Sistemul de Management al Mediului Mecanismele pieei Legislaia joac un rol importanat în controlul polurii. Totui, legislaia permite o uoar flexibilitate i se concentreaz îndeosebi asupra rspândirii regulate a polurii, decât asupra cauzelor care o determina. În Uniunea European legislaia mediului mediului înconjurtor este în cretere,acolo unde exist pericolulu c situaia s devin critic, constrângerile în acest caz sunt foarte mari. Înainte de punerea în aplicare a reguluilor reguluilor i dup efectuarea constrângerilor,exista o mare problem, aceasta nu este singura cauz a legii i a reguluilor care nu sunt bune,de aceea vom avea un efect duntor asupra mediului.Pentru a preveni aceasta situaia grav,trebuie gsite alte soluii cu privire la problemele mediului înconjurtor. SMM este unul din mecanismele de baz ale pieei care poate fi utilizat. Ideea folosirii SMM-ului este susinut din punct de vedere politic de Uniunea European. Al cincilea Program de Aciune cu privire la reorganizarea legisla iei nu a putut soluiona toate problemele mediului i a celorlalte mecanisme, meca nisme, fiind nevoie de realizarea unei dezvoltri durabil. Acesta include instrumente de baz ale pieei precum î nelegeri bilaterale: SMM, eco-auditul, i eco-caracterizarea se încadreaz în aceast a ceast categorie. Instrumentele de baz ale pieei sunt destinate unei analize interne a costurilor mediului înconjurtor , s demonstreze necesitatea utilizrii cu responsabilitate a resurselor limitate de ctre consumatori c onsumatori i productori i s minimizeze polurile i pierderile.SMM-urile pierderile.SMM-urile introduc pia......în câmpul mediului înconjurtor,prin intermediul competiiei promoionale între activitile industriale. Presupunerea Presupunerea este aceea c piaa va recompensa organizaiile mai importante care folosesc SMM, rezultând r ezultând o presiune care va încuraja i celelalte celelalte organizaii s foloseasc aceast schem. Rezultatul general s-ar s-ar putea concretiza în mai multe organizaii care vor devenii active în managementul mediului înconjurtor înconjurtor i-n îmbuntirea performantelor mediului înconjurtor. SMM adopta de asemenea "Principiul platii poluatorului" i "Principiul preveniei", care sunt parte a politicii de mediu a UE prin plasarea responsabilitii responsabilitii asupra afacerii afac erii i folosirea unei abordri pro-active opus celei reactive. Sistemul standard al managementului mediului înconjurtor se refer la mecanismele de baz ale pieei, care au ca scop îmbuntirea performantelor organizaiilor. Structura de realizare a SMM v urmrii Calitatea Sistemelor de Management. Aceste companii i-au implementat standarde originale,apoi i-au i-au presat furnizorii lor i serviciile serviciile industriale pân la sectoarele de fabricaie i servicile care au fost afectate.Totui, forele de conducere din spate SMM-urile i QMS-urile nu reprezint acelai lucru:Calitatea Sistemelor de Management se bazeaz baz eaz în special special pe asigurarea calitii produsului finit,în finit,în timp ce SMM-urile SMM -urile nu au în vedere produsul finit.
rincipalele rincipalele scopuri ale SMM-urilo SMM -urilorr sunt s unt:
P y
y
Activitile de conducere pân la cele de organizaie, car e pot avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurtor. S asigure perfecionarea continu a proceselor de management ale mediului înconjurtor. înconjurtor.
resiunea afacerilor asupra mediului Multe companii se confrunta cu dificulti, dificultile financiare sunt în mod evident o particularitate relevan în mediul afacerilor. Cu toate acestea, acest ea, presiunile privind mediul înconjurtor au înregistrat o cretere semnificativ atât pe plan local cât i pe plan internaional.
