TEMA 5. MODELUL AD - AS DE ECHILIBRU MACROECONOMIC.
1. 2. 3. 4.
Unităţi de conţinut: Cererea agregată: componente, factori de influenţă. Oferta agregată. Modelele ofertei agregate. Echilibru ma macroeconomic AD – AS pe termen scurt şi lung. Crucea lui Keynes.
SUBIECTUL I
componentele principale
cheltuielile de consum personal ale menajelor (C);
cheltuielile de investiţii ale firmelor (I); cheltuielilee statului cheltuielil statului privind achiziţionarea de bunuri şi servicii( G);
cheltuielile privind exportul net (Nx). AD = C + I + G + Nx
P
P1
P0 AD
Y1
Y0
Y
caracterizează modificarea cererii agregate în raport cu preţul; modificarea mărimii cererii agregate în rezultatul modificării nivelului preţurilor se reflectă prin deplasarea de -a lungul curbei
cererii agregate;
creşterea nivelului preţurilor conduce la restrîngerea consumului, investiţiilor, cheltuielilor guvernului şi a exportului net.
Teoria cantitativă a banilor :
unde:
M – cantitatea de bani în circulaţie;
v – viteza de circulaţie a
M*v =P*Y
banilor; P – nivelul general al preţurilor în economie; Y – nivelul real al producţiei, pentru care se formează cererea. Y
MV P
Deoarece curba AD se construieşte considerînd M şi v fixate, atunci odată cu creşterea preţurilor, are loc reducerea stocurilor reale de bani (M/P ), iar ca rezultat se reduce cantitatea de
bunuri şi servicii pentru care se formează cererea.
P↑ => M/P↓ => AD↓=> Y↓
Efectul ratei dobînzii (Keynes). Creşterea preţurilor (P) determină majorarea cererii de bani (L). În condiţiile unei mase monetare constante, are loc creşterea ratei dobînzii (r). Ca rezultat scad investiţiile, respectiv cererea agregată se reduce
P↑ => L ↑ => r↑ => I↓ => AD↓ Efectul bogăţiilor acumulate (Pigou): Creşterea preţurilor determină reducerea capacităţii de cumpărare a activelor financiare ale populaţiei. Ca rezultat scade consumul, respectiv cererea agregată se reduce P↑ => C↓ => AD↓ Efectul importului: Creşterea preţurilor în interiorul ţării determină scumpirea bunurilor autohtone comparativ cu cele străine. Ca rezultat are lor reducerea exporturilor şi creşterea importurilor, respectiv cererea agregată se reduce P↑ => Imp↑; Exp↓ => Nx↓ => AD↓
Totalitatea factorilor non- preţ a cererii agregate;
Modificarea factorilor non- preţ ai cererii
agregate determină modificarea cererii agregate şi provoacă deplasarea curbei AD. creşterea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD la AD``;
reducerea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD la AD`.
Factorii de influență □ Modificările în cheltuielile de consum sunt determinate de:
veniturile consumatorilor;
aşteptările consumatorilor;
datoriile menajelor;
impozitele achitate de consumator, etc.
□ Modificările în cheltuielile investiţionale sunt determinate de: rata dobînzii; nivelul aşteptat al profitului din investiţii;
nivelul tehnologiilor;
nivelul impozitelor, etc.
□ Modificările în cheltuielile guvernamentale sunt determinate de: adoptarea programelor de stat, schimbările politice. □ Modificările în cheltuielile privind exportul net sunt determinate de: modificări în condiţiile comerţului exterior; modificări în veniturile de peste hotare; modificări în cursul valutar. □ Conform teoriei cantitative a banilor masa monetară (M) şi viteza de circulaţie a banilor (v) sunt consideraţi factori non-preţ a AD.
SUBIECTUL II
factorii principali
Factorii de preţ conduc la deplasarea de-a lungul curbei ofertei agregate;
Factorii non-preţ determină
deplasarea în spaţiu a curbei ofertei agregate.
Factorii non- preţ
Modificarea tehnologiilor;
Modificarea preţurilor la resurse (costurilor de producţie);
Modificarea volumului de resurse utilizate;
Modificarea structurală a pieţii; Modificarea nivelului productivităţii; Modificarea impozitelor şi taxelor;
Modificarea normelor juridice.
Modelele AS
Modelul neoclasic descrie comportamentul economiei pe perioadă lungă de timp;
Modelul
keynesist funcţionarea economiei de timp relativ scurte.
