Studiul impactului de mediu la fabrica de prepararea carnii

A.S. A.S. VIȚELAR ELARU U

LUCRAR LUCRARE E DE DISERT DISERTA AȚIE

20133 201

CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITĂŢII 1.1. Datele de identificare 1.2. Obiectul autorizării 1.3. Categoria de activitate 1.4. Procesarea apelor reziduale din industria cărnii 1.4.1. 1.4. 1. Apa reziduală reziduală din industria industria cărnii 1.4.2. Surse de apă potabilă 1.4.3. Poluarea apei în industria alimentară 1.4.4. Principalele surse de poluare 1.4.5. Caracteristicile apelor reziduale din industria cărnii 1.4.6. Gestionarea apelor reziduale 1.5. Documentaţia de solicitare 1.6. Legislaţia privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării 1.6.1 Directive UE. Legislaţie naţională. 1.6.2. Legislaţia comunitară 1.7. Solicitarea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie existentă. 1.8. Documentaţia de solicitare. Acte necesare CAPITOLUL

2.

STUDIUL

IMPACTULUI

ASUPRA

MEDIULUI

PRIVIND

PROCESAREA CĂRNII LA S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L DIN ARAD 2.1. Descrierea Descrierea amplasamentului amplasamentului și a activită activității Fabricii de prelucrare a cărnii S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L din Arad 2.2. Scopul și importanța studiului impactului asupra mediului 2.3. Materiale și metode de lucru 2.4. Rezultate Rezultate și discu discuții 2.4. Rezultate Rezultate și discu discuții CAPITOLUL 3. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE ANEXE

1



20133 201

INTRODUCERE În ultimii ani producţia de carne a crescut datorită cererilor mari pe piaţă, pentru a face faţă cerinţelor, producătorii au extins procesarea cărnii şi valorificarea produselor din carne. Industria cărnii este de asemenea unul dintre principalii responsabili pentru emisiile de gaze cu efect de seră, cauzând 18% din emisiile de gaze ale lumii. Un consum de carne mai mic cu 30% ar reduce numărul deceselor premature din cauza bolilor de inimă cu până la 17%, echivalentul a 18.000 de decese pe an. Dovezile despre impactul producţiei de carne asupra schimbării climei includ: •

producţia de carne duce la emisiile de oxid de azot şi metan, care sunt gaze de seră mult mai puternice decât dioxidul de carbon.

•

producţia globală de carne a crescut peste dublu din 1970, şi se prevede să se dubleze din nou până în 2050.

•

industria zootehnică foloseşte disproporţionat terenul, apa proaspătă şi energia, şi este o cauză majoră a poluării în întreaga lume.

•

sectorul zootehnic este unul din primii doi sau trei contribuitori semnificativi la problemele serioase serioase ale mediului, de la nivel local, la nivel nivel global.

Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. Prin poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei, produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii utilizării normale . Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială . Poluarea naturală se datorează surselor

de poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, nămolurilor, reziduurilor, etc. Se poat poatee vorb vorbii şi desp despre re poluare controlată şi necontrolată . Polu Poluar area ea cont contro rola lată tă (organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate evacuate în anumite anumite puncte puncte stabilite stabilite prin proiecte. proiecte. Poluarea Poluarea necontrol necontrolată ată (neorgani (neorganizată zată)) provine din surse de poluare cum ar fi apa de ploaie. ploaie. Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a

defin definii grup grupur urii de surs sursee de ape ape uzat uzate. e. Polu Poluar area ea norm normal alăă prov provin inee din din surs sursee de polu poluar aree cunoscute, colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor. Poluarea accidentală apare, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese

2



20133 201

industriale, când cantităţi mari de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare sau, ca urmare a defectării unor obiective din staţia de preepurare sau epurare. Apa constituie o componentă de bază a mediului înconjurător, care prin proprietăţile ce le posedă, întreţine viaţa pe planeta noastră. De protecţia apelor naturale este responsabilă Regia Autonomă-Apele Române. Indiciile de calitate pentru apele naturale sunt stabilite printr-o serie de reglementări. Legea mediului menţionează că protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvat acvatice ice,, are ca obiec obiectiv tiv menşin menşinere ereaa şi am ameli eliora orarea rea calit calităţi ăţiii şi produc productiv tivită ităţii ţii natura naturale le a acestora în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziţiei apei normale ca urmare a activităţii omului într-o astfel de măsură încât influenţează negativ caracteristicile apelor, împiedicând folosirea lor în stare naturală. Apa conţine în urma poluării mai multe categorii de substanţe şi particule cum ar fi: particule solide (fibre de lemn), produse chimice organice (săruri de fier, zinc, crom, săruri amoniacale) şi produse ale industriei metalurgice, extractive ( ape acide, cianuri, cloruri, benzen). Pentru determinarea acestor categorii de substanţe poluante, apele naturale pentru a fi utilizate într-un anumit domeniu sunt supuse unor analize. Aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor sărurilor cu hidroliză acidă. acidă. Legislaţia în domeniul protecţiei apelor naturale constituie baza legală a organizării şi a măsurilor de ordin tehnic şi organizatoric în domeniul protecţiei calităţii apeloa. Rolul legislaţiei este de a crea prin prevedere de sancţiuni penale şi contravenţionale,n interesul celor care sunt în situaţia de a impurifica apele naturale şi a limita impurificarea apelor la nivelul impus de societate. Comple Complexit xitate ateaa acţiun acţiunilo ilorr de protec protecţie ţie a calit calităţi ăţiii apelor apelor,, depind depindee de normel normelee şi standardele aflate în vigoare la nivelul fiecărei ţări şi pe plan mondial. Protecţia calităţii apelor constituie partea integrantă a protecţiei mediului înconjurător, ea fiind o necesitate obiectivă a civilizaţiei sub orice formă. Protecţia calităţii apelor se realizează în cadrul bunei gospodăriri a apelor care, în ansamblu, asigură dezvoltarea judicioasă a tuturor folosinţelor, ca de exemplu cele privind alimentarea cu apă a oraşelor, industriilor şi unităţilor agrozootehnice, irigarea terenurilor agricole, navigaţie şi piscicultură.

3



20133 201

Perm Permis isel elee sau sau auto autori riza zaţi ţiile ile de me medi diuu cons consti titu tuie ie un impo import rtan antt inst instru rume ment nt de management management de mediu şi sprijină un proces care trebuie să îndeplinească două obiective: •

realizare realizareaa unui înalt grad de conformar conformaree în scopul scopul îmbunătă îmbunătăţirii ţirii activităţi activităţii,i, al cărei cărei rezultat să conste şi în,

•

realizarea unui bun nivel de protecţie a mediului. Un permis sau o autorizaţie de mediu constă într-un document emis de o autoritate

competentă în domeniu, prin care sunt prevăzute cantităţi date pentru poluanţi specifici, care pot fi emişi în aer, apă sau pe sol. Cantităţile sunt stabilite în baza standardelor prevăzute în legileaplicabile, sau stabilite de autorităţile de reglementare care îşi exercită puterile conferite prin lege. Autorizaţia de mediu permite punerea în funcţiune şi desfăşurarea unei activităţi. Acest document nu trebuie confundat cu alte tipuri de autorizaţii sau permise necesare pentru desfăşurarea activităţii. În general, permisele sunt solicitate pentru o clasă de activităţi, în timp ce permisele specifice specifice sunt solicitat solicitatee pentru pentru o anumită anumită activitate activitate.. Permisele Permisele pot conţine conţine prevederi prevederi care trebuie îndeplinite pentru toate mediile receptoare (IPPC), dar în prezent, în majoritatea ţărilor sunt întocmite şi emise pentru un singur mediu receptor. Aceasta înseamnă că o întreprindere industrială care evacuează poluanţi în aer, apă şi care generează şi deşeuri solide are nevoie de trei permise. În alte ţări fiecare sursă punctuală de emisie trebuie autorizată, astfel încât o mare întreprindere industrială care evacuează mari cantităţi de ape uzate trebuie să aibă autorizaţii pentru fiecare din sursele de evacuare.

Condiţiile de autorizare sunt stabilite de obicei pentru o perioadă dată de timp (10 ani ), după care sunt reanalizate. Scopul acestei revizuiri este de a facilita îmbunătăţirile scontate ale proceselor de producţie, în ceea ce priveşte protecţia mediului. Permisele se adresează operatorilor, care trebuie să înţeleagă condiţiile care le sunt impuse şi care trebuie să fie ei înşişi consultaţi dacă se urmăreşte realizarea unui înalt grad de confo conforma rmare re şi, ca urmare urmare,, de protec protecţie ţie a me mediu diului lui.. Recipr Reciproc, oc, autor autorită ităţile ţile care care eliber elibereaz eazăă permisele trebuie să înţeleagă restricţiile cu care se confruntă operatorii şi să ţină seama de acestea.

4



20133 201

Capitolul 1. Date de identificare identificare ale titularului activităţii activităţii 1.1. Datele de identificare SC LAZĂR & SÖHNE SRL este o afacere de familie, construită din 1998 sub denumirea de LAZĂR AGROSERVICE SRL devenind mai apoi, în 2006 LAZĂR & SÖHNE SRL. Firmă Firmă cu capit capital al român, român, ce își desfă desfășoară oară activi activitat tatea ea atât atât în Arad cât cât și pe terito teritoriu riull Germaniei. Numărul angajatilor care deservesc activitatea internă este de peste 120, iar cel din Germania Germania depă depășește 500. 500. Întreg Întreg personalu personalull firmei firmei este calificat calificat și reprezin reprezintă tă motorul motorul aface afacerii. rii. Este o unitate de produc producție, cu domeniul de activitate: activitate: procesare carne carne de porc, pasare, pasare, vită și în viitorul viitorul apropiat apropiat carne de vânat. Produsele Produsele sunt realizate realizate la standarde standarde europene, europene, fabricate, depozitate depozitate și transportate sub sub o riguroasă supraveghere supraveghere igienico-sanitar-veterinară igienico-sanitar-veterinară prin implementarea sistemului HACCP și ISO 9001/2001, astfel încât să ajungă în vitrinele magazinelor în perfectă stare pentru a fi consumate, fiind astfel un exemplu perfect în tot ceea ce înseamnă înseamnă exigen exigență în calitate. calitate. Rețeaua eaua actu actual alăă de clie clienn ți numă numără ră apro aproxi xima mati tivv 1000 1000 clie clienn ți acti activi vi,, prin printr tree care care se numără numără și lanțurile de superm supermarket arket-uri -uri Profi, Profi, Selgros, Selgros, Metro, Metro, Cora, etc., etc., distribu distribuția produselor produselor LAZĂR LAZĂR realiz realizand andu-s u-see prin prin divizi diviziaa propri propriee de distrib distribuuție, re țelele elele de retail retail modern, modern, retail retail tradițional ional și HORECA. HORECA. Fabrica produce o gamă variată de produse: preparate din carne (porc, pasăre, vită) fierte fierte și afumate afumate (salamuri, (salamuri, carna carnați, prospăt prospături, uri, tobe, tobe, afumături afumături,, special specialită ități, șunci) unci) prepara preparate te din carne carne demisec demisecii (salamuri, (salamuri, carna carnați, specialită specialități) carne carne și preparate preparate din din carne (pastă (pastă de mici) mici) în stare refrigerată și congelată, congelată, și în dezvoltare dezvoltare o gama de produse din carne de vânat. vânat. Produsele sunt sunt oferite spre vânzare vânzare preambalate preambalate și ambalate, modul modul de ambalare ambalare fiind diversificat: ambalare în atmosferă controlată (în caserolă – carne sau produse din carne refrig refrigera erate te sau în caser caserole ole termof termoform ormate ate –prep –prepara arate te carne, carne, tratat tratatee termic termic)) ambala ambalare re în vidambalare în pachete pachete cu greutate greutate mare (vrac) sau ShrinkStyle ShrinkStyle și în caserole preformate, preformate, în sistem TraySkin. Ambalarea preparatelor feliate cu sau fără euro-hold cu sistem Easy Peel Point. Ambalarea preparatelor cu euro-hold (salamuri). Unitatea Unitatea de produc producție realizeză realizeză produse produse sub marcă marcă proprie, proprie, propunând propunânduu- și totodata totodata să fie printr printr cei cei mai mari producă producător torii de pe aceast aceastaa piață, dar mai mult mult o unitate unitate de produc producție puterniăa și flexibilă.