P
Legislaia Una dintre cele mai puternice msuri cu privire la controlul mediului înconjurtor o reprezint legislaia data de UE, probabil probabil c i rezultat al unui unui puternic lobby politic, în special în ri cum ar fi Germania, al unei gândiri la nivel academic asupra mediului înconjurtor în ri ca Suedia i Olanda, i presiuni ale unor unor organisme organis me internaionale precum Greenpeace. Ca i rezultat semificativ al UE, legislaia cu privire la mediul înconjurtor a cunoscut o cretere semnificativ în ultimele trei decenii.Aplicarea legislaiei necesita adesea mult timp, deoarece multe msuri ateapt s fie ratificate pentru a putea fi finalizate de UE sau sunt înc în ateptare pentru a fi adoptate pe plan naional. Majoritatea companiilor sunt contiente ca legislaia asupra mediului înconjurtor va avea a vea un impact puternic atât asupra afacerillor afacerillor lor, cât i asupra vieii. Extinderea Extinderea seminficativa a legislaiei mediului înconjurtor va avea un impact puternic asupra tuturor afacerilor în special în cadrul domeniilor cum ar fi:energia, agricultura, transportul transportul i turismul. Toate aceste schimbri, duc la creterea cretere a responsabilitii în cadrul companiilor i a echipelor manageriale asupra operaiunilor lor, care au impact asupra mediului înconjurtor. Presiunea clienilor În urm cu câiva ani opinia public a devenit din ce în ce mai preocupat de problemele mediului înconjurtor,acestea înconjurtor,acestea fiind adesea reflectate în comportamentul ei ca i consumator. Exista o mare nevoie pentru produsele care nu sunt periculoase pentru mediu.
Etapele ISO 14000 Cele doua faze pentru stabilirea stabilir ea unui SMM ISO 14000 sunt: y y
crearea Sistemului de management al mediului înregistrarea
.
1
rearea unui SMM Stabilirea unei comisii de proiect responsabile cu studierea ISO 14000 i coordonarea crerii SMM. C
Comisia de proiect pregtete o expunere pe scurt pentru conducerea superioar în care descrie ISO 14000, SMM, înregistrarea, costurile i beneficiile. Conducerea superioar se implica în procesul SMM. Realizeaz o analiz pentru a determina cât de bine corespunde organizaia cerinelor ISO 14000 i ce va întreprinde pentru a corespunde. Prezint rezultatele analizei conducerii i primete aprobarea pentru continuarea procedurii. Comisia de proiect pregtete un proiect al politicii de mediu cu participarea conducerii superioare
omitetul de proiect va: Schia o procedur pentru identificarea aspectelor de mediu ale operaiunii identifica aspectele i influenele mediului schia o procedur pentru identificarea cerinelor legale i a altor cerine ale organizaiei identifica atât cerinele legale cât i altele crea obiectivele de mediu i intele de atins pentru fiecare funcie relevanta i nivel al organizaiei stabili un program pentru atingerea obiectivelor Prezint SMM conducerii superioare pentru aprobare. Conducerea superioar accepta SMM. Politica i SMM sunt implementate i se creeaz activitatea de audit Se realizeaz o analiz final pentru a determina dac organizaia este gata pentru un audit de înregistrare. Organizaia recurge la certificarea de ctre auditori din afara acesteia. C
o
o
o
o
o
o
. Înregistrarea
2
Organizaiile sunt inregsitrate de ctre auditori din afara acestora sau "înregistratori (notari)" care corespund standardului ISO 14000. Înregistrarea poate fi fcut pentru un loc specific al companiei, pentru mai multe puncte de lucru, sau pentru toat compania. În standardul 14001 sunt specificate atribute foarte exacte pentru SMM. Etapele procesului de înregistrare sunt:
Stabilirea scopului înregistrrii. Acesta poate fi fcut la nivel intern sau cu ajutorul auditorilor externi. Cererea pentru înregistrare. Aceasta este o solicitare scris ctre organis mul de înregistrare. Revizuirea documentelor despre SMM-ul organizaiei i înaintarea acestuia ctr e organismul de înregistrare. Auditorii externi realizeaz evaluarea complet. Înregistrarea este acordat de ctre organismul de certificare pe baza constatrilor auditorilor. O organizaie va primi una dintre cele trei atestri: Aprobare, Aprobare condiionat sau temporar, Respingere. Când o companie este înregistrat primete un certificat i este listata într-un registru de certificri.
