UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE ADMINISTRATIVE CATEDRA RELAŢII INTERNAŢIONALE INTERNAŢIONALE
PROGRAMA pentru examen de admitere la masterat la Teoria Relaţiilor Internaţionale
AUTOR: Eşanu Eşanu Constantin, dr.hab., prof. univ.
Chişinău – 2010
I.
PRELIMINARII
Cursul de teorie a relaţiilor internaţionale este întocmit în corespundere cu planul de invatamint aprobat de Senatul USM şi cuprinde, prelegeri, seminare şi lucru individual. Dobândirea independenţei Republicii Moldova din ultimul deceniu al sec. XX a pus în ordine de zi rezolvarea unui larg spectru de probleme de ordin extern. Rezolvarea acestor probleme ţine de mai mute cursuri cu un caracter teoretico-practic. În prezentul curs, accentele vor fi puse pe multitudinea de şcoli teoretice în analiza relaţiilor internaţionale. La etapa actuală nu este încă elaborată o teorie generală a relaţiilor internaţionale şi examinarea curentelor prin prisma unor standarde teoretico-metotologice internaţionale, este o practică acceptată pe larg în întreaga lume. II. OBIECTIVELE GENERALE / STANDARD ALE DISCIPLINEI
Scopul cursului de faţă va fi direcţionat spre studierea tezelor de bază ale celor mai influenţate teorii ale relaţiilor internaţionale. Acest scop va fi îndeplinit prin rezolvarea unui şir de sarcini între care menţionăm: -analiza comparativă a abordărilor şcolilor contemporane a diferitor probleme ale relaţiilor internaţionale; -analiza poziţiilor tari şi a vulnerabilităţilor diferitor teorii a relaţiilor internaţionale: -fixarea unor limite de utilizare (funcţionale, regionale. etc.) a fiecăreia din teoriile precăutate. La nivel de cunoaştere şi înţelegere Să determine obiectul de studiu al disciplinei “Teoria relaţiilor internaţionale”. Să definească conceptele de bază a disciplinii; Să determine şcolile şi curentele clasice şi contemporane în domeniul teoriei relaţiilor internaţionale; Să definească metodele de investigaţie în teoria relaţiilor internaţionale. La ni vel de aplicare Să clasifice subiectele relaţiilor internaţionale; Să delimiteze concepţiile conflictului şi războiului; Compararea teoriilor în relaţiile internaţionale; Delimitarea concepţiilor realismului şi liberalismului; Să se argumenteze influienţa tradiţiilor autoritare a statului asuora politicii externe Să explice concepţiile de studiere a personalităţii liderului statului Să argumenteze teoria cibernetică în adoptarea deciziilor; Să generalizeze factorii ce determină rolul opiniei publice în politica externă a statelor contemporane. La nivel de integrare Să stabilească locul teoriei relaţiilor internaţionale în contextul sistmului de ştiinţe socioumane; Să aprecieze rolul şi locul “elitelor” şi “grupele de presiune” în formarea cursurilor politicii externe; Să perceapă componentul socio-cultural; Să stabilească corelaţia naţiunilor: cultură politică, identitate şi mentalitate; Să propună soluţii de utilizare a opiniei publice în scopul aplanării crizei internaţionale; Să aprecieze deosebirile dintre generaţia, din perioada războiului şi acei care e lipsită de o ademenea practică;
Să stabilească rolul funcţilnal al organizaţiilor internaţionale;
IV. TEMATICA a) Nr. 1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
Tematica orelor la curs / prelegeri Tema Introducere în Teoria relaţiilor internaţionale Metodologia şi metodele în Teoria relaţiilor internaţionale Tradiţiile şi paradigmele în Teoria relaţiilor internaţionale Discuţiile despre postulatele paradigmelor Particularităţile teoriilor “generale” în teoria relaţiilor internaţionale Legităţile relaţiilor internaţionale Sistemul internaţional Mediul sistemelor de relaţii internaţionale Factorul forţei militare în relaţiile internaţionale Bazele sociale ale ordinii internaţionale Actorii de relaţii internaţionale Scopurile şi mijloacele subiectelor de relaţii internaţionale Interesele naţionale în TRI Problemele securităţii: discuţii teoretice, aspectul instituţional Problemele reglementării juridice a relaţiilor internaţionale Dimensiunea etică a relaţiilor internaţionale