5



20133 201

1.2. Obiectul autorizării •

desfăşurarea activităţii de prelucrare a cărnii şi a subproduselor din carne în vederea obţinerii de preparate din carne, conform cod CAEN 1011 (prelucrarea şi conservarea cărnii).

1.3. Categoria de activitate Activitatea autorizată : Prelucrarea şi conservarea conservarea cărnii (conform Ordinului nr. 1798/2007 privind actualizarea clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN nr. 337/2007) prelucrarea şi conservarea cărnii (Cod CAEN 1011) desfăşurată de S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L

1.4. Procesarea apelor reziduale din industria cărnii 1.4.1. 1.4. 1. Apa reziduală reziduală din industria industria cărnii Apa reprezintă un element indispensabil vieţii, constituind un factor important în aproape toate procesele de producţie industrială. Apa naturală este o sursă hotărâtoare în drumul spre un viitor durabil. În ciclul hidrologic, apa reprezintă baza producţiei de alimente, a comerţului, a necesităţilor umane şi a nenumăratelor ecosisteme acvatice. Sursa naturală de apă este finită, în timp ce cerinţa de apă este în permanentă creştere, datorită dezvoltării activităţii umane din ultimele decade.[6] Necesarul de apă în industria alimentară, se stabileşte în funcţie de procesele de producţie şi diversitatea tehnologiilor de fabricaţie (ex. ( ex. abatoare 3,5 m 3 de animal sacrificat; spirt de cartofi 5 m3/t; pâine 0,9 m3/t etc.). Apa potabi potabilă lă este este defini definită tă ca fiind fiind acea acea apă care care prezin prezintă tă carac caracter terist istici ici propri propriii consumului și care prin consumul consumul său nu prezintă prezintă pericol pentru sănătatea sănătatea consumatorului. consumatorului. Pentr Pentruu determ determina inarea rea gustul gustului ui și mirosu mirosului lui apei apei se recoma recomandă ndă folosi folosirea rea metode metodeii "diluției" sau a limitei limitei prag, până până se va constata constata dispari dispariția gustului gustului din apă. apă. Determinarea se realizează la 30°C.[3]

1.4.2. Surse de apă potabilă Unităţile din industria alimentară trebuie să aibă surse proprii de aprovizionare cu apă, pentru rezerve în cazuri speciale, sau pentru situa țiile în care apa din reţeaua publică nu prezintă caracteristici caracteristici calitative optime și conforme cu reglementările reglementările în vigoare.

6



20133 201

Sursele de apă care se folosesc pentru alimentarea cu apă a centrelor populate şi în industria alimentară sunt apele subterane şi apele de suprafaţă. Alegerea surselor de apă se face în urma unor studii care ţin seama de debitul şi calitatea apei necesară consumatorilor şi de eficienţa economică a investiţiilor. Sursele de apă sunt protejate cu amenajări denumite zone de protecţie sanitară în vederea păstrării calităţii apei şi prevenirii riscului de impurificare. În industria alimentară, calculul necesarului de apă pentru nevoile producţiei este corelat cu volumul producţiei. Consumul de apă se apreciază a fi de: •

10-24 m3/t în industria cărnii; Apa folosită în industria cărnii trebuie să fie transparentă, incoloră şi lipsită de gust şi

miros. Duritatea nu trebuie să depăşească 28 grade germane, iar concentraţia calciului

trebuie să fie cât mai mică deoarece favorizează producerea unei culori maronii a produselor iar fierul fierul nu trebuie să depăşească 0,05 mg/l. Materiile în suspensie, inclusiv substanţele organice şi

bacteriil bacteriilee care produc produc degradar degradarea ea acestora acestora,, trebuie trebuie îndepărt îndepărtate ate complet complet din apă înainte înainte de utilizare.[1] Alimentarea cu apă potabilă a reprezentat un obiectiv de interes în contextul apariţiei şi dezvoltării de noi aşezări umane sau în condiţiile extinderii celor existente.[1]

1.4.3. Poluarea apei în industria alimentară Pornind de la definiţia apelor reziduale ca fiind acele ape care prin folosire şi-au modificat prorpietăţile iniţiale, rezultă că orice reintroducere a unor asemenea ape în circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora. Agenţii impurificatori reprezentaţi de un amestec complex de materii minerale şi organice dizolvate sau în suspensie, de forme de energie (căldură) şi de organismele banale sau patogene. Apele reziduale din industria alimentară constau din ape de transport şi spălare a materiei prime, ape tehnologice, ape de condens sau de răcire, ape de la spălarea şi dezinfecţia sălilor de fabricaţie, a utilajelor şi ambalajelor, ape de la instalaţiile sanitare. Ele conţin cantităţi importante de reziduuri solide, compuse din resturi de materie primă, produse finite rebutate, resturi neutilizabiledin neutilizabiledin produse, etc. etc. Principalul efect asupra apelor receptoare constă în impurificarea cu materie organică degradabilă care implică reducerea conţinutului oxigenului dizolvat din apă. Ca urmare, 7



20133 201

îmbogă îmbogăţire ţireaa apei apei cu materi materiii nutrit nutritive ive introd introduse use sub formă formă minera minerală, lă, sau ca rezult rezultat at al mineralizării materiilor organice, determină o formă indirectă de poluare- eutrofizare. Aceasta se manifestă printr-o producţie crescută de alge şi de alte plante acvatice, cu influenţă nefastă asupra celorlalte vieţuitoare din ape şi deteriorarea generală a calităţii apei.[3] Abatoarele consumă o medie zilnică de 500 l apă pentru fiecare animal sacrificat, care apoi e deversată deversată poluată. poluată. În țările dezvoltate dezvoltate,, industria industria alimentară alimentară provoacă provoacă 20-25 % din întreaga poluare, uneori producând poluări deosebit de grave, dacă apele nu sunt epurate înainte de deversare.[4]

1.4.4. Principalele surse de poluare Sursele de poluare poluare se pot impărți în două categorii categorii distincte: •

surse organizate, organizate, care produc murdărirea în urma evacuării evacuării unor substanțe în ape prin

intermediul unor instala instalații destinate acestui acestui scop, cum ar fi canalizări, canalizări, evacuări evacuări de la industrii sau crescătorii de animale etc.; •

surse neomogene, neomogene, care produc murdăria prin pătrunderea pătrunderea necontrolată a unor substan substan țe

în apă. După modul de generare a poluarii, poluarii, sursele de poluare poluare pot fi împărțite în: a) Surse de poluare naturale

Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoacă adesea modificări importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influențând negativ negativ folosirea lor. b) Surse Surse de poluar poluaree artifi artificia cială, lă, dato datora rate te acti activi vită tății om omul ului ui,, care care,, la rând rândul ul lor, lor, pot pot fi

subdivizate în ape uzate și depozite de deşeuri. deşeuri. 1. Ape uzate

Princ Principa ipala la sursă sursă de poluar poluaree perman permanent entăă o const constitu ituie ie apele apele uzate uzate reintr reintrodu oduse se în receptori receptori după utilizarea utilizarea apei în diverse diverse domenii. După provenien proveniența lor, există următoarel următoarelee categorii de ape uzate: - ape uzate orăşeneşti; - ape uzate industriale; - ape uzate de la ferme de animale animale și păsări; păsări; - ape uzate meteorice; - ape uzate radioactive; - ape uzate calde;

8



20133 201

- ape uzate provenite de la zone de agreement, campinguri, terenuri de sport; - ape uzate provenite de la navele maritime sau fluviale. 2. Depozite de deşeuri sau reziduuri solide

Impurificarea provenită de la depozitele de deşeuri poate fi produsă prin antrenarea directă a reziduurilor în apele apele curgătoare de către către precipitații sau de către apele care care se scurg, prin infiltrație, în sol. Cele mai mai răspândite răspândite depoz depozite ite de acest acest fel fel sunt cele cele de gunoa gunoaie ie oră șenești și de deșeuri solide solide industri industriale, ale, etc.[3] etc.[3]

Indicatorii de apreciere apreciere a poluării poluării apei

Polua Poluarea rea apelo apelorr rezidu reziduale ale poate poate fi minera minerală, lă, organ organică ică sau microb microbiol iologi ogică că.. Dintre Dintre poluanţii minerali cel mai mare mare efect îl au nisipul, particulele particulele de pământ, sărurile minerale minerale şi acizii şi bazele dizolvate.

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmăreşte înainte şi după epurare prin determina determinarea rea următoare următoarelor lor caracteri caracteristici stici:: pH, suspensii suspensiile le solide, solide, CBO5, CCO, CCO, prez prezen enţa ţa azotului, prezenţa sărurilor (sulfiţi, sulfaţi, cloruri), prezenţa metalelor (Cu, Cr, Ni, Hg, Ag, Co, Zn, Na, K, Al, Cd ), prezenţa substanţelor organice greu biodegradabile (cianuri, toluen, anilină, benzen, naftalină, furfural, compuşi hidroxiaromatici), prezenţa microorganismelor de diverse tipuri, unele contribuind la procesul de epurare, iar altele la îmbolnăvirea oamenilor şi animalelor; prezenţa acestora din urmă impune necesitatea dezinfectării apei la ieşirea din staţia de epurare.[3]

1.4.5. Caracteristicile apelor reziduale din industria cărnii Apele Apele rezidual rezidualee se caracter caracterizeaz izeazăă printr-o printr-o mare fluctuaţie fluctuaţie a proprietăţ proprietăţilor ilor fizicofizicochimice şi microbiologice datorită varietăţii provenienţei şi compoziţiei acestora. Apele Apele reziduale reziduale provenite provenite de la sacrificarea sacrificarea și jupuirea animalelor, animalelor, spălarea spălarea tubului digestiv , prelucrarea prelucrarea cărnii, grăsimilor și pieilor au un conț inut inut foarte foarte ridica ridicatt de materii materii organice ( în soluție și suspensie ), cantită ți mari de azot și fosfor și o temperatură în general de 30 - 40ºC . Deversarea Deversarea la această temperatură favorizează instalarea unui proces de descompunere descompunere aerob, foarte rapid, care consumă oxigenul.

De asemenea, asemenea, trebuie menționată posibilitatea transmiterii transmiterii prin aceste ape reziduale reziduale a unor microorganisme patogene de genul Salmonella, Mycobacterium Mycobacterium (g. Tuberculosis), Tuberculosis), etc. În afară afară de conținut inutul ul ridica ridicatt de mater materie ie organ organic icăă ușor degra degrada dabi bilă lă și de subs substa tannțe eutrofizante, multe dintre apele apele rezidule rezidule de la abatoare, abatoare, prelucrar prelucrarea ea cărnii cărnii con ține cantită cantită ț i mari de grăsimi a căror deversare în apele receptoare trebuie împiedicată. Volumul apelor

9



20133 201

reziduale, raportat raportat la numărul numărul de animale sacrificate, sacrificate, variază variază în limite foarte largi și depinde de capacitatea capacitatea abatorului și de specia specia animalelor sacrificate. [5] [5]

Tabelul 1.1. Caracteristicile apelor apelor reziduale provenite provenite din abatoare abatoare și din întreprinderile întreprinderile de prelucrare a cărnii [5]

Indicatori Volum, m3/cap pH, pH, unit unităăți de de pH Reziduu total, mg/l Materii în suspensie, mg/l CBO CBO5, mg/l Azot total, mg/l Grăsimi, mg/l

Abatoare vite 1,5 7,4 4100

Produse din carne porci 0,54 3590

2,77 -

820

720

650

12500 154 98

16300 122 150

920 137 -

1.4.6. Gestionarea apelor reziduale A. Epurarea Epurarea apelor reziduale reziduale din industria alimentară alimentară

Epurarea apelor reziduale reprezintă ansamblul de procedee prin care conţinutul de impurităţi de natură minerală, organică, chimică şi biologică al acestora este redus sub limita tolerată tolerată de receptor receptor (rețeaua de canalizare canalizare care care face legătura legătura cu staţia de epurare a localită ții, ape curgatoare etc.). Prima etapă în epurarea apelor reziduale este recuperarea recuperarea grăsimii (trecerea prin

separatoare), care va fi folosită la fabricarea fabricarea săpunurilor . O metodă de îndepărtare a apelor reziduale din abatoare este amestecarea acestora cu reziduu reziduuril rilee solide solide orășenești, care le absorb, absorb, urmată urmată de compost compostare are . Pentru Pentru a preven prevenii

putrefacția se adaugă var. var. Epurarea fizico-chimică se realizează prin coagulare cu sulfat de aluminiu (300mg/l) și

var (500mg/l ), urmată de decantare. În urma compostării, nămolul nămolul obț inut devine devine un bun

îngr îngrăășămân ământ. t. Etapa biologică a epurării epurării se realizează prin folosirea la irigaț ii sau dirijat în biofiltre sau în instalaț ii cu nămol activ. B. Condiț ii de deversare deversare a apelor reziduale reziduale în cursuri cursuri de apă

Deversarea apelor reziduale în cursurile de apă receptoare trebuie să nu pericliteze flora și fauna acvatică a acestora acestora sau să facă apa improprie pentru pentru industrie sau pentru pentru consum

10



20133 201

(ca apă potabilă). potabilă). Condițiile de deversare deversare ale apelor reziduale reziduale în cursuri cursuri de apă receptoare receptoare naturale, pe categorii, conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Condiţiile de deversare ale apelor reziduale în cursuri de apă Indicatori Unitate de măsură 1 Oxigen dizolvat, mg/l CBO CBO5, mg/l max. CCO-Mn, mg/l max. CCO-Cr, mg/l max.