entru a menine înregistrarea sunt necesare activitile de mai jos: A. Monitorizarea i msurarea SMM B. Investigarea i rezolvarea neconformitilor C. Implementarea aciunilor corective i a celor preventive D. Pstrarea înregistrrilor referitoare la mediu E. Stabilirea i susinerea unui program de audit ISO 14000. P
Standardul International ISO 14001 Introducere Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO) este organismul responsabil pentru prezentarea (crearea) de standarde internaionale voluntare. A prezentat diferite aspecte ale managementului mediului prin Technical Committee TC207. Sub-Committee 1 al TC207 a elaborat sistemul de management al mediului i a realizat Standardul International intitulat "ISO 14001: 1994, Sistemele de management ale mediului - Specificaie cu Ghid de utilizare" . ISO 14001 a fost aprobat în Iulie 1996. ISO 14001 este doar una din seriile de documente ISO 14000. ISO 14001 asigura specificaia pentru standardul managementului mediului ce trebuie dobândit i alte documente ajuttoare care ofer îndrumarea pentru implementare, audit i desfurarea unui SMM în conformitate cu Standardul ISO 14001. Structura ISO 14001 ISO 14001 este aplicabil tuturor tipurilor i mrimilor de organizaii, inclusiv în industrie i toate sectoarele comerciale i de servicii. Are similitudini în principiile sistemului de management cu ISO 9001, standardul internaional al managementului calitii, toate acest ea permiând integrarea sistemelor de management. ISO 14001 descrie elementele eseniale necesare certificrii, dar nu include criterii specifice de realizare.
y
y
y
y
y
ISO 14001 conine urmtoarele elemente: Declaraia de politica de mediu Planificarea, inclusiv stabilirea procedurilor pentru identificarea aspect elor de mediu i conformitatea cu legislaia. Implementarea sistemului de management al mediului i desfurarea, inclusiv identificarea responsabilitilor, instruirea i proceduri de urgen (extreme). Verificarea i întreprinderea de aciuni corective, inclusiv monitorizarea, aciuni în cazuri de neconformitate, pstrarea înregistrrilor i auditul. Revizuiri de mediu ISO 14001 poate avea aplicabilitate la orice organizaie care dorete s implementeze i s menin un sistem de management al mediului, s se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarat, s demonstreze asemenea conformitate altora, s poat obine certificare de la un organism internaional conform unui standard international i s-i fac o autodeterminare i declaraia de conformitate cu standardele.
Atestare Organisme de certificare EMAS i ISO 14001 verifica pe plan extern standardele EMS i prin urmare organismele specificate trebuie s fie capabile s stabileasc un sistem de organizare pentru c ertificare conform standardelor. Toi cei implicai în certificare vor trebui s aib cunotine adecvate conform standardului, i mai presus de acest lucru, conducerea trebuie s poat constitui o echip de evaluare care este potrivta pentru o certificare în amnunt. Nu toi auditorii vor avea experiena necesar pentru certificarea tuturor organizaiilor din întreaga gam a sectoarelor industriale i serviciilor, prin urmare ei se vor limita la domeniul lor de certificare. Auditorii trebuie, ca un minimum, s corespund criteriilor de calificare ale standardelor ISO pentru auditori sau proiectului criteriilor de calificare ale standardelor ISO pentru auditorii în domeniul mediului înconjurtor. Alte reglementri privind organismele de certificare sunt date sub form de recomandare i expertiza poate include cunoaterea în trei domenii-cheie: aspecte de mediu, cunoaterea tehnic i sisteme de management.
roceduri de atestare
P
y
y
y
y
y
erfecionarea continua Exista cerina ca organizaia s-i ia angajamentul pentru perfecionarea continua, acesta ar trebui s fie punctul central al procesului de certificare. P
Aspectele indirecte ale mediului înconjurtor Atât aspectele directe ale activitilor organizaiei, cât i cele indirecte trebuie s fie luate în considerare. Ghidul disponibil auditorilor pe aceast tem specific faptul c ele ar trebui s ratifice ca activitatea unui operator cu privire la furnizori i clieni se raporteaz în mod corespunztor la aspectele mediului înconjurtor, inclusiv aspectele indirecte i semnificaia lor. Integrarea cu managementul calitii Unele organizaii care deja au sisteme de managementul calitii pot dori s aib un sistem de certificare care s corespund în acelai timp sistemelor lor de management. În astfel de cazuri, organismul de certificare poate "revizui o singur dat un singur sistem uniformizat în faa a doua standarde". Totui, diferenele majore dintre obiectivele sistemelor de ca litate i al mediului înconjurtor trebuie s fie luate în considerare astfel încât sistemul este pe deplin stabilit fa de cele dou standarde. Încadrarea în reglementri Organizaia atestatoare trebuie s se asigure c sistemul organizaiei auditate se încadreaz în legislaie i reglementri sau permite corecturi adecvate. Monitorizarea post-certificare Odat ce o organizaie a obinut certificarea, organismul de certificare trebuie s continue supravegherea.
