Lqr.
Hffi tf,,trtr
"i*t"+ 6/n
Niceea, iubitul meu ora| de bastind. traia odar; un om, pe nume cel mic. Eram copil pe vremea aceea. dar imi aduc bine aminre de el. Poare, fiindca din pricina lui am miocat de la tata o b6tdie sord cu moaftea. Cind l-am cunoscut, Muc cel mic era un holtei batrin, dar nu mai inalt de citiva cori; pe deasupra, avea li inlaFFre tare ciudati: un cap mare, mare de tot, mai mare decit vreun alt cap de om, fi un trup mic fi pt6pind. Muc trdia intr-o casd uria;d, singur-singurel fi tot singur iqi facea de mincarei nu se ardta pe ulit; decit data pe lund, qi dac6 pe Ia vremea prinzului nu s-ar fi z;ril. ridicindu-se un fum gros
"i*t"+ 6/n
Niceea, iubitul meu ora| de bastind. traia odar; un om, pe nume cel mic. Eram copil pe vremea aceea. dar imi aduc bine aminre de el. Poare, fiindca din pricina lui am miocat de la tata o b6tdie sord cu moaftea. Cind l-am cunoscut, Muc cel mic era un holtei batrin, dar nu mai inalt de citiva cori; pe deasupra, avea li inlaFFre tare ciudati: un cap mare, mare de tot, mai mare decit vreun alt cap de om, fi un trup mic fi pt6pind. Muc trdia intr-o casd uria;d, singur-singurel fi tot singur iqi facea de mincarei nu se ardta pe ulit; decit data pe lund, qi dac6 pe Ia vremea prinzului nu s-ar fi z;ril. ridicindu-se un fum gros
din hornul casei sale, nimeni n-ar fi ftiut dacd Muc el mic mai trdieite ori nui seata se plimba pe acoper$ qi, de irs' din ulit5,'ti se pdrea cd un cap uria5 umbld de unul si* Tutu rautacioii eram noi, bdrelri, pe irr i"i,i.' i."m"u uce"u, cit era ziulica de mare ne tineam numai de n6zbitii. Ziua cind Muc cel mic ili pdrdsea casa era adevdrat6 sdrbdroare Pentru noii ne stringeam din vreme in fala casei lui ;i il alteptm; u;a se descfudea li in prag se ivea un cdp mare cu un tuban li mdi mile, urmdt de un trupsor pirpiriu, imbrdcat ru fetegea mi( 6, ponositd de sub care se zareau ni;te ;alvari [agi, inciqi cu un briu lat, in briu era infrDt un harrger lung, atit de lung, cd anevoie ili puteai da seama daca Muc atimd de hanger
sau hanoerul de Muc. DJcum pdsea pe uli1a, porneam sd chiuim de vuia vEzduhul; ne zvirleam tichiile in aer ;i lop6idm nebmelte in
i{* 5rr
iurul lui. Dar Muc ne intimpina dind grav din cap qi co-
tdlpile- asta din pricina papucilor lui nemaivdzut de mari. Noi, bdielii, ne luam dupd el strigind inlr-una: ,Muc cel mic, Muc cel mic ln
bora cu pa;i domoli uli1a, tir;iindu-;i
l-am {dcut $i strigatura hazlie, pe care i-o cintam adesea; suna cam ala:
Muc, Muc, Muc, micule Muc!
Hai la joac,i, nu ta
std cuc!
mare, mare! Capul tdu pereche n-are: Unas ca un ceaun. Muc, piticul nostru bun, Sari si ia-te dupii noi Prinde unul, prinde doi, Muc, Muc, Muc, piticu[ Muc Casd
AEa ne desfatam adesea pe socoteala lui $i trebuie sd mdrturisesc, spre ru$lnea meq cd eu eram
capulrdutdglor: ll tr;geam
mereu de mica 1ui feregea ;i odatd l-am cdlcat pe papucii lui uriagi, iar bietul Muc s-a impiedicat in ei $i cdzut. Intimplarea aceasta mi s-a parut nespus de hazlie, dar mi-a trecul curlnd pofta de ris cind l-am
vdzut pe Muc cel mic
indreptindu-se spre casa intrat in tatAlui meu.
zabovit cas6 Ia noi !i acolo un timp. Eu am stat pitit dupd poartd pind cind Muc ie5it, insolit de tatal meu, care il finea cuviincios de mind pi i;i lua rEmas bun de Ia el cu multe pl€cdciuni. Nu prea md simleam in apele mele, afa cd am ramas bund bucard de weme in ascunzdtoarea mea. In cele din urma insd, foamea care m-a rdzbit s-a dovedit mai tare decit frica de bdtaie, Fi, pocEit, cu capul plecat, m-am in-
fatisat inaintea tatdlui meu. Am atlat cd l-ai supdrat pe bunul Muc!spuse el as. pru. s6-{i spun povestea lui 5i n-o sd mai rizi de el. Dar, inainte fi dupa ce ti.o voi spune, ai s6-,ti primeFti papara obqnuita.
obl5nuit6u erau cele douazeci si cinci de "Papara pe c6re tatd, din pacate, le numdra cu multd lovituri grijd. scoase leava lungE pipei sdle, de5urub6 mustiucul fi, mai minios ca oricind, imi trase cu ea bdtaie stras_ nicd, Dupi ce isprdvi cu toate cele doudzeci si cinci dL lovituri, $i imi porunci cd dltddata sd md port cu luare_ aminte, incepu sd-mi spuna povestea lui Muc cel mic Tatal lui Muc, pe care-l chemase de tapt Mucrah, fusese un om de vaz6 in Niceea, numdi cd era tare s6rac. Trdia_aproape tot arit desingurdtic ca fi acum feciorui iui. Pe Muc nu.l prea avea la inimd ii era rusine de infdti-
parea lui de pitic il ldsa s6 creascE -$i La paisprezece ani, Muc era incd un copil vesel, dar ta.
