbi fermentaţia, fază care poate dura şi o săptămână. Chimistul francez Luis Pasteur a fost cel care a transformat berăritul dintr-o artă medievală în ştiinţă exactă, el demonstrând că drojdia de bere produce fermentaţie.[9] Apa reprezintă 90% din compoziţia berii. Apa folosită la fabricarea berii are o influenţă majoră asupra calităţii ei, trebuind să întrunească o serie de condiţii stricte de puritate şi duritate. [10]. Din ingrediente naturale rezultă astfel o băutură ce face parte dintr-un stil de viaţă sănătos. Consumată cu responsabilitate berea poate proteja de afecţiuni ale inimii, scade colesterolul, protejează organismul de diabetul de tip 2 şi favorizează acumularea de vitamina C la nivelul rinichilor. Procesul de fabricare Aşa cum am văzut în subcapitolul despre istoria berii, procesul de fabricare al acestei băuturi naturale se bazează, încă de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea naturală a zaharurilor şi extracţia cerealelor malţificate cu ajutorul apei fierbinţi. În zilele noastre, întreg procesul este complex, desfăşurat sub un control strict al standardelor de calitate. Coordonatorul procesului Procesul tehnologic de fabricare al berii se desfăşoară în sistem complet închis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărit şi comandat din „camera de comandă şi control“. Calculatoarele de proces conţin toate programele conform cărora se desfăşoară tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urmăresc toţi parametrii tehnologici. Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizată atât optic cât şi sonor, astfel devine imposibilă omiterea sau neînregistrarea acesteia, în vederea corectării imediate. Toate informaţiile legate de desfăşurarea proceselor sunt înregistrate şi păstrate, asigurându-se o trasabilitate perfectă. [5] Producerea mustului de bere Malţul este măcinat printr-o moară cu valţuri şi amestecat cu apă rezultând „plămadă“. În cazanul de plămădire-zaharificare, plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi foarte bine definite, în intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malţ este transformat în zaharuri cu molecule mai uşor metabolizabile de către drojdie.

22

În cazanul de filtrare se realizează separarea fazei lichide de cojile rămase din boabele malţului. Echipamentul este prevăzut cu un sistem de site fine cu ajutorul cărora se realizează filtrarea plămezii. Mustul limpede de malţ se colectează în cazanul de fierbere cu hamei. În acest echipament este adăugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza mustul înainte de însămânţarea drojdiei. Prin răcitorul cu plăci, mustul fierbinte este răcit la aprox 10 grade. Multiplicarea celulei de drojdie Pudră de drojdie este păstrată în condiţii sterile şi se realizează multiplicarea ei până la cantitatea necesară unei şarje de bere. După fermentare, drojdia se recuperează din fermentator, se păstrează în 27 condiţii speciale de temperatură şi presiune în alte vase sterile. Ea se refoloseşte pentru o nouă şarjă. Zilnic, se verifică condiţiile microbiologice ale drojdiei şi viabilitatea celulelor. Fermentarea Plămada este fermentată în nişte vase uriaşe, complet închise, mustul transformându-se în bere pe parcursul a 14 – 21 zile. Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care se reglează în mod automat temperatura conform prescripţiilor tehnologice. După fermentare, drojdia se extrage prin partea inferioară a fermentatorului. Acesta este prevăzut cu sistem automat de recuperare a dioxidului de carbon. Filtrarea Toate resturile de celule de

drojdie,

resturi

proteice

aglutinate sau alte particule fine se îndepărtează din bere prin filtrare,

obţinându-se

berea

limpede, strălucitoare. Filtrarea se realizează în filtrul

cu

sute

de

plăci

orizontale. Berea este pompată cu presiune prin acest strat

Figura 2.1: Procesul de fabricare al berii Sursa: www.berariiromaniei.ro filtrant care are rolul de a reţine orice eventuală particulă. 23

Procesul este permanent controlat printr-un aparat care măsoară gradul de limpiditate al produsului finit, permiţând trecerea berii numai dacă aceasta corespunde nivelului stabilit de puritate. [5] Tancuri de liniştire Berea filtrată este depozitată în rezervoare uriaşe unde are loc procesul de liniştire şi maturare. După efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisă către îmbuteliere: la sticlă, cutie sau butoi. [9] Caracteristicile de calitate ale berii Materiile prime şi cele auxiliare folosite la fabricarea berii trebuie să corespundă documentelor tehnice normative de produs precum şi normelor sanitare în vigoare. Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma, gustul, volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai importante sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi conţinutul de CO2. [10] •

Caracteristici fizico-chimice: Berea are o compoziţie chimică complexă existând diferenţieri de la sortiment la

sortiment. Conţine alcool până la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600800 mg/l), substanţe amare, tanante, minerale (fosfaţi şi alte săruri, mai ales de potasiu), conţine acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substanţe colorante, vitamine hidrosolubile (B1, B2, PP) şi dioxid de carbon (0,33-0,4%). •