LISTA DOCUMENTELOR SISTEMULUI CALITII LA NIVEL UL R.A ³APA´ BRILA
MC 01 MANUALUL CALITII
PC 01 PLANUL CALITII
LISTA PROCEDURILOR DE SISTEM:
PS 01 CONTROLUL DOCUMENTELOR
PS 02 CONTROLUL ÎNREGI STRRILOR
PS 03 AUDITURI INTERNE
PS 04 CONTROLUL NECONFORMITILOR
PS 05 ACIUNI CORECTIVE
PS 06 ACIUNI PREVENTIVE
LISTA PROCEDURILOR OPERAIONALE
ANALIZA CONTRACTULUI
APROVIZIONARE
PRODUCIE
INSPECII
CONTROLUL DMM +PROTECIA MUNCII I SITUAII DE URGEN
MONITORIZAREA SATISFACIEI CLIENTULUI
COMUNICARE
ANALIZA EFECTUAT DE MANAGEMENT
RESURSE UMANE
ANALIZA DATELOR
LISTA INSTR UCIUNILOR DE LUCR U
AUDIT INTERN
LABORATOR METROLOGIE
LABORATOR
DISPECERAT
URMRIREA I ÎNCASAREA CREANELOR
MENTENANA
TRATAREA UTILIZATORILOR CU FACTURI FI SCALE EMISE I NEÎNCASATE MAI VECHI DE 60 ZILE
INVESTIII
RESURSE UMANE
PROTECIA MUNCII I SITUAII DE URGEN
EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE A LUCRRILOR EFECTUATE DE SC APA PROD S
RECEPIA LUCRRILOR EXECUTATE DE SC APA PROD S DEVA
PROIECTARE
EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE A LUCRRILOR DE INVE STIII EFECTUATE DE CTRE SC APA PROD S DEVA
EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE PENTRU LUCRRI DE REVIZII I RE PARAII PLANIFICATE ÎN SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU A PA I CANAL , EFECTUATE DE CTRE SC APA PROD S DEVA
METROLOGICA A CONTOARELOR DE AP RECE
RECUPERAREA CHELTUIELILOR OCAZIONATE DE REMEDIEREA DI STRUGERILOR PROVOCATE SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU A PA I CANALIZARE
REVIZII-REPARATII
rezentarea Sistemului de Management de Mediu
P
R. A. APA BRILA se subscrie principiilor ce stau la baza sistemului de management de mediu (angajament i politic, planificare, implementare, msurare i evaluare, ana liza i îmbuntire), ce reprezint un cadru organizatoric supravegheat continuu i analizat periodic pentru a conduce în mod eficient activitile legate de mediu ale firmei ca rspuns la schimbrile factorilor interni sau externi. Responsabilitatea pentru protecia mediului i îmbuntire aparine fiecrui angajat al firmei, iar acetia sunt contieni de rolul i importanta activitii lor în prevenirea polurii. Pentru a putea explica i face cât mai accesibil persoanelor interesate sistemul de management de mediu aplicabil în firma SC APA PROD SA, acesta este descris în prezentul manual de mediu. Utilizarea acestor principii, proceduri i instruciuni reprezint o directiv obligatorie în procesele ce se desfoar în societate, i se aplic în toate domeniile specifice, atât la nivel managerial cât i la nivel de executani. Pentru un management eficient al problemelor de mediu, elementele SMM sunt proiectate i revizuite astfel încât acestea se integreaz i se armonizeaz în mod eficient cu elementele sistemului de management al calitii existent. Aceste elemente care sunt integrate cuprind: politicile firmei, alocarea resurselor, controlul operaional, documentarea, sistemele de informare, comunicare i raportare, structura organizaionala i responsabiliti, sisteme de msurare i monitorizare.
. Domeniu de aplicare
1 y
Prevederile prezentului manual se aplic î n toate compartimentele f irmei i pentru toate activitile desf urate.
