DEFICIENȚE FIZICE 1.Deficiență, incapacitate, incapacitate, dizabilitate, handicap – definiții – definiții
Deficienta=lipsa Deficienta=lipsa in integritatea anatomica anatomica si functionala a unui organ;absenta organ;absenta anumitor facultati fizice sau psihice. Incapacitate=stare,situatie a unei personae care nu are capacitatea legala de a se bucura de anumite drepturi. Dizabilitatea=stare Dizabilitatea=stare fizica,psihica sau mintala care limiteaza o persoana in deplasare,activitate,rec deplasare,activitate,receptarea;han eptarea;handicap.Acea dicap.Aceasta sta limiteaza activitatea sub diverse forme. Handicapul este definit ca greutate intervenita i ntervenita in munca, cuiva.Deficienta senzoriala,motorie,mintala senzoriala,motorie,mintala sau orice alta infirmitate a unei persoane.
2.Modele de dizabilitate
medical:defineste medical:defineste persoanele cu dizabilitati din perspectiva bolii sau a situatiei lor medicale(sindromul medicale(sindromul Down).Determina Down).Determina excluderea sistematica sistematica a persoanelor persoanelor cu c u dizabilitati din societate. social:este promovat promovat de UE si pune accentul pe mediul social neadaptat neadaptat nevoilor persoanelor cu deficient de unde rezulta dificultatile cu care acestea se confrunta.
3.Dizabilitatea privită prin prisma drepturilor umane
persoanele cu cu dizabilitati sunt acele acele persoane persoane carora mediul mediul social neadaptat neadaptat deficientelor deficientelor lor fizice,senzoriale,psihice,mentale si asociate le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata societatii,acestea societatii,acestea necesitand masuri de protectie in sprijinul integrarii si incluziunii sociale.
4.Săptămâna 4.Săptămâna a III-a de dezvoltare embrionară
In saptamana 3 se desfasoara procesul de gastrulatie,care consta in diferentierea succesiva a celulelor de la nivelul discului embrionar in care apare un strat intermediar numit mesoderm.In mesoderm.In aceasta perioada se schiteaza axa mediana a viitorului embrion orientate cranio-caudal si localizata la nivelul ectodermului ectodermului care a fost numita linie primitiva.
5.Structurile derivate din somite
Sclerotoame: Sclerotoame: din care vor lua nastere elementele constitutive constitutive ale vertebrelor si parti din partile osoase ale craniului. miotoame din care se vor forma muschii trunchiului carora li se recunoaste dispozitie dispozitie si inervatie i nervatie segmentara dermatoame dermatoame din care va lua l ua nastere dermul trunchiului si respective al capului si gatului.
6.Săptămâna a IV -a de dezvoltare embrionară Saptamana 4 se caracterizeaza prin procese care contribuie la schitarea formei exterioare a organismului.Datorita organismului.Datorita cresterii numarului celulelor embrionale prin diviziuni successive,discul va suferi un dublu proces de incurbare in sens transversal si cranio-caudal.Marginile laterale se apropie si fuzioneaza rezultand tubul embrionar si ulterior embrionul. 7.Săptămâna 7.Săptămâna a V-a de dezvoltare embrionară embrionară
Saptamana 5 se caracterizeaza prin aparitia mugurilor membrilor.Cele ale membrelor superioare precedand cam cu 2 zile formarea mugurilor membrelor membrelor inferioare. In aceasta saptamana,stadiul somitic s-a incheiat si se observa dezvoltarea predominanta a extremitatii cefalice datorata cresterii accelerate a sistemului nervos.In acest moment apare la nivel cervical pe fata anteroventrala o serie de formatiuni pereche numite arcuri branhiale.
8.Săptămânile IX –XX de dezvoltare embrionară
Saptamana 9-12:extremitatea 9-12:extremitatea cefalica reprezinta jumatate din lungimea fetala totala,dar in aceasta perioada se mentine mentine diferenta diferenta intre membrele membrele superioare si inferioare.Catre inferioare.Catre sfarsitul saptamanii saptamanii 12,membrele 12,membrele superioare au atins proportii si dimensiuni apropiate de cele finale,aceasta este perioada de formare a scheletului. scheletului. Saptamanile 13-16 continua procesul de crestere a organismului,dar extremitatea extremitatea cefalica si membrele superioare superioare inregistreaza un ritm de crestere tot mai lent.In paralel membrele inferioare isi mentin ritmul inalt de crestere. Saptamanile 17-20 se caracterizeaza prin incetinirea ritmului general de crestere.Membrele inferioare ajung la proportiile finale fata de proportiile corpului pt perioada intrauterina.Apare tesutul adipos avand in mod predominant localizare periviscerala,la periviscerala,la nivelul mediastinului si al lojilor renale.
9.Perioada cuprinsă între săptămâna XX și nașter e
In saptamanile 21-25 se inregistreaza un process de crestere sustinut al tuturor proceselor care sau format anterior.Acest anterior.Acest process se caracterizeaza caracterizeaza prin proportionalitate. In saptamanile 26-29 plamanii s-au dezvoltat suficient atat ca structuri proprii cat si ca vascularizatie vascularizatie si inervatie pt a putea face fata conditiilor mediului extern.Ei pot susti ne in caz de nastere prematura respiratia aeroba.Pana in aceasta perioada,functia hemato-poetica a fost asigurata initial de ficat si apoi de splina,acum ea este preluata treptat de maduva osoasa hemato poetica. Saptamanile 30-38,sistemul 30-38,sistemul nervos este suficient dezvoltat pt a controla o parte a functiilor de integrare.Circumferintele capului si abdomenului se egalizeaza si se accentueaza acumularea de tesut adipos la nivelul organismului. organismului. Saptamana 40(sfarsitul 40(sfarsitul lunii a9a),fatul prezinta toate caracteristicile nou nascutilor la termen.
10.Definirea procesului de creștere a organismului
Cresterea organismului organismului uman este definita ca procesa biologic activ,dinamic si complex de acumulari cantitative guvernate de procese biochimice si enzimatice,localizate enzimatice,localizate la nivel intracelular si tisular al carui rezultat final este marirea dimensiunilor corpului in totalitate,dar si a segmentelor segmentelor sale daca sunt urmarite separat.Pe parcursul evolutiei intrauterine si dupa nasterea individului,procesul individului,procesul inregistreaza inregistreaza ritmuri rit muri variabile.Debuteaza odata cu fecundatia,inregistreza fecundatia,inregistreza cel mai inalt ritm in perioada intrauterina in care de la o singura celula(celula celula(celula ou) se ajunge l a un organism complex,viabil,in afara organismului matern in conditiile mediului exterior.Cresterea continua pe durata copilariei cu ritmuri variabile.
11.Definirea procesului și factorilor de dezvoltare a organismului
Procesul de dezvoltare defineste modificarile functionale si metabolice ale organismului.Spre deosebire de crestere el continua si dupa incheierea acesteia ilustrand procesul de evolutie
individuala.Spre deosebire de crestere,dezvoltarea este un proces calitati v care recunoaste mecanisme biologice de perfectionare care faciliteaza integrarea individului in mediul de viata prin adaptari continue la conditiile ambiante.Cele doua procese sunt concomitente in primele etape ale vietii dupa ce organismul atinge dimensiunile finale comandate de codul genetic,dar influentate si de factori externi.
12.Legile care guvernează procesele de creștere și dezvoltare 1. Corelatia organism-mediu:este realizata prin activitatea organelor de simt si a sistemului nervos care receptioneaza si prelucreaza informatiile din mediul inconjurator,elaborand comenzi ce faciliteaza integrarea si reactiile organismului fata de acest mediu. 2. Unitatea si interdependenta organelor si sistemelor depinde de integritatea fizica si de starea lor functionala,dar si de modul in care acestea se integreaza si se compenseaza reciproc. 3. Ritmul de crestere si dezvoltare este determinat ontogenetic(dezvoltarea individuala) si filogenetic(dezvoltarea speciilor).El difera de la un sistem la altul,dar si in interiorul unui sistem exista organe cu ritmuri de dezvoltare diferite.Se observa organe care ajung rapid la forma si dimensiunile definitive..Se perfectioneaza la maturitate aparatele cardiovascular si locomotor.Se vor maturiza dupa pubertate organele si glandele genital. 4. Legea alternantei care se refera la modul de dezvoltare a segmentelor lungi ale membrelor:bratantebrat respectiv coapsa-gamba.Legea mai este denumita si legea basculei.Oasele lungi sufera procese de alungire si ingrosare alternative,cele 2 procese nu sunt concomitente niciodata.Iar la nivelul unui membru,aceste 2 procese alterneaza in functie de segment:in timp ce humerusul si femurul se alungesc,oasele antebratului si respective gambei se ingroasa si invers. 5. Legea proportiei:exista mai multe faze in evolutia proportiilor intre statura si respectiv lungimea si latimea segmentelor.Fiecare segment are o evolutie proprie in raport cu statura,iar sexul individului influenteaza dezvoltarea osoasa in special la nivelul centurilor. 6. Legea pubertatii:inainte de instalarea pubertatii,cresterea staturala se produce pe seama membrelor inferioare predominand procesele de alungire osoasa.Dupa pubertate procesele de crestere si dezvoltare se realizeaza in special pe seama trunchiului prin ingrosarea scheletului si dezvoltarea masei musculare. 7. Legea asimetriei:se descrie existenta unor asimetrii fiziologice prin pozitia si forma organelor intracavitale,dar si prin utilizarea preferentiala a unui membru. 8. Legea alternantei de lunga durata care descrie un process de crestere extrem de rapid in primele luni de gestatie,in primul an de viata,in perioada 6-7 ani si in perioada prepubertara.
13. Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea
Factorul genetic este implicat datorita anumitor caractere care se transmit dominant si nu se schimba in cursul vietii individuale:culoarea ochilor,culoarea parului,forma nasului,forma capului,forma arcadelor orbitale,forma arcadelor zigomatice,forma buzelor,forma mandibulei. Factorii endocrini:hormonul de crestere(STH) in functie de cantitatea in care se secreta de catre hipofiza se descrie o crestere normala,dar si forme patologice de tipul gigantismului sau acromegaliei prin hipersecretie de STH si respectiv nanismului prin hiposecretie de STH. Factorii patologici care influenteaza cresterea si dezvoltarea, imbolnavirile ce survin in perioadele de crestere si dezvoltare opresc sau incetinesc aceste procese.Pe perioada bolii ,organismul trebuie sa fabrice anticorpi si respectiv sa repare sau sa refaca structurile distruse de agentii patogeni dispunand astfel de prea putine resurse pt a asigura cresterea si dezvoltarea organismului.
Factorii alimentari:metabolismul bazal la varsta de 1-3 ani este de 2-2,5 ori mai activ decat in perioada adulta ceea ce face necesara suplimentarea ratiei calorice cu 10-20%.
Factorii externi pot influenta cresterea si dezvoltarea in mod diferit in functie de perioada in care actioneaza.In perioada intrauterine si partial in perioada de alaptare pot interfera in procesele de crestere si dezvoltare independent sau asociat.
14.Dezvoltarea scheletului
Oasele se dezvolta in perioada intrauterine din componenta sclerodermala a mezodermului somitelor.Desi raman multa vreme elastice si necalcificate,in perioada fetala nefiind necesare principalele functii ale oaselor de sustinere si protectie,oasele sunt complet formate la nastere.Procesul de formare al oaselor este de 2 tipuri:osificarea de membrane care debuteaza prin mecanisme de diferentiere a celulelor din mezenchim.Procesul se reproduce la nivelul periostului tuturor oaselor corpului fiind insa caracteristic oaselor late de la nivelul craniului,toracelui,bazinului si al unora dintre oasele scurte.Osificarea de cartilaj sau encondrala este caracteristica oaselor lungi ale extremitatilor.Fenomenul se reactiveaza pe parcursul vietii ori de cate ori este nevoie pt repararea oaselor in caz de fractura,mecanismul fiind cel de calusare.
15.Dezvoltarea coloanei vertebrale și a curburilor sale
Debuteaza in saptamana 4 de viata embrionala din sclerotoamele somitice,odata formate piesele care vor da nastere oaselor pe model conjunctiv,ele incep sa se dezvolte si sa creasca rapid si apar primele centre de osificare la nivelul scheletelui conjunctiv. La nastere,coloana nou-nascutului este dreapta ,nu prezinta curburi fiziologice,ele vor aparea pe parcursul primului an de viata,pe masura achizitionarii posturilor si mersului in cadrul dezvoltarii neuro-motorii a copiluli.Lordoza cervicala apare si se stabilizeaza dupa varsta de 3 luni cand copilul reuseste sa ridice si sa mentina capul depasind planul trunchiului daca e pozitionat in decubit ventral.Cifoza toracala apare odata cu achizitionare posturii asezat in jurul varstei de 4 luni,in acest moment cifoza cuprinde atat regiunea toracala cat si pe cea lombara dand aspect de spate rotund.Lordoza lombara se formeaza odata cu ridicarea in ortostatism a copilului in jurul varstei de 1 an,prin modificarea pozitiei bazinului pt echilibrarea centrului de greutate.
16. Dezvoltarea toracelui și mem brelor
Coastele sunt oase late formate dintr-o portiune centrala spongioasa si o corticala de os compact,ele se dezvolta din portiunile laterale ale sclerotoamelor somitice din care i-au nastere si vertebrele corespunzatoare ca numar.Datorita modului de formare a vertebrelor se explica articularea capului costal cu 2 vertebre invecinate si de asemenea prezenta proceselor costiforme la nivelul regiunilor cervicala si lombara.Sternul reprezinta portiunea anterioara a scheletelui toracelui,este un os median si nepereche care se articuleaza prin intermediul cartilajelor costale cu coastele inchizand anterior cutia toracica. Incepe in ziua 26 in care pe fetele laterale ale corpului embrional apar crestele membrelor.Din ele,in urmatoarele 2 zile se vor forma mugurii membrelor superioare la limita dintre zonele craniana si cervicala.Mugurii sunt inveliti in ectoderm din care va lua nastere tegumentul.In interiorul lor patrund celule mezodermale si enzodermale din care se vor forma scheletul,aparatul articular,musculatura si elementele vasculare ale membrelor.In saptamana 6 si 7 apar 2 santuri transversal care vor delimita mai intai segmentele distale mana/picior si ulterior pe cele proximale ale membrelor.Initial membrele se dezvolta perpendicular pe corp ,dar sufera un process de rotatie cu 90 gr ajungand paralele cu axul longitudinal al corpului embrional.
17.Tipuri de malformații osoase; cauzele și momentul apariției lor
anomalii prin lipsa segmentelor sau dezvoltare insuficienta:amelie(lipsa membrelor),focomelie(dezvoltare insuficienta a segmentelor proximale ale membrelor),adactilie(lipsa unor degete). dezvoltarea incomplete sau oprirea evolutiei unor segmente:micromelie,microdactilie,microfalangie
dezvoltarea exagerata a unor membre:macrodactilia,hiperfalangia,macromelia
elenteromelia:rotatia anormala a genunchiului
sindactilia:alipirea degetelor pe lungime
polidactilie:mai multe degete sirenomelie:fuzionarea partial/complete a membrelor inferioare amputatii congenitale:membrele se dezvolta intrauterine,dar in urma unor factori patogeni materni cum ar fi bride in cavitatea uterine sau aderente,segmentele in evolutie sunt sectionate. luxatia congenitala de sold care se produce prin dezvoltare insuficienta a capului femoral si/sau a cavitatii acetabulare de pe osul coxal. buza de iepure:cheiloschisis
gura de lup:palatoschisis sau gnato-palatoschisis.
spina bifida
18.Scoliozele: generalități, definiție, incidență
Este o boala evolutiva caracterizata prin 1 sau mai multe curburi laterale ale coalanei laterale evidentiate in plan frontal insotita de rotatia vertebrelor. Torsiunea corpurilor vertebrale care deviaza de partea convexitatii,gibozitate costala de partea convexitatii vertebrale.Se asociaza excavarea toracica de partea concavitatii si asimetria sau inegalitatea centurilor scapulara si pelvina. Incidenta:la nivel mondial:0.2%,Romania este pe primul loc,3.5% fiind luate in evidenta aproximativ 60.000 cazuri,13.000 de cazuri la copii.In 80% din cazuri scoliozele sunt idiopatice(fara cauza precizata) sau primitive.
19. Scoliozele: etiologie, factori favorizanți
La copil are importanta predispozitia individuala si/sau familiala,anumite afectiuni prezente la nastere,factori hormonali si particularitati de crestere in perioada pubertara respectiv crestere brusca in inaltime.Insuficienta musculo-ligamentara,inegalitatea membrelor inferioare,anumite afectiuni genetice si congenitale cum sunt:sindromul Marfan.Distrofii musculare si alte dezechilibre de tip muscular care pot aparea in urma afectiunilor neurologice de tipul poliomielitei,paraliziei cerebrale infantile care determina paralizie asimetrica a unor grupe musculare provocand dezechilibru muscular la nivelul coloanei. Factori favorizanti:spondilolistezis:luxatie anterioara a unor corpuri vertebrale lombare de cele mai multe ori,poata sa apara si la nivel cervical si poate sa intereseze si mai multe vertebre.Absenta,malformatia sau amputatia de membre inferioare sau alte tulburari correlate cu diferentierea si dezvoltarea tisulara in perioada de viata intrauterina.La adult:un process inflamator:apendicita,pleurezie,un process aderential sau cicatricial:la nivel toracal sau pleural,AVC,hernia de disc lomabara,contracturi musculare,un fenomen dureros vertebral:lombosciatica,un traumatism vertebral sau de tren inferior,procese infectioase,tumori.
20. Scoliozele: clasificări
dupa prezenta sau nu a unui factor etiologic de certitudine:idiopatica si secundara.
dupa modul de raspuns la tratament:functionala sistructurala.
dupa nr curburilor:1 curbura(C),2(S) sau cu 3 curburi:una fiind principala ,iar celelalte 2 compensatorii.In general se considera principala curbura cea mai intinsa sau cea situata la coloana dorsala. dupa intindere sau dupa amploarea deposturarii:partiale si totale. dupa stadiul evolutiv si mobilitate:mobile,initiale sau reversibile. dupa gravitate : de gr 1,de gr 2,de gr 3,de gr 4. dupa momentul de aparitie:congenital,forma infantila,scolioza juvenila,scolioza adolescentului,scolioza adultului,scolioza batranului sau senila.
21.Scoliozele: tablou clinic
Din incidenta de profil urmarim pozitia capului,inclinarea gatului de partea umarului ascensionat prin hipertonia muschilor laterali si posteriori ai gatului.Pozitia umerilor care sunt proiectati anterior,in incidenta posterioara se observa asimetria umerilor si a liniei gatului prin hipertonia unilaterala a fasciculului superior al trapezului,asimetria reperelor omoplatilor,unghiuri,spina,margine mediala si eventual a raporturilor diferite ale fiecarui omoplat cu toracele.Maginile mediale pot sa fie diferit pozitionate fata de coloana,din aceeasi incidenta la flexia trunchiului cu bratele flectate la 90 gr se observa gibozitatea..Se mai observa inegalitatea si asimetria pliurilor taliei si de asemenea asimetria bazinului.Din incidenta anterioara se poate observa asimetria umerilor si claviculelor,asimetria mameloanelor care are importanta la copii,excavarea toracelui anterior sau deformari costale,asimetria oaselor coxale avand ca repere spinele iliace antero-superioare si punctele ilio-cretale,oblicitatea diametrelor biacromiali,bicret,bispinos,bitrohanterian.