Caracteristici organoleptice Aspectul Berea de bună calitate se prezintă ca un lichid limpede, cu luciu, cu spumă şi perlaj de

dioxid de carbon, fără particule în suspensie sau sediment.Pe măsura reducerii calităţii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capătă opalescenţă. Berea necorespunzătoare are opalescenţă avansată, particule în suspensie din ce în ce mai multe și depune chiar sediment. Culoarea la berea blondă este galben-pai, iar pe masura reducerii calităţii, evoluează către galben închis, galben roşcat sau galben brun. Culoarea berii brune, pe măsura reducerii calității, devine rubinie, iar la berea necorespunzătoare ajunge să fie rubiniu deschis sau foarte deschis.

24

Mirosul se examinează imediat după deschiderea ambalajului. La berea de calitate este caracteristic, plăcut, cu aromă armonioasă de hamei şi malţ. Pe măsura reducerii calităţii, mirosul îşi pierde nuanţa armonioasă, aroma de hamei şi de malţ se diminuează până la dispariţie, iar la berea de slabă calitate, apar semne slabe de produse secundare de fermentaţie şi poate deveni necaracteristic sau chiar neplăcut. Gustul la berea superioară este specific sortimentului, se îmbină armonios cu cel de hamei şi de malţ, amăreala este fină, specifică. La sortimentele inferioare îmbinarea dintre gustul de hamei şi cel de malţ este neechilibrată, amăreala insuficient marcată sau slab conturată. Gustul la berea necorespunzătoare este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capătă nuanţe străine sau poate deveni străin, neplăcut, acru sau impropriu consumului. •

Caracteristici microbiologice Berea, în general, are o compoziţie chimică complexă: glucide 4-5 % (dextrine, maltoză

și glucoză), substanţe proteice 0,2-0,7 %, elemente minerale 0,1-0,4 % (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg/l, precum şi magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotină, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substanţe amare, substanţe tanante, glicerol, acizi, substanţe colorante şi aromatice, toate naturale. Berea oferă între 280-57 Kcal/l.[8] Sub acţiunea factorilor interni (compoziţie chimică, încărcătură microbiană) şi externi (în special variaţia temperaturii şi subrăcirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii. 2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii Ambalajul înveleşte produsul, pentru a asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii, până la consumator sau până la expirarea termenului de valabilitate. Ambalajul trebuie să informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii, cum ar fi preţul, cantitatea, durata de valabilitate, conţinutul de alcool în procente, valoarea nutritivă şi energetică. În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi. Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje. 25

Ambalaje metalice din aluminiu Aluminiul ca material de ambalare pentru industria alimentară este disponibil în două moduri de prezentare: •

Folii 0.1 – 11* •

, care se foloseşte la dulciuri, ciocolate, etc;

Tablă de aluminiu 11 – 30*

m.

Ambalajele din tablă de aluminiu sunt compuse numai din două piese (un capac şi un corp), deoarece corpurile ambalajelor de aluminiu se obţin numai prin ambutisare, ele nu se pot suda sau lipi. Avantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii: •

Rezistenţa mecanică foarte bună în timpul ambalării, transportului şi depozitării; • Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav către produsul ambalat este foarte

bun; •

Opacitatea materialului de ambalare este foarte bună;

•

Ambalajul are o bună capacitate de imprimare cu date referitoare la bere;

•

Au o bună capacitate de reflectare a razelor calorice datorită luciului metalic;

•

Impermeabilitatea materialului din care este confecţionat ambalajul. Dezavantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii:

•

Preţul de cost de produs pe unitatea de ambalaj este foarte ridicat;

•

Posibilităţi de deformare ridicate a ambalajului cu produs. Ambalajele din sticlă Sticlă ca material de ambalare a produselor alimentare are ca destinaţie ambalarea lichidelor şi a produselor alimentare păstoase de tipul cremelor, sosurilor etc. Umplerea sticlelor se face după principiul izobarometric cu maşini automate de îmbuteliat. După umplere închiderea se face cu capsule metalice prevăzute cu rondele din plastic pentru etanşare. Etichetarea se face automat. Sticlele se aşează în ambalaje de plastic (navete) şi sunt depozitate. Livrarea se face însoţită de certificat de calitate. Când ambalajul este făcut din sticlă verde sau transparentă berea poate să dobândească un miros neplăcut. 26