tdl s{u, om zgtrcit la zimbet, avea pentru el numai vorbe de ba cd copildros, ba cd incd necopt Ia minte, ba cd
prosl.,.
lntr-o bund zi, batrinul c6zut rau de tot si de aici s-a tras moartei. Muc cel mic ramas sin. gur pe lume, neltiutor ti sdrac. Neamurile, ciinoase,
carora tatAl lui [e rama-
dator pind peste cap, gonird din casd pe sdr.
sese
il
la voia
intimpldrii.
manul bdiat, povA(uinduJ totodatd sA plece ln lumea largd
sa-si caute norocul. Muc cel mrc se gAti bucuros de drum, singurd rugaminte ar fi avut $i e[ sa se daluiascE straiele tatdlui sdu. Ruga i'a tost implnitd pe lui data. Straiele nu se potriveau de loc, cdci fusese un om voinic si inalt. Muc nu statu insd mult pe ginduri le retezd poalele 5i le imbrdcd' De strimtat insA iitase sa le strimteze pi de aceea vesmintele sale, cu care mai umbli fi astazi, pareau atit de eiudate; tubanul uria|, briul lat, salvarii larqi mica feregea albastrd' toate erau mostenire pdrinteascE. Ei, 5i Muc {i infipse in briu han' gerul lung cu inflorituri al tatAlui sdu' iii lud un bdl $i
la
drum. Colindd vdios ziulica inlreagd, cd doar plecase in cdutdrea norocutui... De zdrea in praf weun ciob scinteind la soare, il vira iute ln buzunar, in credinta cd se va schimba
ourcese
pe data in ced mai frumoasdnestematd; de vedea strdlucind in depdrtare cupola vreunei moschei sau oglinda sclipltoare aunui lac, i5i incfupuia cd $i-aiuns in tara minunilor. Dar, vai Dd curn se apropid, ndfticirile piereau cd un vis, iar'oboseala 5i foamea ii aminteau cd se afld incd pe lumea asta. fldmind, Doud zile Fi douA nopti rdtdci el amdrit dar de noroc toi nu dadu; hrana ii erau doar roadele cimpului, iar culcup, pdmintul iare. In zorii celei de. a treia zi' d. pe inal{inie, zari cetate mare. Semilunile sclipeau de pe minaretele sale qi steagurile filfliau in felurite culori pe acoperiluri, fdclndu-i parcd semn sd se apropie. Uimit, Muc se opri $i cuprinse cu privirea cetatea fi impreturinorocul lui Muc cel mic i;i zise el. mile ei. ,Aici 10
Acum ori niciodatE l. Si, cu todte c; era jstovit, sarj in sus de buc'rie. Ifi adrrn6 apoi toale purerile li se indreuA rntracoto. Uesi cetated p6rea foarte aproape, ajunse la
zidul ei abid spre amidz;, pentru c6 nu_l mai tineau piciod_ rele fi din timp in_ timp simtea nevoia sA poposeoscd la umbra cite unu.i palmier, ca sd-li mai tragd sufletul. ln sfirlit- atunse in .fa1a porlilor I lg netezi riica lui fereoea. hldfur6 mai _bine turbanul, sninse briul pi infipse terneinic in_elhangerul sdu, Iung; apoi scuturd col6ul de pe papuci, Iud bdlul $i pA$i hotdrir in cetare.
Batu indelunq ul4ele in sus li'n ios, dar nu ,zu glas nici usd care sd- se deschidd $i nu auzi nici un bea oupa care s6J imbie: nlntrd, micule Muc, mdninca fl orum! oofta inimii 5i odihneSte-1i picioarele ttudite de atila unei case mari' '""- f"i asi, Mui aiunse in mult Fnd' drEtoase. "otinar.d si tocmai iind se uita la ea cu mai ." al"ii# fereastra qi in ea se ivi barina care strigd cu glas cintatr
Stdchinufd-i Plind, Plin'i
Hai, oecine, hai,
oectnd
Cite unul, cite doi, Masa-i Pusa Pentru ooL Vecineilor, Iugula' Plinii, Plina-i sttiichlnuta'
Si oe ooarta casei dddu buzna induntru
droaie de
clipa pe ginduri dacd..s6 stdtu ;'i;;;;i:-Muc in d'n'U "ii.i orimelsca invitatia' dar l;i lud numaidecit inima it';;tii; ui-u'"iiot"u pisi-1u' Elu cunolteau desigur mai el drumul sPre bucatarie' 6ine '-'- ta F. s"ara. Muc-se intr'lni cu batrina pe care vazuse
la fereastrd. Flmeia se uitd [a el incruntatd li-l intrebd ce oofteste.
"'""tI Ai chemat toala lumea la masd flamind. am venit li eu.