. Referine
2 y
SR EN ISO 14001:1997 Sisteme de management de mediu - Specif icaii i ghid de utilizare;
y
SR EN ISO 14004:1998 Sisteme de management de mediu - Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare;
y
SR ISO 14050:1999 Management de mediu: Vocabular;
y
SR EN ISO 19011:2003 Gh id pentru auditarea sistemelor de management al calitii i/sau al mediului;
y
Legea Proteciei mediului nr. 137/1995;
y
Legi, reglementri, normative specif ice î n domeniul proteciei mediului conf orm Listei documentelor î n vigoare.
. Definiii i abrevieri
3
Definiiile sunt conform celor din standardul SR ISO 14050:1999 Management de mediu: Vocabular. y
y
Mediu Mediul î nconjurtor î n care f uncioneaz o organizaie, care include aerul, apa, p mântul, resursele naturale, f lora, faun, f iinele umane i relaiile î ntre acestea. Sistem de management de mediu Component a sistemului de management general care include
structura organizatoric, activitile de planif icare, responsabilitile, practicile, procedurile , procesele i resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea i meninerea politicii de mediu. y
y
y
y
y
y
Auditul sistemului de management de mediu Proces de verif icare sistematic i documentata, ce permite obinerea i evaluarea dovezilor obiective pentru a determina dac sistemul de management de mediu al unei organizaii este î n conf ormitate cu criteriile de audit al sistemului de management de mediu stabilite de aceasta, i pentru comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizaiei. Aspect de mediu Element al activitilor , produselor sau serviciilor unei organizaii care poate interaciona cu mediul. Aspect de mediu semnif icativ Aspect de mediu care are sau poate avea un impact important asupra mediului. Impact asupra mediului Orice modif icare a mediului , duntoare sau benef ica, care rezult total sau parial din activitile, produsele sau serviciile unei organizaii. Obiectiv de mediu cel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizaie îi propune s î l ating i care este cuantif icat acolo unde acest lucru este posibil. Obiectiv specif ic de mediu Cerina detaliat de perf orman, cuantif icata dac este posibil, aplicabil ansamblului sau unei pri a organizaiei, ce rezulta din obiectivele generale de mediu i care trebuie stabilit i î ndeplinita pentru atingerea acestor obiective.
y
Parte interesat Individ sau un grup preocupat sau af ectat de perf orman de mediu a unei organizaii.
y
Perf ormana de mediu Rezultate m?surabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizaiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale i obiectivele specif ice de mediu ale acesteia.
y
Prevenirea polurii Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce împiedica, reduc sau controleaz poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modif icarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea ef cienta a resurselor i î nlocuirea materialelor.
y
Îmbuntire continua Proces de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru obinerea îmbunatirii perf ormantei globale î n domeniul mediului, î n acord cu politica de mediu a organizaiei.
y
Politica de mediu Declaraia organizaiei ref eritoare la inteniile i principiile sale asupra perf ormantei de mediu globale i care f urnizeaz cadrul de aciune i de stabilire a Obiectivelor i tintelor de mediu ale acesteia.
y
y
y
Acord de mediu Actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiiile de realizare a unui proiect sau a unei activiti din punct de vedere al impactului asupra mediului. Autorizaie de mediu Actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiiile i parametrii de f uncionare ai organizaiei, pentru activitile existente i pentru cele noi pe baza acordului de mediu. Substane periculoase Orice produs sau substana care, f olosit î n cantiti, concentraii sau condiii
aparent nepericuloase prezint risc semnif icativ pentru om, mediu sau bunurile materiale; pot f i explozive, oxidante, inf lamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, mutagene, radioactive. y
y
y
y
y
Deeu Substane rezultate î n urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot f i f olosite ca atare, dintre care unele sunt ref olosibile, pe care deintorul le arunca, are intenia sau obligaia de a le arunca. Deeuri periculoase Deeuri toxice, inf lamabile, explozive, inf ecioase, corozive, radioactive sau altele care introduse sau meninute î n mediu, pot duna acestuia, plantelor animalelor sau omului. Dezvoltare durabil Dezvoltare care corespunde necesitailor prezentului, f r a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. Emisii Poluani evacuai î n mediu, inclusiv zgomote, vibraii radiaii electromagnetice i ionizante, care se manif est i se msoar la sursa de poluare. Risc Probabilitatea de apariie a unui ef ect specif ic î ntr-o perioad de timp data i î n condiii determinate.
