Tipuri Tipuri de regimuri politice- democraţie, totalitarism, autoritarism. Regimu Regimull politic politic repr reprez ezin intă tă
rapo raport rtul ul polit politic ic de domi domina nare re a soci societ etăţ ăţii, ii, expr exprim imăă multitudinea de forme în care acesta se manifestă, reuneşte ansamblul relaţiilor dintre formele sociale de conştientizare, organizare şi promovare a scopurilor ei. În Anticitate, principala concepţie privind tipologia formelor politice a fost dată de filozoful Aristotel. Această tipologie se regăseşte în trei categorii de bază! guvernarea de către o singură persoană, de către minoritate şi cea a ma"orităţii, fiecare categorie prezent#ndu-se sub forma monariei sau tiraniei, aristocraţiei sau oligariei $cei bogaţi deţin puterea, iar cei săraci sunt excluşi din viaţa politică% şi democraţiei sau politeia $regimul egalităţii%, aceste categorii acţion#nd în favoarea societăţii sau pentru sine. Aristotel analizează caracteristicile acestor tipuri de forme politice! tirania & tiranul acţionează în favoarea propriului interes, în cazul oligariei minoritatea acţionează în favoarea societăţii, democraţia & ma"oritatea acţionează în favoarea ma"orităţii şi nu în favoarea comunităţii. 'entru Aristotel democraţia este regimul săracilor, întruc#t cei bogaţi sunt mult mai puţini dec#t cei săraci. (ontes)uieu renunţă la g#ndirea aristotelică, pentru că el crede că regimul politic este un maria" între natură şi principiu. *l conservă existenţa sau sau absenţ absenţaa legii. legii. +egali +egalitat tatea ea este este supusă supusă legii legii în cazul cazul despot despotism ismulu uluii legea legea este este absentă. Autorul francez identifică c#te un principiu pentru fiecare regim! republica & virtutea & cei care conduc trebuie să aibă virtute, monaria & onoare, despotismul & oamenii sunt dominaţi de teamă. În zilele noastre însă, se disting disting urmatoarele tipuri de regimuri politice! - liberale! ce corespund societăţii occidentale- *(/+AT0/* *(/+AT0/* - totalitare! cărora le sunt proprii monopolul unui singur partid, ideologia de stat unică, intangibilă şi monopolul statului asupra întregii activităţi economice, sociale, educaţionale şi de cultură, totul este "udecat după criterii ideologice şi politice -autoritare! specifice noilor naţiuni, pe cale de a-şi defini structurile politice. Clasificarea regimurilor politice se raportează frecvent la următoarele criterii!
1% c#t de implicat este publicul în procesul de guvernare, ceea ce reprezintă dimensiunea participare & extindere 2% p#nă la ce punct masele se supun conducătorilor lor de frică sau din convingere, aceasta fiind dimensiunea constr#ngere & persuasiune 3% în ce măsu măsură ră sist sistem emul ul îi obli obligă gă pe guve guvern rnan anţiţi să refle reflect ctee valo valoril rilee mase maseii sau sau îi auto autoriz rizea ează ză să le omit omităă în nume numele le comu comuni nită tăţii ţii şi al valu valuril rilor or viit viitor orul ului ui,, cons constit titui uind nd dimensiunea ordine & reprezentativitate. emocraţie înseamnă 4guvernare de către popor5. /onstă din ecitate politică şi partic participa iparea rea tuturo tuturorr în proces procesul ul politic politic şi garant garantare areaa libert libertăţi ăţiii indivi individul dului. ui. +egimu +egimurile rile democratice se caracterizează prin competiţie descisă pentru obţinerea puterii politice între grupuri autonome şi grupuri organizate, care iau naştere naştere în mod spontan în societate. /ei care c#ştigă competiţia sunt responsabili în faţa întregului electorat. /ompetiţia este susţinută prin intermediul partidelor politice şi al alegerilor democratice care determină spri"inul popular al fiecărui competitor. 'remisele de bază ale democraţiei sunt stabilirea unor limitări ale puterii statului şi responsabilitatea elitelor conducătoare faţă de întregul popor. /ele două premise sunt tratate pe larg în /onstituţie. Toate democraţiile funcţionează pe baza unui set de reguli care au fost aprobate şi general acceptate de către popor. /onstituţia defineşte limitele şi
scopurile guvernării ca şi mi"loacele, procesele şi procedurile prin care vor fi obţinute. *a este legea fundamentală a unui stat şi încălcarea ei este pedepsită de instituţiile abilitate. emocraţia se mai bazează pe respectarea drepturilor omului, pe o organizare strictă a puterilor în stat pentru a nu lăsa întreaga putere pe m#na unui singur om. În general puterea este împarţita în trei alte puteri şi anume! puterea legislativă, puterea executiva şi puterea "udecătorească. Toate aceste trei puteri reprezinta o unitate şi nu pot funcţiona una fără cealaltă. 6u poate exista "ustiţie fară legislaţie si nici punerea in aplicare a voinţei poporului făra celalte două. 'rincipiile democraţiei sunt următoarele! Autoritatea care este prezentă în relațiile dintre oameni at#t în via ța privată, c#t și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a- și impune propria voin ță celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un
regim totalitar sau autoritar. 7ibertatea +esponsabilitatea reptatea 'roprietatea 'luralismul politic 8epararea puterilor în stat +eprezentativitatea.