22.Scoliozele: metode de evaluare a deviației vertebrale
Aprecierea deviatiei vertebrale se poate face subiectiv prin somatoscopie,dar diagnosticul exact se realizeaza prin masurarea unghiurilor curburilor laterale si sagitale a echilibrului occipito-sacrat in plan frontal ,a inaltimii gibozitatii si a denivelarii umerilor si a varfurilor omoplatilor.Se poate aprecia astfel echilibrul bazinului,echilibrul umerilor si se realizeaza examenul coloanei din profil. Evaluarea deviatiei scoliotice se realizeaza prin masurarea unghiului Cobb,ea se realizeaza pe imaginea radiografica prin incidenta posterioara,pt aceasta initial se stabilesc vertebrele care sunt situate la extremitatile curburii,platourile acestora sunt maxim inclinate fata de convexitate.Evolutia unghiului Cobb nu are totusi valoare predictive,acesta trebuie urmarit in coleratie cu evolutia deviatiilor in celelalte planuri. Pt masurarea gibozitatii se foloseste scoliometrul,poate fi folosit direct pe corpul pacientului cat si pe radiografie.
23.Scoliozele: evoluție și prognostic
Intre 25-30 gr ,deformarile structurale, vertebrale,ligamentare si musculare sunt moderate si curburile pot regresa sub tratament kinetic si mai rar spontan.Unghiul de 30 gr al curburii scoliozei reprezinta un prag mecanic si peste aceasta valoarea,deformarea include si factorii ei de progresie.Scolioza este progresiva pana la atingerea maturitatii osoase dupa care se stabilizeaza. Daca o curbura depaseste 30-40 gr la sfarsitul cresterii poate fi posibila o agravare de 1 gr pe an la adult.S-au descries 2 posibilitati de agravare a scoliozei:
1. Daca scolioza apare inainte de varsta de 10 ani ea poate ramane stabila sau lent evolutiva timp de cativa ani pt ca ulterior sa se agraveze brusc. 2. Daca scolioza apare dupa varsta de 10 ani,ea se agraveaza in mod regulat astfel incat se poate stabili un prognostic dupa 2-3 examene radiologice succesive.Daca agravarea este lenta dupa mai multe radiografii prognosticul este favorabil,prognosticul rezervat apare daca agravarea este rapida.
Un element bun de prognostic este testul Risser:daca testul este 0,riscul de agravare este de 68%,iar daca testul are rezultatul 3-4 riscul este mai mic de 18%.Testul se noteaza cu T si da posibilitatea de a evalua procesul de maturatie osoasa urmarind evolutia radiologica a centrilor de osificare ai crestelor iliace.Odata cu incheierea procesului de osificarea se realizeaza fuziunea tuturor punctelor de osificare ale crestelor iliace.
24.Caracterele scoliozelor simple și duble
Scolioza in C se caracterizeaza prin prezenta unei singure curburi dezvoltata la nivel toracal sau dorso-lombar.Se caracterizeaza prin convergenta axelor centurilor.Asimetria umerilor si soldurilor,denumirea acestui tip de scolioza se realizeaza dupa orientarea convexitatii. Scolioza in S se caracterizeaza prin dezechilibrarea coloanei si toracelui,asimetria liniei umerilor in special cranio-caudal ,dar si antero-posterior,omoplati asimetrici in plan frontal si/sau pozitionati diferit pe torace.Asimetria si inegalitatea hemitoracelor cu accentuarea unghiurilor costale de partea convexitatii.In deviatii mari se observa proeminenta anterioara a unui hemitorace,asimetria pliurilor taliei,pozitionarea asimetrica a crestelor iliace si spinelor iliace,inegalitatea,asimetria reperelor anatomice ale membrelor inferioare si a axelor l or articulare.
25.Scoliozele: tratament igieno-dietetic
trebuie combatute anumite posturi care ar favoriza accentuarea unei deviatii vertebrale cum este atitudinea soldie de sprijin pe un singur membru inferior.Ghiozdanul cu carti nu ar trebui in mod ideal sa depasesca 2kg si va fi purtat pe spate simetric pt ca greutatea sa fie distribuita egal pe ambii umeri,daca va fi purtat in mana trebuie sa se alterneze membrele superioare.Este necesara modificarea pozitiilor vicioase adoptate de copii in timpul somnului si anume decubit lateral de regula mereu pe aceasi parte sau pozitia mult flectata a corpului.Se recomanda ca pacientii sa nu mentina timp indelungat pozitia aseza la birou pt ca oboseala de intensitati diferite a grupelor musculare sa nu determine adoptarea unor posture vicioase.Sunt recomandate pauze de aproximativ 10 min la fiecare ora in care sa execute cateva exercitii fizice sau chiar sa ia pozitia decubit in pat.Pacientilor cu scolioza li se recomanda o dieta adecvata astfel incat greutatea lor sa nu depaseasca valorile optime.Acest lucru va fi urmarit in special la pacientii supraponderali deoarece greutatea suplimentara poate accentua deviatiile de coloana.
26.Scoliozele: ortezare Ortezarea in scolioza presupune aplicarea si purtarea unui corset care sa sustina coloana in intregime.Corsetul nu corecteaza curburile scoliotice ci doar previne progresia lor. Dupa 3 luni de utilizare este necesar un control in care se urmaresc eventuale semne de presiune sau alte disconforturi si se ajusteaza orteza in functie de necesitatile fiecarui utilizator.La baza executiei si functionarii corsetelor stau cateva principii: 1. reducerea lordozei lombare care influenteaza pozitiv curbura scoliotica toraco-lombara,prin reducerea lordozei,apofizele transversal lombare sunt impinse posterior.
2. corsetul contribuie la realizarea elongatiei si la dezvoltarea fortelor transversale care vor limita agravarea curburii.Elongatia actioneaza in special asupra curburilor ample cu unghiuri de peste 50 gr in timp ce fortele transversale sunt mai eficiente in cazul curburilor de 30-45 gr. 27.Scoliozele: tratament kinetic – obiective, metode (enumerare)
Obiective generale
-stoparea evolutiei deposturarii -corectarea deviatiilor si mentinearea acestor corectii -corectarea asimetriei toracice -reechilibrare axelor centurilor -reducerea tulburarilor functionale si a asimetriilor secundare -crearea unui reflex postural correct
Obiective specific:
-asuplizarea musculaturii contracturate,de partea concavitatii -tonifierea musculaturii de partea convexitatilor -derotarea corpurilor vertebrale si reducerea gibozitatii costale -cresterea amplitudinii miscarilor toracice si reeducare respiratorie
Metoda Shroth
Metoda translatiei lui Roederer si Ledent Metoda Vojta
Metoda Klapp
Metoda Niederhoffer-Egidy
Metoda FED
Metoda David
28.Metoda Shroth
Metoda Shroth urmareste obtinerea de corectii in scolioza prin invatarea controlului miscarii respiratorii si prin executarea de contractii musculare din pozitii facilitatorii. Metoda consta in asezarea pacientului intr-o postura corectiva si efectuarea de miscari respiratorii cat mai corecte eventual impotriva unor rezistente externe aplicate de kinetoterapeut in zona de maxima convexitate.Aceste rezistente urmaresc declansarea unor reflexe corectoare pornite de la nivelul curburilor patologice. Programul poate fi invatat la orice varsta,sunt recomandate 10 sedinte initiale in sala de kinetoterapie,dupa invatarea programului,pacientul poate efectua exercitiile la domiciliu cu ajutorul unui membru de familie.Programul contine:posturari corective active si pasive,elongatii pasive si active,rotatii ale trunchiului de partea concavitatii,mobilizari analitice pasive si active ale extremitatilor urmarind echilibrarea axelor centurilor,exercitii de respiratie.
29.Metoda translației a lui Roederer și Ledent și metoda Klapp
Metoda translatiei lui Roederer si Ledent este indicata in special in scoliozele simple cu o singura curbura.Translatia trunchiului se realizeaza in sens corectiv deplasand portiunea superioara catre convexitate si portiunea mijlocie-inferioara catre concavitate.Miscarea se realizeaza cu membrele superioare abduse,iar kinetoterapeutul se plaseaza posterior de pacient pt a corecta executia. Metoda Klapp se bazeaza pe observatia potrivit careia la patrupede nu apar devieri scoliotice,de asemenea s-a observant tot la patrupede mobilizarea latero-laterala a coloanei in timpul mersului.Pornind de la aceste observatii,Klapp a intocmit un program de exercitii realizate din patrupedie,prin adoptarea si mentinerea posturii patrupede coloana vertebrala devine orizontala si nu mai sustine greutatea trunchiului,a centurii scapulare si a capului,astfel va fi mai usor de mobilizat in lateral in special la nivel lombar. Klapp a descris 5 posturi de pornire:2 redresate deasupra orizontalei cu actiune lordozanta asupra coloanei lombare si cifozanta asupra celei toracale,una orizontala si 2 coborate sub orizontala care delordozeaza coloana lombara.Exercitiile executate din aceste posturi au urmatoarele obiective:asuplizarea musculaturii contractate,alungirea musculaturii scurtate,tonifiere musculara,corectarea curburilor.
30.Metoda Vojta
Metoda Vojta este utilizata pt tratamentul tulburarilor de postura si a celor de miscare,indiferent de varsta subiectului.Eficienta tratamentului este cu atat mai mare cu cat el este aplicat mai precoce.Durata tratamentului este de luni sau ani mai ales in tulburarile posturale insotite de disfunctii cerebrale.Metoda se bazeaza pe initierea unor stimuli care sa determine la nivelul creierului activarea unor modele de miscare preformate,metoda este utilizata in tratamentul de font ,in tulburari de coordonare,paralizii spastice cerebrale,leziuni cerebrale de tipul hemiparezelor,paraparezelor,tri sau tetraparezelor,leziuni de neuron motor periferic,afectiuni musculare,deposturari vertebrale,afectiuni ale articulatiilor coxofemurale,tulburari de deglutitie si/sau masticatie,tulburari ale functiei respiratorie. In scolioza prin actionarea unor puncte trigger s-au declansat reflexe posturale care au ameliorat pozitia coloanei vertebrale si atitudinea generala a corpului.
