!;-t c
ri
.i..
)/^ ' (r
f'
... "i
ni,
; .'t
I
\ ,,1
.
)'lj. q,
ll'
fi''
,,,1, I
,; It a .A
',j
/
'
, ,\n? F"
I. STALIN PROBLEMELE
ECONOMICE AI.E SOCIALISMULUI
IN
d ,rn;$ru
!D ft ri.;
q,.
',1j1
II.R,S,S.
olsERVATrr CLI fn[rrdE L,\
rnolilll\ltl.! l1!n\O\llCE
l)lsCLIllA DIN Na)l:lvlillllF 19-:I
LhGA I E DE
prinil io:te docuDrenlele priviio're la dGcrlk c.dnomici crre a avll loc in hsittr.i c! 3pmcr.re3 rioie.lul!i nanua lulri de e&nomje politici P.irlre altele am p.i,nit ..PrDf0eri ji!nitu tmbln,ti. lncr rroic.1trr!i ,irnurhrtri d. ..onomic 0orili.ii",,,Pro0trnri sm*lilor ti hcx,dli:llLol din proi.ct, !Ior: destE.rc(ilrnLL! titigio3s!,. so.otes. nc.es:r sii Ixc rm:to3reh obnn:1ii cn p.i!ire ir to,te accnc ma m
rcaale, pre.trn Jj13 proieitrt de mrm31.
Ace i lovartti grc$sc trotund Dul, c:t se lcde ej conlundi hsile $llinlei,
care oglindcsc nroceselc obhctive cc au loc independent de voinl! oamcnilor in naludsar in socictale. cu aceielesicare nLnl d.lc dc gurenc, srnt creati din dccat o puicrc voinl. or:n.nrLor qln! ^u jrldicii. llL! ntr {relrr. lFii nic dc.nr
.otr.cr. hs l. t{iiDlci drcli's1e vorbr dc hgile tti'nindirctutl d! lcgile e.ononiei Io srtr lclor Drlorii lilice cr o ogli'dirda lrDcesdor obic. Lve caft itr loc nrdePcnddrl de voinl! oamcnilor. o.mnii Pol sll dlscopdr rrene lcgi, siile o'noascii, si lcstldiezo, !;i tjni sen' de ele in acliunire lor, s;i n folose,sc, ni intcrcsrl so.ht:lii, dar cj rtr pol sil l. schinl,. san s:i le sur fre. cr aL:lI mri nn'li ci t! llt si lor ncn. s3u si crelze noi hli rlc sliinlci lNlrmn:i od! ac!3stz ci de Piidd rc^,llrtelo cclnriii lesilor nrttrrii, rtzu1 ntclc a.th,nli io4elor n,tuiirrnt ln ee ,\1rrxismtrL
,n tor fur lf- I .L-li" t Pc lor n niP, in I I I I ,L-*b, Jr !e ro. (onDnri desc
ri
lcsil. eonoiici polili.e oglln leglr crre st,u l: ban rnor fro.esc
laplLLL
cc so dcsliitogri jndcDendent d. voinlr ornknilor. Ei so.olesc di dai frind ro llL deos.bjL IF .r.e GLori, Lamnr\:t strirlui sovillic sl,tnl sovhtic, con duciloii lui, pol st strprift lcgile cxis lenlc nle .conoirci polltice, po1.,slj f.r iFZe noi kgi, ,,si oceze n.i kgi
rde d! o.inl;iurrt,.i actiuDo dclrrr 1i!: a forlc Dr n.lLtrii se producc pretulindcii ti lntolde'unr .a D jo4ii eLemcn_ larii, int,lr.:bi1i, c.i! nu Porte Ii iF dc
acliruF. o,mcnilor? N!, nn
'luerlali in*rmni,. Drcli rr.cDr:bstrn.lic (e
prc
(elelo ,slronomicc, eeologhe )i dc alLe $l!vr pm.csc .n.lorce, ln .are oaflen i, .hirr daci .u rjuns si crnoasci hgik l.,v.llirii :.esiora. r!nt lnt.sdcvir ne pulin.loris; le irfluenfoze, 3pDi in multe dlte crzfti o.Duii su't dcpn*e dc a ri neputimiori ln ..crce privette rcsibililateR de a inlLurila frocesele nahtrii. In
ormciii. cuDoscrnd l,gih 1r!ri lnjnLl . rjnrrdl ,e p! rh, it crnd! lc r tu losi.dtr ie .u frheterc, pot si limileT! slera.le a.[rnc a ,ceslor., si des ro4c Lor destruciivc al. n.1!fio rlti dnedie, si indrcph tor{ele destruclive aLe n.lulii
Si luim nn cxemlilll, nn.e mnlts r1. teie. ln limp .il. nrilvehl mviEirea
marilor fluvii, intrnd4iih, dclrrg ca locuinjclDr ri scminitrilor provo.atii dq rceslea era! so.otte o c'lrnltsie d€
n.i',liiurr1, nnrotriva circia oanenii emr nepul;ciori D3r c! lidrpul, odal;i
r
dezvolLaier
cliotln,lelor
omtrLui,
dird oanenli rnvlll:t si co.st i:sci digtrri ti l,i,lror!nlzle 2 dcv.nit posibil ca socictalca sii li! t.ritii dc cal,m t31.: inrrthll lor. orc n,r:nte pirc3u de ne. inLituml llxi Dull, oamcnil i! invil.i si 0trn: rrritr fDrlclor d6irucLive ale n3 lurii, st le strune€sci .a si zicem rtl, si indreDG io . apeiln lolosulsoci.iilii, s'o ro!oscasc: pen(ru irigarca osoarelor, dobindirea de energie.
pcnt
Idlermnii orre ..erst. cii oamcnii r! nr|)rinmt.:lrel l!g le- n]iuril, !cgi1c rliin1!i, .: au cnyt noi lesi rlt rxturi. roi lcsi rLe riihlei? Nr. Dr nts!rmni. Adc. viirul esie ci ioil; ,.erni prcc.dtrri, de prcinlampin c r acl,iiii torlelor des tructive ale rpei si de foLosirc a lor tn nldesrl rocieHtii. se dest:soar: lirii
incilcare, schinbare sau rprimar€ a legilor stiinlei, iiri si se creze noi leei ale $tiinlei. irinpoLivi, loati ace, sti proceduri se rerli2eazi ln nod rig! ros, pe baz, l.gilor mtrrii, a legilor $i_ inlei, d.i orice incrlcare . legilor mlnii, cea nai mici incilcare r 1or, nar Iacc deal si strice lreaba. si zidirni' ceasd ,ceasti Procedud Acelal luq! hebuc spus li despE le' gile dedolt:rii cconomho. desprc legile economi.i pdlitice inditeienl dac, e
vrs
\o[ba de perioada capiialisn!loi satr de porroada socialhmrlri. Si sci, .a 5i in doneniul rtiinlclo naturii, hsilc d€z
voltirii eco.onic. nl legi olrleclile, carc ogLind.sc Procesele dc dlzrollrre
cconomke cc n' desr4oarii indef.ndenl d. voirls oafrenilor. OanEnil PoL sii des .opse acede lesi, si lecunoa*i Si. spri jinindu+e De .lc, sl le loloseasci ln interesul sociciilii, si dea o .ll: dircclie xciiunii d6lr!ctire , dor kgi, sd lini
lczc
st4. lor dc rclilre, si do .ahP
libcr altor lcgi care.ti cmcsc drum, dar cin! pot si le slprine sa! sii creeze noj Una dinhe paiicuLaritrtile cononlei politice conni in laplul ci lesile ei, stfe d.osebile dc legile siiinlelor n.turii, nu s!nt legi de lungi durct!, c, 3.esie Legi su rn o,he sz 1or rlio ncazi in dcctrrsrl 'naFitaicz nnci perioade Glorice ,ehrhinate, drpi .ire ele cedeazi locul rnor legi noi Legile acestea, lnsr, nu runi sup natc, ci lti pierd plierea dalorni lnor noi condilii eonomice ti piiri ses. scena pentru a ceda locul unor legl mi, ere nu se creeazi prin vointa orl ci apar pc baza (dor nol condi 'ncnilo.,
I;nii se rcteri la ,,Anii.Dnhring a lri llnsok ls lormlla l!i, dup;i .3re, odrli ru li.hidnrea capilalhmul!i ri c! socia Ltma mijlo,celor de prodrclie oameill \or cipala plide.supn mijloa.elor lor vo! el Lieru de sub j!$l llaiilLor socialNonomi.q \or d$eni
de produclie, se
,,supirji vj.lii lo' smirl. Engds denumcr{c a.e,s1: lib Lrle .ie.esit.Le inle e6i . Dxrrc rolG iiinn?.,o{a
t.te n,1!l€sj ?;\..,dr inrcmn:
ci o.
mnil. .urorrnd hsilc obh.lirr (.fu ccsilrtc, ), L ror rpicr i'irrn rtrod re deplin rorrti.nr in iikreJl $.iet4ii.