e unde a pornit conceptul de democraţie9 emocratia antică :ormele democratice de organizare î și au rădăcinile încă în perioadă prestatală. *le iau ființă odată cu apari ția omului. ;nii savanți etnografi susțin că democrația este unul din factorii principali ai antropogenezei, a apari ției omului în general, deoarece ea a stimulat dezvoltarea comunicării între indivizi, autodenumirea și liberă gîndire. /ercetările antropologice mărturisesc că formele nedemocratice de organizare bazate pe ieraria strictă și supunere asemănătoare cu furnicarul sau roiul de albine au dus în impas dezvoltarea strămoșilor noștri. 'rin formele de naștere ale democrației au trecut toate popoarele.
de tradiții, obiceiuri, ritualuri și tabuuri. 'uterea sfatului și conducătorilor era bazată pe autoritatea morală și susținerea de către unii membri ai tribului care aveu o autoritate mai mare printre membrii lui. Această era o formă a democrației destul de primitive și prestatala sau mai poate fi numită și autoguvernarea comună. dată cu dezvoltarea uneltelor și a procesului muncii s-au mărit și orașele, a apărut tot mai des proprietate privată și accentuarea inegalității sociale. emocrația a înnăscută a fost încetul cu încetul înlăturată ea cedînd locul formelor de guvernamînt autoritare că monaria, aristrocratia, oligaria și tirania, dar ciar și în decursul mai multor veacuri, în unele țări ciar și pînă în zilele noastre, s-au păstrat unele forme tradi ționale democratice de organizare a guvernării. Tradițiile democratice înnăscute au avut o mare influența la apariția statelor democratice în
i.e.n. începutul dezvoltării democrației ateniene a fost în reformele împăratului 8olon care în sec. >0 i.e.n. a înfăptuit mari reforme sociale și politice. *le erau îndreptate spre eliberarea plebeilor de a acita impozitele, căpătarea dreptului de către oameni de a- și alege conducătorul satului sau ținutului, care să poarte răspunderea de ținutul sau în față împăratului. Însă, acești conducători puțeau fi aleși doar din rîndurile celor care au acitat toate impozitele de stat și au contribuit la celtuelile de război, prin urmare doar oamenii bogați. /u toate că pe timpurile lui 8olon democrația în Atena efectuase abia primii păși, ideile de alegere și controlare a conducătorului, acordul benevol de a se supune puterii $ și nu unei persoane fizice, ci legii % au căpătat o largă întrebuin țare. (ult mai bine însă ele au au fost realizate în timpul domniei lui 'ericle în sec > i.e.n. Această perioadă se consideră secolul de aur al democra ției ateniene. +epublica Atena ne prezintă în special forma democra ției colectiviste asupra căreia vom reveni mai tîrziu. /etățenii uniți erau cointeresati în păstrarea privilegiilor acordate de stat în special la stapinirea robilor care erau considera ți comuni. 8tatul era compus din clase sociale care erau bazate pe apartenen ță etică și religioasă. Între indivizi și grupuri sociale de obicei nu apăreau conflicte serioase, deoarece nu era o împăr țire exactă a vieții personale de cea socială. 0ndividul decidea singur cît este de ra țională participarea lui în treburile sociale și statale, între care ei nu făceau nici o diferență. emocrația ateniana a avut gri"ă de formarea unor condi ții reușite de participare a cetățenilor în conducerea treburilor statului. (ul țumită folosirii muncii robilor $fiecare familie avea de la unul la 1? robi% cetă țenii aveau pentru aceasta destul timp. În afară de asta cei săraci primeau a"utoare din partea statului. 'rin acest mod toți erau asigurați cu timp liber pentru a se ocupă de problemele societății. 'ărerea societății de asemenea, influența părerea politică a poporului socotind participarea lui la via ță politică că singură îndeletnicire de vază a cetatenului atenian. Toate aceste fapte ne permite să caracterizăm modelul antic de a puterea poporului5 ca o dominație nemi"locit socială. emocraţia modernă 8istemele democratice care sunt intilnite în zilele noastre î și au rădăcinile spre sfîr șitul secolului @>000 a începutul secolului @0@ sub influen ța directă și multilaterală a liberalismului. (eritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice sunt destul de mari. Aceste idei politice au apărut sub lozincă libertă ții individului și separarea ei de tirania statală. 7iberalismul pentru prima oară în istoria gîndirii social-politice a separate individul de societate și stat în două sfere autonome! statul și societatea civilă, a limitat sferă constituțională și sferă instituțională a acțiunilor statului asupra cetățenilor și a vieții lor