LI CENIEREA SERVI CIILOR Simpl afirmaie sau declaraie a unui productor de servicii nu ofer garanii obiective privind calitatea produselor, i este necesar certificarea, licenierea ac estora. Obiectivul esenial al licenierii este de a garanta prin inetermediul unui organism acreditat A.N.R.S.C, independent de productor i de beneficiar, conformitatea unui produs , serviciu , proces sau a sistemului de management al calitii organizaiei cu un referenial prestabilit. Recunoaterea oficial a competentei unui organism de certificare/liceniere se realizeaz prin acreditare sau liceniere. Scopul principal al acestui proces este de a ine sub control organismele de certificare.
Licenierea R.A. APA BRILA este echivalent cu recunoaterea de ctre ANRSC ± institutie a Statului Român, a faptului c Societatea are capacitatea tehnic, comercial, financiar i manageriala de a presta serviciul de alimentare cu apa i canalizare- epurare. Licena de operare permite în plus participarea companiei la licitaii pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa i canal din orice regiune a rii.
ORDINUL DE LICENIERE ANRSC ALITATE I LICENIERE R.A. APA BRILA este certificata ISO14001:2004 de ctre dirma TUV AUSTRIA CERT, pe perioada 20.01.2010-19.01.2013. C
R.A APA BRILA este de asemenea certificata ISO 9001:2008 de firma TUV AUSTRIA CERT, pe perioada 20.01.2010-19.01.2013. Activitile R.A. APA BRILA , constând în producia de ap potabil trebuie s fie conduse într-o manier care s protejeze mediul înconjurtor. Toate aceste activitile, produse i servicii utilizate sau rezultate, pot determina impacturi asupra mediului. De asemenea, R.A. APA BRILA se angajeaz sa: y
Respecte prevederile legale i de reglementare de mediu aplicabile;
y
Instruiasc i s sensibilizeze personalul î n domeniul proteciei mediului;
y
Prevenirea riscurilor posibile;
y
y
Î ncercarea continua de a reduce impacturile activitilor f irmei asupra mediului cu costuri economice acceptabile; Focalizarea ef orturilor î n mod particular spre diminuarea impacturilor asupra sntii angajailor, îmbuntirea gestiunii deeurilor de ap natur î ncât s se evite eliminarea î n mediu i prevenirea situaiilor de urgen.
Aceast politic sta la baza unui sistem de management de mediu al crui obiectiv este îmbuntirea continu a performantelor noastre de mediu i se îndeplinete prin participarea activ a fiecrui angajat indiferent de poziia deinut de acesta în organizaie. Totodat, informaiile referitoare la sistemul de management de mediu i performanele acestuia sunt disponibile tuturor prilor interesate care solicita acest lucru. Prin implicarea tuturor angajailor i colaboratorilor dorim s realizm o dezvoltare durabil corespunztoare i s obinem performane deosebite în domeniul proteciei mediului. În acest sens, încurajam i
sprijinim furnizorii i subcontractanii firmei în adoptarea unui sistem de management de mediu prin împrtirea experienei acumulate în domeniul mediului. Responsabilitatea realizrii obiectivelor propuse aparine conducerii firmei i Reprezentantului managementului pentru mediu, numit în persoana Responsabilului de Mediu. Atingerea acestui nivel se face prin implementarea i meninerea unui sistem de management de mediu în conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 14001:2005.
ALITATEA APEI I A APEI UZATE
C
ONDIII DE CALITATE AP POTABIL LEGEA NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile , LEGEA NR. 311/2004 (aduce completri la L 458 )i HG 974/2004 , definesc calitatea apei potabile , stabilesc metodele de analiz , valorile admisibile pentru parametrii i programele de monitorizare a apei potabile . C
AP ÎN ORGANISMUL UMAN Apa este un constituent fundamental i indispensabil al organismului uman. Modificri mici produc tulburri grave iar insuficiena aportului de ap este mult mai puin tolerat decât carena în alte elemente. Rolul apei în organismul uman: Rolurile apei î n organism sunt multiple, cele mai importante f iind: y
rolul structural, ca i principal component al organismului;
y
rolul de mediu de reacie pentru i intervenia î n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea
homeostaziei (f iind esenial pentru variate procese, ca absorbia, transportul, dif uzia, osmoza, excreia...); y
y
rol î n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap);
surs de C, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...).