Culoarea cea mai des folosită este cea maro, pentru că ea blochează cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine şi mai uşor de reciclat. Sticlele în care se vinde de obicei berea sunt maro sau verzi. Studiile au arătat că sticlele maro protejează mai bine conţinutul de radiaţii solare decât cele verzi. Preferinţa consumatorilor se îndreaptă spre cele verzi, un avantaj al acestora fiind faptul că putem vedea mai bine conţinutul sticlei (bere tulbure sau cu sediment). Dacă berea este expusă la soare preferaţi sticlele maro. Sticlele de culoare albă protejează cel mai puţin conţinutul. [1] Avantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii: • Sticla este inertă din punct de vedere chimic, nu reacţionează decât cu acidul fluorhidric; • Sticla este impermeabilă la apă, vapori de apă, gaze şi arome; • Sticlă nu are miros şi nu reţine mirosuri; • Sticla este igienică, adică poate fi spălată foarte bine, astfel încât ambalajele din sticlă pot fi refolosite; • Sticla este transparent putând face berea vizibilă pentru cumpărător; • Are o rezistenţă mecanică suficient de bună astfel încât să reziste procesului de ambalare, transport şi depozitare a produselor alimentare; • Ambalajele din sticlă sunt relative ieftine. Dezavantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii: • Fragilitate ridicată care duce la procente de spargere foarte mari la ambalare, transport şi depozitare; •

Greutate relativă mare;

•

Depozitare şi transport relative greoaie. Ambalajele din polietilen tereftalat (PET) Utilizarea polietilen tereftalatului (PET) ca material pentru confecţionarea buteliilor destinate ambalării produselor alimentare lichide, generic denumite băuturi, a început încă din 1970 deşi abia 20 de ani mai târziu s-a impus cu adevărat pe piaţă. [6] Buteliile PET standard, fiind confecţionate numai din granule de polietilen tereftalat, nu corespund condiţiilor severe cerute la păstrarea berii îmbuteliate. Astfel, o pătrundere cât de mică de oxigen prin pereţii buteliei PET standard este suficientă pentru a altera caracteristicile 27

senzoriale ale berii, iar pierderea de bioxid de carbon, afectează gustul şi proprietăţile de spumare ale băuturilor. Dacă se ţine seama de cerinţele comerţului privind o stabilitate a berii îmbuteliate de minim şase luni, se poate spune că buteliile PET standard nu corespund pentru îmbutelierea berii, întrucât nu asigură protecţie suficientă împotriva pătrunderii oxigenului, iar oxidarea rapidă a berii ar conduce la o învechire pretimpurie a berii îmbuteliate. Pentru reducerea permeabilităţii PET la oxigen şi bioxid de carbon producătorii de butelii PET au realizat aşa numitele „materiale barieră”. [11] Avantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea berii: •

Ponderea gravimetrică este redusă faţă de materialele tradiţionale vis-à-vis de bere; • Posibilităţi practic nelimitate de imprimare cu texte referitoare la produsul ambalat, precum şi de colorare a acestora;

•

Capacitate foarte mare de diversificare a materialelor; • Posibilităţi ridicate de obţinere a unor materiale cu rezistenţă crescută la tratamente termice. Dezavantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea berii: • sunt legate în special de faptul că aceste material nu sunt biodegradabile, având un potenţial ridicat de producer a deşeurilor acumulabile. Butoi Butoaiele de lemn folosite încă în fabricile de bere din ţara noastră au capacităţi de 25, 50, 100 şi 200 litri. Ele se construiesc din lemn de stejar şi sunt izolate în interior cu masă de smolire. Fiecare butoi este prevăzut cu două orificii şi anume o vană pentru umplere şi un cep pe fundul butoiului pentru golire la consumator. Butoaiele metalice au capacităţi nominale de 50 sau 100 litri şi pot fi confecţionate din tablă de aluminiu sau oţel inoxidabil. Cel mai mult folosite sunt butoaiele din aluminiu, care sunt mult mai uşoare decât cele din lemn. Ele au dezavantajul că berea din butoi se încălzeşte mult mai repede decât la butoaiele din lemn şi sunt atacate de alcalii. Avantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii: •

Cantitate mare;

•

Rezistent la şocuri; 28

•

Păstrează temperatura scăzută mai mult timp;. Dezavantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii: • Greu de transportat; • Este necesar un echipament special pentru consum (dozator); • Nu se poate vizualiza conţinutul. Cerinţe privind etichetarea şi garantarea calităţii Toţi producătorii de alimente şi băuturi alcoolice sunt obligaţi ca pe etichetă fiecărui

produs să înscrie atât caracteristicile alimentului, compoziţia acestuia, perioada de valabilitate, originea sau provenienţa ingredientelor utilizate, cantitatea netă pentru produsele preambalate, condiţiile de depozitare, cât și metodele de fabricaţie sau de producţie. Etichetarea băuturilor este prevăzuta în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare - versiune actualizată la data de 06.08.2008, și trebuie să cuprindă, în conformiate cu prevederile legale în domeniu şi în mod obligatoriu, următoarele elemente: • denumirea sub care este vândut alimentul; • lista cuprinzând ingredientele; • cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; • cantitatea netă pentru alimentele preambalate; • data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum; • condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale; • denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din țări din afara Uniunii Europene se înscriu denumirea și sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România. • locul de origine sau de proveniență a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniența reală a alimentului;