31.Metodele Niederhoffer – Egidy și David
Metoda Niederhoffer-Egidy are la baza teoria potrivit careia musculatura transversala a trunchiului este esentiala pt mentinerea posturii ortostatice si respectiv a rectitudinii vertebrale,din acest grup muscular fac parte:muschi heterogeni din punct de vedere al pozitiei pe trunchi,dar si din acela al actiunii principale:muschiul trapez,marele dorsal,romboizii,patratul lombar,ilio psoas,transvers abdominal.Teoria se bazeaza pe faptul ca in scolioza se inregistreaza aniotrofia acestor muschi de partea concavitatii si hipotrofia de partea convexitatii.Erectorii spinali ar avea prin muschii multifizi,efect de agravare a rotatiei vertebrale.Metoda urmareste tonifierea musculaturii transversala prin exercitii de tip izometric,executate din posturi corective prin aplicarea de contrarezistente de catre kinetoterapeut.Sunt utilizate postur de pornire foarte precise,iar contractiile izometrice urmaresc tractionarea coloanei catre partea concave pt obtinerea corectiei curburii.Pe parcursul desfasurarii exercitiului se urmareste realizarea pe durate egale:a unei contractii progresiv crescande,a unei contractii statice de mentinere,a relaxarii progresive de final. Metoda David este o metoda de tonifiere analitica a musculaturii paravertebrale profunde indiferent de nivel,sub control informatizat si cu feed-back concomitent.Aparatele David sunt 6 permitand antrenarea musculaturii regionale pe fiecare directie de miscare din pozitie asezat care fixeaza dupa necesitati centura pelvina si articulatia coxofemurala si respectiv centura
scapulara si articulatiile scapulohumerale.Aparatele se utilizeaza dupa o evaluare initiala,iar pe parcursul tratamentului se mai recomanda 1-2 evaluari intermediare.Se apreciaza astfel evolutia in precizia miscarilor,forta si mobilitate.
32.Metoda FED
Metoda FED este relativ noua in comparativ cu metodele prezentate,dar are aceleasi principii de actiune,metoda utilizeaza un aparat care realizeaza obiectivele enuntate in denumirea sa:fixare,elongatie,derotare.Ea consta in fixarea tridimensionala a coloanei vertebrale prin intermediul aparatului care realizeaza elongatie continua,pasiva,mai produce fixarea coloanei in pozitie corectiva si aplicarea de presiuni in punctele de intoarcere ale curburilor.Tratamentul cu ajutorul aparatului ortospinal va fi completat cu kinetoterapie de asuplizare-tonifiere din pozitii hipercorective,durata tratamentului este variabila in functie de varsta,marimea curburilor si raspunsul fiecarui pacient. Metoda are ca obiectiv final corectia posturala in scopul integrarii socio-profesionala a persoanelor scoliotice.S-au citat rezultate bune la pacienti cu deviatii de 100 gr la care curburile s-au redus pana l a 20 gr.Corectiile mai importante s-au observant la copii,la adulti ele fiind de aproximativ 30 gr.
33.Conținutul programelor de kinetoterapie în scolioze
Stabilizarea curburilor este necesara in scoliozele duble unde pt a putea lucra asupra unei curburi trebuie sa o fixam pe cea de-a doua,in caz contrar cea de-a doua se agraveaza. Exercitiile statice constau in posturarea asimetrica de tip corectiv sau hipercorectiv si din presiuni sau tractiuni aplicate de kinetoterapeut in punctul de maxima convexitate. Pozitiile initiale sunt:ortostatism,asezat,patrupedie,toate variantele de decubit si atarnat. Exerctitiile dinamice constau in mobilizari asimetrice care solicita diferit zonele simetrice ale corpului in scopul corectarii deficientei.Mobilizari simetrice in scopul exersarii simtului de simetrie corporala si de creare a reflexului postural corect.
34.Forme particulare de scolioză
1.
2.
Scoliozele functionale sunt scolioze nestructurate sau atitudini scoliotice care se caracterizeaza prin faptul ca deviatia laterala a coloanei este complet reductibila atat clinic cat si radiologic in pozitia decubit dorsal.Acest tip de scolioze nu se insotesc de rotatie vertebrala,de modificari de structura a corpurilor vertebrale sau de gibozitate,ele se reduc spontan sau prin interventie terapeutica minima. Scoliozele secundare:scolioza profesionala,scolioza din tulburarile de auz si vedere,scolioza antalgica. Scoliozele congenitale se datoreaza unor defecte de formare a oaselor sau unor defecte segmentare:vertebrale cuneiforme,hemivertebre. Scoliozele neuro-musculare: neuropatice: prin leziune de neuron motor central(AVC) paralizie cerebrala miopatice: distrofii musculare hipotonia musculara congenitala
Neurofibromatoza,afectiune genetica care perturba cresterea neuronala si evolueaza cu aparitia de tumori cerebrale in general benigne ,dar cu potential de malignizare.Se manifesta prin tulburari secundare de auz,dificultati de invatare,tulburari cardiovasculare.
Scoliozele din afectiuni mezenchimale:sindrom Marfan,sindrom Elen Danlouse.
Scolioze posttraumatice:prin fracturi vertebrale fara interesare medulara.
Scolioze prin contracture musculare de cause extravertebrale.
Scolioze din osteo si controdistrofii
Tumori
Boli reumatologice Tulburari metabolice:osteogenesis imperfect,rahitism,osteoporoza
Scolioze prin afectiuni lombosacrate:spina bifida,spondilolistezis,spondiloliza
Infectii vertebrale
35.Deviații de coloană în plan sagital – definiții
Curburile fiziologice sagitale sunt lordoza cervicala,cifoza dorsala,lordoza lombara,cifoza sacrococcigiana.Aceste curburi apar dupa nastere in functie de solicitarile motorii si de achizitii,exceptand cifoza sacro-coccigiana care este preformata.Aparitia lordezei cervicala se asociaza cu momentul in care sugarul isi mentine capul deasupra orizontalei cand este pozitionat in decubit ventral.Lordoza este curbura coloanei cu concavitatea orientata anterior,este considerate patologica si necesita tratament cand deviatia depaseste 50 gr.De multe ori ele sunt interdependente,mai ales la nivelul regiunilor dorsala si lombara,agravandu-se reciproc.
36.Clasificarea cifozelor
Functionale: sunt deviatii de mica amploare cu aparitie si evolutie lenta treptata si progresiva in general nedureroase si care au prognostic favorabil. structurale/patologice: se caracterizeaza prin curburi mai accentuate si mai grave cu modificari importante de forma si structura la nivelul corpurilor vertebrale,ele pot antrena tulburari functionale sau pot afecta structure invecinate. pozitia deviatieie:cifoze tipice care se suprapun peste cifoza fiziologica toracala limitandu-se la regiunea dorsala a coloanei si cifozele atipice care depasesc ca intindere regiunea toracala in sens ascendant la nivel cervical,descendent la nivel lombar sau in ambele sensuri dand nastere cifozei totale.Tot atipice sunt cifozele localizate in alte regiuni:cifoza lombara.
37.Cifoze – tablou clinic
Aspectul caracteristic al trunchiului care este angular sau sub forma de spate rotund,capul deviat anterior,in situatii grave cu privirea orientata inferior,umerii antedusi,omoplatii departati de planul toracelui,toracele aplatizat anterior sau excavat modificare care este intr-o oarecare masura aparenta.Deposturari ale bazinului si ale membrelor in special inferioare,afectarea membrelor inferioare si in special a articulatiei coxofemurale agraveaza postura si mobilitatea pacientului.Tulburari functionale:cardiovasculare,respiratorii.Amploarea acestora este dependenta de marimea deviatiei,capacitate de efort scazuta.
38.Obiectivele kinetoterapiei în cifoze (dorsală, lombară, totală)
Obiectivele kinetoterapiei in cifoza dorsala:
Tonifierea in conditii de scurtare sau in cursa interna a musculaturii paravertebrale alungite,asuplizarea musculaturii scurtate de la nivelul fetei anterioare a toracelui si abdomenului,corectarea deposturarilor secundare de la nivelul capului,umerilor,omoplatilor,toracelui anterior.Recastigarea controlului corporal prin formarea unui reflex postural corect.
Obiectivele kinetoterapiei in cifoza lombara: Tonifierea musculaturii paravertebrale lombare in conditii de scurtare,asuplizarea musculaturii scurtate(muschii peretelui abdominal si ilio-psoas),corectarea deposturarilor secundare(retroversia bazinului si flexumul in articulatiile membrelor inferioare) si formarea unui reflex postural corect. Obiectivele kinetoterapiei in cifoza totala: Tonifierea in cursa interna a musculaturii paravertebrale si a celei posterioare a toracelui care sunt alungite,asuplizarea musculaturii scurtate(musculatura anterioara a trunchiului de la nivelul toracelui si abdomenului ,dar si a musculaturii antero-laterale a gatului),corectarea deposturarilor secundare inregistrate in fiecare caz in parte si formarea reflexului postural corect.