b) Tematica orelor la seminar
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
Tema Teoria relaţiilor internaţionale ca obiect de studiu Metode de cercetare şi analiză în teoria relaţiilor internaţionale Conceptele şi paradigme în relaţiile internaţionale Teorii în Relaţiile Internaţionale Interesul naţional: noţiune, structură, rolul politic şi metodologic Sistemul internaţional: cadru general, unităţi în sistem, structura sistemului şi reguli majore ale sistemului internaţional Bazele sociale ale Ordinii internaţionale: elemente predictive p-u noua ordine internaţională Actorii relaţiilor internaţionali. Scopurile şi mijloacele subiecţilor RI Semnificaţia puterii în relaţiile internaţionale Securitatea internaţională Conflictele şi colaborarea în RI Problema reglementării juridice a RI. Dimensiunea etică şi morală a Relaţiilor Internaţionale Rolul informaţiei în RI
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI -
-
Obiectivele de referinţă să definească conceptul de relaţii internaţionale ; să identifice /determine factorii dominanţi care contribuie la formarea politicii sa estimeze abordările clasice sau tradiţionale ale relaţiilor internaţionale
- sa definească noţiunile de metodă, metodolodie şi abordări metodologice - să compare metodele de analiza a situaţiei şi metodele explicative; sa elucideze esenta metodelor de pronosticare - sa estimeze impactul analizei proceselor de adoptare a deciziilor în politica externă
să definească noţiunea de paradigma sa compare varietatea tradiţiilor clasice cu cele clasice în viziunea principalelor reprezentanţi ai relaţiilor internaţionale să estimeze principalele teorii a relaţiile internaţionale – clasică, liberalo-idealistă, radicalistă (marxistă) şi actualitatea lor la etapa contemporană. -
Conţinuturi I. TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE Esenţa şi formele de manifestare ale relaţiilor internaţionale. Conceptul de relaţii internaţionale. Diversitatea tratărilor (R. Aron, G. Rosenau, D. Singer, M. Merli etc). Factorii dominanţi care contribuie la formarea politicii. Caracterul interdisciplinar al teoriei relaţiilor internaţionale. Relaţiile internaţionale în istoria gândirii social-politice. Abordările clasice sau tradiţionale ale relaţiilor internaţionale (N. Machiavelli, T. Hobbes, E. De Vattele, K. von Klauzevitz etc.). II. METODOLOGIA ŞI METODELE ÎN TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE Importanţa, rolul şi seminificaţia metodei în cercetarea relaţiilor internaţionale. Abordările metodologice ale ştiinţei politice (R. Aron, G. Morghentau, Hedley Bull, etc). Metodele de analiză a situaţiei (observarea, studierea documentelor, compararea). Metodele explicative (content-analiză, ivent-analiză, analiza factorilor cognitivi, experimentul). Metodele de pronosticare (metoda delfică, alcătuirea scenariilor, abordarea sistemică, modelarea). Analiza proceselor de adoptare a deciziilor. M. Weber. “Individualismul metodologic”. Cele patru abordări de bază ale lui F. Braiar şi M.R. Djalili. Teoria jocurilor.
III. TRADIŢIILE ŞI PARADIGMELE ÎN TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. Tucidide “istoria razboiului peloponesiac” (sec.v i.e.n.). Traditiile clasice prezentate in conditiile lui N.Machiavelli, T.Hobbes, E. de Vattele, K.von Klauzevitz etc.Teoria echilibrului politic ca varietate a tradiţiei clsice susţinută de Spinoza, Hume. Formarea altei tradiţii paralel cu cea clasică – cea europeană legată de filosofia stoicilor F.de Vitoria, Hugo Groţius, I. Cant. Tradiţiile principale teoretice în ştiinţa despre relaţiile internaţionale – clasică, liberaloidealistă, radicalistă (marxistă) şi actualitatea lor la etapa contemporană.