li' fiindca
sint tare
Bitrina rise qi'l inrebd: unde'vii, om ciudat?Toatd lumea $ieca eu -be dxtesc bucate numai pentru drdgulele mele de pisici' chem fi niscalva oaspeli mai le cind in cind din doat fi de prin vecini. 12
Atunci, Muc cel mic ii povesfi batrinei cil
de greu dusese dupd moartea pdrintelui sdu li o- rugd sd-i ingdduie sd mdnince fi el laolalt6 cu pisicile. Induiogatd
de trista lui poveste, femeid il pofti in casa qi-i dddu
sd
mdnlnce fi sd bea pe sdturate. Dupd ce prichindelul mai prinse puter,, ea i[ privi lung qi grdi, Muc, rdmii in slujba mea I N-o sd te ostene$ti prea
sa am griid de tine. Muc cel mic se invoi bucuros, cdci mincarea plsicilor ii era pe plac. Slujba erd uloar6, dar.ciudatd. Sta. pina Ahav[i avea doi cotoi Fi patru pisici. In fiecare di-
mult, iar eu
mineata, Muc cel mic Ie pieptana blana
p"-ojir"ur"p". Ci;d stap;a
si le dddea cu
de aclsd, Muc se
qriiea de pisici: [e punea strdchinule cu mincare' $i noap' tea le culca pe perine de mdtase pi Ie invelea cu macate de catifea.Stapina Ahavli avea$ciliva cdteii
alinta ca pe pisicile ei, pe care ar fi fost propriii ei copii. lvluc cel mic traia .aici tot atit
nul
le
ace$tia insd iubea de parcd
de singuratic ca li
in casa parinteascd: nu dadea ochi cu altcineva decit cu
incolo se invirtea ziulica toata numai intre vreme dus-o bine, mincare' cit ii treciini sl Disici. buia,'tai treaba, pulin6. Bdtrlna se ardla indeaiuns de mullumita de sluga ei. Pe zi ce trecea, pisicile deveneau insE tot inai zvapaiaG' se zbengiriau 5i zburdau Prin odai ca nilstdDlna
lui
te zAnatice, rdstumau tot ce le ie$ea in cale, sPdrgeau vase din cele mai frumoase; de cum simfeauinsa pe scara pasii stdDinel Ahavti, se ghemuiau pe perinu{ele lor li mi$cau din codita, ca 5i mm nimic nu s-ar fi intlmplat. La vederea harababurii din casa, stapina Ahavli se facea foc ;i arunca pe Muc' Degeaba cAuta el DarA, si toard vina id se dezvinovateasca. Mironositelor de pisici ea le dddea mai multa crezare decit iurdmintelor de nevinovd{ie ale uoei slugi.
nu-qi aflase norocul Muc cel mic eta tare mihnit nici de astd datd; se gindi sd paraseascd sluiba aceasta. lui v6zuse cit de amar lncd din cea dintii cAldtorie
f;r6 bani pi de aceea
hotdri s6-fi dobindeasca intr-un fel oarecare simbria, cdci st5pina Ahdvti de fdg6duit Fo fagadlia, dar de dat nu i-o dddea. Se gdsea in casa st6pinei Ahavli cdmard totdeauna incuiatd' in care Muc nir intrase
traiul
auzise de multe ori pe ,st6plnd-sd cotrobaind oe acolo si tare-ar fi wt Muc sd dtle ce taine ascunde' h"r.i. suiia si chibzuind cum s6-ii facd rost de- bani pen-tru drum. numai ce-i veni in minte cdmara cea terecatA' Nu .r-J"'. ii-tatn"itd acolo vreo comoara? Darula era bine zsvorita si nu era chip sd aiungi Ia comoard' lntr-'o dimlneala,dupd ce stdplnaAhavti plecd,de aasd' pe Muc pentru $i cdre il indrdgise un cdtelus vitreqit de ea Uunatlt"i tui-'it upucd pe bdiat cu dinlii de Flvari $ijncepu sa-l trdg6, de Parca i-ar fi fdcut semn sd se id dupd el' Muc' sd se ioace cu -ca(elu[ul, il urmd Aiunse "!-iiii'pia"Lu in odaia de culcare stdpinei Ahav{i' indintea,unei uiile oe care el n-o bdqase in seamd pina atunci' lJfa era lniredes"hisa. CaleluS-ul intra, Muc- dupa el'ti nu mica -ii tu cautd mirarea cind se trizi in incdperea fivnitd' ln ttgh.tele nici md de a;a ceva'-Straie "iL".ipti"i"ia. vechi, vase, care de care mai ndstrufnice, erau lmprd-stiate Deste tot. Mai cu osebirq ii atrase privirea un vas de cle{tdr tu izvoade me5teSugite. II ridicd, il intoarse pe toate p64ile'" dar. vail Vasul avea un cdpdc aiezdt ufor deasupra fl' oln nebdgare de seam6, Muc scdpa capacul care se t6cu Hndari. Bdiatul inlemni de spaim6. Soarta ii erd Pecetluit6' Trebuia sd fudd cir mdi qrabnic, dae6 nu voia cd batrina s6.l snopeasciin batai, lniinte de pleca, Muc iii arunca doar-doar gasi privirea spre lucrurile sl6pinei Ahavli ceva de trebuinld! Ochii se oprird asuPra unor conoutr mad, mari dc tot. Nu erau prea frumo5i, -dar pdpucii pe ii ut"u el in picioare se ldcuserd ferfeni[d; afar6 de "ur" ista, condurii il atrigeau Fi pmtru faptul c6 erau mari, qi niciodatd.