Categoria apelor de suprafa ță I II III 2 3 4 Condiţii pentru regimul oxigenului 6 5 4 5 7 12 10 15 25 10

20 30 Condiţii de mineralizare Cloruri 250 300 300 Magneziu 200 400 400 Reziduu uscat la 105ºC 150 200 300 Cloruri 50 100 200 Magneziu 750 1000 1200 Materii în suspensie în apele reziduale înaintea deversării - funcţie de gradul de diluţie Gradul de 0-20 mg/l max 20-40 25 30 diluţie 20-50mg/l max. 4060 100 100 50-150 mg/l max 100 150 250 150-500mg/l max 300 450 750 Condi Condiții senzoria senzoriale le și bacteriol bacteriologice ogice Culoar Culoaree Fără Făr ă culoare culo are Miro Miross Fără miros mir os Coliformi, nr./l max. 100.000 Nu se normează Indicatorii chimici pH 6,56,5-8, 8,55 Amoniac liber 0,1 0,3 0,5 Clor rezidual liber 0,005 Cupru 0,05 Detergen Detergenți anioni anionici ci 0,05 Dioxid de carbon liber 50 Fier total 0,3 1 1 Fenoli antrenabili cu vapori de 0,001 0,02 0,05 apă (monofenoli), mg/l max. Fluor 0,5 Fosfor Furfurol 5 5 5 H2S și sulfuri Lipsă Mangan 0,1 0,3 0,8 Nitra Nitrați 13 30 11



Pestcide

Erbicide mg/l max Insecticide mg/l max

20133 201 0,001 0,0001

Plumb 0,05 Ţiței și produse produse derivate derivate 0,1 0,1 0,1 Pentr Pentruu a cores corespun punde de acest acestor or condi condiţii ţii de dever deversar sare, e, apele apele rezidu reziduale ale proven provenite ite din industria alimentară trebuie mai întâi să fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori însă, în industria alimentară se practică doar o preepurare a apelor reziduale, reziduale, care apoi sunt deversate deversate în rețeaua de canalizare. canalizare. C. Procedee pentru epurarea apelor reziduale -

Preepurarea Preepurarea apelor reziduale reziduale

Se realiz realizeaz eazăă prin prin proced procedee ee de pretra pretratar taree care care const constau au în re ținerea inerea materiil materiilor or în suspensi suspensiee de de dimen dimensiun siunii mari mari și medii, medii, reținerea inerea grăsim grăsimilor ilor și/sau uleiurilor uleiurilor și uniform uniformizare izareaa debitului debitului și concentra concentrațiilor. o

Îndepărtarea materiilor materiilor grosiere în suspensie

Materiile Materiile grosiere grosiere în suspensi suspensiee sunt reprezent reprezentate ate de resturi resturi vegetale și animale, de bucăți de lemn și/sau hârtie. Îndepărtarea acestora se realizează prin trecerea apelor reziduale prin grătare metalice cu spații adecvate între bare, care permit reținerea suspensiilor respective. De obicei obicei se folosesc folosesc grătare grătare fine, cu cu spații între bare de 10-25mm 10-25mm și grătare rare, rare, cu spații între bare bare de 51-64mm 51-64mm.. În funcție de necesită necesități, se pot folosi folosi și grăta grătare re cu spații mai largi, de 100-150mm. 100-150mm. Pentru suspensii suspensii de dimensiuni dimensiuni mai mari se pot folosi și site rotative, site plane vibratoare, vibratoare, instalații de predecantare predecantare etc.

-

Separarea grăsimilor și/sau a uleiurilor

Grăs Grăsim imil ilee și ulei uleiur urile ile influ influen ențează ează defa defavo vora rabi bill proc proces esul ul de deca decant ntar aree al apel apelor or reziduale reziduale.. Prin separare, separare, acestea acestea pot fi recuperate recuperate și superior valorificat valorificate. e. Separatoarele Separatoarele de grăsimi grăsimi sunt bazine în care se asigură o circula ție lentă la partea partea superioară, superioară, unde datorită diferenței de densitate grăsimile și uleiurile se separă. Separarea grăsimilor grăsimilor și/sau a uleiurilor se impune impune mai ales pentru pentru apele reziduale reziduale de la abatoare, de de la fabricile de conserve de carne și pește, de la fabricile de ulei, margarina etc. etc. -

Uniformizarea debitelor și concentraț iei

Uniformiza Uniformizarea rea debitelor debitelor și concentra concentrației apelor apelor reziduale reziduale se realizează realizează în bazine bazine de dist distri ribu buție și cole colect ctar aree a apei apei prevă prevăzu zute te cu: cu: cond conduc ucte te perfor perforat atee de distr distrib ibuuție, ie, șican icane, e, compartimente, sisteme de aerare aerare mecanicp (aeratoare (aeratoare de suprafață, agitatoare cu elice etc.) cu viteze de cca 15 rot/min. sau sisteme de aerare pneumatică cu un debit specific de aer de cca 6

12



20133 201

m3/m2/h, dispoz dispoziti itive ve pentr pentruu cură curățirea irea eventu eventuale alelor lor depune depuneri, ri, sistem sistem de evacua evacuare re a apei apei uniformizate. Epurarea apelor reziduale din industria alimentară se realizează mecanico-chimic și biologic. În cazul cazul apelor puternic poluate, însă, se aplică și o postepurare. postepurare.

-

Epurarea mecanico-chimică mecanico-chimică a apelor apelor reziduale

Epurarea mecanico-chimică reprezintă treapta primară de epurare, care are ca scop

elim elimina inare reaa ma mate terii riilo lorr în susp suspen ensi sie. e. Acea Aceast stăă me meto todă dă,, în func funcție de nece necesi sită tăți, cupr cuprin inde de următoarele etape etape:: coagu coagular larea ea chimic chimică, ă, decant decantare area, a, neutra neutraliz lizare areaa și clorin clorinare area, a, iar în anumit anumitee situa situații și extra extraccția, adsor adsorbb ția și flotar flotarea ea.. Coagularea chimică se aplic aplicăă pentru pentru îndep îndepărt ărtare areaa suspen suspensii siilor lor fin disper dispersat satee și a

coloizilo coloizilorr de natură natură anorganică anorganică și/sau organică organică cu diametrul diametrul cuprins cuprins între 1 si 100 nm, din apele reziduale. Coagulan Coagulanț ii produc produc destabilizar destabilizarea ea coloizilo coloizilor, r, urmată urmată de floculare floculare,, care generează particule de dimensiuni mari ce pot fi îndepărtate prin sedimentare, flotare sau filtrare.

Ca și coagul coagulan anț i, cei mai utiliza utilizați sunt sulfatul sulfatul feros, feros, clorur cloruraa ferică, ferică, varul varul și sulfatul sulfatul de aluminiu. În funcție de compoz compoziiția apelor apelor se aplică aplică doze doze de 100-100 100-10000 mg/l. Prezen Prezența unor

săruri sau detergenți anionici necesită necesită doze mai mai mari. Decantarea se aplică apelor reziduale pentru îndepărtarea materiilor în suspensie cu sau fără coagulare. Se face în decantoare care pot fi orizontale, verticale, radiale sau

multietajate. În decantor, viteza cu care circulă apa este de 5-15 m/s, iar timpul de trecere, în funcție de natura suspensiilor, este de 1-2 ore. Neutralizarea apelor reziduale decantate este este obliga obligator torie ie pentru pentru apele care con con ț in cantită cantităț i mari de acizi acizi sau baze baze şi se realizează prin:

-

amestecarea amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) înaintea deversării ;

-

amestecarea amestecarea apelor cu caracter caracter acid cu apă de la re ț ea ;

-

adaosul de agenț i de neutralizare neutralizare (var ). Clorin Clorinare areaa apelor apelor rezid rezidual ualee se aplică lică atu atunci nci când exis xistă ris riscul cul pre prezen ței

microorganismelor microorganismelor patogene patogene și a unor larve. larve. În acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l. Extracț ia se bazează bazează pe diferen diferența de solubilitate solubilitate a poluan poluan ților din apele apele reziduale reziduale în

două lichide lichide nemiscibile nemiscibile aflate în contact intim. Se folose folosește în special special pentru îndepărtar îndepărtarea ea fenolului din apele reziduale.

13



20133 201

Adsorbț ia se folo folose sește pent pentru ru înde îndepă părta rtare reaa subs substa tannțelor elor orga organi nice ce în conc concen entra trații

scăzute, cum sunt detergenții și unele unele substan substanțe heterociclice, heterociclice, care sunt dificil sau sau imposibil imposibil de îndepărtat prin tratament tratament biologic convențional. Flotarea se folose folosește pentr pentruu îndepă îndepărta rtarea rea materi materiilo ilorr solide solide din apă, dup dupăă satura saturarea rea

acesteia cu aer sub presiune. o

Epurarea biologică biologică a apelor reziduale reziduale

Epurarea Epurarea biologică biologică reprezintă reprezintă treapta treapta secundară secundară de epurare, epurare, care urmărește reducerea reducerea conținutului inutului de substan substanțe u șor degradab degradabile ile cu ajutorul ajutorul microorg microorganis anismelo melorr prezente prezente natural natural sau introduse introduse în acest scop. scop. Datorită conținutului inutului mare în substanțe organice, organice, apele reziduale reziduale din industria alimentară se supun epurării biologice. Epurarea biologică poate fi naturală sau artificială. A. Epurarea Epurarea biologica naturală Folosește capacitatea naturală de autoepurare a solului și apelor , care asigură un

grad de epurare epurare de peste 90%. Se realizează realizează prin câmpuri câmpuri de irigare, câmpuri de infiltrare și iazuri biologice. Datorită suprafe suprafețelor mari de teren necesare, necesare, epurarea biologică biologică naturală are aplica aplicații restrân restrânse. se. Degrad Degradare areaa subst substan anțelor elor organ organice ice,, în acest acest caz, caz, se datore datorează ază microo microorga rganis nismel melor or existente în apa și se realizează realizează prin procese procese de autoepurare naturală. naturală. B. Epurarea Epurarea biologică artificială Se realiz realizează ează în condi condiții controla controlate te și folose folose ște culturi culturi de microor microorganis ganisme. me.