Necesiti i surse de ap pentru organismul uman Un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de ap pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamental, alimentar (2,5 litri pentru but i 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru splat vesel, 13 litri pentru splat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (splat pe mâini i fa, du, apa pentru cltirea toaletei etc.).
STANDARDE I REGLEMENTRI Art. 1. ± Legea 458/2002 reglementeaz calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecia sntii oamenilor împotriva efectelor oricrui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitii ei de ap curat i sanogen. Art. 2. - În sensul prezenei legi, urmtorii termeni se definesc astfel: 1. Prin ap potabil se înelege apa destinat consumului uman, dup cum urmeaz: orice tip de ap în stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i indiferent dac este furnizat prin reea de distribuie, din rezervor sau este distribuit în sticle ori în alte recipiente; toate tipurile de ap folosit ca surs în industria alimentar pentru fabricarea, procesar ea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului uman, cu excepia cazului în care Ministerul Sntii i Familiei i Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor aprob folosirea apei i este demonstrat c apa utilizat nu af ecteaz calitatea i salubritatea produsului alimentar în forma lui finit. Art. 3. - (1) Dispoziiile prezenei legi nu se aplic urmtoarelor tipuri de ape: apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de ctre autoritile competente, în conformitate cu legislaia în vigoare; apelor care au proprieti terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementri sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice. Art. 4. - (1) Ap potabil trebuie s fie sanogen i curat, îndeplinind urmtoarele condiii: s fie lipsit de microorganisme, parazii sau substane care, prin numr sau concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sntatea uman; s întruneasc cerinele minime prevzute în tabelele 1A, 1B i 2 din anexa nr. 1; s respecte prevederile art. 5-8 i 10. [........] Art. 7. - (1) Monitorizarea calitii apei potabile se asigur de ctre productor, distribuitor i de autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti. [........]
ANEXA Nr. 1 ARAMETRI DE CALITATE ai apei potabile 1. Parametri de calitate Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici i indicatori Parametri microbiologici P
Param etru Escherichia coli (E. coli) Enterococi (Streptococi f ecali)
Valoare admis 0/100 ml 0/100 ml
Parametri microbiologici pentru apa îmbuteliat în sticle sau alte recipient Param etru Escherichia coli (E. coli) Enterococi (Streptococi f ecali) Pseudomon as aerugino sa Numr de colonii la 22°C/ml Numr de colonii la 37°C/ml
Unitatea de msur
Valoare admis
250 ml
0
250 ml
0
250 ml
0
ml
100
ml
20
Tabelul 2 parametri chimici Parametru
Acrilamid Arsen Benzen Benz(a)piren Bor Broma i Cadmiu Clorur de vinil Crom ( total) Cupru Dicloretan Epiclorhidrin a Fluor Hidroc arburi policiclice aro matice Mercur Nichel Nitrai Nitrii Pesticide -clas Pesticide - total Plumb Seleniu Stibiu
Unitatea de
Valoare
msur
admis CMA
µg/l µg/l µg/l µg/l mg /l µg/l µg/l µg/l µg/l mg /l µg/l µg/l mg /l
0,10 10 1,0 0,01 1,0 10 5,0 0,5 50 0,1 5 0,10 1,2
µg/l µg/l µg/l mg /l mg /l µg/l µg/l mg/l µg/l µg/l
0,10 1,0 20 50 0,50 0,10 0,50 10 10 5
Tabelul 3 Parametri indicatori
ANEXA Nr. 2 MONITORIZAREA DE CONTROL I DE AUDIT . Monitorizarea de control 1.1. Scopul acestei monitorizri este de a produce periodic informaii despre calitatea organoleptic i microbiologic a apei potabile, produs i distribuit, despre eficiena tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecie, în scopul determinrii dac ap potabil este corespunztoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevani stabilii prin prezenta lege. 1
1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii urmtorii parametri: y
Aluminiu1)
y
Amoniu
y
Bacterii colif orme
y
Culoare
y
Concentraia ionilor de hidrogen (pH)
y
Conductivitate
y
Clorul rezidual liber2)
y
Clostridium perf ringens3)
y
Escherichia coli
y
Fier1), 4)
y
Gust
y
Miros
y
Nitrii5)
y
Oxidabilitate6)
y
Pseudomonas aeruginosa7)
y
Sulf uri i hidrogen sulf urat8)
y
Turbiditate
y
Numr de colonii dezvoltate7) (220C i 370C)
. Monitorizarea de audit
2
2.1. Scopul monitorizrii de audit este de a oferi informaia necesar pentru a se determina dac pentru toi parametrii stabilii prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. 2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu s fie monitorizai toi parametrii prevzui la art. 5, în care autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti, a stabilit c, pentru o perioad determinat de ctre ea, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu ap potabil nu ar putea fi prezent în asemenea concentraii încât s conduc la modificarea valorii lui stabilite.
