Cuprins
Capitolul 1 – Prezentarea judetului Maramures........................................................1 Maramures........................................................1 1.1 Asezare........................................... Asezare........................................................................ ......................................................... ......................................1 ..........1 1.2 Accesibilitate................................... Accesibilitate............................................................... ......................................................... ......................................3 .........3 1.3 Cadrul natural.............................................. natural........................................................................... ......................................................5 .........................5 1.4 Cadrul socio-economic..................................... socio-economic.................................................................. ................................................6 ...................6 1.5 Resurse turistice....................................... turistice.................................................................... .........................................................8 ............................8 1.6 Analiza echipamentelor turistice........................................................... turistice.....................................................................11 ..........11 1.6.1 Unitati de cazare............................................. cazare.......................................................................... ......................................11 .........11 1.6.2 Agrement........................................ Agrement..................................................................... ......................................................15 .........................15
Capitolul 1 - Prezentarea judeţului Maramures
Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa indiferenti. Versurile de mai jos, desi sunt putine ca numar, exprima foarte bine ceea ce este Maramuresul: Maramures mititel Multa dragoste-i in el. Maramures tara veche Cu oameni fara pereche.
1.1
Aşezare
Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarul, Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare. Municipiul Baia Mare este reşedinţă administrativă a acestui judeţ. Judeţul se învecinează în nord cu Ucraina, în est cu judeţul Suceava, în vest cu judeţul Satu Mare, la sud cu judeţele Cluj, Sălaj, Bistriţa Năsăud. Acest judeţ are o suprafaţă de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul ţării şi are o populaţie de 519.057 de locuitori (la 1 iulie 2003), reşedinţa fiind la Baia Mare.
2
Judeţul este situat în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ Maramureş este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de sud a Maramureşului Istoric) şi Ţara Codrului (partea de est), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Judeţul este bogat în elemente etnografice şi folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare. Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de la Borşa, Izvoarele şi Mogoşa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânţa. În acest judeţ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate. Datorită bogăţiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, paşuni întinse, păduri şi terenuri agricole, fauna şi flora, au făcut ca acest judeţ să fie locuit cu mii de ani în urmă.
Lista oraşelor din judeţul Maramureş: Baia Mare (în maghiară Nagybánya , în germană Frauenbach ) este reşedinţa judeţului Maramureş şi un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor Orientali. Sighetu Marmaţiei (colocvial Sighet , maghiară Máramarossziget colocvial Sziget , în traducere "Insula", germană Marmaroschsiget , ucraineană Сигіт Мармароський, Снгет, slovacă Syhoty) este un municipiu din judeţul Maramureş, Transilvania, România, foarte aproape de frontiera României cu Ucraina. Borşa, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Seini, Cavnic, Ulmeni, Maramureş, Săliştea de Sus, Dragomireşti, Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş. Populaţia este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), romi (1,3 %), germani (0,6 %) şi alte naţionalităţi. Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii Rodna şi Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai
înalt din Carpaţii Orientali - şi
zona vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş (1.300-1.800 m); 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi platouri
3
iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci şi terase. Locurile pitoreşti, aflate lângă oraşul Baia Sprie sunt vizitate de turişti datorită frumuseţii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Băiuţ şi Poiana Botizii. Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafaţă de 587.000 ha. Deasemenea se mai află şi opt rezervaţii naturale. Maramureşul a fost şi a rămas până astăzi unul dintre nucleele "tari" de civilizaţie şi habitat aparte în spaţiul geo-spiritual românesc. O călătorie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia, conferindu-le acea nobleţe dătătoare de har. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie, cultură şi geografie fără profesor. Nu trebuie decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce vă înconjoară. Natura se desfăşoară măiestroasă de jur împrejur, iar viaţa localnicilor , atât de liniştită dar atât de bogată, nu vă va lăsa indiferenţi.