sj
16
el nad6iduid cd in felul acesta oamenii il vor socoti {l pe e[ un barbat in toatd firea. lpl zvirli cit colo vechii lui papuci li incalta condurii cei mari. lnf-un coll era rezemat un toiegel cu m6ciulia_ cd un cap de leu; stdtea acolo
zbughi drn camer6. Alergd spre oddita lui, iii imbracd mica feregea, sfinse mai tare turbanul mo$tenit de la tatdl sdu, {i dupd ce-Fi
fdrd nlci
lnfipse
intrebuin{are. ll IuE qi pe el
sdndtoasa cit il lineau ulild, djn ulild afdra din cetate, fugea,
in briu,
picioarele. Din casa
in
gi
1u6
[a
lugea mincind pdmintuli abia de-ii mai tragea, bietul de el, suflerul. De cind era nu alergase atil de
iLrte- il impingea
putere nevdzutE si ii era cu neputin(d sa se mal lucru curat cu condurii opreasca. i5i d6du seama cd nu zbura cu ei, nu altceva. Cercd in fel ;i chip sd se parcd
opreascd, dar
parcA ar
fi
in zadar. Deznidaiduit incepu sd strige, de
strunit ni$te cai Pm..- Ho... Prrr Ca prin farmec condurii se oprira' iar Muc se trinti' isrovit, Ia pAmint. Mult s-a mai bucurat Muc cel mic cu condurii luil pe urrna sale se Asadar, tot dobindise el ceva ali:sese cu un lucru care sd-l aiute in cdutareu n6lsqului. degrabd, tr,rpul Bucuros, dar sleit de puteri, Muc lui micut aveaun cap-nu glumd, 5i nu'i era u;or de loc sd si-l lina pe umeri. ln yis se arata prietenul lui, cdtelupul stdpinei Ahavli, cel careJ aiutase sd gaseasca conduriii se fdcea cd-i spune: inDragul meu Muc, nu qlii sd dai condurilor trebuintare cu fdlos' de ai sd te rdsucesti cu ei de trei ori p"-"t'"li"ii-"i-si zbori unde vrei; iai cu toiegelul ai sd gdsefti comori, cdci acolo unde se af[6 ascuns aur, -toie' ielui ciocdneste de trei ori in pdmint: iar acolo unde se ifla argint, numai de doua ori. Aga visd Mtrc cel mic. Clnd sa trezi ili amilti de visul 1ui nastrugnic $i se gindi sd facd incercare. Incalld condurii, ridicd piciorul 9i incepu sd se rAsuceasca pe c6lcli. Oricine ar incetca sa se invhteascd de trei ori in ;lr pe un cdlcii, incdl(at cu nifte asemenea ispravd Muc conduri uriaSi, nu s-ar mira cti n-a izbutit s-o faca dintr-o dat6; $i apoi, mai trebuie pus la socoteal6 qi capul lui greu, careJ trdgea ba intr-o part'e,
ba in alta.
S6rmamrl pitic cdzu de citeva ori cu nasul in pd' mint, dar nu se dddu bdtut, se mai apucd dat6, 9i lncd data de aceeapi treab6, pind ce izbuti. Se ini/irti apoi 18
'ri
l*' 6.
sfirleazd pe un cdlcii pi i;i dori sd ajungd undeva pe aproape, intr-un ora$ mare. Nici n-apuca bine sd-li ispraveasca gindul, cd se inal(d in vdzduh, pu$at eondurii ndzdrdvani, care visleau prln nori atit de iute. incit, pinA sa se dezmeticeascd, Muc se trezi intr-o piata intinsd, cu sumedenie de mullime de tarabe, printre care forfotea oameni. Colinda el incolo pi incoace, pina socoti cd mal
ca
cuminte s-o ia pe ulite mai neumblate, caci prin piatd, in inghesuialS, il cdlcau pe conduri ba unul, ba altul. Mai, mai sd-l dea gcamadd In invdlmd;eald, hangerul sau ascu(it lmpungea oamenii, aqa incit cu chiu cu vai prichindelul scdpd nebatut. Muc cel mic incepu sd chibzuiasca cum drept cd avea un toFi-ar putea agonisi citiva banug. iegel care ii descoperea comorile ascunse, dar cum s6 dea
el de un asemenea loc in care sd fie ingropat aur 9i argint? La nevoie, ar fi putut face pi altceva, sa-$i arate oamenilor
a;a sil ciptige bani; era insd prea_ mindru ci s-o fac6. Pind Ia urmd, tot de iuleala picioarelor sale isi (rduse aminte. Cu condurii n6zdrdvani ar putea s6-$i hotdri sa i5i zise el aqoniseasc6 cele de trebuin{d Socotind cd impdratul inire undeva tn slulbd ca ltafeta. .o astfel de slulbi mai bine ca din aceastd cetate platefte oricare altul, afla unde este palatul lui. Un siraier, cale porlile palatului, i[ intrebd pentru.ce-a statea deveghe veniu Auzindu-l pe Muc ca e in cdutarca unei sluibq il trimise la pdzitorul robilor. Muc ii spuse ;i acestuia, fErA zdbavd, p6sul lui: cum cd ar !'rea $i el sd intre in slulba, ca ;tafetd impdratului. Pazitorul robilor cdtd lung la el fdptura lui hazlie,
fi
5i
spuse,
Cu picioarele tale lungi de qchioapd, vrei sd sluietti ca ftafeta imparaiului? Piei din fala mea N-am chef sd-mi
pierd timpul cu toti zdnaticii
Muc cel mic sldrui insd, spunind cA gala sa se ia la intrecere cu cea mai bund stafeta impdrateascS, Vorbele lur ii pdrurd nespus de hazlii pazitorului de robi, care po-
runci cd, pind in searA, sA fie pregatit totul pentru intrecere. Dupd ce il duse pe Muc la bucdtdrie $i porunci sA se dea sd mdnince si sd bea pe saturdte, pdzitorul de robi se infdtifa imparatultii qi-i povesti despre crudatul orgulel gi despre cererea lui. lmpdratul, un om hitru, se bucurd cd pazitorul de robiil oprise pe Muc Ia curte-va avea astfel prileiul de-a petrece pu{in pe socoteala piticului. Porunci apoi sa se rinduiasc6 toate cele de trebuinF pe paiiltea din spatele palatului, pentru ca intreaga eurte sa poatA lua parte
-g la intrecere. Dupd ce ii mai aminti