personale, a apărat autonomia și drepturile minorității în comparație cu ma"oritatea, a propus egalitatea politică a tuturor cetă țenilor. 'atria ideilor liberale este în primul rînd Anglia. Încă din secolele medievale cînd pe continentul *uropa era la putere absolutismul, englezii au reu șit să limiteze puterea monarului. 'unctul de pornire al liberalismului englez datează încă din anul 121 cînd în Anglia a apărut prima scița a constituției! BB(agna /arta 7ibertatum5. Această carta era încă departe de democra ție și limită puterea monarului doar în folosul aristocrației. ar în ea se prevedea și dreptul cetateanului la libertate și securitate,iar nici un om liber nu trebuie arestat, încis sub pază, deposedat de bunurile personale, în"osit, prigonit sau pedepsit cu alte mi"loace decît cele prevăzute de lege5. e acum în secolul @0> în Anglia există parlamentul care în anul 1CDE odată cu adoptarea Feclara ției repturilorF a primit drepturi legale definitive de activitate. ar acestei țări i-au trebuit încă 2?? de ani pentru democratizarea parlamentului. 0deile și practicile liberalismului mult timp nu au convins cu democra ția ca teorie și mișcare. 0deologii liberalismului timpuriu ca Gon 7ocHe, /arl-lui, (ontes)uieu și alții erau concentrați nu în a obține și a asigură toți cetățenii cu drepturi politice egale ci se stăruiau să izoleze și să micșoreze clasă proprietarilor și aristrocratia de la influența asupra deciziilor luate de către monar. Atitudinea luată de către liberalism față de masele populare a afectat desigur democratia liberală de limitare a puterii cu a"utorul drepturilor individuale și principiul democratic al suveranității poporului. În întregime acest model de democrație în variant lui clasică $sec.@0@ a inc.sec.@@% are următoarele trăsături caracteristici! 0dentificarea poporului ca subiect al puterii și în special bărbații, excluzîndu-se păturile de "os în primul rînd muncitorii inaimiti dar totodată și femeile din numărul cetă țenilor cu drept de vot. În mai multe sisteme democratice din vest, în prima "umătate a sec. @@ s-au păstrat bogățiile și alte valori ca condiții necesare fără care omul nu avea dreptul la vot. 0ndividualitatea, recunoașterea personalității că primul, și cel mai important izvor al puterii, prioritatea individului asupra legilor de stat. reptul la personalitate în întregime este conținut în constituție, indeplinerea căreia este controlată de curtea supremă. /aracterul democratic formal cu înțeles politic îngust, înțelegerea libertății ca lipsă de obligațiuni. 8pre deosebire de democra ția antică libertatea aici se interpretează nu ca egală libertate de a activă la via ță politică a statului, dar ca un drept individual pasiv de a fi prote"at de implicarea din partea statului și a altor persoane străine. 'arlamentarismul, ca formă de conducere și influența politică. upă cum scria sir Gon alberg-Acton, lecția data de democrația ateniana ne invata că conducerea întregului popor, conducerea de întrega clasă numeroasă și atotputernică este la fel de rea că monaria absoluta5. 7imitarea competen ței și sferei de acțiuni a statului în privință securității și ordinii publice, securitatea și dreptul cetățeanului, neimplicarea lui în treburile comunității publice, economice, sociale și procesele religioase. 7imitarea puterii ma"oritatiii asupra minorității, asigurarea autonomiei și libertății individuale și colective. (inoritatea este obligată să se supună ma"orită ții doar în limitele unor situații, în rest ea este complet liberă. (inoritatea are dreptul la opinie proprie care nu încurcă la luarea deciziilor de către ma"oritate.