39.Tipuri particulare de cifoză – Spondilita anchilopoietică
Este o afectiune inflamatorie cu evolutie cronica a carei etiologie nu este inca cunoscuta,afecteaza in mod predominant coloana vertebrala,procesul inflamator debuteaza la nivelul articulatiilor sacro-iliace si progreseaza ascendent.Boala evolueaza cu fibroza,osificare si anchiloza a coloanei vertebrale care justifica denumirea. Durata perioadei dureroase in SPA este mare,de obicei peste 3 luni,localizarea cervicala indica afectarea acestui segment.Diminuarea mobilitatii coloanei lombare este produsa la depusul bolii de contractura musculaturii paravertebrale,iar tardiv difuziunea corpilor vertebrali. Testul Stibor :se masoara distanta intre apofiza spinoasa C7 si S1,dupa flexia trunchiului ea trebuie sa creasca cu peste 10 cm. Descoperirea de materiale moderne usor de adaptat pe corpul pacientilor,termoformabile au adus mijloace noi in tratamentul ortopedic,corsetele fiind mai usoare si mai aproape de fiziologic.Kinetoterapia urmareste obiectivele generale ale tratamentului cifozelor insistandu-se in fazele initiale ale bolii asupra prevenirii deposturarilor
40.Tipuri particulare de cifoză – Maladia Scheuermann
afectiune vertebrala a adolescentului al carui substrat morpologic este leziunea degenerativa a zonei de crestere osteocartilaginoase a platourilor corpurilor vertebrale.Aceasta leziune are o dubla consecinta:deformarea corpurilor vertebrale si constituirea de hernie ale discurilor la nivel intraspongios in corpul vertebrelor adiacente.,urmarea este aparitia unei cifoze progresive. Cea mai frecventa localizare este la nivel toracal in zona dorsala superioara si medie.Evolutia bolii duce la instalarea progresiva a unei cifoze care se agraveaza in timp constintuind “spatele rotund”. Maladia evolueaza in 3 stadii: Debuteaza la 8-10 ani si este stadiul functional,fara dureri si fara limitarea miscarilor.La inspectie se observa ca,copilul mentine mai greu pozitia trunchiului ceea ce poate sugera evolutia catre boala Scheuermann desi din acest stadiu este posibil ca boala sa nu evolueze. Stadiul florid este cuprins intre 10-16 ani,stadiu in care se constituie treptat,insidious o redoare dorsala sau dorso-lombara,in rare cazuri lombara.Semnele clinice se instaleaza progresiv si sunt confirmate de examenele radiografice.Cifoza este partial fixata si adesea
dureroasa cu cresteri de intensitate a durerii in conditii de oboseala,ortostatism prelungit sau suprasolicitare. Stadiul tardiv care se instaleaza dupa varsta de 18 ani,odata cu fixarea cifozei,in acest stadiu nu mai poate fi corectata nici activ nici pasiv,iar mobilitatea segmentului respectiv este ft mult limitata.Durerile pot lipsi,iar tulburarile manifestate se datoreaza insuficientei musculare,unor suferinte ligamentare si unor modificari degenerative a tesuturilor conjunctive.
41.Hiperlordoze: definiție, indicatori de gravitate, momente de apariție
Sunt curburile coloanei ale caror convexitati sunt orientate anterior,in conditii fiziologice ele sunt localizate la nivel cervical si lombar,dar accentuarea care determina cel mai frecvent formele patologice este la nivelul coloanei lombare.Lordozele nefiziologice se datoreaza discurilor intervertebrale de grosimi inegale. Gravitatea hiperlordozei poate fi apreciata si dupa amplitudinea deviatiei.Lordozele usoare au o deviatie de max 30 gr,lordozele medii au ungiul intre 30-50 gr,iar lordozele grave au deviatii de peste 50 gr. Lordozele pot aparea la orice varsta: lordoza congenitala este o forma patologica ft rara si se datoreaza absentei procesului de segmentare posterioara sau hipertoniei congenitale a muschiului ilio-psoas. imediat dupa formarea lordozelor normale,in jurul varstei de 1 an dupa varsta de 3 ani in etapa de crestere rapida a corpului din etapa pubertara dupa incheierea cresterii la batrani,hiperlordozele pot aparea din cauza osteoporozei sau compensator pt cifozele senile
42.Hiperlordoze: clasificări
dupa regiunea in care se localizeaza,vorbim de lordoza tipica,care se localizeaza lombar suprapunandu-se peste cea fiziologica.Lordoza atipica,care apare in zona toracala inalta sau in zona toraco-lombare. dupa momentul aparitiei,daca hiperlordoza este prima deposturare este denumita primara,daca este consecutiva si compensatorie dupa alta curbura patologica este secundara. dupa dimensiunea zonei implicata in deposturare,vorbim de lordoze scurte implicand un nr redus de vertebre si lordoze lungi implicand o intreaga regiunea sau toata coloana. dupa cauza si forma clinica vorbim de: lordoza mobila, lordoza statica, lordoza compensatorie, formele profesionale, lordozele fixate, lordozele dinamice. dupa varsta de aparitie,lordozele sunt: congenitale,infantile,pubertare,de maturitate,senile dupa gravitate se descriu lordozele functionale care au 4 forme clinice,ele se corecteaza la flexia trunchiului chiar daca segmentul nu se inverseaza in timpul miscarii de testare: atitudine lordotica, lordozele habituale, lordozele profesionale, lordozele compensatorii.
43.Hiperlordoze: evoluție, prognostic și tablou clinic
Lordozele simple si cele mobile evolueaza in general ft lent si nu produc modificari secundare articulare si de schelet.Ele beneficiaza cel mai mult de tratamente si kinetoterapii.In formele structurate,neglijate evolutia este catre agravare prin accentuarea curburii primare si compensarea
ei cu cifoza toracala.Lordozele secundare raspund deasemenea la tratament instituind dupa inlaturarea cauzelor care le-au produs,in acest caz interventia terapeutica trebuie sa fie precoce pt a preveni instalarea tulburarilor sau distructiilor osoase si articulare.
Tablou clonic:dureri lombare,anteversia de bazin,flexum in articulatiile coxofemurale,hiperextensie a genunchilor,proeminenta peretelui abdominal care pare balonizat,astenie fizica,accentuarea lordozei lombare. Prognosticul lordozelor este in general mai bun decat al cifozelor exceptandu-le pe cele atipice sau totale.Formele simple si mobile raspund cel mai bine la tratamentul kinetic si recuperator,iar daca el este precoce si corect realizat se poate obtine corectia aproape completa a deviatiei.Formele grave necesita tratament corector mai agresiv similar scoliozelor si cifoscoliozelor
44.Kinetoterapia în hiperlordoze
Obiectivele kineto in hiperlordoza: tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii abdominale tonifierea in conditii de lungire a muschilor lombasacrati,ilio-psoas asuplizarea flexorilor soldului si genunchilor refacerea mobilitatii articulare corectarea anteversiei bazinului corectarea mersului cresterea capacitatii de effort crearea reflexului postural correct Program de exercitii active: Se utilizeaza ca pozitii de pornire: decubitul dorsal cu soldurile flectate care produce delordozare lombara,din aceasta postura se realizeaza ex de rotatii ale bazinului alternative,flexii simultane sau alternative de trunchi,bazin si membre inferioare. Din asezat pe saltea cu membrele inferioare extinse si abduse la 30-45 gr,flexii de trunchi cu membrele superioare extinse pt a atinge simultan picioarele cu mainile sau alternative pe segmentul contralateral. Din ortostatism,exercitii variate care implica flexia trunchiului. Exercitii din posturile Klapp,utilizandu-le pe cele cu trunchiul sub orizontala,delordozante. Asezat cu trunchiul flectat,pozitie care este folosita si in antrenamentul la effort pe cicloergometric(bicicleta).
45.Cifolordoze
Sunt afectiuni in care sunt prezente 2 deviatii vertebrale de sens opus in plan sagittal,cea de-a doua curbura fiind de obicei compensatory.
46.Spate plan
Deficient globala a coloanei caracterizata prin insuficienta incurbare a rahisului in plan sagittal.Curburile fiziologice sunt mai mici decat normal sau sunt absente,coloana devenind rectilinie.Poate fi urmare a tratamentului chirurgical pt corectarea scoliozelor structurale sau a
cifo-scoliozelor.In aceste situatii tratamentul pe care il aplicam spatelui plan este doar paliati v si nu se va incerca formarea sau accentuarea curburilor vertebrale.
47.Luxația congenitală de șold – definiție, forme
Luxatia congenitala de sold este o maladie care consta in dezvoltarea anormala a articulatiei coxofemurale,care afecteaza cresterea,dezvoltarea si starea de sanatate a copilului.Se mai numeste displazie luxanta de sold.
48.Luxația congenitală de șold – incidență
Maladia luxanta a soldului apare in mod exceptional la copii re rasa galbena si practice este absenta la copii de rasa neagra.Incidentele variaza intre,o medie pe glob este de 3 la mie,in Romania 1 la mie,frecventa mai mare fiind in nordul Transilvaniei. Boala are predispozitie familiala citindu-se aglomerari de pana la 5 cazuri intr-o familie pe 2-3 generatii,este frecventa la pacientii de genul feminine,intregistrandu-se un raport de 7/1 fata de genul masculine.
49.Luxația congenitală de șold – Factori cauzali și favorizanți
Factori genetici
Factori hormonali materni
Alti factori materni :HTA( hipertensiune pe durata sarcinii)
Factori obstetricali:prima sarcina,prematuritate,sarcini multiple Factori mecanici:macrozomia fetala,presiunea intrauterine asupra bazinului fetal,presiunea unilaterala a sacului matern asupra soldului copilului care determina deviatie excesiva intre abductie si flexie favorizand luxatia unilaterala,cantitatea redusa de lichid amniotic sau oligoamnioz,prezentatia pelviana,extensia genunchilor fetali in timpul nasterii Factori constitutionali:cuprind particularitati ale dezvoltarii perinatale cu aparitia unei discordante intre momentul derotarii femurului si intarzierea dezvoltarii acetabulului pe de alta parte. Factorii postnatali:infasatul tip mumie sau posturarea in brate in timpul plimbarii
50.Modificări morfologice în luxația congenitală de șold
La nivel acetabular:cavitatea este mai putin adanca sau mai larga sau ambele si marginea superioara/spranceana acetabulului este insufficient dezvoltata. La nivelul partilor moi articulare:hiperlaxitate ligamentara,supradimensionarea ligamentului rotund care impiedica patrunderea capului femoral in acetabul.Labrul fibrograsos hipertrofiat proeminand catre acetabul si impiedicand patrunderea capului femoral in acetabul. La nivel femoral:cap femoral aplatizat cu dimensiuni reduse mai indepartat de cavitatea acetabulara sau anormal ascensionat,depasind cavitatea.Anteversie importanta a femurului La nivelul axelor articulare:coxavalga
51.Luxația congenitală de șold – metode de diagnosticare
Diagnosticul poate fi stability in primele 3-4 zile de viata,insa exista cazuri mai greu de diagnosticat care necesita 3-4 luni de monitorizare.Diagnosticul cuprinde metode clinice si imagistice(radiografice,ecografice).