IV. DISCUŢIILE DESPRE POSTULATELE PARADIGMELOR. - sa definească noţiunile „ realism Prima mare discuţie dintre realişti şi idealişti (despre actorii politic”,„liberalism”, neorealism”, şi natura relaţiilor internaţionale, scopurile şi mijloacele,
„neoliberalism” - să delimiteze discuţiile dintre realişti şi idealişti (despre actorii şi natura relaţiilor internaţionale, scopurile şi mijloacele, procesele şi viitorul). - să aprecieze Importanţa interesului naţional şi a forţei pentru a înţelege schimbările pe arena internaţională. - să determine legitatile şi principiile de bază ale relaţiilor internaţionale - să identifice criteriile structuralfuncţionale şi spaţial-temporale ale relaţiilor internaţionale - să estimeze continutul şi formele de manifestare a legităţilor relaţiilor internaţionale
- să definească noţiunea de sistem şi să elucideze abordările teoretice din teoria relaţiilor internaţionale - să identifice principalele clasificări şi tipologia sistemelor internaţionale. - să estimeze legile de funcţionare şi transformare a sistemelor internaţionale.
procesele şi viitorul). Discuţia din anii 50-60 despre problemele metodologice şi a 3-ia discuţie din anii 70-80 despre rolul statului ca actor al relaţiilor internaţionale. Importanţa interesului naţional şi a forţei pentru a înţelege schimbările pe arena internaţională.
V. LEGITĂŢILE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. Legităţile şi principiile de bază ale relaţiilor internaţionale. Concepţiile lui B. Rasset şi H. Starr, R. Aron, J. Huntzinger, J.-B. Durosele. Conţinutul şi formele de manifestare a legităţilor relaţiilor internaţionale. Tipologia legităţilor relaţiilor internaţionale. Criteriile structural-funcţionale şi spaţial-temporale ale relaţiilor internaţionale.
VI. SISTEMUL INTERNAŢIONAL. Particularităţile şi direcţiile de bază ale abordării sistemice a relaţiilor internaţionale (D. Easton, T. Parsons, L. fon Bertalanffy). Sistem internaţional ca sistem social. Abordările istorico-tradiţionale, istorico-sociologice (R. Aron, M. Kaplan, R. Rosecrance, etc), euristice, empirice şi mixte (B. Korani).Tipologizarea istorică a sistemelor internaţionale (R. Rosecrance, E. Luard). Sistemul internaţional planetar (Ph. Braillard, M.-R. Djalili). Sisteme internaţionale stabile şi nestabile (S. Hoffmann). Sisteme internaţionale: bipolar, multipolar, echilibrului de forţă. Tipologizarea lui M. Kaplan: “sistemul veto-lui universal”, “sistemul balanţei de forţe” “sistemul bipolar flexibil”, “sistemul bipolar rigid”, “sistemul universal”, “sistemul ierarhic”. Legile de funcţionare şi transformare a sistemelor internaţionale. Dimensiunile structurale ale sistemelor internaţionale (R. Aron). Caracteristicile struturale ale lui J.P. Derriennic. “Regulile” de stabilitate ale sistemelor bipolare şi multipolare (M. Kaplan). Corelaţia dintre polaritate şi stabilitate a sistemelor internaţionale (D. Singer, K. Doich).
VII. - să distingă particularităţile mediul sistemului de relaţii internaţionale. - să compare interpretările cu privire la interacţiunea civilizaţiei
MEDIUL SISTEMELOR INTERNAŢIONALE
DE
RELAŢII
Particularităţile mediului. Mediul social. Caracteristicile civilizaţiei mondiale la etapa contemporană. Abordările teoretice ale civilizaţiei (A. Fergusson, E.Durkheim, M. Moss, O. Spengler, A. Toinbi).Interpretările cu privire la interacţiunea civilizaţiei şi culturii (E. Durkheim, M. Weber,
şi culturii. - să estimeze rolul geopoliticii în teoria relaţiilor internaţionale elucidînd predecesorii geopoliticii
- să definească noţiunea de “ forţă militară” şi să enumere factorii instaurării ei. - să delimiteze cauzele furnizării armamentului şi comerţul cu armele în comparaţie cu problema securităţii şi controlului asupra armamentului - să estimeze rolul forţei militare în politica mondială după falimentul sistemului comunist din Europa
T. Parsons, R. Aron). Mediul intrasocial. Rolul geopoliticii în teoria relaţiilor internaţionale. Predecesorii geopoliticii (Herodot, Aristotel, N. Machiavelli, J. Boden). Evoluţia conceptuală a geopoliticii (R. Cellen, F. Ratzel, K. Haushoffer, H.D. Makkinder, A.T. Mehen, H. Spykmen, etc). Elementele tradiţionale ale geopoliticii (P. Gallois). Problema geopoliticii la etapa actuală.