Descompu Descompunere nereaa substan substanțelor organice organice se poate realiza pe cale aeroba, aeroba, anaeroba anaeroba sau mixtă ixtă.. Epura urarea rea bio biolog logică ică aerob robă se real realiz izeează în prez rezen ța oxig oxigeenulu ului de către tre microorganismele aerobe (bacterii, drojdii și mucegaiuri). mucegaiuri). Epurarea biologică anaerobă se realiz realizea ează ză în prezen prezența unor bacter bacterii ii faculta facultativ tivee și

anaerobe, care în prima etapă etapă descompun substan substan țele organice până la acizi acizi organici, ca apoi în etapa etapa următ următoa oare re sa tran transf sfor orme me acești acizi acizi cu obținer ineree de bioga biogazz (met (metan an și diox dioxid id de carbon). Epurarea biologică aerobă se realizea realizează ză în instal instalaații cu biomasa biomasa fixă fixă (biofi (biofiltr ltree sau sau

contactoare rotative) rotative) și în bazine cu nămol în care biomasa biomasa este distribuită distribuită în toata apa supusă supusă tratării. Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatră spartă, mase plastice etc.) pe care microorganismele aderă și formează un strat activ biologic biologic (biofiltru).

14



20133 201

Instal Instalaațiile de aerare aerare cu nămol nămol activ activ realizea realizează ză epurar epurarea ea biolog biologică ică în prezen prezența unui unui amestec amestec de microorga microorganisme nisme (bacterii, (bacterii, protozoare protozoare,, metazoar metazoaree și mucegaiu mucegaiuri), ri), în care rolul principal îl au bacteriile. bacteriile. Aerul este asigurat folosind folosind diferite procedee procedee de aerare. Epurarea biologică anaerobă se realizează în aparate închise, care nu permit accesul aerului, aerului, numite numite fermentato fermentatoare are anaerobe. anaerobe. Procesul de degradare anaerobă este mai lent comparativ cu cu cel aerob și cuprinde două etape etape . etapa acetogenă şi etapa metanogenă. Cantitatea și compozi compoziția gazului gazului rezultat din fermentare este dependentă de compoziția organică a apei reziduale reziduale supuse epurării și de natură natură microorganismelor. microorganismelor. o

Epurarea terțiară și postepurarea postepurarea

A. Epurarea ter ter țiară este necesară necesară numai în cazul cazul apelor reziduale reziduale puternic poluate și constă constă în eliminarea eliminarea substan substanțelor minerale minerale și organice organice nebiodegr nebiodegradab adabile. ile. Exemplu: apele

rezidu reziduale ale prove provenit nitee de la fabric fabricile ile de valor valorifi ificar caree a rezidu reziduuri urilor lor din indust industria ria laptel laptelui ui obținerea inerea cazeinei cazeinei clorhidric clorhidricee și a cazeina cazeinaților. B. Postepurarea Postepurarea constă constă în opera operații suplimentare suplimentare de filtrare pe nisip, postaerare postaerare sau

dezin dezinfec fecție pentru pentru reduce reducerea rea num număru ărului lui de microo microorga rganis nisme me sub anumit anumitee limite limite.. Aceste Aceste opera operații se introduc introduc în schema schema de epurare epurare în funcție de caz.[2] caz.[2] o

Îndepărtarea reziduurilor reziduurilor solide

A. Colectarea.

În spatiil spatiilee de produc producție, reziduurile solide sunt colectate în recipiente de capacitate mică, mică, confecționate ionate din materiale materiale impermeabi impermeabile, le, care se închid închid etan ș, cu capace proprii proprii ce pot fi ridicate cu o pedală de picior. Acestea vor fi golite în containere metalice, transportate

cu mijloace auto speciale, sau în lipsa acestora, în recipiente mai mari sau bazine din ciment pentru depozitarea până la evacuare. După golire, recipien recipientele, tele, bazinele bazinele și containere containerele le trebuie bine bine spălate și apoi bine bine dezinfectate dezinfectate cu o solu ț ie de clorură clorură de var 15-20%. 15-20%. Amplasarea recipientelor sau bazinelor pentru recipiente solide trebuie să se facă la o dista distannță de cel puțin 25 25 de metri metri de de spa spa țiile iile de prod produc uc ție.

Întreprinderile mari de industrie alimentară, datorită volumului mare de reziduuri solide, rezultate din procesul tehnologic, trebuie să fie prevăzute cu crematorii; incinerarea fiind un mijloc radical și sigur de distrugere a reziduurilor în condi ț ii igienice. După

colectare, deșeurile vor vor fi transportate cu autovehicule speciale la gropile de gunoi, gunoi, indicate indicate și aprobate de organele sanitare. B. Depozitarea. Depozitarea.

15



20133 201

Depozitarea controlată reprezintă mijlocul cel mai simplu și cel mai avantajos din punct de vedere vedere economic de de debarasare debarasare de de șeuri.

La stabilirea unui astfel de amplasament se va lua în considerare distanța faț ă de centrele populate, care trebuie să fie de 6-10 km; direcția domina dominantă ntă a vântului; vântului; adâncime adâncimeaa și

sensul sensul de scurgere scurgere al apelor apelor freatice și de relieful relieful terenului, terenului, recomandând recomandându-se u-se gropi, rampe rampe etc. În depozit depozitarea area controla controlată, tă, deșeurile eurile sunt întinse întinse în straturi straturi de 20-40cm 20-40cm grosime grosime și apoi compresate cu utilaje corespunzătoare (buldozere). După ce s-a realizat grosimea dorită, aceste grămezi sunt acoperite cu pământ. C. Compostarea constă în transfor transformare mareaa deșeurilor eurilor solide menajere, menajere, organice organice de origine vegetale sau animale, printr-un proces natural de macerare (fermentare), într-un produs inofensiv inofensiv folosit ca îngrășământ agricol. D. Recuperarea Recuperarea . O aten atenție deos deoseb ebit ităă treb trebui uiee acor acorda dată tă recu recupe peră rări rii, i, reut reutili iliză zării rii și

transformă transformării rii deșeurilor, eurilor, fiind cunoscute cunoscute rezultatele rezultatele obținute prin recuperare recuperareaa hârtiei, sticlei, sticlei, metalelor și reutilizarea acestora acestora ca materii prime, a regenerarii uleiurilor arse, a transformarii deșeurilor eurilor din industria industria cărnii cărnii în furaj pentru animale animale etc. Pentru o valorificare superioară, aceste de șeuri vor fi depozitate separat, vor fi păstrate cât mai puțin timp, pentru a se evita alterarea și vor fi transportate în condi ț ii corespunzătoare la întreprinderile de prelucrare sau direct la consumatorii animali (borhotul

de la fabricile de zahăr, de bere, de spirt etc.).[5] Directivele Europene ( 91 / 271 CEE ) și amendamentele amendamentele ulterioare și implementate arată arată că apele apele rezidual rezidualee biodegrad biodegradabile abile de la fabricile fabricile apar ț inând inând sectoare sectoarelor lor industria industriale, le, inclusiv inclusiv apele uzate uzate de la industria industria cărnii, cărnii, nu pot fi deversate deversate direct la sta ț iile de epurare orăşeneşti, ci către instala instala ț ii construite special, care respectă respectă limitele de deversare.[2] deversare.[2]

1.5. Documentaţia de solicitare. În conformitate cu Directivele UE şi Legislaţia naţională şi comunitară privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării scopul realizării documentaţiei de solicitare este actualizarea Autorizaţiei de mediu, care are ca scop final acela de a diminua şi chiar de a elimina riscurile pentru sănătate şi pentru mediul înconjurător a sociate gestionării

deşeurilor rezultate de la procesarea cărnii.

16



20133 201

1.6. Legislaţia privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării 1.6.1 Directive UE. Legislaţie naţională. Preve Preveder derile ile Direct Directive iveii 96/61/ 96/61/EC EC au fost fost transp transpuse use prin prin Ordona Ordonanţa nţa de Urgenţ Urgenţăă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 645/2002. 645/2002. - Instrumente legislative legislative directe pentru pentru implementare: implementare:

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 890/2002 stabileşte Serviciul IPPC

?

în cadrul MAPM. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui apelor apelor şi protec protecţie ţieii me mediu diului lui nr. 114 1144/2 4/2002 002 privin privindd stabil stabilire ireaa

?

Regi Regist stru rulu luii priv privin indd polu poluan anţi ţiii em emiş işii în me medi diuu de acti activi vită tăţil ţilee afla aflate te sub sub inci incide denţ nţaa prevederilor OUG 34/2002, 34/2002, aprobată prin Legea 645/2002. 645/2002. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui apelor apelor şi protec protecţie ţieii mediul mediului ui nr. 860 860/20 /2002, 02, pentr pentruu aproba aprobarea rea

?

procedurii de evaluare evaluare a impactului asupra asupra mediului şi emiterea emiterea acordului de mediu. mediu. Hotărârea de Guvern nr. 918/2002, privind aprobarea procedurii cadru pentru Evaluarea

?

Impactului asupra mediului (EIA) şi lista de proiecte publice şi private care necesită studii de impact. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui apelor apelor şi protec protecţie ţieii mediul mediului ui nr. 144 1440/2 0/2003 003 pentr pentruu aproba aprobarea rea

?

Ghidului Naţional pentru realizarea Registrului privind poluanţii emişi. ?

Ghidul a fost publicat pe situl MAPM, la adresa www.mappm.ro www.mappm.ro..

?

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 37/2003 pentru aprobarea Ghidului privind cele mai bune tehnici disponibile pentru industria de celuloză şi hârtie; Ghidul a fost publicat pe situl MAPM, la adresa www.mappm.ro www.mappm.ro.. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui agricu agricultu lturii, rii, păduri pădurilor lor,, apelor apelor şi mediul mediului ui nr. 566 566/20 /2003 03 pentru pentru

?

aprobarea Documentului de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industria producătoare de var şi ciment. Documentul a fost publicat pe situl MAPAM, Departamentul Mediu, la adresa www.mappm.ro www.mappm.ro.. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui agricu agricultu lturii, rii, păduri pădurilor lor,, apelor apelor şi mediul mediului ui nr. 818 818/20 /2003 03 pentru pentru

?

aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu. Calitatea aerului. • •

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei. Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui apelor apelor şi protec protecţie ţieii mediul mediului ui nr. 592 592/20 /2002 02 pentru pentru aprob aprobare areaa normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi 17



20133 201

metodelor de evaluare a SO 2, NO2 si NOx, a pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), Pb, benzenului, CO şi a azotului în aerul înconjurător. •

Ordinu Ordinull minist ministrul rului ui apelo apelorr şi protec protecţie ţieii mediul mediului ui nr. 745 745/20 /2002 02 privin privindd stabil stabilirea irea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România.

Calitatea apei •

HG 118 118/07 /07.02 .02.20 .2002, 02, Hotărâ Hotărâre re privin privindd aprob aprobare areaa Progra Programul mului ui de acţiun acţiunee pentru pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzate de evacuarea unor substanţe periculoase.

•

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate

•

HG nr. 202/2 202/2002 002,, pentru pentru aproba aprobarea rea norme normelor lor tehnic tehnicee privin privindd calit calitate ateaa apelor apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole

Deşeuri HG. nr. 918/2002 privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi •

pentru aprobarea aprobarea listei proiectelor publice sau private care se se supun procedurii. procedurii. •

Ord. Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.

•

Ord. Ord. Minist Ministrul rului ui Apelor Apelor şi Protec Protecţie ţieii Mediu Mediului lui nr. 863 863/20 /2002 02 pentru pentru aprob aprobare areaa ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

•

Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră.

•

HG nr. nr. 573/ 573/20 2002 02 pent pentru ru apro aproba bare reaa Proc Proced edur urii ii de auto autori riza zare re a func funcţi ţion onăr ării ii comercianţilor.