52.Luxația congenitală de șold – evoluție, prognostic, diagnosticare Evolutie si prognostic: Prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si a instituirii tratamentului. Daca tratamentul debuteaza in faza de displazie luxanta (in primele sapt dupa nastere) prognosticul este foarte favorabil. Pt luxatia teratologica (dignosticata si tratata inainte de mers) prognosticul ramane bun. Cand diagnosticul se pune dupa ce coplul a inceput sa mearga, prognosticul este variabil fiind legat de varsta la care a fost instituit tratamentul, de tipul acestuia, de complicatiile care pot aparea intra si post teraputic. Diagnosticul poate fi stabilit in primele 3-4 zile de viata, insa exista cazuri mai greu de diagnosticat care necesita 3-4 luni de monitorizare. Diagnosticul cuprinde metode clinice si i magistice (radiografice, ecografice).
Semnul Ortolani poate fi pus in evidenta precoce dupa nastere si este descris ca un usor declic la mobilizarea coapselor in flexie pe bazin urmata de abductee. Manevra Bartlow este similara precedentei, dar difera priza examinatorului, scopul manevrei de a provoca luxatia prin adductia coapsei si presarea ei posterior pt a scoate capul femoral din articulatie. Limitarea miscarilor de abductie, exagerarea miscarilor de rotatie care in displazie sunt posibile pana la 180 gr. Asimetria pliurilor anteromediale ale coapsei sau pliurile adductorilor, semnul poarta numele de Peter Bade. Testul Thomas care pune in evidenta lipsa contracturii fiziologice in flexie la nivelul genunchiului, manevra se realizeaza din decubit dorsal al copilului, examinatorul presand usor coapsa si realizand cu cealalta mana extensia gambei, miscarea se realizeaza fara rezistenta obtinandu-se uneori hiperextensia.
53.Luxația congenitală de șold – tratament profilactic și igienic Tratament Tratamentul profilactic consta in examinarea atenta a nou-nascutilor prin aplicarea manevrelor de evidentiere a luxatiei dar si prin examen ecografic. Tratamentul igienic Copilul, mai ales cel cu preispozitie familiala la DDS (displazie de sold) nu trebuie infasat cu membrele inferioare stranse pt ca presiunea externa favorizeaza luxatia capului femural. Infasarea stransa actioneaza ca un mijloc de contentie determinand si insuficienta muschilor coapsei si muschilor fesieri. Se va evita presiunea incorecta asupra coapsei care se produce prin posturarea copilului in decubit lateral de partea afectata si cu membrele inferioare extinse. Se va recomanda mamei o pozitie corecta de purtare a copilului in brate dar si adaptarea mobilierului pentru a permite pozitia corectiva a soldurilor. In cazul acestor copii nu se va folosi premergatorul care prin stimularea precoce a mersului si dezvoltarea de presiuni asupra articulatiei poate agrava afectiunea.
Din acelasi motiv este contraindicata utilizarea metodei vechi terapuetice de mobilizare a copilului in aparat gipsat care poate duce in timp la necroza de cap femural. Posturarea specifica a copilului cu membrele inferioare abduse la 90° prin diferite metode: perna de abductie Frejka: reprezinta un mijloc de ortezare minim traumatic care nu impiedica mobilizarea activa si cresterea copilului diverse tipuri de atele: Von Rosen, Putii, Craig, Colemann tehnici de reducere si mentinere ortopedica a pozitiei corective de tip Lange sau Lorentz care constau in adoptarea unor posturi succesive: - flexie+abductie+rotatie mediala a soldului - extensie+abductie+ rotatie mediala a soldului - extensie+adductie+ rotatie mediala a soldului - usoara abductie in pozitie indiferenta de rotatie
Posturile trebuie schimbate la 3-6 luni, sub control radiologic (din 3 in 3 luni este cel mai indicat). Pozitiile se pot obtine prin extensii blande, continue in posturi diferite ale copilului, cu benzi adezive (kinesio tapping) sau pe atele speciale. Exceptie face flexia initiala din care nu se recomanda tractiune (elongatie) a soldului deoarece exista riscul de afectare a arterei circumflexe a soldului. Metoda Sommerfield consta in reducerea capului femural in acetabul prin extensie continua a membrelor inferioare pozitionate in rotatie interna utilizand greutati de 1/10 sau 1/12 din greutatea corpului copilului. Prin acest procedeu capul femural poate reintra in cotil datorita relaxarii grupelor musculare. Dupa 8-10 zile de extensie se imobilizeaza in aparat gipsat in rotatie i nterna fortata timp de 30-40 zile. Perioada se reduce la copilul mai mare deoarece exista riscul de aparitie a redorilor articulare (prin macanism de retractie capsulara). Hamul Pavlik este indicat in primul an de viata copiilor cu displazie de sold sau cu luxatie congenitala. Este o structura formata din chingi de piele si material textil care se fixeaza pe corpul copilului mentinand pozitia de corectie a luxatiei (coapse abduse si genunchi flectati). In prima luna dupa montare hamul va fi purtat non-stop exceptand imbaierea si schimbarea scutecelor. In luna a 2-a se recomanda purtarea timp de 16 ore/zi iar daca rezultatele sunt bune se va prelungi purtarea in luna a 3-a timp de 8 ore/zi. Dimensiunile hamului vor fi ajustate potrivit ritmului de crestere individual. Hamul nu este recomandat: - copiilor cu solduri normale sau celor cu hiperlaxitate ligamentara; - in redori articulare cu sold instabil in abductie - copiilor peste varsta de 8 luni.
Pe durata purtarii hamului sunt necesare controale periodice.
54.Posturarea în luxația congenitală de șold Posturarea specifica a copilului cu membrele inferioare abduse la 90° prin diferite metode: perna de abductie Frejka: reprezinta un mijloc de ortezare minim traumatic care nu impiedica mobilizarea activa si cresterea copilului diverse tipuri de atele: Von Rosen, Putii, Craig, Colemann tehnici de reducere si mentinere ortopedica a pozitiei corective de tip Lange sau Lorentz care constau in adoptarea unor posturi succesive: - flexie+abductie+rotatie mediala a soldului - extensie+abductie+ rotatie mediala a soldului - extensie+adductie+ rotatie mediala a soldului - usoara abductie in pozitie indiferenta de rotatie
Posturile trebuie schimbate la 3-6 luni, sub control radiologic (din 3 in 3 luni este cel mai indicat). Pozitiile se pot obtine prin extensii blande, continue in posturi diferite ale copilului, cu benzi adezive (kinesio tapping) sau pe atele speciale. Exceptie face flexia initiala din care nu se recomanda tractiune (elongatie) a soldului deoarece exista riscul de afectare a arterei circumflexe a soldului. Metoda Sommerfield consta in reducerea capului femural in acetabul prin extensie continua a membrelor inferioare pozitionate in rotatie interna utilizand greutati de 1/10 sau 1/12 din greutatea corpului copilului. Prin acest procedeu capul femural poate reintra in cotil datorita relaxarii grupelor musculare. Dupa 8-10 zile de extensie se imobilizeaza in aparat gipsat in rotatie interna fortata timp de 30-40 zile. Perioada se reduce la copilul mai mare deoarece exista riscul de aparitie a redorilor articulare (prin macanism de retractie capsulara). Hamul Pavlik este indicat in primul an de viata copiilor cu displazie de sold sau cu luxatie congenitala. Este o structura formata din chingi de piele si material textil care se fixeaza pe corpul copilului mentinand pozitia de corectie a luxatiei (coapse abduse si genunchi flectati). In prima luna dupa montare hamul va fi purtat non-stop exceptand imbaierea si schimbarea scutecelor. In luna a 2-a se recomanda purtarea timp de 16 ore/zi iar daca rezultatele sunt bune se va prelungi purtarea in luna a 3-a timp de 8 ore/zi. Dimensiunile hamului vor fi ajustate potrivit ritmului de crestere individual. Hamul nu este recomandat: - copiilor cu solduri normale sau celor cu hiperlaxitate ligamentara; - in redori articulare cu sold instabil in abductie
- copiilor peste varsta de 8 luni.
Pe durata purtarii hamului sunt necesare controale periodice.
55.Kinetoterapia în luxația congenitală de șold – obiective și conținut Obiectivele kineto: refacerea mobilitatii articulare a soldului prin antrenarea analitica afiecarei directii de miscare, respectiv: flexie, extensie, abductie, rotatie externa (adductia si rotatia interna sunt contraindicate) reeducarea ortostatismului prin tonifierea muschilor bazinului cu rol postural, respectiv: fesieri, tensor al faciei lata, asuplizarea muschilor scurtati si hipertoni: iliopsoas, adductori dar si a musculaturii trunchiului stabilizarea articulatiei soldului (inzavorare) si fixarea capului femural in cavitatea cotiloida prin tonifierea muschilor pelvitrohanterieni: rotatori externi ai coapsi si respectiv a muschilor rotatori interni cu rol in mers reeducarea posturii, echilibrului, mersului, coordonarii refacerea miscarii controlate pentru a corecta asimetriile induse de luxatii combaterea durerii si redorilor articulare corectarea deposturarilor secundare corectarea tulburarilor de crestere secundare imobilizarii
56.Program de recuperare precoce a șoldului operat (primele 14 zile) Zilele 1-4: - pacientul pastreaza repausul la pat si executa exercitii invatate in perioada preoperatorie care nu implica mobilizarea segmentului operat: mobilizari usoare la distanta de interventia chirurgicala (glezna si picior), exercitiii de respiratie, exercitii de relaxare, antrenament mental si mobilizari ale segmentului neafectat, condrolateral. Unii recuperatori recomanda in primele 7 zile aplicarea unei orteze gipsate amovibile (care poate fi detasata) in scop antirotational Ziua a 5-a: Pacientul este pozitionat in decubit dorsal. In ziua a 5-a debuteaza ..... ale genunchiului si ale gleznei. Din ziua a 5-a poate fi suportata propria greutate. Se admit numai miscari de flexie si de adductie, abductia si rotatiile sunt inca contraindicate. Cu pacientul posturat in decubit condrolateral de partea sanatoasa se executa exercitii de abductie pe partea sanatoasa.