emocraţia în +om#nia în perioada interbelică
/aracteristicile regimului politic democratic în +om#nia +om#nia a devenit stat democratic în 1E1D, prin introducerea dreptului de vot universal. În 1E1E au loc primele alegeri conform votului universal. /onsecinţele noului tip de scrutin au fost dispariţia 'artidului /onservator $partidul marilor proprietari funciari%, care se aflase p#nă atunci la guvernare în alternanţă cu liberalii, şi apariţia a numeroase partide mici. ;n rol fundamental în consolidarea regimului democratic l-a avut scimbarea constituţiei liberale din 1DCC, cu o constituţie democratică, în 1923. 6oua constituţie prevedea egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii fără deosebire de origine etnică, limbă şi religie. Alte drepturi şi libertăţi prevăzute în constituţie erau! libertatea persoanei, libertatea întrunirilor şi asocierilor, libertatea presei, inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii, libertatea învăţăm#ntului. /a şi în constituţia din 1DCC, şi în cea din 1E23 era menţionat principiul separaţiei puterilor în stat! puterea legislativă era deţinută de 'arlament şi rege, puterea executivă de rege şi guvern şi puterea "udecătorească de instituţii "udecătoreşti. rincipalele partide politice în perioada interbelică au fost 'artidul 6aţional 7iberal şi 'artidul 6aţional Iărănescdeoarece ele s-au aflat mai mult timp la guvernare. Alături de ele au existat şi alte partide. 'artidul 'oporului, condus de mareşalul Alexandru Averescu, a fost la guvernare în 1E2?-1E21, 1E2C-1E2J, dar în spatele său s-au aflat totdeauna liberalii. 'artidul 8ocialist a fost înfiinţat în 1DE3, fiind de mai multe ori reorganizat, de-a lungul existenţei sale scimb#ndu-şi şi numele $un alt nume pe care l-a avut a fost 'artidul 8ocial emocrat%. (inorităţile naţionalemagiarii, evreii, saşii, secuii aveau şi ei propriile lor partide. În +om#nia au existat şi partide extremiste. 'artidul /omunist a fost înfiinţat în 1E21 dar a fost interzis prin lege în 1E2K datorită faptului că programul său prevedea desfiinţarea +om#niei (ari. Acest partid a acţionat în ilegalitate, avea sub 1??? de membrii, iar activitatea sa era controlată direct de 8talin. În 1E2J a fost creat partidul de extremă dreaptă7egiunea Arangelului (iail $numit şi
muta şi pe plan economic, atunci c#nd intervine lupta între elitele politice şi cele economice. În regimurile autoritare, ca şi în cele totalitare, organizarea conducerii se caracterizează prin concentrarea puterii în m#inile unei elite politice limitate numeric. În multe regimuri autoritare există o distincţie clară între stat şi societate. 8e permite existenţa grupurilor autonome, mai ales a celor care au apărut înaintea regimului, de exemplu, Miserica şi multe grupuri politice active, lucruri ce dau o uşoară senzaţie de pluralism politic. Totalitarismul În regimurile totalitare statul pătrunde şi aniilează forţele din societate, fiind înfiinţate noi instituţii care să supună toate forţele societale controlului nelimitat al elitei conducătoare. Acest lucru se obţine prin pătrunderea intereselor şi a asociaţiilor, desfiinţ#ndu-le pe unele, remodel#ndu-le pe altele şi pun#nd bazele altora. /ontrolul şi acapararea totalitară a societăţii se extinde asupra economiei, educaţiei, culturii, religiei şi ciar asupra familiei. *litele totalitare tind să devină extrem de ideologice în scopurile pe care şi le propun. eseori sunt utopice şi transcendentale, deci radical diferite de valorile şi scopurile societăţii pe care vor să o controleze şi să o modifice. 0deologia este extrem de mobilizatoare. /e înseamnă acest lucru9 (obilizarea este intensificarea participării. *ste procesul prin care regimul determină c#t mai mulţi cetăţeni să se implice activ în viaţa publică. +egimurile totalitare, dimpotrivă, încearcă prin eforturile de a mobiliza populaţia, de a-şi impune ideologia şi de a organiza consimţăm#ntul să dezvolte un consens popular larg, dar nu în sens democratic, ci e vorba doar de o aprobare din partea populaţiei. 'uterea aparţine în totalitate unei persoane sau unui grup de persoane. 8pre exemplu, puterea pe care o întrupează statul, prin partidul unic, poate strapunge usor barierele de protectie ale vieţii si drepturilor particulare ale fiecărui cetaţean. 8pre ex, teoretic regimul comunist a fost un regim democratic fiindca 'resedintele si 'arlamentul $numit (area Adunare 6ationala% erau alesi de popor prin alegeri libere. in punct de vedere practic insa alegerile erau Nregizate5 astfel incat nu erau tocmai libere, ceea ce a determinat includerea acestui regim in categoria regimurilor totalitare. În orice caz, este cvasiunanima ideea ca fascismul, nazismul şi comunismul ar fi fost regimuri totalitare. :ascismul! :ascismul este o ideologie politică radicală și autoritară definită în primul r#nd de un naționalism radical $numit și Fultra-naționalismF%. :asciștii încearcă să organizeze o națiune în conformitate cu perspectivele, valorile și sistemelele corporatiste, inclusiv sistemul politic și economia. *i susțin crearea unui stat totalitar cu un singur partid, care urmărește mobilizarea în masă a unei na țiuni și crearea unui ideal 4om nou5, pentru a forma o elită care reglementează prin îndoctrinare, educație fizică și politici familiale, inclusiv eugenism. :asciștii cred că o națiune presupune o conducere puternică, o singură identitate colectivă și capacitatea de a comite violențe și război, cu scopul de a men ține națiunea puternică.