examinează în intervale
AS' Nivelul preţului
AS
AS''
III - Segmentul Neoclasic AS-perfect
II - Segmentul Intermediar AS-pantă crescătoare, I - Segmentul Keynesian
inelastică, resursele sunt exploatate la max, TL
resursele sunt exploatate intensiv
AS-perfect elastica, resursele sunt subutilizate, TS
A'
A
B
●
●
A''
0
Y
Constă din trei segmente: orizontal, crescător şi vertical; Segmentul orizontal al curbei se numeşte keynesist şi arată modificarea volumului real al producţiei, cînd nivelul preţurilor rămîne constant; Segmentul crescător al curbei se numeşte intermediar şi reflectă modificarea volumului real al producţiei ca rezultat al schimbării nivelului preţurilor ; Segmentul vertical al curbei se numeşte neoclasic şi arată nivelul constant al producţiei reale cînd nivelul preţurilor este variabil; Modificarea mărimii ofertei agregate în rezultatul modificării nivelului general al preţurilor se reflectă prin deplasarea de-a lungul a curbei ofertei agregate (din punctul A în punctul B şi viceversa). Modificarea ofertei agregate în rezultatul factorilor non- preţ, provoacă deplasarea curbei ofertei agregate: creşterea ofertei agregate se reprezintă grafic prin deplasarea de la AS la AS``;
reducerea ofertei agregate se la AS la AS`.
reprezintă grafic prin
deplasarea de
caracterizează funcţionarea economiei pe TS; grafic se notează SRAS → short run aggregate supply (engl.)
economia funcţionează în condiţiile ocupării incomplete a factorilor de producţie ; mărimile nominale (preţurile, salariul nominal) sunt mai rigide , se modifică lent şi reacţionează încet la fluctuaţiile pieţei ;
Cauzele mărimilor fixe în perioada scurtă pot fi: contractele de muncă și de furnizare a materiei prime, a mărfurilor sunt semnate pentru o perioadă mai îndelungată, salariul minim stabilit de către stat sau sindicate etc.
m ărimile reale (volumul producției, ocuparea, salariul real etc.) sunt mai flexibile şi reacţionează mai repede la fluctuaţiile pieţei .
P P
SRAS
SRAS
Y
Situație normală a modelului keynesist Salariile nominale – fixe Prețuri relativ flexibile
Y
Situație extremă a modelului keynesist
Prețuri fixe și salarii nominale fixe
SRAS se poate modifica în urma: •şocului de productivitate și schimbării rapide a preţurilor la resurse.
Curba AS pe termen scurt (SRAS) reflectă că nivelul producţiei efectiv ( Y ) se abate faţă de cel potenţial (Y* ), dacă nivelul preţurilor (P) deviază de la cel anticipat (P e): e Y = Y ), * + α (P - P
α – coeficient ce
caracterizează intensitatea reacţiilor întreprinzătorilor la abaterea preţurilor efective faţă de cele anticipate.
α >0
descrie comportamentul economiei pe TL;
grafic se notează LRAS → long run aggregate supply (engl.).
nivelul producţiei depinde de factorii de producţie şi nu depinde de nivelul preţurilor ; schimbările în nivelul tehnologiilor şi a factorilor de producţie au loc lent; economia funcţionează în condiţiile ocupării depline a factorilor de producţie, şi, respectiv, nivelul producţiei corespunde cu cel potenţial (Y*); preţurile, salariul nominal şi alte mărimi nominale sunt flexibile şi modificarea lor menţine echilibrul pieţ ei.
P LRAS
Y*
LRAS1
Y
Curba AS pe termen lung (LRAS) este verticală. Ea caracterizează nivelul natural (potenţial) al producţiei (Y*), adică nivelul producţiei în condiţiile ocupării depline, la care resursele din economie sunt utilizate integral, iar şomajul corespunde nivelului natural; Deplasarea curbei LRAS este posibilă doar în condiţiile modificării mărimii factorilor de producţie şi a tehnologiilor.
SUBIECTUL III
Intersecţia curbelor
cererii şi ofertei agregate reprezintă situaţia de echilibru; Nivelul preţurilor la produsele finite, care se stabileşte pe baza egalităţii dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină nivelul de echilibru al preţurilor (PE); Produsul naţional real, care se stabileşte pe baza egalităţii dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină volumul real al producţiei naţionale de echilibru (Y ).
Şocurile cererii agregate;
de exemplu: reducerea AD în perioada de război, cr eșterea AD în cazul expansiunii monetare, a remitențelor ;
Şocurile ofertei agregate; de exemplu: schimbarea bruscă a preţurilor la
resursele petroliere, paradoxul economisirii,
creșterea P la resurse energetice, embargoul vinurilor, seceta, criza economica.
în
condiţiile cînd oferta agregată este perfect elastică (model keynesist), în rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD 0 la AD1), nivelul general al preţurilor rămîne acelaşi, iar venitul naţional realizat se modifică în acelaşi sens şi cu aceeaşi mărime; în condiţiile cînd oferta agregată este perfect inelastică (modelul neoclasic), în rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD 2 la AD3), se modifică doar nivelul general al preţurilor, venitul naţional realizat rămînînd neschimbat. AS P
AD3
AD2
AD0
AD1 Y
Şocurile ofertei agregate pe termen scurt (reducerea de la AS 0 la AS1) au ca efect modificarea în acelaşi sens a venitului naţional realizat (Y scade la la Y 0 la Y1) şi o modificare în sens contrar a nivelului general al preţurilor (P creşte de la P0 la P1).