TomEi de:.letr sLrutr? Eng.ls to1,.i.i: , Legile p.op.i.i lor rt(ivi1,li so.lt!. .:rc 1i se inrried Piinr r.!n oxm.ni lor.i niite leg 3l! Driurij.lcgislriir.ri ca.e ri domin3u, ror Ii apLicr{c de..tm inainie dc oahcni itr deiil Di .'n.tlinI: deca!zi ii, prin uanarc, vor iicomraLe
Preclh se r&e,lorntrla luiDrg.ls n! pled.rri ddo. in favoire. rc!lon can crd cli in socialisn Fl ii suprimne lF gil. econo'ilce .xhlln{. ri cie.tc ,lieic noi. D mfotri!;, .a cdc ru {'rrifrrtr.,. .i .uro3ticrc: Legilor ecoRomnc 5i .Plj
dl!
s
n., Nr r
- !r! tol
Li'rli sttr'
.il
lc:jil3 .cototr'ic.
l,:i .rle & n.i
i! fn
ril ..ii!n.a ;,luDt, rii so.idrrer ir t.lr lor
rccrtDr
^cerna, ,\c.rslr inscnrrr:i llgi tctisrrl, : r.trin ril devii sdrvfl lcgi or Est. dored t rr so.i.lr i( !tr.do r.?uliik onsi in tll? li'silor, .r r.ihbica ctrtros..lnd hslc {ofoni tc: srrljirin.rtr:r Pr d.. rorh s, lmi lur lie Lor dc ,4niie, sii h loLoie.. l:i io n'{crcnri s..iclilii ti si I. ,sinr' D.rsei , r! flm s. irrlnni :i cu lorlele Di l!r i 5i cL lcsilc lor,.53.u'r s! irllm_
rrr
dn
,: ir
.xono
rl
(e m:i n6,
frvtor
la
rteri la rolrl d.oscbil sl Fu Sorilihe in ooera (c ..nsinrirc ' .3re, .1, !fiG, ri Ci so.ii ilnnntri, 'o1 t,osibili1,te sil sfrr:nc ltqL! cxirl!nte alc dezloltt'ii Noiomice ti s, ,torine' ze :liele noi. Ni.i :cersl: nu este ,deLinii se
l(ii
nolrL d.orLit aL Ptri.rii Soviltce
L \r,rilr p,
n
do
nrrr!,!f,/r-hn
f!ret i
se
rirur
So\
.l ti
irebil3 nu s, inlo.uia{t o Iormt de ex ilortrrc prir alti tormr, aia dm {r jn UnDlri lD .crolrliiLc dnr LF.u1,.isi li' *nL-t".9)r" ,L-4"; ir,,L" 'rand. prin a.eea .i, dal firr6d .i nr FriL
o-
nicitrn tulde e]nDrion gaia tra so.irlsii, e3 lrehtr:t ' gol' si cftczc, c: si ,1.!n a$, pc ..loc lorme ioi, socirlhLc, de..onomic esie inconlestnbil o sa(ln: srca 5i .orrflic:ii, Iiril Prc.donl. Cr toil! rcostea, pdlerea solicti., r tLderllnit .u cinJle a.orsi; srrcin:. Dar es indepLiniro nu rnlruci 3r ii srDrimal' lesile econonlcc cxi:tcnte li ar ti, hrn i !ll.h noi, cifunui penhu rii Ca h,zri pe leger ec.oD,iicii x .or_ nda lei ablit:itotii r rctnllilor de pn' Iorl.lor dc Produc ctrclic cr ..j:d. '! proarcth dii lm noa_ dr llc. Fortelc nrii, nri al.s ir industric, aveatr ut c' nu
ersll
giitit
i
de economic
.:.1s ro.ial, p! cdid tormz d. propri! L,1e ern farl.ulfll, c.fiL.lhti. Bnzrir lci obligrlorii . rhliilor dc Produ.tic i .ffa.ierul lortelor de prodlc1ie, Pr. i.n:x sovF(ic, a socisLizxt mijloacelede rrod(r1jc, lc a liiflLl rrcFiein1. z inlrc(lri popor ri in I!hr1 acenr a d.stiinla{ sisl.n'tr1 .yio:iiirii, r .r3t rom,.le so rirlisi! d! cconomic. Dac, nar ti ion r.llsti lcge 5i d.c, ntr s'.r ii baTal te rr, Pu(.rea sovhlici n ar ri prtr( si ri
i..$a ..oromicij a concordaniei obli,r,Lorii a r.l4jild de F.odrclie c. 'iddrl tor{eLor de prdduciie denr t hi .orie diumulin liirile .atlt,l!ste. Dr.a .: nr :i. ooil ln.i d.lnul rin a cap; lri crlmp lib.r, a..astr sc datoierk iapItrlril .li tntAnfinii .ea mrl aEre tmpo lrivirc djn pariea ro4elor so:icli1ii cre ! pe cale de disparilie. Acl ne lovin ,1. o,liil pr htrL,ril,te r legilor c.ono D,icc. Spre d.Dsrbne de 1egi13 rtlinlelor
i
i
natlrii, lnde dcscoperiFa 5i 3plic.rc3 un.i hgl Doisc desulto3ri m€inlll se! mlL 0!lin nrier in donlniu e onomir deaoDcr reA ri rp ! nlr unPi cs noi .r, rlrr! Lnideich to,leor so'ht;ti JJl.'iP r."cLr de d s J'iLe nltnl nl cean:i mdrnnPotrl!i.cdinf.ri.3 aces tor forle. Ene nevoic, prin umare. de o Ioril, de o lo e socialS c.Pabu se
n!: J.-!i impoLrn rc' O rrne no rorl 5'reii ntrr ndnrasb ,orm. ali,ntei clasei nunciiode cu ti' n!
rininrea, care .cPrczinti majoriialca co lii4ito're a socicLiiii o aseD.nc, tor r; d, !' q:sit in.i in alle liri, in ti.ile :xDit3Lisd Acl esie secmtul laoiuLri ci p'ji!rca sovi!1n, d lcusii s, zdtubersci rorlcle lechi ?1e so.ictilii, iar legm cco' nonici r concordaitei oblic.iorii 3 reLsliilor de produ.lle .u carlcterll ro4e lor de rrodlclie a cipilat la noi c;n1
' Uni sp!a.r necsit"le darolrrrl rL:n'1,(oru lprototl
oialer,
r(onomiei
frlionsLe dir lrm noaslri di Prterilso victi.o posibilil:lca si suprift legile econo'nlce exislcnle ri si neeTc rlt.le roi.,\.e,sl3 este rbsoltrt lals. Nu tEbft confund3i! plannrilc noast. anrale li cndnrLe dr legca e.onomi.ii obiedivii r trsnirhste, prop04ionale, a '.,!olti'ii ccoromkinalionaG. Lcsca dezvolliirii t . iJic'le . econon)i.i tr.lionale . xpli rut ca o hgc oflsii lcgli .oDcurentci 9i an hiei in prodrclic in capilslisn. Er r ap:inrl pe taza so.i.llTijrii n,ljloacclor )ro.Lqle, dupi ce 1ce€: concurnlei '!! r rnxrhiej ln productie ti a pierdli pulcfua. El a inhit ir vigoire |Enlrtrcll e ..nornla n4ionrl6 sociaiGii nu po,te $nt3 dcc;t pc bdza lcsii ccononice ! ,grol(ijrii pLxnifi.rte . economei nl li.ite. Aceasla inseann: c, leses d.'