Greutatea proprie a segmentului poate fi suportata.....cu ....i flexie dorsala. Abductia antigravitationala tensioneaza muschiul fesier mijlociu antrenand insa si tensorul fasciei lata si ceilalti pelvitrohanterieni. Daca marele trohanter a fost sectionat in timpul interventiei, osteosinteza lui este incompleta, contractia puternica a pelvitrohanterienilor trebuie evitata. In aceste cazuri se recomanda evitarea abductiei si a icarcarii membrului inferior. Miscarile vor fi introduse in program dupa inca 5-6 saptamani. Zilele 5-7 Pacientul este plasat in asezat la marginea patului cu membrele inferioare in sprijin pe sol. Greutatea corpului se transfera astfel pe tuberozitatile ischiadice si pe plante. Din aceasta poz se realiz misc de extensie a genunchilor cu mobilizari active de glezne. In ziua a 7-a se introduce transferul din pat pe scaun, pacientul incarcandu-si pe durata scurta membrele inferioare. Se executa flexia soldului operat pana la 90° prin flexia trunchiului. Ziua 8 Pacientul incepe mersul cu mijloace ajutatoare: cadru inalt cu sprijin axilar, apoi cadru scurt de mers apoi carja. Membrul afectat se sprijina partial si intermitent pe sol incarcarea usoara si progresiva grabind consolidarea osteosintezei prin factori mecanici (refacerea liniilor de forta). Pacientul va fi corectat permanent pt ca modelul de mers sa respecte cat mai mult posibil succesiunea normala de pasi. Ziua 9 Programul din zilele anterioare continuat pt antrenarea tolerantei la mers. Se realizeaza prin: mers intre bare paralele cu autocontrol vizual in oglinzi. Intregul program (exercitii + mers) nu va depasi 90 min. Ziua 10 Programul de mers se prelungeste la 120 min/zi fragmentat in perioade de 20-30 min. Zilele 11-12 Mersul continua cu cresterea incarcarii. Se urmareste cresterea amplitudinii miscarilor de flexie si extensie. Pacientul; are libertatea de a alege dificultatea si durata deplasarii (pante, scari, teren accidentat) in scopuri precise sau doar ca exercitiu Zilele 12-14 Pacientul continua programul de exercitii in sala si programul de mers si primeste instructiuni asupra programului recuperator la domiciliu.
57.Luxația congenitală de șold – mijloace asociate kinetoterapiei Mijloace asociate kinetoterapiei - masaj decontracturant si/sau tonifiant - fizioterapie - terapie calda de tip umed: impachetari cu namol cald, nisip sau parafina cu rol asuplizant si decontracturant
- hidrokinetoterapie la temeperatura de confort termic :28°-32° - electroterapie cu rol decontracturant sau tonizant - terapie ocupationala este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse activitati adaptate tipului de deficiente motorii in scop recreativ si terapeutic; ele ajuta bolnavul sa foloseasca mai bine muschii ramasi indemni (sanatosi) recuperand functia celor afectati si contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente. Prin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort.
58.Coxa vara congenitală Coxa vara poate fi: congenitala (esentiala) purtand denumirea si de displazie de coapsa; este mai frecvent bilaterala - poate aparea pe parcursul dezvoltarii in primul an de viata prin inchiderea prematura a cartilajului de crestere metafizar mai poate fi dobandita: dupa luxatii ale coapsei, dupa fracturi de col femural, in caz de osteoporoza sau osteoliza; in acest caz este de obicei unilaterala Ambele forme se pot complica cu scurtarea membrului inferior afectat, deficite de mers (schiopatare sau mers Trendelenburg), durere, diverse artropatii, deficiente functionale (genu valgum secundar), formele grave necompensate necesitand tratament chirurgical. Afectiunea se poate corela cu greutatea excesiva sau dimpotriva cu insuficienta si hipotonie musculara in cazul persoanelor subponderale. Gravitatatea afectiunii se poate aprecia prin unghiul de acoperire a capului femural in radiografia din incidenta anterioara. Unghiul poarta numele de unghi Wiberg. Unghiul normal este de 10-15° cand acesta este mai mare si situatia este mai grava. Tratamentul este chirurgical pentru a se corecta unghiurile articulare si anume: unghiul de inclinare a colului si eventual reorientarea cartilajului de crestere. Interventia chirurgicala se practica dupa varsta de 4 ani. Ulterior se aplica tratament recuperator pentru sold. Tratamentul recuperator precoce postoperator a fost predat in cursul anterior.
Alte metode folosite
• posturari ale coapsei in abductie care sunt recomandate precoce utilizandu-se pozitia lotus sau asezat turceste •
tonifierea musculaturii abductoare si extensoare a coapsei
59.Coxa valga, coxa plana
Coxa valga Se diagnosticheaza atunci cand unghiul cervicodiafizar este mai mare sau egal cu 140°. Prezinta forme: o
congenitale
o
dobandite si asociaza frecvent cu alte patologii neonatale (paralizia spastica).
Formele dobandite recunosc drept cauze: - infectii osoase de tipul osteomielitelor sau tuberculozei soldului, insuficiente musculare de tipul foliomielitei sau fracturi de col femural.
Tabloul clinic in coxa valga: amplitudine exagerata pentru miscarile de abductie diametrul bitrohanterian este mai mic decat normal hipotonia muschilor pelvitrohanterieni in special fesieri oboseala la mers si alergare posibil deficite de mers de tipul schiopatatului asociere cu genu varum si/sau genu recurvatum
Tratamentul chirurgical Este luat in considerare in formele asociate cu luxatie sau subluxatie de sold sau dupa instalarea artrozelor coxo-femurale.
Kinetoterapie: - posturi corective (coapsa in adductie daca nu exista risc de luxatie congenitala de sold) Continutul programului kinetic: posturari corective exercitii de tonifiere a musculaturii soldului exercitiii corective pentru deviatiile secundare de genunchi
Coxa plana
Apare frecvent in boala legg-calve pertes. Boala apare in copilarie si se caracterizeaza prin infartizarea idiopatica (fara cauze evidente) a capului femural cu necroza aseptica (fara infectie) avasculara. Boala este bilaterala in 10-20% din cazuri si afecteaza copii de 4-8 ani. Cand afectarea este bilaterala evolutia fiecarui sold este diferita. In 6% din cazuri se recunoaste determinism familial (apar mai multe cauze la aceeasi familie). La adulti este cunoscuta ca boala Chandler.
Tablou clinic: dureri la nivelul soldului limitarea miscarilor articulare schiopatare hipotonia musculaturii soldului uneori contracturi ale musculaturii soldului cauzate de dureri
Asocieri: alte afectiuni articulare inflamatorii si/sau degenerative afectiuni ale osului sau scheletului afectiuni ale membrelor inferioare afectiuni musculare afectiuni vasculare
Tratament: - este conservator in perioade dureroase si in puseele inflamatorii - chirurgical precoce pentru a se incerca rebascularea capului femural - protezarea soldului cand necroza este constituita
Kinetoterapia soldului post interventiei chirurgicale: Clinic: coxa plana apare in urma unor deformari patologice a capului femural ceea ce ingreuneaza functia motorie a aarticulatiei
60.Deficiențe ale genunchiului și piciorului Genu valgum: este o deviatie in plan frontal a fenunchiului in care unghiul extern intre coapsa si gamba este mai mic de 170°. Amplitudinea deviatiei se apreciaza masurand distanta dintre maleolele externe in pozitie ortostatica si cu genunchii apropiati (condilii mediali se ating). Proba functionala prin care se pune in evidenta deviatia este ridicarea pe varfuri.
Genu varum: este tot o deviatie a genunchilor in plan frontal in care coapsa si gamba formeaza un unghi deschis intern medial. Amplitudinea varusului se apreciaza prin masurarea distantei dintre epicondilii femurali mediali atunci cand pacientul sta cu calcaiele lipite. Se intalneste mai frecvent la pacienti de gen masculin si la persoane cu rahitism.
Genu flexum: este o deviatie a genunchilor in plan sagital in care coapsa formeaza cu gamba un unghi orientat posterior. Se intalneste la copiii mici ca atitudine deficitara dar si la persoane cu hipotonii musculare sau cu inaltime peste medie. Ca deficienta structurala este determinat de tulburari morfologice la nivelul tesuturilor moi din spatiul popliteu.
Genu recurvatum: este o deviatie in plan sagital in care coapsa formeaza cu gamba un unghi deschis anterior. Apare in caz de hiperlaxitate ligamentara sau sub forma sechelelor de rahitism. La adulti mai poate aparea posttraumatic dupa fracturi ale epifizei inferioare a femurului incorect consolidate.