1.6.2. Legislaţia comunitară Vor fi respectate prevederile următoarelor acte normative: •

Ordo Ordona nanţ nţaa de Urge Urgenţ nţăă a Gu Guve vern rnul ului ui nr. nr. 195/ 195/20 2005 05 priv privin indd prot protec ecţia ţia me medi diul ului ui,, completată prin Legea nr. 265/2006, modificată prin O.U.G. nr. 114/2007, completată şi modificată prin O.U.G. nr. 164/2008;

18

A.S. A.S. VIȚELAR ELARU U •


20133 201

Ordinu Ordinului lui nr. 179 1798/2 8/2007 007,, al minist ministrul rului ui me mediu diului lui şi dezvol dezvoltăr tării ii durab durabile ile pentru pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu;

•

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 modificată şi completată prin Legea 105/2006 privind fondul de mediu cu completările şi modificările ulterioare;

•

H.G. H.G. nr. 352 352/20 /2005 05 privin privindd mod modifi ifica carea rea şi comple completar tarea ea H.G. H.G. nr.188 nr.188/20 /2002 02 pentru pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

•

H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, Anexa nr. 6;

•

O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001 cu modificările şi completările ulterioare;

•

Legea Legea nr. 138 138/20 /2006 06 pentru pentru mod modific ificare areaa OUG nr. 16/200 16/20011 privin privindd gestio gestiona narea rea deşeurilor industriale reciclabile;

•

H.G. H.G. nr. nr. 856/ 856/20 2002 02 comp comple leta tată tă prin prin H.G. H.G. 210/ 210/20 2007 07 priv privin indd evid eviden enţa ţa gest gestiu iuni niii deşeurilor;

•

O.M 462/1993 condiţii tehnice privind protecţia atmosferei şi norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi produşi produşi de surse staţionare; staţionare;

•

STAS 10009/1988 privind nivelul zgomotului.

•

HG nr.92/ nr.92/200 20033 pentru pentru aproba aprobarea rea Normel Normelor or metodo metodolog logice ice privin privindd clasif clasifica icarea rea,, etich eticheta etarea rea şi ambala ambalarea rea prepa preparat ratelo elorr chimic chimicee pericu periculoa loase se mod modific ificată ată prin prin H.G. H.G. 597/2007;

•

Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor;

•

Legea nr. 465/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

•

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor,

1.7. 1.7. So Soli lici cita tare reaa de emit emiter eree a au autor toriz izaţ aţie ieii inte integra grate te de medi mediuu pentr pentruu o instalaţie existentă și autorizarea uneia noi. Pentru instalaţiile existente în care se desfăşoară activităţi înscrise în Anexa 1 a, OUG 34/2002 aprobată prin Legea 645/2002, la demararea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, se vor avea în vedere următoarele elemente: - data punerii în funcţiune a instalaţiei; - amplasarea instalaţiei; - numărul instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament;

19



20133 201

- tipul de activitate care se desfăşoară; - impactul asupra mediului datorat desfăşurării activităţii; - existenţa unei autorizaţii anterioare cu sau fără program de conformare. Dacă un titular de activitate/operator desfăşoară pe un amplasament mai multe activităţi, în instalaţii diferite, care se regăsesc în Anexa 1 a, OUG 34/2002, aprobată prin Legea 645/2002, solicitările de emitere a autorizaţiilor integrate de mediu se vor depune în acelaşi timp.

1.8. Documentaţia de solicitare. Acte necesare. - Fişă de prezentare prezentare şi declaraţie elaborate de solicitant solicitant ; - Plan de încadrare în zonă şi plan de situaţie elaborate de solicitant ; - Cerere privind eliberarea autorizaţiei de mediu elaborată de solicitant; - Proces verbal de constatare eliberat de A.P.M. Arad privind verificarea amplasamentului în procedura de autorizare; autorizare; - Contract de prestări servicii încheiat cu S.C. Servicii de salubrizare S.R.L. cu privire la colectare, transport şi sortare a deşeurilor industriale reciclabile; - Contract de prestări servicii încheiat cu S.C. Protan S.A. cu privire la predarea deşeurilor de origine animală; - Contract de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. REMAT MG S.A. cu privire la predarea deşeurilor de hârtie-carton şi mase plastice; - Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare eliberată de S.C. Compania de Apă Arad S.A.; - Fişă tehnică a instalaţiei instalaţiei de preepurare preepurare tip Lipatomat; Lipatomat; - Buletin de analize fizico-chimice eliberat de S.C. Compania de Apă Arad S.A. cu privire la analize pe probe de apă uzată evacuate din unitate; - Raport de încercare eliberat de A.P.M. Arad cu privire la analize pe probe de apă uzată evacuate din unitate; - Dovada publicării anunţului de solicitare a autorizaţiei de mediu în cotidianul Jurnalul Arădean; - Dovada achitării achitării taxei c şi tarifului de autorizare, emisă emisă de A.P.M. Arad; şi următoarele acte de reglementare emise de alte autorităţi: - Extras de carte funciară eliberat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad ;

20



20133 201

- Autorizaţie sanitară de funcţionare eliberată de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad;

CAPITOLUL 2. STUDIUL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRIVIND PROCESAREA CĂRNII LA S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L DIN ARAD 2.1. Descrierea amplasamentului și a activității Fabricii de prelucrare a cărnii S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L din Arad Fabrica de prelucrare a cărnii S.C. LAZĂR & SÖHNE S.R.L se situează în localitatea Arad, Calea 6 Vânători, nr. 1-3, jud. Arad. Suprafaţa totală deţinută de societate este de 8200 mp (din care suprafaţa construită este de 1558 mp) reprezentând: - Hală I cu regim de înălţime tip P+1 : vestiar, holuri de acces, depozit materiale auxiliare, sală etichetare, sală şpriţ, sală celule fierbere/afumare, sală cazane, sală cutere, 2 depozite de produse finite, spaţiu centrală termică, depozit maturare, spaţiu tamblare, tamblare, sală de decongelare, 2 depozite de congelate, spălătorie echipament personal, magazia de ambalaje, sală spălare navete, depozit frigorific, linii carcase, magazin prezentare, prezentare, birouri, grupuri sanitare; - Hală II cu regim de înălţime tip P+7 : rampă de încărcare/descărcare, sală tranşare, depozit linii carcase, sală ambalare, sală de congelare rapidă, sală reambalare, holuri de acces, 6 camere de congelare, sală spălare navete, atelier de întreţinere şi reparaţii utilaje proprii, sală compresoare, sală redresoare transpaleţi electrici, spaţii centrale termice, birouri, sală de mese, grupuri sanitare, alte spaţii neamenajate (etajele 2-7). - Clădire cu regim de înălţime tip P : spaţiu frigorific de depozitare a deşeurilor de origine animală; - Cabină poartă; - Spaţii verzi (1642 mp) ; - Curte cu platforme betonate şi căi de acces (3525 mp). •

DATE DATE SPEC SPECIF IFIC ICE E ACTIV ACTIVIT ITĂ ĂȚII 21



20133 201

a). Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate): Fabrica este dotată cu:

- linii aeriene cu cântar (1 buc); bandă de tranşare (1 buc); maşină de deşoricat (2 buc); banzic (1 buc); sterilizator cuţite (1 buc); maşină de tăiat cuburi (1 buc); maşină de injectat (3 buc); tumblere (4 buc); maşină fulgi f ulgi gheaţă (4 buc); maşină de tocat (3 buc); cuter (3 buc); masă de lucru (4 buc); cazan de fierbere (3 buc); şpriţ de umplere (3 buc); clipsator (3 buc); celulă fierbere/afumare (5 buc); instalaţie duşare salam (1 buc); cântar (6 buc); maşină spălat navete (2 buc); electrostivuitor (2 buc); transpalet (2 buc); semiremorcă frigorifică (1 buc); bandă formare mici (1 buc); maşină de ambalat atmosferă atmosferă modificată (1 buc); maşină de vidat (1 buc); maşină spălat echipamente (2 buc); maşină de uscat echipamente (1 buc); maşină ascuţit cuţite (1 buc); exhaustor aburi (1 buc); agregat răcire (21 buc); compresor aer (2 buc); centrală termică (1 buc); pompă presiune (1 buc); ecluză multifuncţionale (2 buc); ferăstrău electric (1 buc). În cadrul unității funcț ionează:

- instalaţie de preepurare a apelor uzate (separator de grăsimi Lipatomat) realizat din oţel. Colectarea grăsimii şi a sedimentelor se face în flux continuu şi depozitarea lor se realizeaz realizeazăă în butoaie butoaie de plastic plastic etanşe. etanşe. Separator Separatorul ul este prevăzut prevăzut cu sistem sistem automatiz automatizat at de autocurăţire şi autogolire Mijloacele de transport din dotare sunt : autoutilitară (14 buc), autoturism (3 buc),

autocamion de 20 tone (1 buc). Alimentarea cu carburanţi, întreţinerea şi reparaţiile se fac doar la unităţi autorizate.

b). Materii prime, auxiliare, combustibili şi ambalaje folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantităţi: Materii prime:

- carcase de porc şi vită şi/sau piese din tranşarea acestora; piept de pui congelat – 830 tone/lună – depozitate temporar în spaţiile frigorifice; Materii auxiliare:

- condi condimen mente, te, aditiv aditivii - 40,6 40,6 tone/l tone/lună ună;; me membr mbran anee artifi artificia ciale le - 465 465292 292 ml/lun ml/lună; ă; membr me mbran anee natur naturale ale – 384 384235 235 ml/lun ml/lună; ă; clips, clips, sfori sfori – 22250 2225000 00 buc/lu buc/lună nă – depozi depozitat tatee în depozitul de materii auxiliare; Ambalaje:

22



20133 201

- navete PVC pentru manipularea produselor în cadrul unităţii (500 buc/lună), folie termocont termocontractib ractibilă, ilă, caserole caserole plastic, plastic, caserole caserole polistiren polistiren expandat expandat,, etichete, etichete, pung pungii şi saci plastic, cutii de carton carton – cantităţi variabile – depozitate în magazia de ambalaje. ambalaje. Combustibil:

- gaz metan preluat din reţeaua oraşului pentru alimentarea centralelor termice proprii.

c). Utilităţi - apă, canalizare, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume): Alimentarea cu apă a unităţii se face de la reţeaua de apă potabilă a municipiului

Arad, Arad, fiind folosită în scop igienico-san igienico-sanitar itar pentru personalul personalul angajat, angajat, în scop tehnologic tehnologic la fabric fabricare areaa prepa preparat ratelo elorr din carne carne şi pentru pentru întreţ întreţine inerea rea curăţ curăţen eniei iei în hala hala de produc producţie ţie.. Qmax..= 1000 mc/lună; Evacuarea Evacuarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare din incintă şi din spaţiile de

procesare a cărnii cărnii se face la canalizarea canalizarea menajeră menajeră a oraşului astfel: - apele apele prove provenit nitee de la grupu grupuril rilee sanita sanitare re din din inci incint ntăă sunt sunt evac evacua uate te dire direct ct în canalizarea menajeră a oraşului prin reţeaua de canalizare interioară; - apele uzate provenite din spaţiile de procesare a cărnii sunt preepurate înainte de evacuare în canalizarea menajeră a oraşului, într-un separator de grăsimi, realizat din oţel amplas amplasat at subte subteran ran în cuvă cuvă betona betonată; tă; datele datele tehnic tehnicee ale separa separator torulu uluii de grăsi grăsimi mi sunt sunt specificate în fişa tehnică; tehnică; Încălzirea spaţiilor în sezonul rece se realizează cu ajutorul a 5 centrale termice cu

funcţionare pe gaz metan; - energia electrică este asigurată prin branşament la reţeaua naţională 65 kw/lună;

d). Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau a activităţii: Unitatea beneficiază de un flux tehnologic astfel: recepţie materie primă şi auxiliară; depozitare temporară în spaţii frigorifice şi magazii; tranşare; şrotuire; saramurare; malaxare; maturare; fierbere/afumare; ambalare; depozitare produse finite; livrare;

2.2. Scopul și importan importanța studiului studiului impactului impactului asupra mediului mediului •

Produse şi subproduse obţinute-cantităţi, destinaţie – nu este cazul

- carne, preparate din carne şi produse din carne– 600 tone/lună;

23



20133 201

Date Date refer referito itoare are la centra centrala la termic termicăă propri propriee – dotare dotare,, combus combustib tibili ili utiliz utilizaţi aţi (compoziţie, cantităţi), producţie:

- centrală termică proprie, cu funcţionare pe combustibil gaz metan, pentru încălzirea spaţiilor aferente halei I; evacuarea şi dispersia noxelor se face prin coş de fum la înălţimea de 6 m. - 4 centrale termice proprii, cu funcţionare pe gaz metan, pentru încălzirea spaţiilor aferente halei II; evacuarea şi dispersia noxelor se face printr-o scurtă tubulatură în tiraj forţat •

Alte date specifice activităţii : (coduri CAEN care se desfăşoară pe amplasament, dar nu intră pe procedura de autorizare)

•

Program de funcţionare:

- declarat: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 250 zile/an; - unitatea are 100 angajaţi.