rolli.ii plsnijicaid . $onodei n,llo
ri le d:i org.nelor noaslre de flsnilhzE /,,sitilirared si 0lrnirice jun prcdlclia so.irli. Dar posirtlilurrn n0 lrebtrc coi. sunidoli
^.est.:
lucDri dilerih. Fenlru a {raNloDr . c.zsli fosjbililalc ii realil3ie ircb!c si studhm aceasLa lege sonomici, trebtre
s: nc-o ntsu n, tmbuc si hvali'n s'o aflicrfl tn dcplini ruDc$inti dc cdrzi, hebue si alciluir rsemcnea flaturi
carc si oglinde.scli pc deplin c.rintcle accstci legi, Nu se 0oah spmc ci pl._ mriLe noastre dt!ale tl cincinalo oglin desc f! deplin cerinlele accslei legi ccd-
Uniispun c: unele legi lconrni.e, jncl!siv leg.a rrLorii, .a'c .4ionerzi l. noirnsocialisn,strnllcgi,,traEioflnr(e s,r chiar,.radical kaErormale: pe!3z3 economcl pLanili.ate. Nici ac€sla n! este sdevir.i. Ntr s! pot ,,irrnsfornu' legi ri c0 it6t :nai pulin ,.in mod rdi ptr{ea sii I. h:nsJornlm, cal . Dacii ''n an puG? si le ti srPrimtr, Jnlocrin' .lule .u 3lle Legi Teza despre,,k'nstor mrea leg lor cslc o riin:tili a fomr-
lei ereslte , ,,srprimtrii ti ,,lormt'ii" legilor, Dcri tonnula lrrnilormirii les'i_
.
.Jercnii dcDrull uzuali ia noi,r: ircbuitolurisi rcn!nl;n h er in iitrrerrl .Mr|ti:lli Se po:ie li'nild sl.ra de a.liune r cut:'or s .uliiror i.gi ..oromice, * ro,lo prinltfrnM xclh' nca lor d.sttudiv;, ddci iirerte, o :se rnere. acliun. cxhl:. drr cl! nu pol ti
lor e.orcmhe
,,t.arsrornDtc s:tr,,s!pinrle'. Prir (rmrr., cr d vorbit ie
nuca'Iorldor nrl!riis.!
c!:na
,.snpu
a rorlelor eto.
rrcm dcloc si sl,urem cii or' ncnii pot sii ,,sr rirr" legl . $iinici sn( si,,Iorneze" a.esle hgi. Dimpotrni, s: sp!f,cm do.r ci ornc',i pot si d6copde hgi, si le cuno,icr, sii le irsu:ieas.i, si rnv.G s,le qr ice in detlini cunortjnt, de cauzi,sl lc rolos.3sd tn interlsrl ro.jcliiiii ti ln tcltrl :&sla sii Le srttr'li, s: oblini dontr
Llrr, l.liic .:oionici Dolltj.. jn so.lrlGm sunL lesi obi!.livc. c'r oeljn d.sc hgiLe e shu l! baza pro.tsclor
A:
oconomicc .c $ dosriiorrt lDde pcndent de v0.1. trorslri. Odn!nii.,t ncagi' xre.sli tezi, ne.!ii lir fond tLlin
veli
i.r n.siod !tiiirla n.xli iDplicit po sibilil,tca orciirei P.cviz (ni, P.in !r
la,
mric
i..(ii
posiLililri!a de
'
.ondr.e
stlrcci tot cesi sptrs aici jGt cnc ri lndoobrtc cu.oscui, dnr ci m cd,llne rini. nou rid, pin ulinarc. S
rr pr(ca
Dr trcc si ne tierdon tnnlul .u rcpetarca unor .dev:rruri intuobl! clno{ulc Dcsigur, 3ai iihhdev:r m este nimic nou, dar :r li grerii si sc cread, ci nt hcc si ne pie.dcD timoul cu reletsra unor r&virttr, c!no..ut. noull FsPr e cii sltre noi, s0re nuddrl dc .ondrcde, lin ln liecrre nii de noi .adE ti'erc, sre trd de doriil. d! 3 n! rjutr, d de dor Dl3 dc r se ,rirnr, drr el! ntr dl su-
lhknti ed!..1i! nullc adev:turi Linecunoscrie noui !i surl nevoitc si bri5ric it itlu'sic. nle sunt uluite de rcalizirih colosrle sle
Irrldii
Sovicti.c, su(!s.le !rlrarrdina rc rG orilndtrt i sovicricc 1c amclcsc ai .h in.!p si ti irdripue ci pukrea So, \jdici , poatc orice ,.; p.nlru ea ,nifric rr ene orea s.dr", ci ., poatc sj sr. tri, P hli ! .ri nl. .: f.nB i. hc n. ir.!m.u J.!;t toylir ) c!,nsl
du5!
u'
A.esti
3suptu protucJtor
lov:rii
to.
greiesc p.oruDd.
Si analjz;n lornuta tui Eng!ts,
l! 'trula
nL
lo\jtu5L
if rm; .i
Pari dul
T- i N@edrl crusr eniinln'l I tJ I l',"d*r, d".*,,, d"p, -, url pltQte: 3 Mliotu t:r
-f
L-l
ri
q'jloacele de rrod'ctie ln 1,ra noasl.i, Elsocolcscci Dsrtidul r li Ileb!ll chior alunci si lnlrtuE producli. de mirturi. Ei se rclerii .ci la Engcls, carc spuDe: ,,prin Luare' in stipinire 3 mijlo.ce_ lor de trodu.li. d. cihe societate, pro' dlclk dc mi nri csle l0liltrrsti si, prin aceasta, este lnliiukti ridomjnatia pro-
Enqe5
i!ezi
n!
poaLe
For-
ri socoliti
oe
detl n rldd i' pk{ 5i, deoare@ e: ;u araii daci esie !orb, de trarea tn slip9nhea societiiii z tututot ljlo^ce1o de produclic satr ruinai a n.ei pii4t din nijlmccle de prcductle, rdic: &ci toala ,nijloaccle de Foduclje ,! tost he.ure in proDrietrtca irtrrg!lri popor s.r numai o Da.te din mirlo,celc dc produclie. prin lmarq a.edJld tormuu d lui En. seG podie Ii hlele$i i nrtfun Iet, 9J
Intirn p.saj din ,,Anti.Ddh nq, Engeh vorbeste despft lu:rea tn supanire a ,,r!rr.o. nijlo..elor de produciie,. dcspE luarea ln supeni'e a ,,rdrdl,rdlri mijloaccLor de prodkljc,,:. Prin 0rmrc,
'lt
dlh 3 r!,
DP
{
ir
v.dde n+ (nei prrli din Dijloa_ lionalizarea DU r cclc de prDdu.lic, ci r 1u{uro nijloee ior de prodtrclie. 3dic, lreccru in pro nri!rrtc. trkaru LL rq'.r r mrlo{clo' dc orc,lu.le n nrmri d n nJu' rie ri
industrie, .ill 5i in agrj.ulturi sesd:i trn 3semener grad in.it elr'iin fo. sibir .i ln caa'l lu:.ii l)ulcrii c! cake Drolcrrrirr sii * kcac:] ,o,re mirloacclc de producli. aLe lirii in proprtelatcr in. lregulli poror ir si se intilurc d n uz
De aici rerulii cd Ingels a.e in rdLe rc lliri tu crrc .rpil.lhmul ti conc!'ira' rea prodtrcliei slnt deslul de dezvolUte nu numai in industrie, dit ri Jn agricul l0r:i, torlru 3 sc puler cxoropri. iodr, mijio4lle de productic ale llrii ri r Le lrece in proprklatca iniregulri lroDor' Prin rnare En$h socolerle c, in dsa' 4?n.d lilri ar lr.bui, odalii .u sociali' zrrer ,r!,.r mijloacclor de prcdr.lic, si se inliiture prodRlia de nirluri Si
Ei iac rbshiclie in ozrt de ral: de .henirnea imrotankipc c:E o.r. pen. 1ru A(g in .onr4ul rrlcriDr, .u enorn, ui grclr,k spe.ilici in c.ono ria na loDrli r Anglhi. Cred ci numai dupi .. se va Ii slrdirt rce$i:i chestiune s,:r j,rhz sol(tiona definitiv chesliun!: sonr tei productiei de mirfui rn Anqtia drpi llrrea puterii de ctlre troleiaiai Si
in fonnula sr,
EDgcls are in
O astlcl de 13.i h siirlilul vrrdrlui t, ir nomcn{ul .taritki llnirii ,,tnli.Dijhrins , a to* n!d.i una sirr gu.t, Anslia, unde dczvolkrer caPi(._ lismulri Si cdrcankaicr produiliei .lit
trc
nrlionrllzarea De
ilttul,
ntr
Lri trecut, drr
u.D lal: tndi
r,rrol
nijloeelor'luti de
nrn.i la slartiill ve.cu. ijci i! nrez.ni nk atins
acet gmd de
dezvolrre
.