VIII. FACTORUL FORŢEI MILITARE ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. Rolul forţei militare în condiţiile sistemului bipolar şi parităţii strategice.Paritatea strategică şi controlul asupra armamentului. Rolul forţei militare în politica mondială după falimentul sistemului comunist din Europa. Problema securităţii şi controlului asupra armamentului. Furnizarea armamentului şi comerţul cu armele. Problema crimelor organizate, biznesul cu drogurile şi terorismul.
IX. BAZELE SOCIALE ALE ORDINII INTERNAŢIONALE Definirea ordinii internaţionale (Franc T., Hoffmann S., - să definească şi să distingă Yaspers K.). Dimensiunile orizontale, verticale, funcţionale. noţiunile de « ordine socială », Tipurile istorice ale ordinii internaţionale. Efectele Tratatului « ordine internaţională », « ordine de la Westfalia (1648); Congresului de la Viena (1815). Dimensiunea ideologică (S. Hoffmann). Modelele “stării de mondială ». - să delimiteze tipurile istorice ale război” şi “păcii nesigure” sau “ordinii nerespectate” ordinii internaţionale şi (Tucidide, N. Machiavelli, I. Kant, H. Hegel). Ordinea internaţională postbelică. Particularităţile acesteia (ONU, particularităţile ordinii “războiul rece”, “centrul” şi “periferiile”. Particularităţile internaţionale postbelice. - să estimeze particularităţile ordinii internaţionale la etapa contemporană. Abordările ordinii internaţionale la etapa politologice şi sociologice (G.H. Şahnazarov, L. Leyton). actuală şi să proiecteze Mecanismele de funcţionare a ordinii internaţionale. mecanismele de funcţionare a ordinii internaţionale. X. ACTORII RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. - să definească noţiunea de « actor » în viziunea teoreticienilor relaţiilor internaţionale. - să explice particularităţile principalilor actori ai relaţiilor internaţionale. - să stabilească rolul şi esenţa actorilor relaţiilor internaţionale.
Definirea actorului (B. Rassett, H. Starr).Tipologizarea actorilor internaţionali. Abordările realismului politic cu privire la actori. Rolul şi esenţa statului ca subiect al relaţiilor internaţionale. Geneza şi funcţiile statului. Formele istorice ale statului. Constituirea identităţii naţionale. Caracteristicile supraputerii şi rolul ei în relaţiile internaţionale. Puteri mijlocii. Microstate. Participanţii nonguvernamentali ai relaţiilor internaţionale. Organizaţiile internaţionale interguvernamentale Tipologizarea OII: universale, interregionale, regionale, subregionale, economice, militaro-politice, finanicare, etc. Alţi actori internaţionali: mişcările - de eliberare naţională, iredentiste,
separatiste; organizaţiile teroriste şi unele persoane.
XI. SCOPURILE ŞI MIJLOACELE SUBIECŢILOR DE RELAŢII INTERNAŢIONALE Interese naţionale obiective, virtuale şi subiective; principale - să definească noţiunile de şi secundare, etc. Mijloacele şi strategiile subiecţilor « scopuri», « strategii şi tactici a relaţiilor internaţionale. Corelaţia dintre mijloace şi strategii. actorilor internaţionali ». Specificitatea şi tipologia mijloacelor de relaţii - să compare abordările atributive internaţionale. Esenţa şi semnificaţia strategiilor în relaţiile şi behavioriste ale conceptului de internaţionale. Abordările atributive şi behavioriste ale putere în relaţiile internaţionale. conceptului de putere în relaţiile internaţionale. Diferenţa Diferenţa dintre putere şi influenţă dintre putere şi influenţă în relaţiile internaţionale Potenţialul în relaţiile internaţionale de stat şi structura lui. Abordarea structuralistă a puterii (R. - să evalueze corelaţia dintre Kooohein, G. Nai). Corelaţia dintre factorul economic extern factorul economic extern şi şi influenţa pe arena mondială. Conceptul de “putere influenţa pe arena mondială. structurală” şi esenţa lui (B. Badi, M.