:ascismul a fost fondat de către sindicaliștii naționaliști italieni în 'rimul +ăzboi (ondial, care a combinat viziuni politice de st#nga și de dreapta, dar gravitau spre dreapta la începutul anilor 1E2?. amenii de știință consideră în general că fascismul este de extremă dreapta. :asciștii spri"ină violența, războiul și militarismul, ca furnzior de transformare pozitivă în societate, de aducerea a unui nou spirit, educa ție, insuflarea unei dorințe de a domina în caracterul oamenilor și crearea de camaraderie națională prin intermediul serviciului militar. :asciștii văd violența și războiul ca acțiuni, care creează regenerare, spirit și vitalitate națională. :ascismul este! anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antipalamentar, anticonservator, antiburgez și antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. :ascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei,ierariei, spiritului și a voinței. În economie, fasciștii se opun liberalismului $ca o mișcare burgeză% și marxismului $ca o mișcare proletară% pentru că sunt mi șcări economice exclusive bazate pe anumite clase. :asciștii prezintă ideologia lor ca o mișcare din punct de vedere economic între clase, care promovează soluționarea conflictului dintre clasele economice în vederea asigurării solidarității naționale. Aceștia susțin o piață reglementată, multiclasă într-un sistem economic integrat național. +egimul totalitar fascist din 0talia $1E22-1EK3% 0talia după +ăzboi . 6aşterea fascismului . 0talienii au fost nemulţumiţi de tratatele de pace de la 'aris de după 'rimul război mondial deoarece nu au primit nişte teritorii din fostul 0mperiu austro-ungar, pe care aliaţii le-au dat 0ugoslaviei. În plus, imediat după război 0talia s-a confruntat cu o gravă criză economică. (uncitorii au făcut greve de proporţii nemaivăzute p#nă atunci. 'artidul socialist $o variantă mai bl#ndă a comunismului% c#ştiga din ce în ce mai mulţi adepţi. În acest context a apărut 'artidul 6aţional :ascist, de extremă dreaptă, creat în 1E21 de ziaristul Menito (ussolini. Anterior apăruseră Mrigăzile fasciste, grupuri de tineri $mulţi erau ofiţeri şi studenţi%, conduse tot de (ussolini, care se remarcaseră prin agresarea socialiştilor şi muncitorilor grevişti, pe care îi băteau, îi torturau $de exemplu îi forţau să bea litri de ulei de ricin% şi ciar îi omorau. (embrii partidului aveau ca uniformă cămaşa neagră. 'rincipiul de bază al oricărui fascist era supunerea totală faţă de liderul partidului, (ussolini, căruia i se spunea 40l uce5. :asciştii nu s-au ocupat de elaborarea unei ideologii, declar#ndu-se ciar anti!ideologici , fiind de principiu că faptele sunt mai importante dec#t vorbele. Totuşi se pot stabili c#teva principii generale ale g#ndirii lor politice. /omunismul! Teoretic, în comunism toate bunurile apar țin societății ca întreg, și toți membrii acesteia se bucură de acela și statut social și economic. 'robabil cel mai cunoscut principiu al unei societăți comuniste ideale este! #e la fiecare după posibilităț i, fiecăruia după necesităț i, sintagmă preluată $aproape literal% din 6oul Testament. /omunismul ideal, sau teoretic, are astfel o istorie străvece! după ce a fost propus în +epublica lui 'laton, el a fost adoptat de apostolii cre ș tinismului, ei întemeind o societate comunistă, printre primii cre ș tini din'alestina antică. Această idee le-a fost dată de 0sus. e exemplu, în creștinismul primitiv, Anania și 8afira au fost pedepsiți cu moartea pentru că nu și-au dat averea colectivului. :ilozofia 8f#ntului 0oan