29

• instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor; • concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum; • mențiune care să permită identificarea lotului; • mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. [14] Un produs apărut recent în viaţa consumatorilor din România permite celor preocupaţi de sănătatea lor (dar și a autorităţilor sanitare) să înţeleagă mai bine ce înseamnă alimente artificiale și alimente supra chimizate. Citind conţinutul berii REDD·S, o bere produsă în România de SC Breweries S.A din Buzău, putem observa că pe etichetă berii la ingrediente apă, malţ, zahăr, drojdie, acidifiant acid malic, colorant caramel, (s. n), aroma naturală de lămâie, alcool 4,5 %. Berea artificială fabricată din sifon, cu hamei sintetic, căreia i se adaugă gust amărui și culoare maronie (cu aditivul caramel), nu are nimic în comun cu berea naturală adică berea obţinută prin procedee de fermentaţie a hameiului, cu gust și culoare rezultate din procesul natural de producţie. Deci este o bere cu aditivi, cu chimicale nocive pentru sănătatea noastră. Un lichid uşor alcoolizat (sifon amestecat cu hamei sintetic și alcool de natură nespecificată, culoare artificial creată) care pentru o doză poate nu ar fi nociv. Pe eticheta mai apare un indicator: E.P %. Este prescurtarea de la Extract Primar și reprezintă cantitatea de produs fermentescibil ce există în mustul de bere. Acest E.P după fermentare se transformă în mare parte în alcool și în dioxid de carbon acidulând berea. Însă nu tot extractul primar va fermenta la final, E.P.-ul fiind într-o concentrație foarte mică, fiind denumit și dextrina. Dat fiind că vorbim de concentra ț ii, acest indicator se exprimă în procentaj din volum asemeni alcoolului din bere. Este bine să știm ce este cu acest E.P deoarece el ne indică plinitatea berii, care ne imprimă aroma berii.

30

Cap. III Studiu privind piaț ă berii din România 3.1. Definirea obiectivelor cercetării Datorită complexității pieței berii, o singură cercetare, în general, și această cercetare, în particular, nu poate acoperi totalitatea subiectelor legate de acest domeniu. Pentru această cercetare de piață am stabilit următoarele obiective: •

Identificarea principalelor tipuri de bere preferate de consumatori;

•

Determinarea frecvenței de consum a berii;

•

Stabilirea locații de achiziție a acestor băuturi alcoolice;

•

Evidențierea principalelor caracteristici de calitate pe care trebuie să le aibă berea;

•

Identificarea principalelor atribute de achiziție a berii;

•

Determinarea gradului de influență a prețului în achiziția acestor produse;

•

Identificarea gradului de influență a reclamelor în decizia de cumpărarea a berii;

•

Stabilirea locațiilor de consum a berii. În continuare voi prezenta câteva ipoteze de lucru:

•

Berea este consumata mai mult in oras decat acasa;

•

Influența prețului și a reclamelor în decizia de cumpărare;

•

Creșterea vânzărilor sunt influen ț ate și de promo ț ii.

•

Gustul berii influenteaza decizia de cumparare 3.2 Prezentarea metodologiei cercetării Cercetarea de marketing se dovedește a fi de un real ajutor pentru deciden ț ii de

marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional. Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici știin ț ifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informa ț iilor de marketing, destinate conducerii unită ț ii economice pentru cunoașterea mediului în care func ț ionează, identificarea oportunită ț ilor, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora. Cercetarea de marketing presupune investigarea nevoilor de consum și studierea comportamentului de cumpărare, precum și diverse elemente componente ale mediului în care 31

compania își desfășoară activitatea. Nu în ultimul rând, aceasta presupune o amplă activitate de analize, precum și de previziuni pe termen scurt, mediu său lung. Etapele procesului cercetării de marketing sunt: •

Faza preliminară o definirea scopului cercetării o elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării o estimarea valorii informațiilor obținute prin cercetare

•

Proiectarea cercetării o alegerea surselor de informații o selectarea modalităților de culegere a informațiilor