-K. Smutz). - să interpreteze esenţa şi semnificaţia strategiilor în relaţiile XII. INTERESELE NAŢIONALE ÎN RELAŢIILE internaţionale INTERNAŢIONALE Discuţiile despre utilizarea şi conţinutul noţiunii “interes naţional”. H.Morgentau despre conţinutul noţiunii. - să definească noţiunile de « Conţinutul discuţiilor despre folosirea noţiunii “interes interes naţional », « interes naţional”. Criteriile şi structura interesului naţional. Despre politic », « interese naţionale de elementul inconştient în structura interesului naţional. Globalizarea şi interesul naţional. stat » să delimiteze criteriile şi XIII. PROBLEMELE SECURITĂŢII: DISCUŢII structura interesului naţional - să estimeze impactul globalizării TEORETICE, ASPECTUL INSTITUŢIONAL. asupra interesului naţional. Discursurile despre ordinea internaţională. Bipolarismul şi - să numească principalii ameninţarea reciprocă: epistema câmpului de securitate. reprezentanţi ai paradigmelor RI şi Aspectele securităţii: sfârşitul bipolarismului; sfârşitul viziunea lor privitor la securitatea conflictelor? Dezintegrarea Est-ului şi fragmentarea Sud-ului. internaţională. Consecinţele implementării sistemului de ameninţare - să argumenteze importanţa reciprocă în câmpul securităţii. Amplificarea câmpului de politicii externe în procesul securitate: interpretarea securităţii interne şi externe. instruirii noii ordini mondiale. - să evalueze consecinţele implementării sistemului de XIV. PROBLEMA REGLEMENTĂRII JURIDICE A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE ameninţare reciprocă în câmpul securităţii Formele istorice şi particularităţile rolului reglator al dreptului internaţional. Forma metafizică a dreptului internaţional. Principiul naţionalităţii. Dreptul internaţional - de delimiteze forma metafizică a antropomorfic. Dreptul internaţional contemporan. dreptului internaţional Principiile fundamentale ale dreptului internaţional. - să interpreteze principiile şi Funcţiile principiilor de drept internaţional. Doctrina funcţiile principiilor dreptului dreptului natural (Toma d’Aquino, Augustin, H. Groţius). internaţional. Clasificarea principiilor. Principiul respectării drepturilor şi - să estimeze rolul reglator al libertăţilor fundamentale ale omului. Dreptul umanitar dreptului internaţional internaţional. Corelaţia şi deosebirea dintre drept şi morală în relaţiile internaţionale.
- să distingă diversitatea tratării moralei internaţionale - să evidenţieze corelatia dintre morală şi politică şi să analizeze principiile moralei democratice - să estimeze eficacitatea normelor morale în relaţiile internaţionale
- sa distingă noţiunea de « colaborare » şi să distingă continutul şi formele colaborării internaţionale să distingă colaborarea diplomatică şi colaborarea în cadrul coaliţiilor de colaborare în domeniul militar, politic, economic. - să estimeze modalităţile de colaborare la etapa contemporană
XV . DIMENSIUNEA ETICĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE Diversitatea tratării moralei internaţionale (cultura confucionistă; cultura budist-induistă; religiile monoteiste: creştinismul şi islamismul; şcolile teoretice – M. Weber). Corelaţia dintre morală şi politică. Principiile moralei democratice. Accepţiunea moralei prin prisma idealismului politic (W. Wilson) şi realismului politic (G. Morgenthau, R. Aron). Eficacitatea normelor morale în relaţiile internaţionale. Procesul de socializare a relaţiilor internaţionale (D. Rosenau, S. Hoffmann). XVI. COLABORAREA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE Abordările de bază ale cercetării conflictelor internaţionale (“cercetarea strategică”, “cercetarea conflictului”, “cercetarea păcii”). Conflictul social (L.Kozer, K.Boulding, G.Berton). Abordarea structuralistă a genezei conflictului internaţional (K. Woltz). Clasificarea conflictelor internaţionale (F. Braillar, M.-R. Djalili). Mijloacele paşnice de soluţionare a conflictelor internaţionale. Negocierile diplomatice. Conţinutul şi formele colaborării internaţionale. Conceptul de colaborare internaţională (J.-P. Derriennic). XVII. CONFLICTELE POLITICE INTERNAŢIONALE: ESENŢĂ ŞI TIPOLOGIE
Particularităţile conflictelor internaţionale. Tipurile şi - să definească noţiunea de funcţiile conflictului. Conflictele şi crizele. Particularităţile « diferent » şi să facă distincţia şi funcţiile conflictelor în lumea bipolară. Reglementarea dintre conflict şi criză conflictelor., metodele tradiţionale şi procedurile internaţională. instituţionale. Particularităţile conflictelor noii generaţii. să distingă cauzele, Contextul general. Formele şi metodele de influienţare particularităţile şi etapele asupra evoluţiei conflictului, măsurile de preîntîmpinare şi conflictelor reglementarea paşnică a conflictelor. - să estimeze formele şi metodele de influienţare asupra evoluţiei conflictului, măsurile de preîntîmpinare şi reglementarea paşnică a conflictelor.