1.2 Accesibilitate
Judeţul Maramureş oferă un număr de poteci marcate pentru trasee turistice în munţii ce domină zona Maramureşeană. Creasta principală - bandă roşie (Dealu Ştefăniţei-Şaua PietriiBătrâna-Rebra-Şaua Puzdrele-Galatu-Gârgălău, iar de aici spre sud în judeţul Bistriţa Năsăud, prin vârful Ineu până la Pasul Rotundu), punct albastru ( Borşa Complex-Puzdrele-Şaua Laptelui), triunghiu roşu (Borşa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), banda albastră (Borşa Complex-Cascada Cailor). Din creasta principală se întind alte poteci marcate, înspre sectoarele sudice şi estice ale masivului. Judeţul oferă atât turiştilor cât şi localnicilor diferite căi de transport: Drumur i. Judeţul Maramureş este străbătut de o reţea totală de drumuri de 612 km, 336 m împărţită astfel :
4
Drumuri naţionale 225 km, 918 m din care o reţea de 210 km şi 615 m pietruiţi sunt întreţinuţi
de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar oraşul Sighet 4 km 153 m. Drumuri judeţene 216
km 156 m, din care Administraţia judeţului întreţine o reţea pietruită de
201 km 456m. Drumuri comunale 170 km 262 m. Lungimea podurilor este
de 4.980,60 m repartizată astfel : poduri naţionale 2.114,70 m,
judeţene 1.962,35 m şi comunale 903.55 m. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi : • Câmpulung- Sighet – Carei • Sighet – Baia Mare • Beclean - Moisei Calea ferată .
Judetul Maramureş este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 131 km, din
care 92 km linii secundare simple şi 39 km linii înguste. Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam linia particulară Vişeu- Valea Babei. Itinerarii importante : Accelerate : Valea Vişeului, Dragoş – Vodă (Praga). Staţii importante :
Valea Vişeului, Dragoş Vodă, Sighet, Şugatag.
Căi de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferată (Timişoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucureşti-Jibou-Baia-Mare; Bucureşti-Sighetul Marmaţiei); drumuri naţionale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistriţa-Năsăud: DN 17C). Transport aerian Aeroportul Tăuţii-Măgherăuş (la 10 km de Baia Mare) deserveşte transporturile aeriene de mărfuri şi călători. Transport feroviar Regiunea este traversată de magistrala Satu Mare-Baia Mare-Bucureşti cu multiple ramificaţii. Tronsonul dintre Vişeul de Jos şi Salva prezintă o importanţă turistică mai deosebită (61 km) scurtând foarte mult drumul dintre Maramureş şi partea de nord a Transilvaniei. Transport rutier Existenţa mai multor noduri feroviare demonstrează intensitatea traficului în această regiune: Sighetul Marmaţiei, Baia Mare, Târgu Lăpuş. Majoritatea legăturilor cu judeţele învecinate se fac prin pasurile Şetref (817 m) şi Prislop (1416 m).
5
1.3Cadrul natural
Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând şi analizând fiecare cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifică lume de basm. Extracţia şi prelucrarea mineralelor neferoase, tăierea şi cioplirea în felurite forme a lemnului, creşterea animalelor, pomicultura, demonstrază preocupările în timp ale oamenilor acestor locuri. Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populară exprimat prin obiecte de arta, producţii folclorice autentice şi originale, obiceiuri şi datorii care au răzbatut prin istorie pană în zilele noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale şi antropice conferă Maramureşului atributul de zonă turistică de interes major. Resursele atractive ale reliefului: Maramureşul este un judeţ de munte şi dealuri, deşi părţile joase ale depresiunilor coboară la 135 m pe Someş la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudine sunt mari: Petrosul Rodnei cel mai inalt punct din judeţ(2.303m) domina Depresiunea Maramureşului cu peste 1.600m, iar varful Ignis
se
ridică
deasupra
Depresiunii
Baia
Mare
cu
peste
1.000m.
Cea mai mare parte a reliefului , 76%, aparţine Carpaţilor Orientali şi este reprezentata prin Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului, Carpaţii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramureşului. Urmeaza o zona depresionară, ca un culoar, sub lanţul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect de podiş. Ultimele unităţi aparţin dealurilor Someşului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podişul Someşan (Podişul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpaţilor Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus). Inalţimile mari ale munţilor, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, formaţiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rodnei), imprimă reliefului o tenta de bazar morfologic apreciată de multi turişti. Munţii sunt străbătuţi de numeroase văi (Vişeu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul cărora
6
turiştii pot urma trasee marcate şi drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si puţinele cabane turistice de la gura Pasului Buhăescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rodnei sunt favorabile practicării schiului. Încă din antichitate acest judeţ este cunoscut pentru exploatările de minereuri. Baia Mare, reşedinţa administrativă a judeţului, Baia Sprie, Cavnic şi Baia Borşa s-au dezvoltat având la baza mineritul. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din vechile tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare. Spre exemplu, cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle înalte, expresie a excepţionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdeşti (cu o turlă înaltă de 53 m), Rozavlea, Bogdan Vodă. Curţile caselor ţăranilor din Maramureş impresionează vizitatorii prin porţile monumentale din lemn, sculptate
cu
motive
reprezentând
viaţa
ce
formează
o
adevarată
dantelărie.