conotații egalitariste similare, ladimir 0lici 7enin a a"uns la putere prin revoluţia din 2 octombrie 1E1J. Molşevicii au înlăturat guvernul liberal şi au instaurat un guvern al lui 7enin la scurt timp, comuniştii şi-au impus controlul în r#ndul tuturor sovietelor $parlamentelor regionale%. 8uccesul lor a fost determinat de faptul că regimul liberal instaurat prin revoluţia din februarie 1E1J nu a reuşit să rezolve problemele economice ale populaţiei. in 1E22 +usia s-a numit ;.+.8.8. $;niunea +epublicilor 8ovietice 8ocialiste%. /aracteristicile ideologiei comuniste! +egimul comunist rus s-a bazat pe ideologia socialismului a lui Oarl (arx $elaborată după 1DKD%, reluată de 7enin în mai multe scrieri ale sale. 'rincipalele idei preluate din ideologia marxistă au fost! 7upta de clasă, concept folosit pentru a explica evoluţia istorică a omenirii. (arx considera că în toate epocile istorice au existat două clase sociale antagonice $opuse%! deţinătorii mi"loacelor şi forţelor de producţie, numiţi de (arx asupritori, şi cei ce muncesc, numiţi asupriţi. Între asupritori şi asupriţi a existat o luptă permanentă, luptă de clasă. În secolul @0@ cele două clase sociale erau burgezia şi muncitorimea $proletariatul%. În +usia, unde industria era mai puţin dezvoltată, comuniştii au considerat că din r#ndul asupritorilor fac parte şi nobilii şi ţăranii înstăriţi $numiţi culaci%. societate cu adevărat dreaptă nu se poate realiza at#ta vreme c#t există marea proprietate privată. 'entru a face o lume mai bună, (arx a propus trecerea proprietăţii private la stat, astfel înc#t să nu mai existe bogaţi şi săraci, deci să se creeze o societate fără clase. +ealizarea unei societăţi egalitare $comuniste% nu se poate face dec#t prin preluarea puterii de către clasa muncitoare $proletariat% prin revoluţie. Astfel se va instaura o dictatură a proletariatului, care va trece averile celor bogaţi $mi"loacele de producţie% în proprietatea statului. (arx considera această dictatură ca fiind legitimă deoarece este dreptul celor ce muncesc să conducă doar ei. Ateismul, negarea existenţei oricărei divinităţi. (arx considera că în toate timpurile religia a fost folosită de categoriile bogate pentru a-i asupri şi a-i minţi pe cei săraci. *l a numit religia opiul popoarelor.
Aceste idei ale lui (arx, promovate de către 7enin, au legitimat măsurile dure luate de toate regimurile comuniste împotriva elitelor economice şi culturale ale societăţii pe motiv că fac parte din clasa asupritorilor şi că sunt duşmani ai poporului $prin popor înţelegeau muncitorii şi ţăranii săraci%. 'ractici totalitare în perioade regimului lui 7enin $1E1J-1E2K% a fost creată poliţia politică, /eHa, pentru a-i urmări pe cei care erau consideraţi duşmanii poporului, :amilia ţarului a fost executată $în total 11 persoane%. libertatea presei a fost desfiinţată băncile şi fabricile au fost trecute în proprietatea statului ţăranii trebuia să dea la stat surplusul lor de cereale. /ei care refuzau, erau executaţi toate instituţiile erau controlate de membrii partidului comunist. +egimul totalitar comunist condus de 8talin $1E2K-1E3% În 1E22 7enin s-a îmbolnăvit $paralizează parţial%. 7a v#rful partidului a apărut un conflict pentru putere între mai mulţi membrii, care este c#ştigat de 0osif >issarionovici 8talin, un om foarte ambiţios, abil şi viclean. 8talin, proclamat 8ecretar