.:tiilalismlul rj dc con.cnhare a prodrcliei in agri.unuri pe car€ it obser v5n in A.glia. In ce priveie celelath
liiri. ,'n .cestea, c! toati dervoltrrcd
ionntrli
ca
h
pitalisnlultri s.to, nai exkii inci In s,ie o d:si d!siul d! nuncioasil de pro
0ricLJrt r.ducrlur m : mrioc' 3 .,ror (rrtr.r lrcLu, s rc holirll! in .i/!l Luri,, tuicrii Lle .:t pohl:rJl \. D,ne in,r nrlmbrre.L c LrcUle si
Ia.ii rirolctariiltrl ti par|dul s:iu. drci in(r'o t,d sx! ,11r, indusi! hra nDa' slr:, lxnlii londilii f.vorabile peniru Lua ri r!hr dF retr! ptuLer:r J 5i r;nur n:re:.rpit. k'nultrL, d..r ii rcr. I r
csp,tzlrtul ii ind!nne Mncenl
L
inlr'!t;ra mirli,c!lc dt lrnd!dc incJt ele rot Il extiropriale ti kc.ute Jn Pro' rrclrlrJ 5@ltJl , Le liid rgr. ('trr, !! loala !rcrt.iir c:! l: c'nul! estc jncii alijl de lir:milatii intE turerolii.
Irorrelrr'frodl(ilor m\ \i
nrLoeii
n.jL nu e nonLil 5r se 0!nr Problenu .- r. i.n, rertor !.odlcrloril
i,i-*Lr
.r,^r,,n"
t.*'t, . r"'
i, d! risrdns. ft lLire,.r nt nu ',k iomr," 'mo aacersudF une,
r ri)irrt
rc
Lrza rnei atie ch!sittrni. si rntrme: c.,c irr nE s:i tiq soxrtr pro,tu.liej de hiruri /!fil ce vor li so.irizaro roarc nijlo$
n$ d,r, coi dc licut dac, ,u ta'le mirloacelc dc prodr.lie sunt so.jatizsro, .i nunDi o rartc din nirlorcele dc pro-
d(1je, darcoodiljifavort Le perir! tra. re. f!l.rii d! cirlrc prohl:riat cristi lrcbm o,re protcla.iit!t si j' pulerea i trlbre cr sl desjijnleze incdjal dutt
r.,sl.
irodu.tia de n:rlrri? ii, dcsigur, considcr!1i drcpt rl1,fl,ns p!rerea unor psdrdo Dra.x\li, Ntr pmte
.:n,socotcsc ci tu ascmenea cdndilji ar i(,bui sri se r.nuntc ln turma l)utdii Si 5ll ic atl!pte ti:ini citrd ca|iralismul va rr.ri ri fti'cze milioande d. oroducr. ktri mi.j ri frijlocii, tfunsfornlirdr j Jn ricjlori.gricoli, ri si con.lDIrcze mij
l.r.,"le de prod!cli. ln sgri.illiurt, cil , L nri drpi ace.a s,ar pures plnc pro.
I dna luirii plk'ii
de
.iirc
proLet.rj3r
rtrlxrdr dijloacelor dc prcdfttie. Se !nlchge ciinarxigili n! pol si ac.e0te o asemenea .,solltie , dacii ei nu vor si se frc, cu iolul de rutn. D!ascmen.:. nn po.le fi socotili drePl .ispuns nici pirer.a allor pseldo'm3r xisti, caE crtd c{ ar trcbni porte si se ia prlcE, ri sA se heaci la expmPiere! prodrcitorilor mici 5l nijlocii dela sllc ri la socializarea mijloscelor lor de productie. Nici 4.eas{e cale rbsurdi si cri' sina!i no pot accepia msrxitlii, .ici o cale ar submint orice posibi' 'senencr litale de viclorie 3 rcvoluliei prolehre, ar,runca pentlu mult tinP tirininea in lasirul dutmanilor 0rlelariaiului Rd\runsul . ,cQstr inireb3rc J d;t , idpoz hrl Lflr n n u(Jrie s: e 'lesprc si! ,,013n coo' ln natdt li in celebrul
ti a socializiirii
Risolnsnl l(i Lenin se rczumr,
,) si n( s.rpin
Pe
condilille [:vorabile puterii: prdlehriaiul s, ia pentr! lusrc,
tiri si :ilcpi. n{eirrl .3nd .rrilalismul va! Ii rcuJii sii rlinlze tlti lalia d. nL l! ni:jornc dc fbdrc;i. lori iirdrvtdrrli nicj ri nrijto.iil t,) r: lxpr.rrien mijloa.cte .rc fro Ir1.rca,
d!.1:c in industrc tisi le trc.em ni propri.trh. jnrrcsutui l)opori 0 ln ce prive$c lro prod!.itorit indi
lirirbLimicitinrijiJcii, sr i rtrtn treplrl prodr.{ic, :.lcii ir rtr i|lleprnid(i 3sri..k, collrouLri; d) :i dsaorlri) r,rin t.,re Drtjto.c.te h,dust ia ii s, d;m .otlorrilor baz€ lcltnic: nodoni , rurii Drodrqij t:]r: a lc cxD,ofi., ci, drmroiriyii, irkJrrf, ,lu.le din be\ug.u lr.doa.! ii , t! Da. c) p!nrru o nrrnr: t!g!rtrr, lconori inrre omr rt sat, inrrc indunric ! , sric! 1(rr, si li! n.rtintrli .irvr ljmt) prcdmla dc mi.rurt (JrLirnbtrL p n .rmD:rare-vilnzm) c. sing4rd Iorm:i de leciluri ecoDonice cs orrrtr a..Jr. tottrd tenlru l:rani ti sii sc dczrolt! l.