Turiştii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Valea Marei, Valea Izei, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Săpânţa, Borşa, sau un loc de popas.
1.4 Cadrul socio-economic
Exploatarea pădurilor şi industriile elementare derivate, pomicultura, păstoritul, creşterea animalelor, sunt principalele activitaţi economice ale judeţului Maramureş. Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă de 338.100 ha. Suprafaţa arabilă este de 37.528 ha, adica 11.09% din suprafaţa judeţului si 0,13% din suprafaţa totală a ţarii. Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 312 ha, adică 0,83%, iar mica proprietate 37.216 ha, adică 99,17%. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 3.555 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 1.459 ha, cu o producţie de 47.801 chint. fân (media la ha 32,7 chint.). Alte fâneţe cultivate ocupă 2.074 ha, cu o producţie de 36.406 chint. fân.
7
Plantele alimentare ocupă 5.730 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 5.188 ha, cu o producţie de 178.986 chint. (media la ha 34,5 chint.), în valoare de 22 mil. lei. Plantele industriale ocupă 555 ha. Din această suprafaţă cânepă ocupă 428 ha, cu o producţie de
1.513
chint.
fuior
(media
la
ha
3,5
chint.),
si
1.820
chint.
sămânţă.
Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (338.100 ha), ogoarele sterpe ocupă 6.676 ha. Fânetele naturale ocupa 48.583 ha, cu o producţie de 500.404 chint. (prod. medie la ha 10,3 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Industrie. 2 mori sistematice (Viseul de Sus), 1 fabrică de produse făinoase (Sighet), 1 moara de sare, 1 fabrica de gheată, 1 de basmale şi şaluri, 1 de tricotaje, 1 de carton ondulat si articole de hârtie (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Vişeul de Sus), 3 de tăbăcărie, 28 de cherestea, 2 de mobile curbate, 2 de perii şi de articole de lemn, 1 de maturi, 1 de cărămizi şi ţigle, 1 de nasturi şi 1 de şepci (toate la Sighet) şi 1 mina de sare la Ocna Şugatag. Menţionăm şi minele de aur şi argint ale Asociaţiei maramureşene de mine metalice (comuna Buteşti), precum şi mina de sare CAM de la Ocna –Şugatag. Majoritatea fabricilor de cherestea din judeţ aparţin Casei Autonome a Padurilor Statului. Cariere de argilă la Sighet, piatra calcar pentru fabricarea varului la Bisţra, piatra de moară la Glod, piatra de gresie la Viseul de Sus si Valea Viseului. La sate este dezvoltată industria casnică (covoare şi pânze de casă). Comerţ dezvoltat cu lemn, vite, piei şi fructe. Lemne de foc (fag) se exportă în Ungaria, (7.500-8.000 vagoane anual), lemne de construcţie (scânduri, grinzi şi alte semi-fabricate de lemn moale) se exporta în Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de stejar şi lemn pentru furnir se exportă în Danzig şi Anglia. Un articol special pentru export este lemnul de rezonanţă (de molid, cel mai bun din Europa). Exportul de fructe în anii buni ajunge pâna la 500 vagoane (20- 25 milioane lei). Judeţul importa cereale, alimente, textile şi materii prime necesare celor câteva fabrici de textile şi tricotaje din Sighet. Poşta, telegraf, telefon. În judeţul Maramureş. sunt 2 oficii P.T.T de stat (amândouă la Sighet) şi 23 oficii autorizate.