2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de ctre autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti, conform Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a calitii apei potabile.
Avantajele certificrii sistemului de management de mediu Äverzi´
câtigarea i meninerea cotei de pia prin promovarea unei imagini organizaionale
atingerea i demonstrarea unor performane de mediu reale prilor interesate, printr-un management tehnic i economic al problemelor de mediu atragerea investiiilor etice reducerea riscurilor de asigurare reducerea costurilor prin o mai eficient utilizare a resurselor i reducerea riscului producerii accidentelor de mediu
CONCLUZII:
O analiz succint a elementelor inserate în lucrare scoate în eviden c abordarea problematicii de mediu s-a impus i devine o realitate în orice analiz a unei activiti socio-economice. Se constat o multitudine de aspecte demne de semnalat. Într-o prim analiz rezult c o astfel de evaluare are un character obligatoriu, pentru a obine aprobri de funcionare sau promovare de proiecte de la autoritile de mediu abilitate, precum i un caracter voluntar, în dorina unor companii de a fi mai performante sau pentru o imagine mai bun. De asemenea, o mai mare diversitate se constat în terminologia specific a unor astfel de studii.
y y y y y y y y y y
Identificm: studii de impact; bilan de mediu; evaluarea impactului ecologic; analiz de impact; audit de mediu; evaluarea ciclului de via; evaluarea performanei de mediu; evaluarea riscului de mediu; auditul sistemului de management de mediu; analiza de mediu. În unele cazuri sunt diferenieri de nuan, corespunzând unui anumit moment, în altele diferenierile se remarc prin accentul care se pune pe un aspect sau altul, dar sunt i diferenieri substaniale în conceptele enumerate i care sunt prezentate, pe larg, în lucrare. Este, totui, de semnalat c toate tipurile de analize enumerate au ceva comun i anume c studiile respective urmresc ca pe baza unor analize tiinifice i profunde s identifice toate msurile pentru diminuarea la minimum a impactului asupra mediului a activitii sau proiectului analizat. În paralel, se recomand c analizele ce se efectueaz s aib un caracter analitic (pe fiecare sector de activitate sau factor de mediu), dar i sintetic într-o viziune integrat în raport cu întreaga activitate i în relaia acesteia cu mediu în ansamblu. Similar cu diversitatea de concepte se constat i o diversitate în denumirea specialitilor implicai într-o astfel de activitate: auditor de mediu; verificator de mediu; expert în studii de impact i bilanuri de mediu etc.
Deosebirile sunt de nuane, dar, în toate cazurile, specialistul ce are astfel de preocupri sau calificare trebuie s aib o solid pregtire interdisciplinar, capacitate de sintez, spirit analitic, s posede variate moduri de exprimare etc. Tendine de nuanare se manifest chiar i la nivelul conceptelor voluntare. Astfel acioneaz în paralel, atât pe plan internaional, cât i în ara noastr, mai recent, dou tipuri de standarde: standardele ISO 14000 sau ISO 19011, cu promovare internaional; normele EMAS cu aplicare european. . Toate aceste elemente trebuie vzute în dinamica lor, în funcie de specificul unei legislaii naionale, de evoluia cunoaterii în domeniul mediului, de fermitatea cu care sunt tratate problemele de protecia mediului. În timp, lucrurile se vor sedimenta i, desigur, pe msur ce ansamblul preocuprilor de mediu vor fi înglobate într-un domeniu de sine stttor al cunoaterii umane tiinele Mediului toate aceste concepte îi vor gsi un loc bine definit.
.
Bibliografie : http://www.contabilizat.ro www.apaprod.ro/apa.htm http://facultate.regielive.ro http://www.consultanta-certificare.ro/iso-14001.html http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html http://www.clubafaceri.ro http://www.businesslink.gov.uk