•

Implementarea o recoltarea informațiilor o prelucrarea informațiilor o analiza și interpretarea informa ț iilor o redactarea studiului și elaborarea concluziilor Selectarea metodelor de preluare și sistematizare a informa ț iilor constituie partea de proiectare a cercetării de marketing. Principala metodă de culegere a informațiilor este interviul. După modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată, se disting următoarele metode de culegere a informațiilor: forme structurate de comunicare (au la bază un chestionar cu întrebări fixe), forme parț ial structurate (chestionar cu întrebări prestabilite, dar care pot fi reformulate), forme nestructurate (formularea întrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului de interviu). Prelucrarea datelor urmărește aducerea datelor într-o formă care poate fi analizată și interpretată. Prima dată se realizează o bază de date, obținute prin transfer al datelor de pe diferiți suporți. Pentru a fi supusă unei analize detaliate, baza de date finală este descrisă folosindu-se indicatori și metode grafice [2] Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul cuprinde un număr de 50 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, din mediul urban și rural, cu venituri medii și studii liceale și universitare.

32

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor În urma aplicării chestionarului au rezultat următoarele informații. La întrebarea 1: „Aț i consumat vreodată bere?” care este o întrebare filtru, răspunsul a fost unanim la întregul eșantion, și anume” Da”.

Figura 3.1: Rata respondenților care consumă bere Sursa: Autor

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin o dată bere). La întrebarea 2: „Ce mărci de bere consumaț i?” răspunsurile au fost variate și rareori sau oprit asupra unei singure mărci de bere, după cum se poate vedea și în graficul următor.

Figura 3.2: Marcile de bere consumate de respondenti Sursa: Autor

33

Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt Beck`s, Bergenbier, Ursus, iar cele mai puțin consumate sunt mărcile: Ciucaș, Redd`s și Albacher. În afara răspunsurilor propuse, singurul răspuns pe care l-au dat respondenții a fost berea Noroc, dar în proporție foarte mică. Astfel, această întrebare răspunde la primul obiectiv al cercatarii: „identificarea principalelor tipuri de bere preferate de consumatori”. La întrebarea 3: „Cum consumaț i berea cel mai des?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.3: Rata preferintelor ambalajelor marcilor de bere Sursa: Autor

După cum se poate observa, in proportie de 40 % dintre respondenti preferă să consume berea la sticlă, iar restul: la doză (32%), la pet (24%), la butoiaș (4%). Aceste raspunsuri primite sunt influntate si de locul de achiztie al bauturilor alcoolice alr celor care prefera sa consume berea in oras. Așa cum vom vedea în întrebările următoare, 72% dintre responden ț ii care obișnuiesc să consume bere în oraș, preferă ca loca ț ii de achizi ț ie a acestora restaurantele. Cea de-a patra întrebare: „Cat de des consumaț i bere?”, persoanele intervievate au răspuns în felul următor:

34

Figura 3.4: Frecvența de consum a berii Sursa: Autor

Răspunsurile persoanelor intervievate sunt variate, astfel că frecvența de consum a berii este situată la de 2-3 ori pe săptămână, de unde rezultă că berea este consumată cu regularitate de către români. Românii încă își păstrează obiceiurile, chiar dacă puterea lor de cumpărare a fost, în ultimul timp, în scădere. Întrebarea nr. 5:” Ce cantitate de bere achiziț ionaț i cel mai des la o cumpărătură?”:

Figura 3.5: Cantitatea de bere achiziționată la cumpărături Sursa: Autor

După cum se poate observa în graficul de mai sus, jumătate din persoanele intervievate achiziționează cel mai des la o cumpărătură cantitatea de 500 ml, 10 consumatori preferă berea la 2000 ml, iar alți 11 preferă să achiziționeze berea la 330 ml, 5000 ml și berea la bax. La întrebarea 6:” Marcaț i principalele caracteristici pe care, în opinia dvs., trebuie să le prezinte o bere de calitate?”, majoritatea consumatorilor consideră că o bere de calitate ar trebui să fie proaspătă, să fie limpede și să aibă un gust plăcut.

35

Figura 3.6: Principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate Sursa: Autor

Din totalul subiecților chestionați (50), majoritatea persoanelor preferă să achiziționeze o bere de calitate care este proaspătă, limpede și cu un gust plăcut. 5 din persoanele consumatoare achiziționează berea cu un termen ridicat, iar 7 preferă berea cu o anumită tradiție. La cea de-a șaptea întrebare:” Care este preț ul maxim pe care sunteț i dispus să plătiț i pentru o sticlă de bere de 500ml (atunci când achiziț ionaț i produsul din magazin)?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.7: Preţul maxim pe care îl plătesc consumatorii pentru o sticlă de 500 ml Sursa: Autor

Centralizând răspunsurile primite de la cei intervievați, putem observa că 22 dintre aceștia ar plăti pentru o sticlă de 500 ml un pre ț maxim de 5-7 lei, iar al ț i 14 nu și-ar cumpăra o bere dacă prețul ar depăși 5 lei. Un număr foarte mic de consumatori ar plăti între 10-15 lei, iar un singur consumator ar fi dispus să cheltuie și mai mult de 15 lei. La cea de-a opta întrebare:” Obişnuiţi să consumaţi bere în oraş?”, răspunsurile sunt prezentate în graficul următor.