8
Oficii telefonice la: Sighet, Bacicoiul Mare, Bârsana, Borsa, Costiui, Cuhea, Dragomiresti, Leordina, Moisei, Ocna Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte, Rona deS, Rozavlea, Ruscova, Sapânta, Sacel, Strâmtura, Teceul Mic, Valea Viseului, Viseul de Sus. Staţiuni climatice, balneare, turism. Coştiui, staţiune balneară, Ocna- Şugatag, staţiune balneară, Breb, staţiune balneo-climatică, Suligul, ape ferasinoase şi bicarbonate, Borşa, staţiune balneară modestă, Botiza, staţiune balneară de interes local, Crăciuneşti, staţiune balneară modestă, în valea Tisei, la graniţa cu Ceho- Slovacia, Dragomireşti, staţiune balneară de interes local, situată pe valea Izei, Ieud, Valea- Vinului, Vişeulde-Sus.
1.5 Resurse turistice
Cetate naturală de străvechi aşezări omeneşti, pe care izvoarele scrise, vestitele diplome maramureşene, o amintesc pentru prima oară cu aproape 800 de ani în urmă, cele nescrise ale tradiţiei şi legendelor, o situează undeva în primele începuturi de formare a poporului romîn. Despre frumuseţile sale de neegalat şi oamenii săi minunaţi, despre trecutul zbuciumat ca şi despre viitorul luminos al Maramureşului, s-au scris şi se vor mai scrie nenumărate pagini, s-au dat şi se vor mai dă multe şi variate păreri, fiecare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiraţie. Una şi aceeaşi idee stăruie însă în toate descrierile asupra Maramureşului: asemănarea sa cu o cetate, imagine datorată zidurilor măreţe ale Carpaţilor, cînd prăpăstioase şi golaşe, cînd teşite şi îmbrăcate, de la poale pînă în vîrf, în haina întunecată a pădurilor, care o înconjură din toate părţile, încadrîndo, după limbajul folosit de geografi, în seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e prea uşor să pătrunzi în interiorul depresiunii maramureşene, căci porţile sale sînt puţine şi greu de străbătut. Totuşi, Maramureşul nu este izolat. El se leagă strîns de Transilvania şi de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul cărora îţi poţi da seama cum omul trecînd, nu o dată, peste obstacole de necrezut a înfrînt îndărătnicia naturii.
9
Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmaţiei prin cele peste 200 de monumente de arhitectura popularaă de la Borşa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanţa. Locurile pitoreşti, aflate langă oraşul Baia Sprie sunt vizitate de turişti datorită frumuseţii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special langă Baia Borsa, Vişeul de Sus, Baiuţ si Poiana Botizii. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare. Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de la Borsa, Izvoarele şi Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanţa. În acest judeţ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate.
Atracţii turistice Complexe muzeale din Maramureş Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă Muzeul Florean Muzeul de Mineralogie Baia Mare Muzeul Memorial Sighetu Marmaţiei Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare Monumente de arhitectura şi artă populară din Maramureş Centrul istoric Baia Mare Centrul istoric Sighetu Marmaţiei Turnul Ştefan
10
Biserici de lemn din Maramureş Biserici de lemn din Lăpuş Biserici de lemn din Chioar Cimitirul Vesel din Săpânţa Aşezăminte monahale din Maramureş Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Peri-Săpânţa Mănăstirea de la Moisei Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective. Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică. Traseul Bisericilor de lemn: Deseşti-Ieud-Bogdan Vodă-Bârsana -Giuleşi - Budeşti - FereştiVadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe ruta Sighetu Marmaţiei-Vadu Izei-Fereşti-Corneşti-CălineştiSârbi-Sat Şugatag Traseul meşteşugurilor populare (confecţionarea de lăzi de zestre, unelte şi obiecte de uz casnic, cruci sculptate şi pictate, ceramică populară, prelucrarea lânei şi a pieilor de animale s.a.): Deseşti Plopiş - Băiţa de sub Codru-Săpânţa-Vişeu de Jos-Sat Şugatag –Botiza-Fereşti-Călineşti. Turul staţiunilor balneo-climaterice : Ocna Şugata-Băile Cărbunari-Băile Dăneşti - BăileBotizaBăile Borşa. Hora de la Prislop : o serbare câmpenească şi festival de folclor ce reuneşte locuitori şi formaţii folclorice din judeţele: Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava în luna august în Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borşa. Maramureşul este regiunea care a păstrat, de zeci de generaţii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de muncă, de ciclurile vieţii, sărbători. Din lemn sunt executate artistic şi majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sărbători: ploşca naşilor pentru nuntă, prescurnicere sau pecetare,