2.3. Materiale și metode de lucru Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului a) Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu din dotare (pe factori de mediu): •

Referitor la protecţia protecţia calităţii aerului societatea societatea este dotată cu:

- coş cu înălţimea de 6 m pentru evacuarea şi dispersia noxelor provenite de la centrala termică proprie (hala 1); Notă: evacuarea gazelor arse de la celelalte 4 centrale termice din hala II se face prin tiraj forţat - 2 coşuri metalice cu înălţimea de 6 m pentru evacuarea şi dispersia noxelor de la celulele de fierbere/afumare; •

În ce privește protecţia calităţii apei/ solului solului Societatea este este prevăzută cu cu :

- platformă betonată aferentă aferentă căilor de acces acces (3525 mp); - containere metalice şi pubele pentru colectarea deşeurilor menajere; - sistem de preepurare a apelor uzate tehnologic constând într-un separator de grăsimi pentru apele uzate uzate tehnologic; - reţea interioară de canalizare în sistem separativ pentru apele uzate de la grupurile sanitare şi pentru apele uzate tehnologic; - pardoseală betonată dotată cu sifoane de pardoseală în spaţiile de producţie şi depozitare.

24



20133 201

Unitatea are și alte amenajări speciale, dotări dotări şi măsuri pentru pentru protecţia mediului mediului : se

vor lua toate măsurile pentru a se evita poluarea factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi a populaţiei din zonă; zonă; - este interzisă orice deversare deversare de ape uzate neepurate, neepurate, efluenţi lichizi şi nămoluri în apele de suprafaţă sau direct pe sol;

- pentru igienizarea spaţiilor, a instalaţiilor/utilajelor se vor folosi detergenţi specifici de spălare pentru industria alimentară, cu grad ridicat de biodegradabilitate; - deşeurile menajere şi eventualele ambalaje deteriorate vor fi colectate selectiv în pubele separate, care vor fi amplasate pe platforme betonate. Deşeurile reciclabile vor fi predate centrelor de colectare autorizate în vederea valorificării, iar cele nereciclabile şi menajere vor fi colectate separat şi predate serviciului de salubritate al municipiului Arad, în vederea depozitării pe depozitul de deşeuri solide nepericuloase al municipiului Arad - service-ul şi reparaţia agregatelor frigorifice de păstrare temporară a eventualelor mortalităţi şi cel al maşinii frigorifice, se va face numai de către unităţi autorizate, cu frigotehnişti atestaţi, asigurându-se agent de răcire ecologic; •

S-au S-au efectu efectuat at următ următoar oarele ele analiz analizee privin privindd conce concentr ntraţi aţiile ile şi debite debitele le masice masice de poluanţi, nivele de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în ce ce condiţii:

- apele uzate evacuate în reţeaua de canalizare menajeră a oraşului, se vor încadra în prevederile H.G. nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, Normativul NTPA 002; 002; - gazele de ardere evacuate în atmosferă de la centralele termice se vor încadra în prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/93 cu completările şi modificările ulterioare şi vor conţi conţine ne pulber pulberii max. max. 5mg 5mg/Nm /Nmc, c, mon monoxi oxidd de carbon carbon ma max. x. 100 mg/Nmc mg/Nmc,, oxizi oxizi de sulf sulf exprimaţi ca SO2 max. 35 mg/Nmc şi oxizi oxizi de azot exprimaţi ca NO2 max 350 mg/Nmc. - nivelul nivelul de zgomot zgomot la limita incintei incintei se va încadra în prevederi prevederile le STAS 1000 10009/19 9/1988 88 “Acustica urbană“.

2.4. 2.4. Rezult Rezultate ate și discu discuții Referitor la monitorizarea mediului s-au monitorizat indicatori indicatoriii fizico-chim fizico-chimici, ici,

bacteriologici şi biologici emişi, imisiile poluanţilor, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor astfel:

25



20133 201

- trimestrial societatea va monitoriza încărcarea cu poluanţi a apelor uzate evacuate în canalizarea oraşului, şi vor fi analizaţi următorii poluanţi: pH, materii în suspensie, CBO5, CCO CCO Cr, Cr, azot azot am amon onia iaca cal, l,

subs substa tanţ nţee extr extrac actib tibil ilee cu solv solven enţi ţi orga organi nici ci,, dete deterg rgen enţi ţi

biodegradabili. biodegradabili. - alte analize - la solicitarea A.P.M. Arad şi G.N.M. CJ Arad; •

Datele vor fi raportate raportate autorităţii teritoriale teritoriale pentru protecţia protecţia mediului astfel :

- buletinele de analiză ai indicatorilor de calitate pentru apele uzate, precizaţi la pct. III.1. vor fi depuse la APM Arad imediat după obţinerea acestora; - orice disfuncţionalitate care poate produce poluări ale factorilor de mediu şi măsurile luate în caz de poluare se vor transmite la A.P.M. Arad. - orice modificare sau reconstrucţie care afectează activitatea în ceea ce priveşte natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării, cele de tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele finite sau deşe deşeur uril ilee gene genera rate te,, oric oricee schi schimb mbăr ării în ceea ceea ce priv priveş eşte te ma mana nage geme ment ntul ul şi cont contro rolu lull amplasamentului, nu se vor realiza fără notificare şi fără acordul prealabil scris al A.P.M. Arad; - se va înştiinţa în scris A.P.M. Arad, în cazul în care apar următoarele situaţii modificare modificareaa datelor de identificare identificare a operatorulu operatoruluii sau titularulu titularuluii de activitate activitate faţă de cele declarate în documentaţia de solicitare; - modificarea amplasamentului sediului social al operatorului; - evidenţa gestiunii deşeurilor colectate, valorificate şi eliminate se vor raporta de către agenţii economici autorizaţi la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului in conformitate cu HG 856/2002 art.2, completată prin HG 210/2007; - se va ţine o evidenţă a gestiunii deşeurilor în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 pentru fiecare tip de deşeu în parte conform HG 856/2002 art.1, completată prin HG 210/2007; - date, documente, informaţii suplimentare cu privire la desfăşurarea activităţii vor fi solicitate solicitate de autorităţil autorităţilee competent competentee de mediu mediu (Agenţia (Agenţia pentru Protecţia Protecţia Mediului – Arad şi Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Arad ori de câte ori se impune acest lucru; •

Zilnic se monitorizează monitorizează modul de gospodărire a deşeurilor şi ambalajelor ambalajelor

a) Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantităţi):

- deşeuri menajere - cod 20 03 01 – 40 tone /lună; - deşeuri de ţesuturi animale– coduri 02 02 01; 02 02 02; 02 02 03 – 100 tone/lună;

26



20133 201

- grăsimi din separatorul de grăsimi – 02 02 04 – cantităţi variabile; - deşeuri de mase plastice - cod 15 01 02 - 1,2 tone / lună; - deşeuri din hârtie/carton - cod 15 01 01 - 5,5 tone / lună; b) Deşeuri colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă):

- deşeuri menajere – 40 tone/ lună, colectate în 2 containere metalice; - deşeuri de ţesuturi animale şi grăsimea din separatorul de grăsimi sunt colectate în recipiente din plastic şi depozitate într-o clădire special destinată acestui scop dotată cu instalaţie frigorifică; - deşeurile din mase mase plastice – 1,2 tone/lună tone/lună sunt colectate în incinta unităţii într-un spaţiu special destinat cu pardoseală betonată; - deşeurile din hârtie/carton – 5,5 tone/lună sunt colectate în incinta unităţii într-un spaţiu special destinat cu pardoseală betonată; c) Deşeuri stocate stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare): - cele de la pct. 1, colectate selectiv pe categorii: - deşeuri menajere – 40 tone/ lună, stocate temporar în 2 containere metalice; - deşeuri de ţesuturi animale şi grăsimea din separatorul de grăsimi sunt stocate tempor temporar ar în recipi recipient entee din plasti plasticc şi depozi depozitat tatee într-o într-o clădir clădiree (spaţi (spaţiuu frigor frigorific ific)) specia speciall destinată acestui scop; - deşeurile din mase mase plastice – 1,2 tone/lună sunt sunt stocate temporar temporar în incinta unităţii într-un spaţiu special destinat cu pardoseală betonată; - deşeurile din hârtie/carton – 5,5 tone/lună sunt stocate temporar în incinta unităţii într-un spaţiu special destinat cu pardoseală betonată; d) Deşeuri valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie):

- deşeurile din hârtie/carton şi mase plastice se vor preda societăţilor autorizate în colectarea, transportul şi valorificarea acestor tipuri de deşeuri. Vor fi respectate condiţiile şi obligaţiile privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile în conformitate cu OUG nr.16/2001 republicată, aprobată de Legea nr.465/2001, modificată prin Legea 138/2006. •

Modul de transport transport al deşeurilor deşeurilor şi măsuri pentru pentru protecţia mediului mediului :

- deşeurile menajere menajere se transportă de către către serviciul de salubritate salubritate al oraşului; 27



20133 201

- deşeurile de origine animală inclusiv grăsimea din instalaţia de preepurare vor fi transportate cu mijloacele de transport ale unei societăţii autorizate, în vederea eliminării lor în condiţii ecologice; - celelalte tipuri de deşeuri (hârtie/carton, mase plastice) vor fi transportate la unităţi autorizate în vederea colectării/valorificării cu mijloacele de transport ale beneficiarului sau ale societăţilor autorizate în acest sens; •

Modul de eliminare eliminare urmărește depozitarea definitivă și incinerarea astfel:

- deşeurile deşeurile menajere menajere la depozitul depozitul de deşeuri deşeuri solide nepericul nepericuloase oase al municipiului municipiului Arad; - deşeurile de origine animală şi grăsimea din separatorul de grăsimi la societăţi autorizate în vederea eliminării acestor tipuri de deşeuri; •

Monitorizarea gestiunii gestiunii deşeurilor presupune următoarele următoarele reguli: reguli:

- monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin grija titularului prezentei autorizaţii cu respectarea prevederilor Legii nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; Legii nr. 465/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile; H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor, precum şi ale altor acte normative care apar în perioada de valabilitate a autorizaţiei, furnizându-se la A.P.M. Arad datele o dată pe an. •

Modul de gospodărire al ambalajelor folosite şi rezultate (tipuri şi cantităţi) se referă

la: - navete PVC pentru manipularea produselor în cadrul unităţii (500 buc/lună), - folie termocontractibilă – cantităţi variabile; - caserole plastic – cantităţi variabile; - caserole polistiren expandat expandat – cantităţi variabile; variabile; - etichete – cantităţi variabile; - pungi şi saci plastic – cantităţi variabile; - cutii de carton – cantităţi variabile. •

Modul de gospodărire gospodărire și valorificare a ambalajelor ambalajelor se referă la:

- navetele din PVC se reutilizează în cadrul unităţii pentru manipularea produselor - marea majoritate a ambalajelor se comercializează odată cu produsele;

28



20133 201

- eventuale eventualele le ambalaje ambalaje deteriora deteriorate te vor fi colectate colectate selectiv selectiv şi predate predate societăţi societăţilor lor autorizate în vederea colectării şi/sau valorificării lor; - ambalajel ambalajelee produselo produselorr de dezinfec dezinfecţie ţie golite golite de conţinut conţinut se vor depozita în magazia magazia unităţii urmând a fi returnate furnizorilor sau predate spre distrugere în condiţii ecologice societăţilor autorizate în acest sens; Operatorii economici deţinători de deşeuri de ambalaje au obligaţia de a valorifica şi respe respecti ctivv recicl reciclaa deşeur deşeurile ile de ambala ambalaje je in confor conformit mitate ate cu

HG 621 621/20 /2005 05 art.20 art.20/(2 /(2)/a )/a))

modificată şi completată prin H.G. 1872/2006; •

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor periculoase

Substanţe şi preparatele periculoase produse sau folosite ori comercializate/transportate (categorii, cantităţi) se referă la:

- dezinfectanţi specifici pentru folosirea în industria alimentară – cantităţi variabile; •

Modul de gospodărire gospodărire al acestora acestora presupune: presupune:

- ambalare: - în ambalajele producătorilor; - transport:- conform instrucţiunilor prescrise de producători; - depozitare:- magazie cu pardoseală betonată; - folosire/comercializare folosire/comercializare: - produse de curăţare şi dezinfecţie; Societatea are obligaţia de a deţine în cadrul unităţii fişele tehnice de securitate pentru substanţele periculoase folosite (dezinfectanţi). Se va urmări ca aceste fişe să fie elaborate în conformitate cu cerinţele SR ISO 11014-1/1998 - fişe cu date de securitate pentru produse chimice şi respectă prevederile Directivei Europene 91/155/EEC, precum şi legislaţia naţională în vigoare:

- HG nr.92/ nr.92/20 2003 03 pentr pentruu aprob aprobare areaa Normel Normelor or metod metodolo ologic gicee privin privindd clasif clasifica icarea rea,, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase modificată prin H.G. 597/2007; •

Privitor la modul de gospodărire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele toxice toxice şi periculoase periculoase se avea în vedere: vedere: -

ambalajele produselor de dezinfecţie golite de conţinut se vor depozita în

magazia unităţii urmând a fi returnate furnizorilor sau predate spre distrugere în condiţii ecologice societăţilor autorizate.