.i
n.rin'un' conerlul sovh(ic-.oDE(!l de slnl si.oote':tisl.olmzni., eliminand din ch.rLslir de Di.furi jrc toti capihIstori. construcllei nosstre smirlistc
aftti c5 ,ccrsri cal! dc dezloltare, ta. srii d! Lerin, sn dov.dit , Ji in tolil] Ene nr 31,r, de orhe lndoiali ci p.niru iorie 1:rllc capilalctc care :! o cla. si dc prodsciiloi mici ri mijlocii nrai mult siu nmi |)Llin numero.s:, 3c.asli cak de dezvoll,rc .sie s:ngrm posibiLii 9i indicalt pcnltu vicloir soci'lh'nului. Unii spm di frodlclia de inlrtu lrc bue toluti, rn orice conditii, s: dr.: ti
capilalJsm. A.ea. su n ene rderir.l. N! lnlotdezun, ri nu ti orhe .ondiliil N! foai! ti idontirjcrl: 0rodrqia di nirjuri produ4ii ' dite'iie. .ap t.List;. Suni do!ii l!suri Prodrdin ..piti hli esi. o tom: s!pe iioarii a productiei de nirfuri. Pmdlc. 1a
lia d. mirlra duce 1a capilall!n numai
lMd erht, propricl:te 0allicllari asu pra nilloacelor dc pmduclle, da.t lo4a de n,nc, aprre fr piali.a o 'narrr,.,re porle li crmpiraii de capitaljst 9i ex-
ploatati h procsul de produclie dd.d, 0rin lrmare, €xhu ir lari sistemul de exploaLare dectirc capilalirli a nunctto. rilor salarirli. prcduclia c.pitalist: tn, cep3 acoro unde hijtoaceG de prodqic sunL concenkste ln nrini prrlhulare, izr nln.itorii, ripsiti de mijlo:ce depro. d0cli3, sunt nevoili si ri vrnd, ron? de munci cz pe o marlt. Firi s.easta nue-
xhti productie.:tilalhli. Ei, dr! dici nu exhti acestc condttii care iransfo.mi prodrqir de niirlfti in
prodrcli. capirarlslii, daci mijlo.cete de pmduclie nu nai sunt trotrielate p3!rj' cllar: ci 0roprietrie so.lrlislii, daci nu lxislt sist.mul n ncii salariale lt lo4a de munci n! msi esie na r, daci shicmul exfloalirii csle denull lichidal clm r:mene atunci: pulcm socoti ctpro, .l(lja dc mirnri vr dtrce tolusi la ca-
tltalhm? Nu, nu ttrlen s.cotisst[.1. Or, soci!tatca nozsiri cstc IocnEio so.ict:la in crre prcpljclaicr p,rlc!lrri asupfl njjlorcelor de producli!, shteD,ul mun.,i salari2i., sislemuL cxpLorlirii nu nii
Prodtr4l.
nirtu,i
Du poste u soco de sino siilrtor, ind} peddenl dc condillilc econonice incor' j!riitodre. Producli. dc nrriuri ene nEj
e
hrrc deii
rrin.rmtir $rirrrGrj. E. I cxnlrl sub Drlirdrira sdavisGt, Si a
dessvit.o ti lotlti n! i dls . c.tlr3. D3 a exisirt suL, tetrdrlkD li I d 'hn deservit, ioluti, d!{ a pre$til trrele .ondilii penttu proJuclia crDil!lCil, 0u a n$ li .4l.lh r. S! puh! rntr.ba'ea: decc nrr oliea rrodu4lr dc mi.fri rl
d.screasi pcnlr! o nnrnili perioaCi ti so.ielater foislri socirlsili, t:rli ' d!ce lr qrp l:1hm, daci linem seanr do t3plul ci prcd(clj3 de mirlf n0 are 1a
noi o ftisrAndnc ntill de nclnnihli ti'' tolcufrinz:toare ca ln capilalhm, ci la
noi pmdldia de nrrruri cne mstleisi la rn.adr! slrnt, drloat, unor condll i (onomn! 3111 dc horilrlto.re.a pmpie 13lca so.izlii inrpn Dijlo,celor de pro. dtrclic, liclrld're. shienrlui Drncii s.1,. rile, lichi.lxna sislcmtrlri *floatirii?
r,''iis
dlrilce a rosl indzratii ls noi in ldiL ddmiulje Proprielrlii so. .iale rcutr|nijlo:.cio' de trodt.tlc, inr shtemul mfrcri s4Lrrirte tl cxplo3tirii a fost licliidrl, oristcrta productiei dc niirttrri ii'r pi!rdnt scns!1, ci decl, din xcerst, czuzi, 1r lreb!i lnlrlututi pro. n cii
de:slnrnca nu este rdevirtrl frezent excli la roi dotrll [orm! frndrn.nlaie de troduct e so:i:listi: de stal | rrlreAtrltri popor ti ioLlio, iirii. n.!r(i dir rrm; nct!tiird ti nr n,iii : i rcslLrl |)opo,. Ir inlrcp rerilc dc st.L, Dijlox..te de pmduclie ri rrodusele prodntliri nrnl prop.hial.: rn i retrinderile colhoznicc insii, detirnijlo'cclc dc ptuilclie
Ii
Aceasta
(prhantull nar:nile) 3p€4in statului. frod!3e1. produdiei s!nr rotusi proDrietalea fiecirtri colhoz irL parte, deorre.c
munca in collrozuri, c' 5 senjntcles'nt 3le lor Droprii,lar de ptmlnl, care a tost pred,l coLhozurilor ln Ioosi'td vetrtcil, colhozurile dispun de faDt ca de o pro. prieiale a lor, de! n! pol si vrindd, si I cumpere, si i dea rn arcndi s€! sd.t lpote.heze,
I
Ace$ti lnpEjrrare r..e ca siatut si poati dJspune doar de productia intrc prinderilor dc slat.ln timp ce de prod!c. lia colhoznici dhpun nrmai cotbozrrite, ca de o propri!t,le: lor Drr cothozurite n( vor si insidineze prodrscle tor a tet decrt srb lorni de ha.ruii, in schimbul cirora e1e vor si trineas.: Dirtlritedd
r
carc su nevoie. arre t.g e.ononire cu oratDl declI prin n,rr:, decat schiB brl prin .umpiraE-fi nz:re, colhodtrile nu :cceDii in p&zenl. Deaccez, productia dc ri .ncutalia de nrrruri surt la 'nirtlri noj, ln prezenl, lot alal de n!ce.
ziccn.
cr
30 d€
ini
in urmr, airnci clind Len:i prel:misc iecesilriea deTvolt!.ii Binc intelcs ci alrnci cind ii l.tLr celor dorii secloa,e de.prodslie lundg neni:k,slctorul d€ stai ii cel collroznic, vr sp3rc un sinsf s*tor dc zroru.lie alolclprinziitor. 'llnd drerlul de r dis prne (e lnlr.rg, rrodu.li! de.onsum a i:rii, .ircrlalir nrrru lor cu ,,ecoionia .i bineasci va dh0are.a ui eh menl in!til al econoniei nalionale. Dar 3cern3 nu cxislt, .it rimdn dori secioare de rrodudie funda
frodrli, de D,:rturiqi .ircrl? tFbre si sc m.nlin:, c. mrrrurilor lia un clcmcnt nec.srr ri deosebil de tolositor ii sislen ,l 1i.n.le.In cc lclvs alca 1o. crcrrer ri!i singur scdor rnil: rc crlca sin0l.i alisorbni a s*lorului colhozn:c de c:irc sldor! de sl,t, .eerce .sk pnlin pro. babil (cici acest fzpt ar prlca Ii consi. rnentale.
dchL ca o !xt.ofriere a .olhozuritor), satr f. .aler orq,niTrrli un0i ory r eco nDni. un:] d rttesuhti f.pat l.r a tu. trchnianli di'r f.rtQ iidrsr.ici de sldt ri 3 .oll,ozfil04, Nend nai inrij drel t'rl d. s line evtd$lr i'hcq| p6rr.lji de .orsurn z lirii, t,r c! |mrut ri de a ilparlDa prodrsele, sub rornn s: ziceDr, a schimbului dc prodsse aceasta enr o chesliune a03nf, cr€ nm.siti o dis.