11
adevărate sculpturi în miniatură, utilizate la imprimarea pe pâine specială pentru biserică şi cuminecatură. De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistică specială dar, încadrate perfect stilului arhitecturii tradiţionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe lângă crestături în formă de dinte de lup, şi celebrele frânghii dispuse pe braţele crucii, sau ca un colac marcând centrul de îmbinare al braţelor. Judeţul Maramureş reprezintă o zonă turistică aparte, care se oglindeşte in frumuseţea peisagistică sau staţiunile balneare, dar mai ales in elemente etnografice şi folclorice, arta populară fiind consevată intr-o formă specifică acestei zone:case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare. 1.6 Analiza echipamentelor turistice
1.6.1 Unitaţi de cazare
Unitaţi de cazare din judeţul Maramureş: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile, cabane, campinguri. Secţiunea cuprinde informaţii despre posibilităţile de cazare din diverse zone ale Maramureşului : Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Borşa, Tg Lapus, Baia Sprie, Cavnic, Budesti, Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu. Tbael 1.1 Unităţile de primire turistică, cu funcţiune de cazare turistică (număr unităţi) Hoteluri Hosteluri Pensiuni urbane Pensiuni rurale Moteluri Vile turistice Total
2004
2005
2006
2007
2008
1167 24 47 48 95 22
1664 25 210 492 139 36
1537 25 21 739 139 49
1716 95 465 990 181 92
1716 139 443 1001 171 103
1403
2566
2510
3539
3573
Sursa:Institutul Naţional de Statistică Din Tabelul 1.1. se poate observa că în perioada 2004-2008 a avut loc o creştere a numărului unităţilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 1403 la 3573 de unităţi,acest lucru fiind
12
rezultatul ,creşterii cererii pentru turism şi a interesului pentru devoltarea turismului cultural din acest judeţ în special. Tabel 2. Indicele de dinamică şi ritmul de creştere al numărului structurilor de cazare
Indicele dinamicii Ritmul creştere
2004
2005
2006
2007
2008
cu bază fixă cu bază în lanţ
1 0
182 182
178 97
252 140
254 100,96
cu de bază fixă cu bază în lanţ
0 0
82 82
78 -3
152 40
154 0,96
În urma analizei datelor din tabelul 1.2,cu privire la unitatile de primire turistică din anii 20042008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamică şi a ritmului de crşetere cu bază fixă a rezultat că unităţile de cazare sunt într-o continuă ascensiune,în timp ce în urma analizei cu ajutorul indicelui şi ritmului de creştere cu bază în lanţ se observă că în anul 2005 numărul unităţilor de cazare au crescut cu 82%,în anul 2006 au scăzut cu 3%,pentru ca în următorii doi ani să se înregistreze o creştere a acestora de 40 respectiv de 0,96%. 4000 3539 3573
3500 3000 2566 2510
2500 2000 1500
Structuri de cazare 1403
1000 500 0 2004 2005 2006 2007 2008
Fig 1. Numărul structurilor de cazare turistică în Judeţul Maramureş
Din fig.1.1 se poate observa că în perioada 2004-2008 a avut loc o creştere a numărului unităţilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 1403 la 3573 unităţi, acest lucru fiind rezultatul, creşterii cererii pentru turism şi a interesului pentru devoltarea turismului cultural din acest judeţ în special. Apoi, din cauza scăderii cererii pentru anumite tipuri de 13
unităţi de cazare şi a falimentării unora dintre acestea, concomitent cu apariţia unor unităţi de cazare pentru care există cerere mai mare, între anii 2005 şi 2006 se poate observa o scădere a numărului unităţilor de cazare în Judeţului Maramureş.