O.<.M.%, condusă de Meria, l-a a"utat pe 8talin să elimine toţi adversarii politici şi posibilii adversari. *l a extins represiunea asupra tuturor locuitorilor care erau bănuiţi de nesupunere faţă de regimul comunist. Tuturor li se făcea un proces sumar în care erau acuzaţi de trădare şi în care nu aveau nicio şansă să se apere $nu aveau nici dreptul la un avocat%, apoi erau condamnaţi la moarte sau muncă silnică. Această acţiune de eliminare a persoanelor nedorite a fost numită epurare. /a urmare a epurărilor, au fost executaţi din ordinul lui 8talin J?P dintre membrii comitetului central al partidului $aproape 1?? de persoane%, D?P dintre ofiţerii superiori ai armatei, iar din r#ndul populaţiei se apreciază că numai în anul 1E3K au fost executate 1 milion de persoane. '#nă în 1E3J, 1D milioane de persoane au fost transportate în lagăre, 1? milioane murind acolo. +eprimarea a continuat p#nă la moartea lui 8talin, victimele totale fiind de 1J, milioane de morţi. /ontrolul riguros al statului asupra economiei. În perioada 1E2D-1E33 s-a realizat colectii-area forţată în agricultură, păm#ntul fiind trecut în proprietatea statului. *l era muncit în comun de ţărani în cooperative numite col&o-uri . /ei care se opuneau colectivizării erau executaţi împreună cu familiile lor. >ictimele colectivizării au fost cam K milioane de morţi. În industrie, s-au introdus planurile cincinale, nişte planuri care fixau c#t va trebui să fie producţia pentru următorii ani pentru fiecare ramură industrială. În întreprinderile unde nu se îndeplinea planul, cei găsiţi vinovaţi erau acuzaţi de sabota" $împiedicarea intenţionată a activităţilor economice%, put#nd fi ciar executaţi. ;.+.8.8. a a"uns, totuşi, să fie a treia mare putere economică a lumii în urma industrializării forţate. rganizarea politică fără respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. 8tatul era condus de un guvern şi de o adunare numită %oietul %uprem al .R.%.%., alcătuită din reprezentanţii tuturor republicilor sovietice, care avea atribuţii legislative şi "udecătoreşti. %talin era %ecretar general al artidului, dar, de fapt el era singurul conducător. rice funcţionar public trebuia să facă parte din 'artidul comunist. cupanţii
funcţiilor înalte în partid şi în stat au alcătuit nomenclatura, care era de fapt o clasă de privilegiaţi pentru că aceştia beneficiau de diverse favoruri economice şi sociale. 'ropaganda de partid. /ultul personalităţii. În toate instituţiile statului şi în mi"loacele de comunicare în masă $presa, radioul, cinematograful, televiziunea% existau membrii de partid care aveau gri"ă de glorificarea partidului şi a lui 8talin. 'ropaganda arăta realizările partidului mult înfrumuseţate, îl prezenta pe 8talin ca pe un tată iubitor care vegează la bunul mers al societăţii. 'entru el se organizau serbări oficiale, se puneau statui în pieţele marilor oraşe, se făceau afişe care îl prezentau ca pe un erou popular. Această propaganda a fost at#t de eficientă înc#t ciar şi astăzi o parte a populaţiei +usiei îl consideră pe 8talin un erou civilizator. 6azismul 6azismul sau national-socialismul este o ideologie totalitara care a fost aplicata în timpul dictaturii nationaliste a lui Adolf =itler în 0. e altfel multe corporatii transnationale din perioada secolelor @>0-@0@ $utc *ast 0ndia /ompanQ, de exemplu% au fost create special pentru a se anga"a în razboaie în locul guvernelor, si nu invers. 8e poate deci spune ca partidul nazist era împotriva puterii corporatiilor multinationale fata de statul-natiune. Aceasta opinie anti-corporatista era comuna cu cea a partidelor politice de centru-st#nga si ciar cu grupurile politice anariste din partea opusa în spectrul politic.