datd s6-l ingriieasca bine pe pitig impdratul dadu de veste prinlilor $i prinfeselor de la curte desprealergarea care urrna sdaibilocinseara aceea. Aceqtia la rindul lor trimiserd vorbA curtenilor. Vestea se rAspindi indatd qi, cind se inserd, toatd curtea era adunaH, cu mic, cu mare, pe paji5tea unde fusese lndltata podin6, pentru ca lumea sd poat,i vedea cum aleargd piticu{ cel ldudaros. Imparatul se sui pe podina inconfurat de fin fi fitce-
le sale, iar Muc cel mic pd$i pe paiifte
qi facu
temenea in fala inalgmilor lor. Prichindelul fu tntimpinat cu chiote pi risete.NdstruEnica fdpturdl Un trup nevolnic, un cap mare, qalvari targi, un hanger lung infipt intr-un briu lat, picioare mici incdllate cu conduri uriagi cum sd nu te pufneascd
".'6atf
8ti.{ll -t-t-
w-?,qt
ljF.1i'F.r
risul la vederea lui. Dar Muc cel mic nu se fisticl de loc la auzul dsetelor. Mindru, rezemat in toiegelul saur i$i aftepta potrivnicul. Dupd dorinla lui Muq pazitorul de robi alesese pentru intrecere pe cel mai bun alergdtor al imParatului. Acesta se inf6!i;6 de asemenea pe pdiiite tl amindoi, Muc $i alergdtorul, stateau $iaiteptau semnalul de pornire. Potrlvit rtrrduielli, cind prin(esa Amarla rldic6 vdlul, amindoi zvicnird din loc, pomind de'a lungul paiigtel ca doud sdgeg slobozite din acelaqi arc. La lnceput, Muc fu intrecut cu mult de potrivnicul lui, apoi insii, cu conduril sai zburatori, il aiunse din urma cit ai elipi dtn ochi. il intrecu Ft alunse la tlnt6
in vreme ce celalalt se apropia, giftind. Privitofit furd cuprinqi de mare mirarei se a$ternu ticere adincdi abia cind impdratul incepu sE batd din palme, mullimea izbucni in chiote $i strigate: oTrdiascd Muc cel mic, invingdton:ll" Muc cel mic fu adus in fap impdratului. fuuncindu-se la picioarele acestuia, el il rug6, tal Am filcut
dinaintealuminatei tale fete numai o "lndl(imea incercare meptegugulul meu, Binevoie$te ingddui sE mi se dea o sluiba de qtafeti Ia curtea indllimii talel' lmpEratul grdi:,Muc, tu.veifi $tafeta mea de frunte; vei sta aproape de impdratul tAu, vet pri. ml simbrie sutil de galbeni pe an vei minca la masE cu cei mal de seama slulitorl ai meln
Muc qel mic crezu cd de astd data ig gdsise norocul. Era pltn de voie bund. Se bucura de mare trecere la im.
parat, cdci indeplinea treburile cele mai tainice li mai grabnice $lpetoate le la capdt cumultdgriiagcu nespusA repeziclune.
Ceilalu sluiitorl ai impEratului nuJ vedeau insd cu ocfu buni nu Ie pldcea sd impartd bundvoinla stapinului cu un pitic care nu Ftia altceva decit sd alerge. Puneau la cale tot felul de uneltiri impotrlva lui, dar toate dddeau gre$, cdci impilratul ardta incredere nemdrginitd celei dintii ptafete ale sale care-i ducea toate ve$ile de tain6. (La asemenea inalta cinstire aiunsese Muc,)
Muc ;tia despre toate aceste uneltiri. dar avea inimA prea blinda ca sd se r6zbunq chibzuia cum sd se facd mai folositor dusmanilor sdi, pentru ca ei sdJ indrdqeascd,
qi aduse aminte de toiegel, de care, in prea maiea sa lericire. ultase, DacE ar afla comoar6, isi zicea Muc.
curtenii ar line mai mult la el. Auzise $optiidu_se de mai multe. ori cA .pe wemuri, cind ndvdlisert du$manii tn tard, tatal lmparatului $i-ar fi ingropat multe din iomorile iale. se mai spunea ca bariiul' pur""r-- ai"--"rli-Iuir,j lara apuca destEinuiascd fiului sdu unde era tainita Ior. De atunci, Muc nu mai pleca far6 toieqel. naddiduirid cA intr-o zi avea sE dea de locul unde sd afla aicunsa
comoara batrinului imParat. lntr-o seard, plimbindu'se prin grddina Palatulul. aiunse departe, intr-un coif razlel
Ei,
deodatd,
simti cA toiegelul ii salta in minil 5i Prinde sd cio-
cdneasctl de trei ori in pdmint, PricePu numalJe-
despre ce era vorba. Scoase hangerul, cresta cu
cit
el pomii dimPreiur' ca
sd
cunoasca Iocul, Ft se luriid inapol spre Palaq fAcu rost
de
cazma $i a$epta sa
se innopteze.
Comoara ii dddu ins6 mult de furca lui Muc cel mtc Bratele lui erau firave, iar cazmaua mare $i greai qe groapa sdpase de abia truda, de duoa doi.ra ceasuri
sffrsit, cazmaua se izbi de ceva tareli.se auzl un zdngEnit' Muc incepu sa sape.mai iute' mdl lnotf' iit. oina dddu de un capac mare, de tier' Atuncl cobon in oroaoa s{ vadd ce se ascunde sub capac $l gasl
a"i-"oU.l"
galbeni. Dar cr: slabelel.puteri n! "' Dutu sA ridice oala, a5a cd i;i umplu mai iilii -buzunarele lacu aalbeni, vtii Ft in briu, puse $i in mica lui teregea'putu cind-din ea leqatura plind cu aurr pecare aDid
8liJ""ti"i ct
s.o ia fur soinare.-Acoperi la urmd cu griid ce-mai ramas'3' A"* noto" de conduri, cact altfet nu s-ar ft Putut urni
dln loc cu atita aur. Aiunse intr-o clipd la palat, se stre. curd in_ iatacul sau $i piti galberui sub pemele divanului. Muc cel mic era incredintat ca, stdpinind atlta banet, to[t dufmanil siti de Ia curte o's6l iie de acum inaintd cei mai buni prieteni. Cit de nestiutor in ale vietil era bietul Muc, crezlnd cd prietenii adevdrati prin dur se dobtnfqc- Vail Mat bine qi-ar fi gatit coirdurti de drum, $-ar fi luat in spinare bocceaua cu aur gi s-ar fi facui nevdzut.