29



20133 201

Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru intervenţie intervenţie în caz de accident: accident:

- în cazul incendiilor sau a poluărilor accidentale se vor lua măsurile necesare pentru limitarea poluării factorilor de mediu şi va fi anunţată A.P.M. Arad şi Garda Naţională de Mediu – C.J. Arad; - vor fi respectate toate instrucţiunile de utilizare specificate în fişele tehnice de securitate; - Monitorizarea gospodăririi gospodăririi substanţelor substanţelor şi preparatelor preparatelor periculoase periculoase : - nu este cazul

Se va ţine ţine evid eviden enţa ţa cons consum umul ului ui de subs substa tanţ nţee peri pericu culo loas asee folo folosi site te,, incl inclus usiv iv a ambalajelor acestora, în conformitate cu OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, furnizându-se la A.P.M. Arad datele necesare conform pct.III.2. -

Titularul activităţii va monitoriza mişcarea substanţelor toxice şi periculoase,

modul de realizare a măsurilor de prevenire a accidentelor şi măsurilor de limitare a efectelor acestora. -

Titula Titularul rul activ activită ităţii ţii se obligă obligă să respe respecte cte următo următoare arele le condi condiții impuse impuse de

A.P.M: - respectarea documentaţiei documentaţiei depuse depuse la A.P.M A.P.M Arad; - titularul autorizaţiei va aduce la cunoştinţa A.P.M. Arad orice fel de modificare a activităţii precum şi orice fel de de poluare; - în situaţia schimbării titularului, denumirii sau formei juridice a societăţii, când activităţile se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru care a fost emisă autorizaţia de mediu, aceasta se transferă pentru noul titular sau pentru noua denumire a societăţi; - orice fel de poluare accidentală se va aduce imediat la cunoştinţa A.P.M. Arad; - societatea are obligaţia, conform HG 525/1996, Anexa 6 de a amenaja şi întreţine suprafeţe verzi şi plantate cu rol decorativ şi de agrement dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului; - se asigură că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate astfel încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea factorilor de mediu din zona amplasamentului sau a mediului din afara limitelor amplasamentului; amplasamentului; - Programul de conformare – nu este cazul

Întocmit: Ing. Viț elaru Andrea Simona Simona

30



20133 201

Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face f ace de către Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Judeţean Arad şi Agenţia pentru pentru Protecţia Mediului Mediului Arad.

CAPITOLUL 3. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Dire Direct ctiv ivaa euro europe pean anăă 91/2 91/271 71/C /CEE EE,, priv privin indd epur epurar area ea apel apelor or oră orășene enești și a celo celor r provenite cu precădere precădere din activități susținute de industria alimentară, alimentară, are ca obiectiv protec ția mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate. Potrivit Potrivit legislației, statele membre Uniunii Uniunii Europene Europene trebuie trebuie să se asigure asigure că aceste aceste ape sunt colectate și epurate înainte înainte de evacuare. evacuare. Directiva are un termen termen de tranzi tranzi ție de 12 ani ani de la data aderării aderării și prevede prevede colectarea colectarea,, epurarea epurarea și evacuarea evacuarea apelor apelor uzate din aglomer aglomerări ări precum și a celor biodegradabile biodegradabile provenite de la anumite anumite sectoare industriale industriale precum industria agroalimentară.

3.1. Concluzii Apa necesară industriei alimentare provine de la uzinele de apă care asigură apă potabilă. Acolo unde nu este posibil acest lucru, trebuie folosită fie apă subterană, fie apă de suprafață, care,însă, trebuie verificată verificată din punct de vedere sanitar şi tratată înainte de utilizare. utilizare. Monitoriza Monitorizarea rea calită calității igienice igienice a apei apei potabil potabile, e, precum precum și a calită calității apelor apelor rezidual rezidualee evacuate evacuate de acest acestea ea sunt sunt condiții necesare necesare și obligatori obligatoriii pentru toate toate unită unită țile alimenta alimentare re care produc, prelucrează, prelucrează, depozitează, depozitează, păstrează, păstrează, transportă și desfac produse produse alimentare,deoarece alimentare,deoarece apa vine în contact cu materiile prime prelucrate sau reprezintă o materie primă de bază pentru obţinerea unor unor produse alimentare. alimentare. Apa utilizată în procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a produselor alimentare, să fie potabilă şi să prezinte caracteristici organoleptice corespunzătoare. corespunzătoare. Gustul şi mirosul apei depind de compoziţia chimică, temperatura şi prezenţa unor substanţe volatile. [3]

3.2. RECOMANDĂRI

31



20133 201

-

Construirea de statii de epurare a apei uzate.

-

Dotarea statiilor de epurare cu aparatura performanta.

-

Extinderea sau construirea in numere mai mari a statiilor de epurare biologica.

-

Efectu Efectuare areaa period periodica ica a anali analizel zelor or apelor apelor natura naturale le si rezidu reziduale ale in veder vederea ea

inlaturari complete a agentilor poluanti existenti in aceste ape. -

Refacerea canalizari si a sistemului de aductiune a apei potabile atat in zona

rurala cat si in zona urbana. -

Angajarea in aceste statii de epurare de personal calificat care are rol in

intretinerea si functionare la parametrei normali a acestor statii. -

Implicarea agentilor de mediu in verificarea parametrilor calitativi ai apelor

potabile si reziduale. reziduale. -

Compostarea si tratarea namolului rezultat din statiile de epurare si utilizarea

acestuia ca ingrasamant in agricultura si silvicutura dupa caz.

3.3. Metode de minimizare apoluării Alternative moderne de reducere a grăsimii

Figura LIPATOMAT® http://www.aco.ro/2577.html Separator de grasimi autoportant din inox, cu colectarea grasimii si a sedimentelor in flux continuu. Grasimea si sedimentele se depoziteaza in butoaie de plastic etanse Separatorul LIPATOMAT® este autoportant, realizat din otel inoxidabil, material care ii ofera un grad inalt de igiena, ii permite sa reziste la temperaturi inalte si la contactul cu solventi organici. Colectarea grasimii si a sedimentelor se face in flux continuu si depozitarea lor se realizeaza in butoaie de plastic etanse. Separatorul este prevazut cu sistem automatizat de autocura autocuratare tare si autogolir autogolire. e. LIPATOMAT LIPATOMAT® este usor de asamblat si manipulat, putand fi segmentat in mai multe elemente componente. 32



20133 201

Tratarea apelor uzate in abator prin Instalatii de epurare a apelor uzate In industria alimentara, tratarea apelor uzate, cel mai dificil procedeu este epurarea apelor uzate din abatoare, din cauza variabilitatii extreme a compozitiei si a concentratiei de substante poluante continute. Caracteristicile apelor uzate variaza in functie de: • tipul animalelor sacrificate; • dimensiunea animalelor sacrificate; • separarea carnii si dezosarea; • debarasarea deseurilor solide; • curatarea si procesarea apelor. Caracteristicile de mai sus determina variatiile zilnice sau orare ale cantitatilor de substante poluante din apele reziduale dintr-un abator. Poluarea apelor reziduale din abatoare este, in esenta, de natura organica. Directivele Europene (91/271 CEE) si amendamentele ulterioare si implementate arata ca apele reziduale biodegradabile de la fabricile apartinand sectoarelor industriale, inclusiv apele uzate de la industria carnii, nu pot fi deversate direct la statiile de epurare orasenesti, ci catre instalatii construite special, care respecta limitele de deversare. Limitele valorilor de deve devers rsar aree sunt sunt stab stabil ilit itee de auto autori rita tatii tiile le comp compet eten ente te sau sau inst instit itut utii iile le auto autori riza zate te pent pentru ru reglementare sau prin autorizatii specifice pentru tarile din UE.

Instalatii de epurare a apelor uzate din abatoare Aceste Aceste instala instalații din industria industria procesar procesarii ii carnii carnii se caracterizeaz caracterizeazăă prin furnizarea furnizarea de solutii pentru epurarea apelor uzate din abatoare, in conformitate cu cerintele particulare ale clientilor care au, de obicei, urmatoarea structura: • zona de pompare; • zona de retinere particule solide (gratare/site); • egalizare si omogenizare; • flotatie cu aer dizolvat; • tratare biologica; • decantare; • decantare finala; • eliminarea flotatului si a namolului in exces; 33



20133 201

• deshidratarea namolului.

Linia de tratare a apei • Pompare • Sitare: suspensiile solide continute in ciclul de productie sunt separate prin gratarele fine cu tambur rotativ (curatare automata) IDRASCREEN™; • Indepartarea nisipului: nisipul continut in apa uzata este indepartat cu ajutorul unui deznisipator. • Omogenizare: apa uzata deversata de fabrica cu debite diferite si incarcari organice in functie de diferitele momente ale zilei si, mai ales, in functie de diferite procese, descarcarea sau curatarea fabricilor, este adusa intr-o pompa de distributie, care alimenteaza omogen (sau ajustat in functie de nevoi). Principale Principalele le beneficii beneficii sunt cresterea cresterea eficientei eficientei procesel proceselor or biologice biologice si ameliorar ameliorarea ea decantarii secundare si a ingrosarii namolului. • Flotatie cu aer dizolvat IDRAFLOT™ separa substantele nemiscibile, grasimi, ulei si solide care plutesc. • Nitrificare-Denitrificare: carbonul dizolvat si azotul sunt indepartate in reactorul biologic, format din doua unitati, una pentru denitrificare si una pentru oxidare-nitrificare. Apa uzata, care vine din instalatia de flotatie cu aer dizolvat, intra in bazinul cu namol activ. • Decantare: Clarificarea finala a apei uzate este facuta prin sedimentare intr-un decantor circular • Flotatie cu aer dizolvat: pentru a asigura un tratament tertiar in vederea atingerii parametrilor de descarcare s-a montat o instalatie de flotatie IDRAFLOT™; • Dezinfectie.

Tratarea namolului • Deshidratarea namolului cu centrifuga: cantitatea de namol este redusa la 18%-20% din valoarea initiala fiind transportata catre zona de stocare in timp ce apa de la deshidratare este trimisa catre rezervorul-tampon.