Prir urmarc. IiiodrcliModst,
mirlur nu
de
f,.d!.li. de m:rruri obi;nuriri, ci o rmduqie d! rirtrri de un 1.1 deosobir, o produciie de $ilrturi Iir; ..tiil:,lirti, crre are dc a tz.e n,i aics .tr nilrlfilc produ.itorilor smi, liiri trnjti G131!1, .olhozurit!. .oorcral!3). a cir.i srcri de actirno cslc t'(i. tar: l, otirectltc d!.onsrm individu,l. o Drodudie de r,iirirri .,.o !rnlen( m se ti.ile dczvolia tu niciun cz in 0.oduclic ctr0i13LiJii 5i care, inri,rcrni cn ,..ono. di, ci bineasci", esre so ilti sii dcs( cstc o
vers.i cauza dczvollirii ti lntiri4l pro' Deaccc.,
ntr
lovarisi .are
r!
deloc dmptaie acei
d.rl.rl ct,
inlrucet ssje-
iakr socialisli u lihid.azi formclede m.rfi alc proJucliei, f tlebui, chipurile,
reslabilile la noi toat. catcsoriile sono'
o.oP c: | tu i.mtrL! rorl: de nruncr .J n i 016\Jlo1rer. o| t, ul pror t! la arir,. rrll drijode i prori i!rr,ri (onrund; rro luluL er. a(i mtr!
ductk ac nlrturi c! produclk capilali_ sri ti socotesc ci od.1: e exisld pro' duclie de n: ri llebrc si erhte tl pro' ductie capilallsti. Ei nu lnteles cii PD dr.lia nonstri dc nirru.i se deosehcSle tdn.l de productla dc mirtuli in crpi
tlai mllt
nr6d st
decal
rui,
eu cicd
ri lr,llc
cl
.ste ciile!3
Enunlim noiilni llak din ,,Capitrlul lri l1rrx ir cln Ila sa oclp€t 'le anilD. caPi' lrlGmuLui, noli!ni lipile .nilicirl 1a re l(!lle noaslre socialiste m in lcd{e,
lntre altele, ncliunj.a mtrnca,,ne.esari,, nruLltrs! ,,ne!c,:, si ,plr. prod su . trmp! n(!nr s r m pul jnp,nrniri .\1a1 r.LnrLrTrl i,D,
gri
pror
Itgne. pr;du.llei. pcnttu d*vol' tJc' iivliiin:]nlului, a €rolirii srnllii lii. penku or$nizared rpir;rii ldrii eit n! ar Ii 101 aLrii de rqes:': clasci nun' ciioaie, rJlali asulzi la prlere. ca ri nlnca d,oltuil: pcnbr rcoli{k4 nevoi
t: knn, penl,! r
.;r. rn' d,+r munlirorrc",,,,"" rlnr ^i. rea, ti pentru r da dssej ntrncjro:re. lipsilii de mijldcete de prod,clic, o zml spjrilrrl: in vcderea dstur. niri lrtrL. isnu ur. se inLlhL-e i pln htr rer.lr lhr fotoarr. noLLn, ls ksor I crre L.ksrufd rc ilttrn rc rLi. ror.:ririirre D r.hnr m!ldccJr stmniu s;i lic lolosit! 3.ene noii!ni
3s
6zi,.and drsa nu.ciro,re n! nun.i.: nu csle lipsiri de purerea d. slal si de nijror! Ltr rrrci !1tr I d mrulr vd, ?rc ir m;inilr src o!rcred t srJn;n-5rc mtlo{rl€ dc rrrcdrL,e. A4jzi. in odn. dunca noisiI; srnii dcstu d.,bs!rd c!. vinle ! dctre Iofta tlc munri cr nmflr rr
dcPre rns,jrro:, n!n. ortor: , \ c m clis: munoto:re .rrc n.D.iie.h mrjo&ere dr prcdrl,. ( nsrjP;/!5m
si isi vlnde sic lnssi forla ei dc nunci. Tot al;t de sirrniu estese!o'bini trstizi desprt m!n.r "ncccsari !i .,su prd rn ncll:.3 5icum, in condlfiile rors1re. mun.z nlncjlorilor d,la socieiiiii rcnkn
dle
l.'
u(area
sa
lor l)cnonale ale nuncilo'ului Treble notat ca ]!1arx,
.criti.r
proscmrlui
i'i
del.
ti
Goiha , in .arc m m'i cerceteszt .,pit31ismtrl, ci, intre .llel., Drimr tazd a so.i.litii co muniste, so.otctlc m nc. dali so.ietrlii Doniru l;rsir.r DrodD.tiei, peniru invi. 1:maiL, ocrotire' sinitilii, clrellueli .d
ninistrative, forms'cs de rek^'e elc. tot 3ul dc ncceerii c. ;i nrunc. chcllu. it: Denh acoperlrcs nNoilor dc cDnsunr
Cred cA cconomirlii nothi lrcble si prnii capit aclsiei n.concordrntc diDlre DotitrDiLc veclri ti nola nrre de lucfun din lnn D@slr: soci.listii.lnlmrind ve' cliiLe noliu'i cr .Llele noi, corespunzA-
Ndi .m puttrl tolcn ace!*e neconcoF danlii c,tivr vren! dor acum a sosil iim,rl c;nd trebue ln sfar)Jl si tnncm cstit accnci neqrtordf nl.. nedd se fute intrebrre3: exhli oare si (lionezi oarc la floi.
in or;ndukca no.stril sli, loge. v.lorli?
sociaLi-
tx, cxisli si actoneazi, Acolo und. cihti nirllri ti produclie de n;!Iuli, i! toale si nu exh{. ti Legeo vllorii Stera de acliune a Leg i valorii sc ex. linde lr noi, in pr mtrl rand, asupra ck.
culrliei mrrf!rilor, 3s0pra khimbului
de mirfuri p.i' crnprrare'viDzaru, 3su' pla schinbrl l, in special, al mirflrilor
de .onsum i0dividrat. Aici,
in dccst do,
meniu, lcgca r3lorii Fi pinrear; ri. rerre, ln nnrmiie tinile _ rotul de rc
Dar a(ione kgji v3Lorj nu sc niir. gincrte r. slcE cir.utali.i 'rjrlurilor. Ea se cxiinde rj asuDm trodu4iei. !sL. adeviral c, lege, valorii n! arc un rol resursror in produclia no,s1r5 socialisrir, dar ca .clioneaze htuti asurrr produc lie:, Si de 3cest Io L tru plllm si rr I rcm e m3 if conLt {Fd prLrrlcr F,pr e+e .J nrodusee de lon,uf necesarc pentrtr con0ens.rea lo4.i de nuD.i chelluite in proc.sut de prodoc. lie sc prod(c ri se le.lizcaz: t. noi c, nirlrri, su0usd aclitrnii hgji wlorji. Tocn.i acj $ nnnifcsti a.{i!nca legti valorii a pm p.odtrcliei. tn iegitrlri .! a.erst3, rn inhcprinde! le noaslre a! o imponanl: acluali pmbteDe ca: probh. na gbspodirirli .hibzuih si a rcn1abi, lilijtii, probleha prelutui dc.osl, probte na prclu lor etc. Deac.ea, inlrcprirde.