36

Figura 3.8: Frecvenţa consumului de bere în oraş Sursa: Autor

36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu prietenii înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu o bere, iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite îi îndeamnă să bea o bere. O aniversare, o petrecere sau chiar o nuntă înseamnă bere pentru toată lumea. Cei care merg într-o țara străină în concediu, e imposibil să nu guste berea, indiferent că e vorba de o țara central europeană cu o îndelungată tradiție în prepararea berii, sau una mediteraneană sau chiar una nord-africană. La întrebarea 9: „De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?”, se poate observa în graficul următor preferinţele consumatorilor.

Figura 3.9: Locul achiziţiei berii destinată consumului în oraş Sursa: Autor

37

Aşa cum putem observa în graficul de mai sus, românii preferă să cumpere berea pe care o beau în oraş în locul unde o consumă. Subiecţii care au ales variantele din cadrul întrebării au preferat să cumpere berea pe care o consumă în mare parte din terase (11), restaurant (9) şi baruri (7), rămânând discotecile (4), chioşcurile (3) şi berăriile (2) pe ultimul loc. Întrebarea 10: „Ce vă determină cel mai adesea să consumaţi o bere?” doreşte să evidenţieze următoarele aspecte:

Figura 3.10: Principalele aspecte privind influenţa consumului de bere Sursa: Autor

33 din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar restul sunt influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv. Principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de aceasta cei mai mulți dintre consumatori preferă să achiziționeze o anumită marcă de bere. Cu ajutorul întrebarii 11:” Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare acesteia?”, vom arata gradul de influenta al reclamelor in decizia de cumpararea a berii.

38

Figura 3.11: Gradul de influenţă al publicităţii în achiziţia unei beri Sursa: Autor

Conform graficului de mai sus, putem observa că 70% din cei intervievaţi au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas indiferenţi la reclama făcută produsului. Astfel că promoțiile la diferite produse reprezintă principalul element care determină decizia de achiziție. Cel mai probabil acest comportament se datorează și sensibilității economice rezultate de pe urmă crizei financiare. Întrebarea 12: „Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?”, răspunsurile au fost variate astfel că avem următorul grafic:

Figura 3.12: Reclamele berilor amintite se consumatori Sursa: Autor

Reclamele care au avut cel mai mare impact asupra subiecţilor intervievaţi sunt cele realizate pentru marcile Ciuc, Bergenbier şi Stella Artois, ultimele două fiind la egalitate. Pe ultimele locuri s-au situat Stejar, Timişoreana şi Ursus. În funcţie de mediul în care locuiesc persoanele intervievate, majoritatea locuiesc în mediul urban (37) şi 13 locuiesc în mediul rural.

39

Figura 3.13: Mediul în care locuiesc consumatorii Sursa: Autor

În ceea ce priveşte vârsta celor intervievaţi 20 de persoane au vârstă cuprinsă între 26-35 de ani, 18 persoane au vârsta între 36-45 de ani, 5 persoane între 46-55 ani, 4 persoane între 1825 ani şi o singură persoană are vârsta peste 55 ani.

Figura 3.14: Vârsta persoanelor intervievate Sursa: Autor

Corespunzător grupării pe sexe a respondenţilor, 35 de respondenţi sunt de sex masculin şi 15 respondenţi de sex feminin. Aceste raspunsuri se pot observa si in graficul de mai jos.

40

Figura 3.15: Gruparea pe sexe a respondenţilor Sursa: Autor

În ceea ce priveşte grupele de venituri, 35 de respondenţi se încadrează intre 701-1500 de lei, 9 persoane între 1501-2500 lei, 3 persoane au venitul sub 700 de lei, iar 2 persoane au venitul peste 2501.

Figura 3.16: Venitul respondenţilor Sursa: Autor

Ultima întrebare se referă la nivelul de educație al respondenților. Persoanele intervievate se grupează în funcție de ultimele studii absolvite astfel: în categoria ”gimnaziu” – 4 persoane, în categoria ”scoala profesionala” – 5 persoane, în categoria ”studii medii (liceu)” – 24 persoane, în segmentul ”studii superioare” – 17 persoane.