Aurul pe careJ ddruia in dreapta sl ln stinda ii
pe cetlal{i curteni sEJ pizmuiascA si mai mult. Face bad falsi, zicea maiele bucdtar Ahuli.
fAeu
ll
ingeala Pe irnparaq
scri$nea Pitzitorul Ahmet.
de
robi
Dar du;manul siu cel mai aprig' vistiemicul care' data ddduse pesemne, nu iama
cu mina-i Prea
lungil
prin vistieria lmpardteascS'spu-
se Pe gleau,
un
ho1"
Se sfdtuira
cu totii
$i'
lntr-o bund z! Korhu6 marcle pahdrnic, se tutfa|i$a mihnit Ia impdrat. Amaracirnea se citea pe fafd, a|a ca impAra-
tul iI intreb6 de indat6 ce oe sullet.
are
Vai raspurse el, sint iare indurerat, cdci am plerdut bundvoinla $apinului meu. Ce vorbe sint astea, Korhup il lntreba imparatut' De cind n-am mai lasat sd strdluceasca soarele marinimt-
ei -- mele asupra ta?
paharnic li raspunse ca lrnpdratut il coplege;te cu.aur pe cdpbtenia gtafetelor, iar preacredincio;ilor sdi sfetnici nu le mai aratd milostivirea sa. Mult se minuna impEratul la auzul dstor vorbe 9i po' runci sa se dea seama indati despre lalbenii pe care-i
U*"td
*:tn,;
imparle Muc in dreapta lnstinga. Uneltitoriiiistrecurara lesne in minte bdnuiala cd Muc ar fi furat aurul din vistieria tdrii. lqa ceva se brodea de minune pentru vistiemiq cdci nu-i prea pldcea sd dea socoteala de banii vistieriet. lrnpd. r6tu[ porunci ca Muc sd fie urmffit in tainil, spre a fi prins asupra faptului, ln noaptea ce urmd acestei zile, Mue lud cazmaua-aun:lscosera pe sfirqite din pricina ddrniciei sale grddina palatului,. spre comoara si se fririfi
.r.':!,9_fxs*1
iriill:l!&f rr :,
idinuitA. Strd.ierii,
cu
fi il
in
frunte
marele bucdtar Ahuli cu vistiernicul Arha{, urmarir6 pas cu Pas {i'
in clipa cind lua
galbeni din oald qi iqi umplea feregeaua, se ndpustirA asu'
pra lui,
ll legari zdravin
qi-[ duserd infala impdra-
tului. lmpdratul, nemultu-
mit fiindcdl
trezisera din somn, intimPlnd Plin de
minie pe cea dintii qtafetd sa $t ii puse bietului Muc tot felul de inrebad. La picloarele lmPdratului z6cea oala dezgropatd, cazmaua 5i feregeaua. pftnA cu str6ierji l-au vdzut aur. Vistiemicul ipuse ca atit el, cit oala ln p6rnlnt' oe Muc cum se trudea sd inqroape -Muc dacd adevdratd inpe intrebd lmpdratul il vinuhea ce se aduce {i ii ceru sdm6rturiseascd deunde anume luat aurul pe care voiasi-lingtoape in gradina' Muc cel mic, qUindu-se nevinovat' spuse cd el gasise ulcica cu aur in gradina gi c6 nu voia nicidecum s-o lnoroaoe. ci. dimDotriv6, s-o dezgroape. 'Li
iott cet de fala izbucnird intr-un ris cu hohote, dar lmpdratul se fdcu foc tn auzul icestor vorbe,
10
faF
shigi
acestei uriage neobrEzdri
tui Muc cet mic
Ai
Newednfcule, curn, dupd ce al fr:ral mal vrel sdJ $i min{l proste$te ti mif$av pe stApinul tiu? Vistiernlce Arha[ rdspundel Acest atn lipsegte din vistierla mea? VisUenrfcul ardtd cd lucn:l neindoielnlc. Ba, mai rnult, Eia dat deama cd lipse;te aur, nu de putlnd weme, din vistierla irnDArdteasca. Poate sil iure cd Muc este hotul. Imparatul poruncl ca Muc cel mlc sd fte terecat ln lanfurl 5i zvirlit in turr! lar vistiemicului lt dddu aunrl pen. uu aJ pune la loe tr vistierie. Vesel de rzbinda lui, Arhat pleca acas4 unde igi numilrd galbenii sclipitori; omul acestd
mirFv nu gasise
un
spuse ins6 niciodata nlmanui ca pe fundul oalei rdvap in cate era scrlsl
ndvdlit in tard. De aceea ascund aict "VrtfrnaEul pane din vlstierla mea. Blestemul irnparatesc sal aiunga pe cet care va gqsi aunrl qi nuJ va da de lndatd ftulut meul
Sadi lmparat."