34



20133 201

BIBLIOGRAFIE 1. Banu, C., Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti,2002. 2. Turtoi, M., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998. 3. Virgil Spulber, Poluarea apei , Editura Ştinţifică, Bucureşti 1984. 4. http://www.referat.ro/referate/dow http://www.referat.ro/referate/download/Poluarea_in nload/Poluarea_in_industria_alimentara_26 _industria_alimentara_26c70.html. c70.html. 5. http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/INDEPARTAREAREZIDUURILOR-LICH2523162318.php. 6. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/popa http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/popa.pdf. .pdf. http://www.slideshare.net/babyandree http://www.slideshare .net/babyandreeas/apele-reziduale-prese as/apele-reziduale-presentation ntation(( 17.06.2013 ) http://www.aco.ro/2577.html( http://www.aco.ro/2577.html( 17.06.2013 )

BARNEA M. si col.,Probleme actuale de biologie, vol. III.,Ed. Didactica si Pedagogica, Pedagogica, Bucuresti, 1978. BAICU T. Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor si limitarea poluarii cu pesticide, Ed.Ceres, Ed.Ceres, Bucuresti 1982. 1982. BALOI V. Apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii, alunecarilor si inundatiilor. Ed. Ceres, Bucuresti. BOTNARIUC N. Ecologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982. BUZDUGAN Gh. Chimie analitica , manual pentru clasele a-IX-a si a-X-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1985. CROITORU V. Irigatii si drenaje, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981. CIPLEA L.I. Poluarea mediului ambiant, Ed. Tehnica, Bucuresti 1978. ANGELESCU A. Protectia mediului ambiant CALIN G. Tehnologie si inovare , Ed.ASE. 2003. BOTEZAT L. Tehnologii dezvoltate in Europa, Ed. ASE. 2003. MIRCEA NEGULESCU- Protectia calitatii apelor.Ed. Tehnica. CAMELIA CALIN SI LIDIA BOTEZAT Catedra de tehnologie industriala, academia de studii economice, Bucuresti. TURLEA S. Natura in pericol, Ed. Ed. Politica, Bucuresti Bucuresti 1989. TUFESCU V. SI M. Ecologia si activitatea umana, Ed. Albatros, Bucuresti 1981. VESPREMEANU E. Mediul inconjurator- Ocrotirea si conservarea lui., Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1981. MINESCU S. Poluarea mediului si sanatatea , Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1978. 35



20133 201

PATRU OLIMPIA Cartea operatorului din statii de epurare a apelor uzate, Ed. Tehnica, Bucuresti 1997. CODREANU M. Apele in viata poporului roman, Ed. Ceres, Bucuresti, 1989. DIACONU GHIORGHITA Chimia sanitara a mediului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1994. VOICAN V. Ecologia umana Ed. Medicala, Bucuresti, 1979. SANDU ANA MARIA Vibratii mecanice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979. /epurarea-apelor-uzate.html BARNEA M. si col.,Probleme actuale de biologie, vol. III.,Ed. Didactica si Pedagogica, Pedagogica, Bucuresti, 1978. BAICU T. Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor si limitarea poluarii cu pesticide, Ed.Ceres, Ed.Ceres, Bucuresti 1982. 1982. BALOI V. Apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii, alunecarilor si inundatiilor. Ed. Ceres, Bucuresti. BOTNARIUC N. Ecologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982. BUZDUGAN Gh. Chimie analitica , manual pentru clasele a-IX-a si a-X-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1985. CROITORU V. Irigatii si drenaje, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981. CIPLEA L.I. Poluarea mediului ambiant, Ed. Tehnica, Bucuresti 1978. ANGELESCU A. Protectia mediului ambiant CALIN G. Tehnologie si inovare , Ed.ASE. 2003. BOTEZAT L. Tehnologii dezvoltate in Europa, Ed. ASE. 2003. MIRCEA NEGULESCU- Protectia calitatii apelor.Ed. Tehnica. CAMELIA CALIN SI LIDIA BOTEZAT Catedra de tehnologie industriala, academia de studii economice, Bucuresti. TURLEA S. Natura in pericol, Ed. Ed. Politica, Bucuresti Bucuresti 1989. TUFESCU V. SI M. Ecologia si activitatea umana, Ed. Albatros, Bucuresti 1981. VESPREMEANU E. Mediul inconjurator- Ocrotirea si conservarea lui., Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1981. MINESCU S. Poluarea mediului si sanatatea , Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1978. PATRU OLIMPIA Cartea operatorului din statii de epurare a apelor uzate, Ed. Tehnica, Bucuresti 1997. CODREANU M. Apele in viata poporului roman, Ed. Ceres, Bucuresti, 1989. DIACONU GHIORGHITA Chimia sanitara a mediului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1994. VOICAN V. Ecologia umana Ed. Medicala, Bucuresti, 1979. SANDU ANA MARIA Vibratii mecanice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979. /epurarea-apelor-uzate.html http://www.lazarsohne.ro

36



LAZAR 025725355 Telefon 1 http://www.lazarsohne.ro

37

20133 201



20133 201

ANEXA 2 CERERE

A.P.M. ARAD Nr...4407 Nr...4407....../.. ....../..14.05.2012 14.05.2012

Către,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad Subsemnatul….....G Subsemnatul….....Gîş Livia Viorica.... ........................,, domi domici cili liat at în loca locali lita tate tea… a… Arad..............., Arad ..............., str. ....Ghioceilor ...., nr.…20A. 20A......,bl… .....,bl…--… --…,scara.. ,scara..---.ap.… .ap.…---,, telefon… 0741242153………........, 0741242153 ………........, fax……--……….în fax……--……….în calitate de ………………..................... ……………….................................., ............., reprezentant al SCJU Arad…………,CUI.. Arad …………,CUI......................... .........................(denumirea ..(denumirea societăţii comerciale)......Spitalul comerciale)......Spitalul de Obstetrică - Ginecologie.....telefon…… Ginecologie.....telefon………..…………. …..…………....., ...., fax………….............., fax………….............., email………………………… mail………………………………….cu ……….cu sediul în localitatea……….……........ localitatea……….……..................str. ..........str. …………….................nr.… …………….................nr.….., .., bl………,sc.…….ap.…..jude bl………,sc.…….ap.…..judeţul…………..... ţul…………..............,solicită .........,solicită

AUTORIZAŢIA DE MEDIU Pentru activitatea (obiectivul) ..Asistenţă ..Asistenţă Spitalicească şi Sanatorială, Activităţi de asistenţă ambulatorie.. cod cod CAEN AEN ..8 ..8511 – 8512 – 8560. .. am ampla plasat satăă în locali localitat tatea ea ..Arad,.. ..Arad,.. str..Episcopiei str..Episcopiei..., ..., nr...5 nr...5…, jud. Arad Solicitarea este pentru: ..reânoirea ..reânoirea Autorizaţiei de Mediu Nr. 8263/13.02.2008… „ ACTIVITĂŢ DE ASISTENŢĂ SPITALICEASCĂ ŞI SANATORIALĂ„ „ ACTIVITĂŢI DE ASISTENŢĂ AMBULATORIE ........................................... .................................................................. .............................................. .............................................. ............................................... ....................................... ............... Activitatea (obiectivul) a fost reglementată anterior prin Acordul/Autorizaţia de mediu nr........ ….din………………., emis(ă) de către...APM către... APM Arad................................. Arad................................. Pretenţie de confidenţialitate................,pentru…… confidenţialitate................,pentru…………………… ………………………… ………… Anexăm la prezenta următoarele acte: fişa de prezentare şi declaraţie; dovada că s-a făcut publică solicitarea; plan de situaţie obiectiv; obiectiv; plan de încadrare încadrare în zonă a obiectivului; obiectivului; procesul - verbal de constatare privind privind respectare condiţiilor condiţiilor impuse în acordul de mediu/programul de conformare; Altele................................................. ………………………………………………………… ( denumirea actelor, numărul şi data emiterii) Data ......................................... ......................................... L.S. ........................................ .......................................... Verificat dosar (funcţia, numele, prenumele prenumele şi semnătura) Reprezentant A.P.M. Arad 38



20133 201

Semnătura……………Gîş Semnătura…………… Gîş (Rada) Livia

ANEXA 3 ……

Denumirea titularului…… Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ginecologie.. ,,Dr Salvator Vuia,,

NOTIFICARE

Denumirea titularului… Spitalul....de.....Obstetrică..-..Ginecologie Spitalul....de.....Obstetrică..-..Ginecologie..Arad Arad….cu ….cu sediul în…Arad..............,..str...Episcopiei,...nr....5 în…Arad..............,..str...Episcopiei,...nr....5…................... ….......................................... ..........................................es ...................este te titular al Planului/Programului..ACTIVITĂŢ..DE..ASISTENŢĂ..SPITALICEASCĂ..ŞI.SANATO Planului/Programului..ACTIVITĂŢ..DE..ASISTENŢĂ..SPITALICEASCĂ..ŞI.SANATO RIALĂ„„ACTIVITĂŢI...DE...ASISTENŢĂ....AMBULATORIE……………........................ RIALĂ„„ACTIVITĂŢI...DE...ASISTENŢĂ....AMBULATORIE…………… ........................ ................................................... Prin rin prez rezenta nta vă adu aducem cem la cunoş unoşti tinţ nţăă că s-a elab laborat rat prima rima versiu rsiune ne a planului/programului sus-menţionat, pe care o transmitem ataşat în format pe hârtie (şi electronic) în vederea obţinerii avizului de mediu. Vă solicităm declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă planul/programul se supune procedurii evaluării de mediu, conform H.G. nr. 1076/2004. Anexat vă transmitem copiile anunţurilor publicate în mass-media, privind elaborarea primei versiuni a planului/programului planului/programului şi declanşarea declanşarea etapei de încadrare din procedură. procedură.

Director/reprezentant Director/reprezentant titular Dr. Teodora Olariu .......

......

Director coordonator ANPM

39



20133 201

ANEXA 4 ANUNŢ PUBLIC I PENTRU SOLICITARE AUTORIZAŢIE DE MEDIU Denumire comerciant..............................................… comerciant..............................................……………… …………………. ……. cu sediul în …………………………... ………………………….......................... .............................................. .............................................. ........................., .., titular al activităţii "…………………………… "……………………………....................... .............................................. .........................................…. ..................…. ", ce se desfăşoară în .......... ............... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .........… ....………… ……………… ……………… ……………., ……., anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de obţinere a autorizaţiei de mediu.

Informaţiile/observaţiile privind potenţialul impact asupra mediului al activităţii desfăş desfăşura urate, te, pot fi consu consulta ltate/ te/dep depuse use zilnic zilnic,, timp timp de 10 zile zile lucrăt lucrătoar oaree de la data data publicări publi căriii anunţului, anunţului, la sediul APM ARAD, ARAD, Sediul: Sediul: Splaiul Splaiul Mureşulu Mureşului,i, FN, Arad, Cod 310132, judeţul Arad, Telefon: 0257-280996, 0257-280331, 0257-281461, 0257-250046 ; Fax: 0257-284767 E-mail: [email protected] ; Web site: http://apmar.anpm.ro de luni până joi între orele 8 00-1630 şi vineri între orele 800-1400

ANUNŢ PUBLIC II PENTRU SOLICITARE AUTORIZAŢIE DE MEDIU

Denumire comerciant..............................................… comerciant..............................................……………… …………………. ……. cu sediul în …………………………... ………………………….......................... .............................................. .............................................. ........................., .., titular al activităţii "…………………………… "……………………………....................... .............................................. .........................................…. ..................…. ", ce se desfăşoară în .......... ............... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .........… ....………… ……………… ……………… ……………., ……., anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de obţinere a autorizaţiei de mediu.

Informaţiile/observaţiile privind potenţialul impact asupra mediului al activităţii desfăş desfăşura urate, te, pot fi consu consulta ltate/ te/dep depuse use zilnic zilnic,, timp timp de 10 zile zile lucrăt lucrătoar oaree de la data data publicări publi căriii anunţului, anunţului, la sediul APM ARAD, ARAD, Sediul: Sediul: Splaiul Splaiul Mureşulu Mureşului,i, FN, Arad, Cod 310132, judetul Arad, Telefon: 0257-280996, 0257-280331, 0257-281461, 0257-250046 ; Fax: 0257-284767 E-mail: [email protected] ; Web site: http://apmar.anpm.ro

40



de luni până joi între orele 8 00-1630 şi vineri între orele 800-1400

41

20133 201

Studiul impactului de mediu la fabrica de prepararea carnii

Recommend Documents