*ste interesant de observat ca partidul nazist avea o conceptie foarte limitata despre economia internationala. upa cum spune si numele national-socialist, partidul dorea sa încorporeze resursele companiilor internationale în +eic cu forta, si nu prin comert. in punct de vedere economic, nazismul si fascismul au multe legaturi. 6azismul poate fi considerat ca fiind o subdiviziune a fascismului $toti nazistii sunt fascisti, dar nu toti fascistii sunt nazisti%. 'rintre aceste idei economice se afla controlul complet al guvernului asupra finantelor, investitiilor $alocarea de credite%, industriei si agriculturii. Totusi ambele sisteme continuau sa existe, at#t puterea corporatiilor c#t si sistemul de economie de piata în ceeace priveste preturile. În loc ca statul sa ceara companiilor bunuri din productia industriala si sa aloce materiile prime necesare la productia lor $ca în sistemul comunistRsocialist%, statul platea pentru aceste bunuri. Aceasta permitea pretului sa "oace un rol esential în ceea ce priveste informatia în legatura cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital în tenologie sau munca pentru a produce bunuri. F'rincipiul conducatoruluiF $:Srerprinzip% era un element ceie în ideologia fascista, în care conducatorul simbolizeaza întruparea miscarii politice si a natiunii. /el mai proeminent nazist a fost =itler, care a condus aticanului este ales de către /olegiul /ardinalilor% iar unele state au conducători ereditari însă sunt considerate republici $cum ar fi (arele /onsiliu de Șefi în :i"i%. (onaria la r#ndul ei poate fi! absolută, constituţională. Absolutismul sau monaria absolută este forma de organizare
Absolutismul creează un puternic aparat de stat, vizibil și relativ independent în raport cu clasa nobililor, dar care ocrote ște și consolidează în fapt interesele generale ale acestei clase. Apare și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare a stărilor orășenești mi"locii în clasa burgeziei moderne. În general, absolutismul, spri"inindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgeziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin licidarea stării de destrămare feudală și a luptelor nobiliare interne. *l apare în cele mai multe țări europene la sf#r șitul secolului @>, a"ung#nd să cunoască formele sale clasice în timpul *lisabetei Tudor $inastia Tudor $1D 1C?3%, 7udovic al @0>-lea $1CK3 - 1J1% inastia Mourbon, 'etru 0 cel (are $1CD2 1J2%inastia +omanov ș.a. Absolutismul monaric va fi înlăturat în apusul *uropei prin revoluțiile burgeze din Ț ările de Gos $secolul @>0%, Anglia $secolul @>00%, :ran ț a $secolul @>000%. În centrul și estul *uropei, absolutismul se va menține îmbrăc#nd forma absolutismului luminat $despotismul luminat% care, prin reforme, va prelungi în timp și existența monariei absolutiste, dar și a formelor feudale. În Ț ările rom#ne, un astfel de despot luminat a fost /onstantin (avrocordat care, între 1J3? - 1JCE, în cele 1? domnii, a întărit puterea domnească printr-un sistem de reforme sociale, fiscale, administrative și "udecătorești. (onaria constitutională monarie constituțională este o formă de guvern monarică ce face parte dintrun sistem constitu ț ional care acceptă un monar ereditar sau ales în funcție de ș ef de stat. (onariile constituționale moderne, de obicei implementează conceptul detrias politica, sau Fsepararea puterilor F, unde monarul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial. În cazul în care monarul de ține putere absolută, aceasta se nume ște o monarie absolută. Astăzi, monariile constituționale sunt combinate cu o democraț ie reprezentativă, care reprezintă teoriile suveranității populare care plasează suveranitatea în m#inele poporului, și cele care consideră important rolul tradiției în guvernăm#nt. /u toate că regele sau regina pot fi considera ți șeful statului, prim (inistrul, a cărui putere provine direct sau indirect în urma alegerilor, este Ș eful guvernului. /u toate că ma"oritatea monariilor constituționale moderne sunt democrații reprezentative, în istorie au existat și alte situații. ;nele monarii au existat sub constituții fasciste $sau cvasi-fasciste%, cum s-a înt#mplat în 0talia, Gaponia și 8pania, sau cele unde guvernul a fost condus de o dictatură militară, cum s-a înt#mplat în Tailanda. upă cum am obserat monaria poate sa apartina regimului totalitarist sau celui democratic la fel de usor. Aceasta este un bun exemplu de forma de guvernăm#nt care poate aparţine si ideologiei democratice însa si celei totalitare.
Mibliografie!
1. Florin Abraham, Transformarea României: 1989-2006: rolul factorilor externi,
6aţional pentru 8tudiul Totalitarismului, 2??C. 2. Aristotel, Politica, /ărţile a 00-a şi a >0-a, *ditura Antet, 1EEC.
0nstitutul
3. Raymond Aron, #emocraţie şi totalitarism,Editura ALL, 2001. 4. Daniel Barbu, Republica Absentă, Editura Nemira, 1. !. Fran"ois #hatelet, $li%ier Duhamel, Histoire des idees politiues, Editura &resses 'ni%ersitaires de Fran"e, 4e edition re%ue et au(mentee. ). A. Robert Dahl, #espre democraţie,*ditura Utiinţe politice, 0nstitutul *uropean, 2??3.