Picior stramb congenital (de bagat de la alex)
- metatarsus adductus -este piciorul addus, cu varfurile apropiate si calcaiele departate,datorita unei rotatii interne anormale a soldului. -
talus valgus (calcaneus valgus) -laba piciorului indreptata spre interior
- picior plat:se produce prin aplatizarea boltii piciorului facand ca suprafata talpii sa vina in intregime sau aproape in intregime in contact cu solul. Picior in varus: pacientul calaca pe marginea anteroexterna (se produce varum la nivelul genunchiului).Muschii lateroexterni ai agambei sunt slabi si muschii laterointerni sunt scurtati si contractati. Picior in valg: pacientul calca pe latura interna, muschii laterointerni sunt alungiti si slabiti,iar cei lateroexterni sunt scurtati si contractati. Picior eqin:pacientul calca pe varfuri datorita slabirii muschilor anteriori ai gambei si a contractiei muschiului triceps sural si tendonului lui Achile. Picior in talus: este datorita contractiei gambierului anterior si slabirii tricepsului sural.
Picior abdus: este mersul de rata datorita unei rotatii externe a soldului. Piciorul addus cu varfurile apropiate si calcaiele departate : se produce datorita unei rotatii interne anormale a soldului. Piciorul plat: se produce din cauza prabusirii boltei plantare.
61.Deficiențe ale centurii scapulare și membrului superior (de bagat membrul superior) Omoplati departati si desprinsi: aceasta atitudine insoteste fie deficientele umerilor si ale membrelor superioare,fie pe cele ale coloanei vertebrale si spatelui. Omoplatii asimetrici-asimetria omoplatilor rezulta din ridicarea,coborarea,departarea, apropierea sau rotarea lor inauntru si in afara in mod inegal si chiar in sens contrar. Umerii cazuti si addusi(in fata) Bratele prezinta foarte rare inegalitati in lungime si grosime sau asimetrii de relief muscular sau de pozitie,cauzate de aplazii sau atrofii,de traumatisme sau inflamatii cronice ale oaselor sau tesuturilor moi. Coatele copiilor sunt mentinute intotdeauna in usoara flexie ,pozitie care trebuie sa fie considerata ca normala.Pozitiile de flexie accentuata sau de hiperextensie provocate de modificari ale structurii si functiunii articulare,de origine traumatica sunt defectuoase. La nivelul pumnului: se produc uneori devieri ale mainilor(maini strambe )mai frecvente in flexie,mai rare in extensie si foarte rare in sens cubital si radial(manu valga si manu vara). Mainile strambe congenital: aplaziile si hipoplaziile,artrogripoza si alte deforatii sunt cazuri mai rare.
62.Deficiențe ale toracelui – cauze, forme, tratament general și kinetic •
Torace infundat:
Scopul tratamentului corectiv: Dezvoltarea musculaturii respiratorie si inspiratorie. Combaterea contracturii musculaturii toracice si marirea elasticitatii toracice. Corectarea deficientelor centurii scapulare si coloanei vertebrale. Coordonarea miscarilor respiratorii si dezvoltarea respiratiei diafragmatice,educarea si stapanirea respiratiei. Mijloace folosite: Exercitii statice:pozitii derivate din cele funfamentale.Pozitia atarnat este contraindicata,intrucat stanjeneste miscarile toracelui.
Exercitii dinamice
•
Torace plat: Se recunoaste dupa urmatoarele semne caracteristici: Diametrul antero-posterior al toracelui este micsorat Stern usor infundat Torace in flexie Musculatura toracelui este hipertrofica Elasticitatea toracelui este mica Umerii sunt dusi inainte Coloana vertebrala toracica este lipsita de curbura fiziologica Scopul exercitiilor corective: Dezvoltarea musculaturii toracelui Cresterea elasticitatii toracelui Corectarea deficentelor centurii scapulare si coloanei vertebrale Mijloace folosite:
Exercitii statice:pozitii derivate din cele fundamentale care nu blocheaza toracele si care au o suprafata mare de sprijin,permitand o localizare buna a miscarilor de respiratie. Exercitii dinamice:de respiratie executate liber sau actvi cu rezistenta.Pt a amplifica miscarea de respiratie acestea vor fi insotite de miscari de trunchi,membre superioare si inferioare.La acestea se adauga exercitii aplicative si cu obiecte portative.
63.Recuperarea mersului – mersul cu sprijin unilateral
Carja/bastonul se deplaseaza anterior cu lungimea unui pas;se va tine in mana sanatoasa.
•
Mersul in 2 timpi
1.Carja si membrul inferior afectat se plaseaza anterior 2.Membrul inferior sanatos se aseaza langa cel afectat;mersul poate fi ingreunat cand membrul cand membrul inferior sanatos il depaseste pe celalalt.
•
Mersul in 3 timpi
1.Carja se plaseaza anterior
2.Membrul inferior afectat se deplaseaza anterior langa carja. 3.Membrul inferior sanatos se deplaseaza langa cel afectat sau anterior acestuia;efortul poate fi ingreunat prin efectuarea simultana a timpilor 1 si 2. 64.Recuperarea mersului – mersul cu sprijin bilateral Mersul intre barele paralele Pacientul se sprijina cu ambele maini de bare si cauta sa isi mentina corpul in pozitie corecta.Acesta invata: -ridicarea alternativa a picioarelor la diferite inaltimi -flectarea alternativa a genunchilor -translarea egala,laterala si anterioara a corpului de pe un membru inferior pe celalalt -miscarea de rotatie a coloanei vertebrale si bazinului • Mersul in 2 timpi(membrul inferior afectat nu permite sprijin) 1.Se prind anterior barele cu ambele maini la l ungimea unui pas,se repartizeaza greutatea corpului pe maini si se penduleaza anterior corpul si membrul inferior afectat. 2.Membrul inferior sanatos se deplaseaza anterior pana in dreptul liniei mainilor;mersul poate fi ingreunat cand membrul inferior sanatos depaseste linia mainilor. • Mersul in 3 timpi(membrul inferior afectat permite sprijin partial) 1.Se prind anterior barele cu ambele maini la lungimea unui pas. 2.Membrul inferior afectat se deplaseaza anterior pana in dreptul liniei mainilor. 3.Membrul inferior sanatos se aseaza langa cel afectat;mersul poate fi ingreunat cand membrul inferior sanatos depaseste membrul inferior afectat. • Mersul in 4 timpi 1.Mana dreapta prinde bara anterior la lungimea unui pas. 2.Membrul inferior stang se deplaseaza in dreptul liniei mainii drepte. 3.Mana stanga prinde anterior bara la lungimea unui pas. 4.Membrul inferior drept se deplaseaza in dreptul liniei mainii stangi;mersul poate fi ingreunat prin deplasarea anterioara simultana a mainii drepte si membrului inferior stang sau a mainii stangi si piciorului drept. Mersul cu cadru fix sau cadru cu roti Mersul in 2 timpi • 1.Se deplaseaza anterior cadrul la lungimea unui pas;greutatea corpului se repartizeaza pe membrele superioare;corpul si membrul inferior drept penduleaza anterior. 2.Se deplaseaza anterior membrul inferior stang. • Mersul in 3 timpi 1.Se deplaseaza cadrul la lungimea unui pas 2.Se deplaseaza membrul inferior drept la lungimea unui pas. 3.Se aseaza membrul inferior stang langa dreptul;mersul poate fi ingreunat prin asezarea membrului inferior stang cu un pas inaintea celui drept. • Mersul in 4 timpi 1.Se deplaseaza cadrul la lungimea unui pas 2.Membrul inferior drept se deplaseaza anterior la l ungimea unui pas. 3.Se deplaseaza din nou cadrul la lungimea unui pas. 4.Membrul inferior stang se deplaseaza anterior la lungimea unui pas;mersul poate fi ingreunat prin impingerea rapida a cadrului si deplasarea cursiva a membrelor inferioare,unul dupa celelalte. Mersul cu 2 carje • Mersul in 2 tipi 1.Se aseaza ambele carje anterior la lungimea unui pas;greutatea corpului se repartizeaza egal pe carje;corpul si membrul inferior drept penduleaza anterior. 2.Membrul inferior stang se deplaseaza intre cele 2 carje;mersul poate fi ingreunat prin deplaserea membrului inferior stang anterior de carje. • Mersul in 3 timpi 1.Se aseaza ambele carje anterior la lungimea unui pas 2.Membrul inferior drept se deplaseaza anterior,astfel incat antepiciorul sa fie plasat intre cele 2 carje. 3.Membrul inferior stang se deplaseaza langa dreptul;mersul poate fi ingreunat astfel: a)se va deplasa membrul inferior stang anterior fata de dreptul
b)se vor deplasa concomitant carjele si membrul inferior drept,iar stangul se va deplasa la lungimea unui pas,anterior fata de dreptul. Mersul cu 2 carje pe trepte Urcarea • Mersul in 2 timpi 1.Membrul inferior stang se deplaseaza pe treapta 1. 2.Carjele si membrul inferior drept se muta concomitent pe aceeasi treapta. • Mersul in 3 timpi 1.Membrul inferior stang se deplaseaza pe treapta 1. 2.Carja dreapta se deplaseaza pe treapta 2. 3.Carja stanga si membrul inferior drept se deplaseaza pe treapta 2. • Mersul in 4 timpi 1.Carja dreapta se deplaseaza pe treapta 1. 2.Membrul inferior stang se deplaseaza pe treapta 1. 3.Carja stanga se deplaseaza pe treapta 2. 4.Membrul inferior drept se deplaseaza pe treapta 2. Coborarea • Mersul in 2 timpi 1.Ambele carje se muta o treapta mai jos. 2.Membrele inferioare se deplaseaza concomitent o treapta mai jos,plasanu-se intre carje. • Mersul in 3 timpi 1.Membrul inferior stang se deplaseaza pe treapta 1. 2.Carja drepta se muta pe treapta 1. 3.Membrul inferior drept si carja stanga se deplaseaza pe treapta 2. • Mersul in 4 timpi 1.Carja drepta se muta pe treapta 1. 2.Membrul inferior stang se deplaseaza pe treapta 1. 3.Carja stanga se muta pe treapta 2. 4.Membrul inferior drept coboara 2 trepte.