P0
se stabileşte în condiţiile cînd cererea agregată este egală cu oferta agregată pe termen scurt şi oferta agregată pe termen lung
Echilibrul pe termen lung
AD = SRAS = LRAS (punctul A)
Pe
În punctul B nivelul producţiei pe termen scurt este mai mic decît cel potenţial, ceea caracterizează situaţia de ocupare incompletă a factorilor de producţie (şomaj): Y 1 < Y*
ce
P1
P0
Starea economiei naţionale, caracterizată printr-un dezechilibru parţial Diferenţa dintre venitul realizat ( Y ) şi venitul potenţial (Y* )
Decalaj recesionist, analizat de J.M. Keynes.
Decalaj inflaţionist, analizat de către noii economişti clasici.
Venitul realizat este mai mic
decît cel potenţial:
* Y < Y
Caracterizează subutilizarea factorilor de producţie (după Keynes).
Cauze:
şocul cererii agregate (reducerea AD); şocul ofertei agregate (paradoxul economisirii).
LRAS SRAS
P
E
Decalaj recesionist
AD Y1
Y*
Y
Ajustarea decalajului recesionist
ajustarea prin AS
(creşterea AS pe termen scurt):
prin relansarea de la sine (automată) a activităţii economice; În recesiune există un surplus pe piaţa factorilor de producţie ce antrenează o reducere a preţurilor factorilor de producţie şi determină reducerea costurilor medii în economie. În consecinţă, oferta agregată se deplasează spre dreapta.
prin intermediul politicilor de stimulare a ofertei agregate ( ex: subvenţii).
ajustarea prin AD
(creşterea AD):
printr-o relansare automată a AD şi a componentelor sale;
prin politica macroeconomică de stimulare a AD.
Politica bugetar – fiscală, prin intermediul instrumentelor ei:
achiziţiile guvernamentale: G↑ => Y↑ => deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*;
decît cel
Venitul realizat este mai mare potenţial: Y > Y*
Caracterizează suprautilizarea factorilor de producţie (după Keynes).
Cauze:
şocul cererii agregate (reducerea AD);
P
SRAS
LRAS
Decalaj inflaţionist
AD Y*
Y1
Ajustarea decalajului inflaţionist ajustarea prin AS (scăderea AS pe termen scurt): reducerea de la sine (automată) a activităţii economice: nivelul ofertei agregate pe termen scurt determină creşterea preţurilor factorilor de producţie, îndeosebi a salariilor, care încep să crească mai repede decît productivitatea muncii. Ca rezultat cresc costurile şi are loc o deplasare spre stînga a SRAS, la un nivel al preţurilor mai ridicat; politica de temporare a nivelului activităţii economice (restricţii fiscale).
ajustarea prin AD (diminuarea AD):
reducerea automată a cheltuielilor agregate;
Y
prin politica macroeconomică de descurajare a AD. Politica bugetar –
fiscală, prin intermediul instrumentelor ei: achiziţiile guvernamentale: G↓ => Y↓ => deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*;
impozite T↑ => YD↓
=>Y↓=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*.
nivelul Ajustările în demonstrează stabilitatea
venitului echilibrului macroeconomic pe termen lung; Din înlănţuirea în dinamică a apariţiei şi ajustărilor decalajelor recesioniste şi inflaţioniste rezultă fenomenul ciclicităţii economice.
SUBIECTUL IV Crucea lui Keynes
model de echilibru macroeconomic;
relevă interdependenţa dintre cheltuielile efective şi cele planificate.
reprezintă suma pe care menajele, firmele, statul şi străinătatea planifică să le efectueze pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii. Funcţia cheltuielilor planificate: E = C+I+G+Nx Cheltuielile agr egate efectiv e (Y ) reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii cumpărate efectiv, indiferent de ceea ce agenţii economici îşi planificaseră. Se deosebesc de cele planificate prin mărimea investiţiilor neplanificate în stocuri, în condiţiile modificării volumului de vînzări.
Cheltuielile agregate plan ificate (E ),
Y=E
E Y1
E = C+I+G+Nx
E1
A
E0
Majoraraea neplanificată a stocurilor
E2 Micșorarea neplanificată a stocurilor
Y2
45
0
Y2
Y0
Y
Y1
Cheltuielile planificate (E) reprezintă funcția consumului , deplasată în sus în mărimea egală cu totalitatea cheltuielilor investiționale, achizițiilor publice și exportului net. Cheltuielile efective se formează în baza veniturilor reale, a producției (Y). Din aceste considerente, egalitatea veniturilor (cheltuielilor efective) și a cheltuielilor planificate în interpretarea grafică este reflectată prin bisectoarea, sub un unghi de
C r u c e a l u i K ey n es reprezintă un instrument de
lucru ce ilustrează procesul de atingere echilibrului economic pe termen scurt.
a
Dacă în economie a fost produs mai mult decît se solicită (Y1>Y0), o parte a producţiei nerealizate va fi stocată. Creşterea stocurilor determină firmele să reducă producerea şi ocuparea. Aceasta va avea loc pînă cînd Y1 se reduce la nivelul de echilibru Y 0. Dacă producţia se află la un nivel mai mic decît cel de echilibru (Y2