41

Figura 3.17: Nivelul de educaţie al respondenţilor Sursa: Autor

În urma aplicării chestionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse. Ipoteza că promoțiile și sampling-ul din unitățile comerciale cresc volumul vânzărilor este confirmată și în cazul berii, majoritatea celor intervieva ț i, 35 de respondenţi sus ț in că au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă sau de modul de promovare a acesteia şi restul de 15 respondenţi nu s-au lăsat influenţaţi. Ipoteza că berea se consumă mai mult în oraş decât acasa este, de asemenea confirmată de rezultatele centralizate din chestionar, astfel că 36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraş şi doar 14 persoane preferă să consume berea acasă. O altă ipoteză se referă la influența gustului în decizia de cumpărare, astfel că 33 din totalul subiecților intervievați consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar restul sunt influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv. În ceea ce privește preferin ț ele consumatorilor fa ț ă de anumite mărci sau companii, nu există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar ajunge să dețină o cotă mai mare de piață.

42

Concluzii Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am putea concluziona că berea face parte dintr-o piață puternic fragmentată și foarte competitivă. Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă. În ceea ce privește aspectele pe care le-am descoperit despre acest produs controversat, am observat că berea rămâne băutura preferată a 60% dintre români, conform unui studiu realizat de Asociația „Berarii României”. Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma, gustul, volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai importante sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi conţinutul de CO2. Am identificat principalii jucători de pe piața lactatelor, Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, United Romanian Breweries și Ursus Breweries. Aceste cinci companii sunt membre ale Asociației „Berarii României” înființată în 2004. Liderul pe această piață este Ursus Breweries. cu o cifră de afaceri de 1.176,9 milioane lei, însă Heineken România nu este un adversar de neglijat (cu o cifră de afaceri de 935,1 milioane lei). Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate. Astfel că berea poate fi folosită pentru a face baie în ea, cu ajutorul ei se poate marina carnea, poate înlocui șamponul, și este, de asemenea, un calmant eficient pentru un stomac „supărat”. În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi. Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje. Cercetarea de piață realizată a evidențiat diverse preferințe ale consumatorilor de bere, precum și obiceiurile de consum. Principala observație a fost aceea că, deși, puterea de cumpărarea a românilor a scăzut, aceștia încă continuă să-și păstreze obiceiurile de consum, astfel că frecven ț a de consum a berii este situată la de 2-3 ori pe săptămână. 43

Am mai observat că, de obicei, consumatorii nu se opresc la o singură marcă din acest produs, răspunsurile fiind variate. Pe primele locuri ale preferințelor consumatorilor se află Beck’s, Ursus și Bergenbier. Printre principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate se numără prospețimea, limpezimea și cu un gust plăcut. O altă caracteristică ar fi păstrarea unei anumite tradiții. În ceea ce privește preferin ț a ambalajului, responden ț ii intervieva ț i preferă să consume berea la sticlă, un principal motiv al acestei preferințe ar fi, obișnuința consumului berii în oraș. 36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu prietenii înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu o bere, iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite te îndeamnă să bei o bere. Din răspunsurile primite de la consumatori, mai putem observa că principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de aceasta cei mai mulți dintre consumatori prefera sa achizitioneze o anumita marca de bere. Sondajul realizat evidentiaza si faptul ca 70% din cei intervievaţi au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas indiferenţi la reclama făcută produsului. Astfel ca promotiile la diferite produse reprezinta principalul element care determina decizia de achizitie. Cel mai probabil acest comportament se datoreaza si sensibilitatii economice rezultate de pe urma crizei financiare. În ceea ce privește preferin ț ele consumatorilor fa ț ă de anumite mărci sau companii, nu există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar ajunge să dețină o cotă mai mare de piață. Putem spune că piața berii este una puternic fragmentată, accesul firmelor noi fiind relativ ușor, dar și foarte competitiva, dintre companiile noi numai cele multina ț ionale având cu adevărat o sansă să devină lider pe această piața românească a berii.

Bibliografie Cărţi: 1.”Manualul inginerului de industrie alimentară”, Editura Tehnică, Bucureşti,2002; 44

2.Balaure, V.(coord.), „Marketing”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002 3. Bobe, M. „Produsul alimentar : abordare strategica”, Editura A.S.E.,Buc 2005 4. Bologa, N. şi Burda, A. „Merceologie alimentară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2006 5. Cercel, C., „Berea. Ghid Complet: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata lumea”, Editura Art,Bucuresti, 2007 6. Croitor, N., „Tehnologia generala a industriei alimentare”, Editura