Literatura recomandată 1. B.Buzan Popoarele, statelele şi teama. O agendă pentru studii de securitate internaţionale în epoca de după războiul rece. Cartie. 2000. 2. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane. Chişinău 2003. 3. Fucuiama Francis. Sfîrşitul istoriei şi ultimul om.Bucureşti 1991. 4. Gh. Cojocaru. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Civitas. 2001.
5. H. Bull. Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială. Chişinău. Ştiinţa. 1998. 6. Hantington Samuel. Ordinea politică a societăţilor în schimbare. Iaşi 1999. 7. I. Evans, I. Newnhann. Dicţionar de relaţii internaţionale. Bucureşti 2001. 8. Iulia Moţoc. Teoria relaţiilor internaţionale. Bucureşti. 2001. 9. Martin Wight. Politica de putere. Ed. ARC 1998. 10. Mazilu Dumitru. Integrarea europeană. Bucureşti 2001. 11. Moldova şi integrarea europeană. Institutul de Politici Publici. Chişinău 2001. 12. Mondializarea dincolo de mituri. Bucureşti 2004. 13. Nica Constantin. Liberalismul şi societatea modernă. Noua Alternativă. Bucureşti 1995. 14. Petrovici I. Teoria noţiunilor. Iaşi. 1998. 15. Robert E Goodin, Hans Dieter Klingemann (coordonatori). Manual de ştiinţă politică. Polirom. 2005. 16. S. Hoffmann. Ianus şi Minerva. Eseuri asupra teoriei şi practicii internaţionale. Ştiinţa 1999. 17. St.Guzzini. Realism şi relaţiile internaţionale. Institutul european. 2000. 18. Tamaş Sergiu. Geopolitica. Bucureşti. 1995. 19. Vasquez John A. Classics of International Relations. – USA, 1996. 20. Богатуров А.Д., Плешаков К.В. Динамика международной стабильности. //МЭ и МО. – 1991. - №2. 21. Власть.государство и элиты в современном обществе. Сборник научных статей. Пермь 2005. 22. Дмитриева Г.К. Мораль и международные отношения. – М., 1991. 23. Международные отношения как объект изучения. – М., 1993. 24. Международные отношения: Социологические подходы. Под ред. Проф. Цыганкова – Москва-1998. 25. Моргачев С. Пространство, время и поле в мировой политике //МЭ и МО. 1989, №7. 26. Мурадян А.А. Буржуазные теории международной политики. – М., 1988. 27. Нестеренко А.Е. Потенциал ООН //Международная жизнь. 1990, №5. 28. Оружие и конфликты ХХ/ века. Круглый стол// МЖ.2001. №9-10. 29. Панарин А.С. Глобальное политическое прогнозирование – Москва -2000. 30. Пищик В. Европейская конституция и ее роль в валютной интеграции // МЭиМО – 2005, №1. с. 66-74. 31. Пляйс Я.А. О генезисе. Предмете и современном состоянии политической науки России // Вест. Моск. Ун-та, сер 12. политические науки -2005, №1. с.9 32. Система, структура и процесс развития современных международных отношений. – М., 1984. 33. Теория междун-ых отношений (Научный ред. профессор П.А. Цыганков). Москва. 2004. 34. Теория междун-ых отношений на рубеже столетий (под. ред. К.Смита)Москва. 2002. 35. Теория междун-ых отношений. Хрестоматия (Научный ред. профессор П.А. Цыганков) Москва 2002.