Tabelul 1.3 Capacitatea şi activitatea turistică în funcţiune (locuri-zile) 2004
2005
420345 525444 8071 9066 45338 56955 12782 65231 15608 176641 8052 8884 510196 842221 Sursa:Institutul Naţional de Statistică
Hoteluri Hosteluri Moteluri Pensiuni urbane Pensiuni rurale Vile turistice Total
2006
2007
2008
605576 9125 50735 102542 265196 17162 1050336
616338 15565 62489 132588 304419 21663 1153062
472137 34082 46854 122569 270784 26220 972646
Capacitatea turistică în anul 2004 a fost de 510196 locuri-zile.În următorii trei ani, respectiv 2005-2007, se observă o creştere de 642866 de locuri,pentru ca în anul 2008 capacitatea turistica totală a judeţului Maramureş să scadă pană la valoare de 972646 locuri. Capacitatea de cazare turistică diferă de la an la an fiind influenţată de cererea locurilor de cazare venită din partea turiştilor.
Tabel 4. Indicele de dinamică şi ritmul de creştere al numărului locurilor de cazare în funcţiune Indicele dinamicii Ritmul creştere
2004
2005
2006
2007
2008
cu bază fixă cu bază în lanţ
1 0
125 125
144 115
146 101
112 76
cu de bază fixă cu bază în lanţ
0 0
25 25
44 15
46 1
12 -24
14
În urma analizei datelor din tabelul 1.3,cu privire la capacitatea şi activitatea turistică în funcţiune din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamică şi a ritmului de crşetere cu bază fixă a rezultat că locurile de cazare faţă de anul 2004 sunt în creştere, în timp ce în urma analizei cu ajutorul indicelui şi ritmului de creştere cu bază în lanţ se observă că în anul 2005 numărul locurilor de cazare au crescut cu 25% faţă de anul 2004,în anul 2006 au scăzut cu 15% faţă de anul 2005,în anul 2007 se înregistrează o crestere a numarului locurilor de cazare cu doar un procent,pentru ca în urmăorul an număul acestora să scadă cu 24 de procente. Toate aceste modificăi fiind influenţate de cererea turistică.
1153062
1200000
1050336
972646
1000000 842221 800000 600000
Locuri în
510196
functiune 400000 200000 0 2004
2005
2006
2007
2008
Fig.2 Numărul locurilor de cazare în funcţiune în Judeţul Maramureş Din fig. 1.2. reiese că în perioada 2004-2007 a avut loc o creştere a numărului locurilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 510196 la 1153062 locuri ,iar în anul 2008 ca urmare a scăderii cererii pentru locurile de cazare se poate observa că numărul acestora a ajuns pana la 972646.
Tabel 1. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică existentă (locuri) Hoteluri Hosteluri
2004
2005
2006
2007
2008
1167 24
1664 25
1537 25
1716 95
1716 139
15
95 Moteluri 47 Pensiuni urbane Pensiuni rurale48 Vile turistice 22 1403 Total
139 210 492 36 2566
139 290 739 49 2779
181 465 990 92 3539
171 443 1001 103 3573
1.6.2 Agrement
Lacul de agrement Bodi – Mogosa, Maramureş Lacul Bodi – Mogosa, Maramureş, este situat pe raza administrativ-teritoriala a oraşului Baia Sprie, la o altitudine de peste 730 de metri. Lacul de agrement are o suprafaţă de patru hectare, iar potrivit
autorităţilor
sanitare
apa
acestuia
este
foarte
bună.
Baze de agrement din judeţul Maramureş Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere: Bazin de înot. Complex Hotelier Ambassador ****, Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere: Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Club. Centru de fitness şi intreţinere fizică. Complex Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere: Popas turistic. Centru pentru practicarea sporturilor de iarnă Paranord A.S. Baia Mare Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere: Servicii de recreere. Ştrandul municipal Baia Mare este situat in zona stadionului "Dealul Florilor", fiind în administrarea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Baia Mare. Baza de agrement nu este foarte bine intretinută, în aceasta nefiind făcute investiţii importante de ani buni. Comuna Ocna Şugatag beneficiază de un potenţial turistic valoros insuficient valorificat. Staţiunea Ocna Şugatag, care primeşte 25.000 de turişti anual, este situată la o altitudine de 500 m, având FACTORI NATURALI DE CURĂ : - ape minerale clorurosodice concentrate 16
- bioclimat sedativ de crutare (atmosfera este încărcată de ioni negativi benefici, datorită prezenţei pădurilor, livezilor şi lacurilor saline). Indicaţii terapeutice: - afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze şi poliartroze) - afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afecţiuni posttraumatice) - afecţiuni neurologice periferice - afecţiuni ginecologice Servicii şi oportunitaţi: Baza de tratament a staţiunii oferă două bazine şi trei vane cu ape minerale încălzite, instalaţii pentru fizioterapie, electroterapie şi termoterapie, sală de masaj şi gimnastică, instalaţii cu aerosoli, două bazine mari şi unul mic cu apă rece pentru băi şi aerohelioterapie. În zonă există o foarte bogată
şi
diversificată
pentru
toate
gusturile,
pretenţiile
şi
buzunarele.