Fundatiei

Universitatii „Dunarea de Jos”, Galati, 2002 7. Dima, D., s.a., Marfuri alimentare si securitatea consumatorului”, Editura economica, Bucuresti, 2006 8. Hopulete, T., „Tehnologia berii , spirtului si a drojdiei”, Litografia Universităţii Galaţi, 1980 9. Kunze, W., „Technology. Brewing and Malting”, Editura VLB, Berlin, 2011 10.Raducanu, I. si Procopie, R., „Bazele merceologiei : bazele teoretice si metodologice ale merceologiei produselor alimentare”, Editura A.S.E., Bucureşti, 2001 11.Todasca M.C., „ Notiuni de ambalare si depozitare si igiena produselor alimentare”, Editura Printech, Bucuresti, 2008 12.* * * „Producerea, etichetarea, circulaţia şi comercializarea alimentelor. Culegere de acte normative”, Ed. Meteora Press, Bucureşti, 2002; Legislaţie: 13. www.anpc.gov.ro/anpc/anpcftp/anpc_junior/og_21_1992.pdf 14. www.anpc.gov.ro 15.

www.protectia-consumatorilor.ro/ Internet 16. www.adevarul.ro/financiar/Cata-baut-roman-anul-trecut_0_667733 566.html 17. www.berariiromaniei.ro 18. www.bere.com.ro 19. www.bergenbier.ro 20. www.heinekenromania.ro 21. www.insse.ro

45

22.www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/57/Previziuni_optimiste_in_categoria_berii_ pe_termen_lung.html 23. www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/istoria 24. www.romaqua-group.ro 25. www.tuborg.pressroom.ro 26. www.ursus.ro 27www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/1919/Cateva-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-bere.html 28.www.ziare.com/social/consumatori/berea-bautura-preferata-de-romani-oltenii-sunt-ceimai-mari-consumatori-1163660

46

Anexa 1 Studiu de piaț ă: bere

1. Aț i consumat vreodată bere? Da; Nu. 2. Ce mărci de bere consumaț i?  Bergenbier;  Stella Artois;  Staropramen;  Heineken;  Ciuc Premium;  Golden Brâu;  Neumark;  Bucegi;  Gösser;  Schlossgold;  Silva;  Ursus;  Albacher;  Tuborg;  Holsten;  Carlsberg;  Skol;  Timișoreana;  Ciucaș;  Stejar;  Redd's;  Altă marcă (specificați ce altă marcă de bere consumați).................... 47

3. Cum consumaț i berea cel mai des?  La doză  La sticlă;  La pet;  La butoiaș. 4.

Cât de des consumaț i bere?  Zilnic ;  De 2-3 ori pe săptămână ;  O dată pe săptămână;  De câteva ori pe lună ;  O dată pe lună ;  Mai rar de odată pe lună.

5. Ce cantitate de bere achiziț ionaț i cel mai des la o cumpărătură?  500 ml  1000ml;  1500ml;  2000ml;  2500ml;  Altă cantitate (precizați care)........................ 6. Marcaț i principalele caracteristici pe are, în opinia dvs., trebuie să le prezinte o bere de calitate?  Să fie proaspătă;  Să păstreze o anumită tradiție;  Să aibă un gust plăcut;  Să confere un anumit gust de rafinament;  Să fie limpede;  Să fie produsă de o firmă de renume;  Să aibă un termen de valabilitate ridicat;  Altele (precizați care)........................... 7. Care este preț ul maxim pe care sunteț i dispus să plătiț i pentru o sticlă de bere de 500ml (atunci când achiziț ionaț i produsul din magazin)? 48

 3-5 lei;  5-7lei;  7-10 lei;  10-15 lei;  > 15 lei. 8. Obișnuiți să consumați bere în oraș?  Da;  Nu; 9. De obicei, de unde cumpăraț i berea pe care o consumaț i în oraș ?  Berărie;  Restaurant;  Terase;  Baruri;  Discoteci;  Chioşc  Alte locuri (precizaţi care).......................... 10. Ce vă determină cel mai adesea să consumaț i o bere?  Gustul;  Publicitatea la produsul respectiv;  Reduceri de preţ;  Influenţa grupului de prieteni;  Oferirea în mod gratuit a unui produs;  Recomandarea unui cunoscător  Altele (precizaţi care).................... 11. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare acesteia?  Da;  Nu. 12. Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?  Beck's;  Bergenbier; 49

 Bucegi  Carlsberg;  Ciuc;  Heineken;  Silva;  Stejar;  Stella Artois;  Timișoreana;  Tuborg;  Ursus;  Alta (precizați care)........ 13. Precizaț i mediul în care locuiț i:  Urban;  Rural. 14. Alegeț i intervalul de vârstă în care vă încadraț i:  18-25 ani;  26-35 ani;  36-45 ani;  46-55 ani;  >55 ani. 15. Sexul dvs:  Feminin;  Masculin. 16. Venitul dumneavoastră lunar net este de:  Sub 700 lei;  Intre701-1500 lei;  Intre1501-2500 lei;  > 2500 lei. 17. Precizaț i ultima formă de studiu absolvită:  Gimnaziu;

 Liceu;

 Şcoală profesională;

Studii superioare. 50