ln temnita sa, Mue cel mic era frdmlntat de
ginduri
neqrei stia prLa bine cd cel careJ furd pe imparateosln'
dttia'moarte. totu$i nu voia sd dea in vileag fa{d de impdrat taina toiegelului. Vezi bine, se temea ca imparatul sd nul rdpeasca roiegelul $i condurii Din pAcate, condurii ndzdrAvani nu-i puteau veni intr-aiutor' caci' terecat
de rEsucit pe cdlcii nu doua zi, cind i se vesti insA osl'nda la moarte' se Dutea rAsucl. chibzui cd tot mal bine ar fi sa traiasca fdrd toiegelul fermecat decit sd-l pdstreze si sa moarai trimise vorbd imparatului cdJ roaqd si-i ingddute lntllnire tainicd fi ii dezvalui insugi' rile toiegelului sau. Mai intii' imp6ratul nuJ crezu, dar Muc fEqadui cd, de nu va fi omoril il va incerqa in tala
ln lanturi cum era. oricit s-ar fi zbatut,
Iui. lrnpEratul ii dddu cuvintul sau impardtesc cdJ va l6sa in viata dacE se adeveresc spusele lul fi porunci sa sF 'li galbeni, Muc. lui fara pdmint niSte ingroa'pe in 5tirea ceru apoi sa gdseascd galbenil cu toiegelul siu' Cit al clipt din ochi, toiegelul ciocdni de trei ori in pdmint -pe locul cu pricina $i numaidecit aurul fu scos la iveald. Impdratul inielese cd vistiernicul
it inqelase qi, dupd obiceiul
li
trimise un qtreang de mdtase, ca sd-fi fac6 singur seama. Cit despre Muc cel mic, ii spuse, drept ca !i-am fdgdduit viala, dar se pare cd nu stdpinelti numai taina acestui toiegel ti, dacd n-ai si mdrturiseiti de unde vine puterea ta de dlerga ca nimenl altul, vei rdmine intemnilar pind Ia sfitlitul vietii tale. Muc se sdturase de temnitd numai dupd singurd noapte petrecuta ln turn. De adeea ti marturisi lrnparaiului cd tot meftefugul sAu statea in condurii ndzdravani, fdra spune cE, pentru al folosi,era nevoie sd teinvirtegi de trei ori pe cdlcii. Impdratul fdcu Si el incercarei incdltd condurii $i numaideclt lud la goand prin grddind. fu
locului,
1t
fi dat orice sd se opreascd, dar nu cunoptea taina conduriIor, iar Muc cel mic, bucuros cd se poate r6zbuna, il l6sd sd fug6, sa fugd, pind tinta.
il
vAzu cdzind la pdmint fard mnoq-
Cind ipi veni in fire, impdrdtul se minie cumplit pe Muc cel mic, care il ldsase sa alerge pind era aproape
s5-si dea sufletul: Am fAgdduit sa re scot din temni(6 sA.ti las vidta, dar, dacd nu vrei sa fti spinzuat, sd piei din tara mea in doudsprezece ceasuri.
Porunci apoi ca toiegelul sd fie infriat, impreund cu
condurii, in vistieria
sa.
Mai s6rac ca oricind, Muc cel mic porni Ia drum,
blestemindu-li prostid cdreJ fdcuse sd tragd nddejde cd putea dobindi un loc de frunte la curtea impdrAteasc6.
Tara din care fusese gonit nu era pred intins6, afa c6' dup6 opt cedsuri, se afla peste hotare, dqi mergea tare qreu fdrd condurii lui dragi Treclnd hotarul, pdr6si drumul mare pentru se adinci intr-o Dddure deas6 unde voia sd trdiascd de atunci in' colo. ieparte de lume, cdci nespus il mai mihniserd
oamlnii. in inima pddurii gasi un loc pe placul s6u' un piriu limpede, siraiuit de smochini mari, umbrofi $i-o pajiqte cu iaiba moale care il imbia sd rdrnlnd acolo. 5e
irrni ios- hotarit sd stea asa, nemincat,
sa-si a{tepte sfir-
situl, Coblesit de aceste ginduri negre, Muc adomi' Cind ie trezi inia, foamea li dEdea ghes, si se gindi atunci
prea chinuitor sd mori de foame $i cd mai cuminte at fi sd caute primpreiur ceva de-ale
cd
gurii.
i[
In
pomul sub care
furase somnul zAri niite
smochine atit de frumoase, cd-i lasa gura apd. Se ucd ln pom, culese citeva
fi le
mincd
cu
pofta.
Apoi cobori spre ca sd-$i potoleascd
pirlu
setea. sPerie
Dar tare se mai cind ln oglinda apei iFi z6ri capul lmpodobit cu
doud urechi uriale li ru un nas gros qi lrrng. Uluit,
isi
apucd urechile cu miinile lunci. mai lunqi de un cot.
fi
intr-adevdr urechile erau
''"Llrechi ?e mdgarl lqa-mi Eebuie, striga e[ in$i
ciudat, cdci i-am dat norocului cu copita' caun-mdgarl' Se olimba incolo si incoace pe sub pomi pi, o'nd se fdcu iarasi foame. culesb din nou citeva smochine-altceva tot
nu iaruu dL mincare pe acolo. Dupd ce se sdturd de smoihine, Iui Muc ii veni ln minte ca ar putea sd-ii ascundd urechile sub turbanul sdu mare' ca sa nu arate att de caraqhios, Dar cind se pipdi la cap, i;i dddu seama ca urechilJcele lunqi pieriserd. Se indreptd ln grab6 spre pi.iu, pentru se n&edinla cd-i adevdratr i5i vdzu chipul sdu obisnuit, dintotdeauna; nasul cel lung Pi hid pierise $i e[. Acum, micul
Muc pricepu cum
s-au petrecut lucrurile: nasul
urechile
se lungiserd din
pricina smochinelor Pe care le luase din Pomul gel dintii, iar smochinele
din cel de al doilea Pom il lecuiserd; !i mai intelese cd soafla riilostiva ii ddruise din nou Putele prin care sd,5i dobindeascd fericirea. Culese deci din amindoi pomii atitea smo-
chine cite putea duce se lntoarse
gi
in tara Pe care
nu de mull ln cel dintii ttg care-i iesi pardsise
in cale
i;i
schimbd straiele ca sa nu-l cunoascd cineva $i meNe mai departe spre cetatea imptuateascd. Era tocmai wemea cind poamele incep sd dea in pirg. Muc cel mic ;tia cd mare[e bucdtar cumptud bucuros astfel de bundtdli pentru ospdturile lmp6rdtelti $i de aceea aiteptd
la portile
palatului. Nu trecu mult qi marele bucatar iesi in curte. Cerceta
|i ii
mdrfuriti negu+dtorilor adunali la po4ile palatului
cdzurd ochii pe co;ule1ul lui Muc. Ce trufandale spuse el. Cu sigurantd ca vor fi pe placul indltimii sale. Cit ceri pentru tot co;ulelul Muc cel mic ceru un pre[ potrivit ;i facurd tirgul.