Lacurile sărate: În zona Băilor Vechi se află lacurile antroposaline, repuse în circuitul turistic prin amenajarea zonei, devenind locul preferat pentru turiştii veniţi cu cortul. Se remarcă Lacul Gavril (30 metri adâncime, 2,35 hectare suprafată, cel mai mare lac antroposalin din România), care, în mod curios, păstrează la suprafată un strat de apă dulce în care trăiesc peşti, şi Tăul fără Fund (33 metri adâncime, cel mai adânc lac de aici). La malul Lacului Găvril, lângă Băile Vechi, a fost inaugurat în iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Sărat, cu terasă-restaurant, piscină cu apă sărată, iar pe malul lacului s-a amenajat o plajă cu duşuri, un ponton unde se închiriază bărci, hidrobiciclete şi ski-jet. La complex se închiriază şi ATV-uri, de toate mărimile pentru toate vârstele. Medicină naturistă: Complementar tratamentului din staţiune, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT oferă tratamente de medicină naturistă precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctură şi masaje speciale. Această zonă din Maramureş este cunoscută pentru iniţiativele locale ce valorifică resurse naturale precum plantele medicinale sau fructele de pădure. Remediile naturale produse din plantele
17
şi fructele de pădure recoltate din această regiune ecologic pură sunt vestite pentru creşterea forţei vitale şi pentru tratarea diverselor afecţiuni. Comuna Ocna Şugatag dispune de o reţea vasta de unităţi turistice complementare Staţiunii Balneoclimaterice, astfel: • Hoteluri 3 • Moteluri 1 • Cabane 2 • Pensiuni 24 Maramureşul este considerat de mulţi sufletul satului tipic romanesc. Cu aşezările sale pitoreşti, dealuri înverzite si campii pline de flori sălbatice, Maramureşul concentrează tot ceea ce inseamnă viaţa la ţară. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unică de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri şi ai unei vieţi mai simple. Maramureşul este o destinaţie unică, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grijă cultura, tradiţiile şi stilul de viată al ţăranului din vremuri trecute. Regiunea ţine locul unui testament al tradiţionalului, al unei ere romantice a simplităţii si a valorilor morale despre care în zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii noştrii. Puţine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile răman în aceleaşi sate ca şi stramoşii lor. Meştesugurile şi tradiţiile sunt transmise din generaţie în generaţie. Îmbracamintea ţesută manual este încă purtată cu mandrie. Biserica este în continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajută între ei. Viaţa in Maramureş este învăluită în mister. Vizitatorii lui străbat pasurile montane, coboară în văile însufleţite, unde tradiţiile rurale se dezvăluie în faţa lor ca un muzeu ce a prins viată, un peisaj ce este pe placul şi celui mai capricios călător.
BIBLIOGRAFIE
•
Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura Universitară, Bucureşti, 2007
18
•
Dodu P., Tehnici Operaţionale în Agenţia de Turism , Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2008 •
Dodu P., Tehnologie hotelieră – note de curs
•
Firoiu D., Peţan I., Gheorghe C., Turismul în Perspectiva Globalizării , Editura
Pro Universitaria, Bucureşti, 2008 •
Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului şi a Călătoriilor , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
•
Mihălcescu C., Bazele Informaticii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
•
Stănescu D., Voicu L.O., Sztruten G., Particularităţi Tehnologice în Serviciile de Alimentaţie , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
•
Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia Serviciilor Aplicaţii şi studii de caz , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
•
Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia Serviciilor Aplicaţii şi studii de caz , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
•
www.Magest.ro
•
S.c. Magest Turism S.R.L.,surse interne ale agenţiei.
•
www.mfinante.ro
19