rik
noastre nu pot
1! la . line Oarc cste
$rmi bine
rinu trcb0c s:
renun. dc lcsed vaLorli. i.ern32 Nu e riu. ID
condiliile roanre :dual. accasl. lntr', dlvir nu .sie ri!, dcoarece aceasii lm treju'a.e ed!c: cadrcle noastre din .co. nomic in spniiul condrerii r:1iotulc . lrroduqiei ti l! dkcipline.rl. Nu e ritr, deoarcc! jnv4ii sdrele n@stre din e. conohie si cnl.uleze ceiimile caic inlrit in producti! si le socolcrsci exrd, p!e. curn risi iinii sean. tol alCt deeHct de L(crurile reale in produ.lic, ti n! si se
Jeletni.*{i
cu pilS$ise.la dstrc
.,drte de oricntaE' supte dir deg.t. Nu . r;!, deoarce lrvalii cadreh noaslredin dononie s:i cruie, se siserscd 5i si ro los€sci rezcrvcle ascunse.are exhu tu sinul produclici, 5i nu s: le crlcc in pi. .iDnro N! e l'io, dcorrtce inv.li cad'el. fo{dre din e.onomie sij imbunriilcasri sniematic nclodeLe de p.odtrqic, s: mic. ,!ouc prelul de cost cl prodlclici, si
rcrllzeze gospod:iEa .hibzui$
ti si
oblini ca tuLrepri'derih si devini re!tabile. Acozsla estc o bun: $orti trrc-
iici,
care accdcre.zi cft!tcE: cad.etor .oastrc din econonie ti linnsfornarea lor in adlvilmli conductitori 3t plo{Itrc. liei socialiste in aclftla c{rpi d! dcTrol
Nenormr.ea nu ene .i tcgea latorii !clioneazi Ir noi aslpra produ(iei. Nc norocirro estc ci ..drel. iosnre din cconomi€ ti planilj.ato.ii noliri .tr pr tine cxccptii, cunos. prosr 4lirDth tecii v5lo.i!, nu 1c sludidz, $L ntr rtiu s:r ljn: seani dc ele in cahukle lor. ftin rce& 3(a, propriu zis, sc explicri acea coDj0zie nai domne$le noi in oroblcma poliiicii pielrrilor. Iali rn!1 dirir. nu
care
lr
heroa;.ic cxc rpL!. r'\cun celva riftps. holiiit cr, in iotoresdi cutturii bunba. LLui, sii s! pun: li puncr corcl,tjs rm. lrkiior h Dumbrc $i gMne, s:i sc lixrzs prelurile la grdne:cc,F se \iilnd cr lir.. lorilor de bumb:c si s: se ridi.e Jirclu.ite ra bunbacul carc se trcdi sbtrlui. I'
iegiiuri cu aceast. cadmle noast.e din Ncononie $l plrnlficalorii ru IScut o prc' tun{e ctrrc n'a pul { s;l nu uimeasci 0e
ncmbrii Corit€h1Lui Ccnhalj deorrec.j
potrivit rcesteipropuneri, prelul la o 10 fii de gr:ne urna si tie rprospe acelas s qi pmlul La o loDi de bumLac, i,r prclll ld ton. de grilno cn cclrivr:t cu prelul la o ionll dc prine La obscNa lia nembrilor Comiielulli Centrrl cl pretul toie d. I)rine ttubue si lie 'nci deal prclul unei tone de mdi ridicat grine, dal tiind ch.ltleli1e slplihentare fentru nod l ti co.ce.ea painii, c, hnnbacll cosld jn geD{31 cu mrlt dai hllt d*il grrrele, f]pl pc ca.e I amti si o.elurih oondialc 1a blmbac ai gra ne, sutorii proprne i n'au tutut st sp!n: nimic convinsitor. Din zccasti carzii Conitetul Centml , tosi n*oit si i. & ce,st, probhm, ln miinile sale. si micprcze pEltrnle 1a grare i sli ridice prelurile 1, bunbac. Ce srr Ii lnl:inDlat daci plopunerea scestor {ovariti ar li
.ipit.l
pr{crc dc lcge? Am ti ruinal te dc b(mbrc li sm li rinMs
.Ll|vrtorii
lnse,nn;i oare loate aclstes cA leg., valorii 3,e rr noi acetar crmp targ dc a4iune ca ti in c,tttatismj cij legea va lor:i este lr noi rceulztorul rrod!4iei? Nu, nu lnseannil. In rdlitrie stem d€ aclimc a lceii!aloriiln ornndtrirea nda sh, ecdnonici csle strjcl linitali 9i reslr:nsi h un amhit c,dtu. Am mai sDus c, srcm de ,cliune a prodlcliei ds nirluri tn ordnd0irca nosstri esle limi, talt li reslrAns, la !n znunit cadru, Acela$ l0cru irebue spus Sl despre st.ra de aclibe a lesii vslorii. Ede neindoielnlc .a inexistenla proprietitji pa ic!. lare asupru mijloa.elor de prcdrclie ri s@hlizarea mijloacelor de ploduclie aUt la oraF, cAt $ la srie nr poale si nu li nikzc srcra de a4iune a legii valorii ri misura in care e! sclioneaz, asrprs
In rcee.si direclie aclioneazi !l loscd dezvoltii.ii planilic:lc (0ropo4ion:lc) . e.ononiei nzlion.le. c.re r l!rt locuL Icgii concrienlei ri anrrhici in produclie In acee,ri dircclie d4ionoa,: Plnnr' rle notrstrc anrale 5i cir.im!c ri in ge' ne'al inhe.gr no3slr: politici ccono'ni ci cbre se lfze'zi 0ccdiniel. ksiidrz voliirii Dbnilicaic a e.onomi!i n.iio Toale acesles l,olalti lac c. sre.r dc ..1i!ne s legii valorii s, th l3 noi sliict limil3t5, iar Lege. rrlorii s: nr rclli juca in orenduirea noasiri rolul de m
Pnn eceasta se
ti elplicl,
propriu zk,
tafiul ,,uimiiol' ci, lt .iuda cresterii reconlenite ti vljelioase a producli.l
noaslre socirlhtc, kg.. !aloii ntr d!' ce la noi la crizc de supraprodudh, in iimp cs.ceeati lege, valorii. cr.e :rc o lrrgil slcrli de acliune ln .,piinlGm, ln ciudo ilEll!i lerl al cletteii producliei
ii
t:rile rlprtatjste d!ce se sprne
.i
Lcg.a
Lo
!rz!
pero.
vatoiij esre o t.ge
psnLn.ir;. ohtgJtorc lentru LoJle oe, riuJdd. tr LJcz\o r sriri!., o.hi:r dacil lcgr. valorii rii !a pterde lrlrsrca ca regllalor .l relaliilor ds s.lrinb in
pui@d. cdei de a dour rrze a socjeliilij cohrnhte, cr ti va ln rean: Iazi de dezvolhre I lLerea "slr.ei .a ies0ra tor alrcrstiiloi intre diterftele renlri de produ.lie, .r regllzior at rcparrjzirij mrncii lntre malrile de ploduclie. Ac$sla este cu desivdrrire gregt. \'a Ioare:, !a Si 1cge, latorii, cste o catego rle isiorie e&tr de exist.nts prodr. liei de mirflr OdJl; !! di.parLa rrc. dr1,ai A mrfuri $ d'sprre iilolodrca .tr foDel! eJ, rj 1ege. valo i. In a dou3 lezl a societrlil coeunjsle, cantil€lea de munc, chdtuiti pentfu pro, dtrclja produselq se va hisnra nu De .ii ocolile, m c! sjutorul lstorij 9j at lolmelor ci, cun esic cazll in prcd0cita
de
n:rruri,
.i
dim.i
canlitalcr dc lihp,
i
ncmijlocil,
pin nlniirul
Ifln
de ore
rhellniLe lertu Droducl a trodusclor.ln huncii, a. .e.ac. Driveste 'ep'lizarcr cersUi reprrijzrre 3 nuncii intrc ram!' rile d. prodrclic va Ii rcglemenlalil nu de legea valorii, carc isi va pierde pu lerea in ac.st llrp, cl de se ema nevor l.r de produse 3le socictillii. Aceasla v. fj o soci.trtc in .rr. Cro,luclir v. ti regle mentau de trdb!iriele socjettlii, i$ o!iilenia trebu nlelor societilii vx cipdla o impo anl: p mordiali penlr! organeh
Ene deascnenea ,bsolrt eretili r;ir malia dnpi care ln actrala noas{ri oriin dlkc econonici, in piina Iazii do d.r' voliare a socielilii .omunisle. 1.g.. r. lorii sr reclencnta ,,propo4iil. IcPd zirii ndcii intrd dileritele rrnfi .1.
Da.i ?erst3 ar Ii dc ncinlclos prntrucc La noi ntr sc dezvoltii din plin induslri, trioarii, c.re esle
cra mai rntabili, c3 preponderenl, Iali de i ustri. gre., care adrsea este nai pulin renl,biL:, irr uneDri n! csh dcloc
D3.; ,ceisii
o fi ex,d.
lltrnci
esle
de nejnteles dece nu se lnchid lr noi o sdle de inhqnindui ale ird!slriei grele care deocand.ti' nu suDt incii .ontrbile, l0 care DUnca mtrncilorilor nu am,,efe lul clv.nit , ti nu s! dcschid tnlrcprinderi noi aLe indbtiei ltoare, care estc .LisolLt reniebiit, tn c:E muno muncitoriior putc€ si ,iba un ,,.lei nai
Dncii ..easla ar ti exr.t. rlunci esle de relnteles dece l, noi ntr sunt mutali mtrncllo'ii din inkcprind.rilc p!lin ren. labilc, chi'r drcd slnl loarlc D{esare e.onomiei nationale, in Jntrep.inderi mai
&n{rbih, polririt heii valorii, care
re.