Marele bucdtar dddu cosul unui rob gi plei6 pai departe. Pini una alta, Muc se idcu nevdzui, cdci se temea cd peste pulind vreme vlnzdtorul cdrui marfd era pricina nEpastei care avea sd dea peste capetele celor de la curte fi cautat $i osindit. La masd, irnpdratul se ardtA foarte vesel, nemaicontenind cu laudele pentru mincErile gustoase g6Ute de mapentru griia cu care $tia sA aleagd rele sdu bucdtar 53
r*:6md*ls .ffia,lsmil :l@&'
i$li ,;M| .,.,]* .,'tirlt
bundtdtile cele mai anevoie'de gdsit. Dar marele bucStar zimbea fudul, ttiind prea bine ce mai avea de adus [a masd' De aceea aruirca din I'lrfrrl buzelor doar clteva cuvinte -Ei. urma aleqeln sau, "Om trdi 5i-om vedealn sthnind iiimra orintes=elor. ln sfirsit porunci sd fie aduse smochinele. frumoiselq imbieto6rele smochine, care fi.rd intlm-
oinaie de toti cei de fatd cu uo
l"
"A-a-a-a Ce toapte slnt Ce gustoase se minuna lmpdratul' Bucdtare, e$ti un om iumitate, ai doblndit cu ptiso$nF
bundvointa mea
Souirind aceste vorbqlmpdratul-de felul sdu zgircit lmpd4i cu mlna lui smocfune me' urtf"l d. bunatali senilor. Fie"ate priinl qi prinl6sa primi sle doud, fiecare cite una pe- celelalte doamnE de onoaie, vi2ir qi iga regele [e puse dinaintea sa $i lncepu sd [e infr:lece cu Ihcomie.
Amarfa.
Var, tata' ce cludat aralil strigd deodatd prin{esa
Tofi privird cu mirare spre lrnparat: pe cap ii crescusera nist6 urechi urlas.e, iar nasul se lungise pind peste barbie SL uitard apoi unii Ia allii uimili' lnsPdimtntall cdci capetele tuturor erau gatite cu acestb podoabe ciudate' lesne de lnchipuit groaza de care fost cuprinsd chemati in graba tog vracii din cetate' care curtea. se imbulzira cu felurite hapuri $i atfii; dar urechile uriape si nasurile tot Docite rdmlneau. Un vraci incercd sd re@ze urechile unuia din prinli; zadamicd treabd, cdci ele crescurd pe datd la [oc.
ln
ascunzdtoarea unde
se pitise, Muc afld
despre
toate cele intimplate ta palat pi se hot6rl sa tr€acb la ac40
liune. Din banii luafi pe smochine, isi cumpard un vesnlnt ca de inva(ar, ifi lipi barb,l facutd din iar de capra si, astlel garit, de puteai sd iuri c; un cdrluar adevdrat. ie infagfd la palat cu un paner de smochjne in minj. Vraciul cel strdin ceru sd se ingiduie li lui sd dea o minj de aiutor celor cdzuli in nenorocire. Cuflenij il primird, fdr6 pred mult.i incredere. Muc dadu unuia din prinli sA m;nince_o smochin;
prin(Ul vdzu cd
si-minunel
pip6indu-$i urechile si nasul, acestea erau ca Fi mai indinte, de mdrime
obisnuitd. Atunci de mind De
1".i" J*'"ni* sdl lui ^-' Muc "
fdra sa spun6
vorbd,
il
lr'5
si se indreptd cu el spre ia-tacul sdu u'.sd ce dadea in victierie ii ii fdcu semn
urmeze. aici se atla comorile mele
."-ii dorelte inima, At"gu-'f"lai asta"rusinoasd ** 'V;;b;6
care
acestea
spuse impdratul' numdi scap;-md de pacostea
dat peste mine
ii
rnerserd la inimd
lui Muc^ cel mic
,i-i rastnar!- it utechi ca viersul cel mai dulce' lndatd
il;;-i;i
toiegelul .fermecat' "ond*ii prin incdpere, ptelacindu'se luare-aminLe
iaiitu
dar urnbla cu
;i
ce
ndzdrdvani
uimi! de comorile impdrdtesti. Cum ajunse insd Ia conduii sdi, ii inc6l(a iute, apucd roiegelul, i$i smulse barba calp6 li arEtd imp;ratului chipul cunoscut lui Muc cel prigonir de el. impErat mi$avl $6i el. Ai rasplatir cedinfa slugii tale prin nedreptate. Rdmii osindit sd porti roata vid{a uechile acestea slute, care s;-ti aminreasci in fiecare zi de Muc cel mic. $i, vorbind asdel, se rdsuci pe cdlcii, i;i dori in gind sd plece indatd_de acolo ;i nici n-apuc; impirarul s6 strige intr.aiutor cd Muc era deparle. 1i
De atunci, Muc iqi duce traiul pe meleagurile noasue, un trai lndestulat, dar singuratic, caci supdrat.pe oameni. hecut, Muc dobindit multa Dupd incercdrile prin care intplepciune li, cu toata infdgiarca lui neobi$nuilA, un om vrednic de laudd Ei nu de batiocurd. Aici se isprdvi istorisirea tatdlui meu. Imi pdru rdu cd md purtasem grosolan cu bunul pitic tata md ierta de doua parle pedepsei, care trebuia sE urmeze. Le'am vie{ii lui Muc minunata poveste mei sous si orietenilor 'indtaqit cu totii atit de mulg inclt nici unul n'a ,i l-uitt inai ris de el.-Ba, dimpotrivd, de atunci inainte l-am socotii vrednic de cinstire, fdclnd totdeauna in fd{a lui teme' nele adinci, de parc6 ar fi fost un cadiu sau un muttiu.