slemen{crzi, chiprrile,,,Oropodiile" rs pariizirii n0ncji lnire r.murile de plo EviCenl cii,
d'c, rn nerge tir
urmcle
towriti, rr trebui si renunlim li rrLn:tul tod!(timllol!eLor dc pro .r,:t" tu;,*a 0,"d(L"i *,rlo*d* sccstor
'n Dar ce de consum.
inssmn: a renhla
ori'n:l(L trodrliei mjldrlor dc o.odtrde?.\!crsta inscJdni r nimici n*,t'l,tit"r -".t", nfln suptr ' e.o ;odki nor.lr nrLonile dcdrc.e e'lc
r
inDosibil sii reaiiriim crcrleree neinLr! nrt'o ne tu,i J rcr F .;r",.-"."
n,t! lrodrlhi Aceil (ovrrir ! k .i hslr srronL po,k lL r!trlrl!rDl prcd(li!i i!nri jn co l,li\nr, ii cond lLle e\ist"il. prc' za,n
ace
rs i mr
nr
dc Drhldt' lr\31r J<,nD nijortlor (ond' ! e\i.llnle h .und frndud c lir ;enk, dnlrhcL in PrcJulie (r^lor Lle i,ru@Ll'Kle E lLti cr '[en dr 3c lirne r hs i lrlur c'rc irr trtJ la noi de exisienla pro0rietrlii seiale 6upr. m tdrlLor de oroJu.L., dF rl!ie]
r.;ii a-'"ru'i, rt," r-t" , --".i"i nllionale este limilall 0 n lnnarc
ij d. planDric ft:slre anuah { ctnc! n:le, ..re n,nl o oglindire .lhxnnaiivi Unii iovr.;iSi lms de .ci conduzta .ii lccer dcrvoLltli flaniiicrh a cconomici n:{ionslc si phDlrcrrca cconomicj na liofulc sulrini principirl mnl.tr iijtii p.oducliti. Iceasla csre cu (otrl ne:de. vrrxr. r.udtrit. sl.u tocmsi iDrc*. Da ci lutn rert.bilii,lea nu din oun.r!t ie vedirc sl rnor jnhcDrindei ;u mqlri dc prodlc{i! rj ru !c o perioad: de un .n, cidln prnclu!dc redcm aLinlresii! corofiji n'tornlc rj pe o peio.dti, sii zicee dc l0 15 sir1gu.. rbordar justii : proht.hcij alrnci rcnti5itilrrca vreDetnidi ri nesta bili r djlcritelor inlm0rirderi sa! r3rruri d. pr.dtrclic nL tio.lc li ni.idecrm .onl 0arrli .! rcea tonii supdioarii d. ren l3liililah slshilij ri p.nnancnri p. crre n! n ri {tumi l
'
dr cizele ecDnomi.! PNiodice, c.rc djslrrg c.onodia n"lionald ti rdtrc socie' liliicoLos.le t,agubc milcri.lc, ti aslgu .rndljre crcrtde. nelntrnrptii a cco' nomiei nstion.le cD rilmul ei trpid Pe scurl: Du toBte inciipe' indoirli cli in acilalele norstrc condiiiisocialhte dc orcdoclle legca !.lorii nu loate rl ,,rc' sulriorL propo(iilol it rerarlizarer nuncii jntrc dircatclc 0nuf dc pro
DINTRD OR^S 9I SAT. DINTRE NINCA INTELEC'UATA SI FIZIC^, IIlLCUN 'E^ DEOSE8IRILOR 5I IROBLEMA LICtrIDARX
s,tnld de .rtre orat crProprierca liir5' ninii ri rtrinarei Dajoritiilil pol,ulstrci rurrlc prin lntrcsuL nEG al deuroLlirii nd6hiei. .or,.rlu!rl, snlenrului dc cI? dil in cr0ilallsn. D.?c.er, .onhndiclir din(re ora$ ti s't in crPiialsn lrcbue v ir.t o.oni d L.d!$terc;c n.
r.!:t
noxsii N-d
illtrL r.esla s!
fti.r:i
la o s.rie d! trcblunc.ire se deos.be{ in mod e+i1ial hcle dc xh. lei toturi !u le trnsc lrlriun singf .,pitol nr p.nlru r le .mesrcc, Dn, c! rl1a, ci exd!sir pcrtD i sfltrtr Prcblcr,r llchidiirir conh r.thliei diiirc omt risar, di reind0nrje rirgricrLlft, !st. o l,roblemi .unosfllii, pusi de0rutt de
!
c
.e
Mfx siErgeh
Baza cconoDicii
acestci conlhnjclii lste
exi,idaLarea
tcren
r
r,I
srirLui
nr3D.
ut
frli
r]tld de
neJ ,lu.m:
out
Si
i'doirli .a od.ii
t
fali
de
cu nimi
4 sistldultL e\
oJn; o' ir rnruJ or;nduiri ', 5oc r nr ir hrJ !, strr lreluir si d s rrrJ i lonir d!lrr de int!rc{ di kc ! oriJr
tr !sLrc s rgn.ul Aj!1on1 fiat i.s .l:.. noJ+ri n iniu! r!.rk s.ordrt mtrne to:re l, l:r;nrm ni:.rft ' uentr! L!LLidrmi nroli"rlor ii e !l'irh! ;ntr J In(Jf I l(en! f.nirr r tnli L r sei nun.ito.re cu tiriinim.a l.r sProvi
iuri. Al1 s'a ti
inllinllri
ziof,arca sistem?ticii a
l:riniDii ti
d col
hozlrilor eicu lractoare 5i.u alte nFtini
de primd ca it:k drer m! Krror!.! br;iinD n nn. reciprc!r Di,,e int ,, ....
lor mai apare noi o'r* nbri,
ir; i.,
rinrs din Iosta
ftlli
nctnncd4e si dr rlr} din Ioda (r: a s3hltri rnli d.
cii IercnlL rti ' 5 d nrrc orJi : rar. dinLr n trlr. dcjr lichidrt do ..ttriti no6!ri orrr_ To3t. 3.en!3 firscanrn:i
nP,
r
con
nFxr)ii cii nihi nrtr otrs -r sl 1r rr@ r d! ! ta ,p. re, trr;ror nr. . (vlzi ,.AniiDiihri'gi de Dns!ts). Om Fle nrrl n! .trhri .i nL \Dr 0ierj ci r
lceasrx, dcsigtrr, ftr
r
.onir
d
qr
d
.entr
n.i n,ri dczroLli.i x cuLIoil, u cert! ntr ntrmri dh mrrii indultrii d,r t rlo ptulr(ilrli tbdNelor rgicole t :l! dczroltilrii Duicrii.e . iuluror ra' Durilor irdusl'ici alinenl:rc A.cane impFrumrc ra rsrr{ i lorirs cuLluml, xle cclci
i
"., t lirintr !, u ho/n.; rtlrLkr! roltrsi Lrotr, rtJse, rco. biio a" -. .r,,1 "rre 11. t"' o., r-.t, a"","rit .rr,r,r" p,,t,, p,r"r.", o,-1,,i. "",r,r". " nliP5nc or pe rcPr:5i lL're !! nuni, pc ikria'tuf"q inljrjrit oriiDdnnii rdra_ I sh t r i .rMe lomurr.,nut! Dcl..e.l m3i
ca
r llirii riva drrc li nivclrfu
.onditiilDr
O silralir roxLoagii .rFm ti in Pro blena llcl,idirii contrxdlciki djntre rnnnca intlhclulii 5i cd fizicii.Iccasti pro' bleni csic dersomne, o o.obhmi cu' nor ti, pu*idem0ll de i\13rx ti Engels. Eazr .cononici a .onhtrdicliei di.tre nnca intclecilali ti c.a lizhi est. ev_ tloat3rea oaNn!lor m!n.il lizi.e de ci tre ElNzeni3ntii nun.li inlellclusls Toat, lunea cunoaste ruptlta ..re exh' t, sub capilalistrr intre oamenii mndi rkicc din lnireprinderi ti p{sonalul de cond!cere. Setiie.l Pe baza acesleirrp turi Js d.zvoll^t sitndine: dusmino.sli m0ncilorllor hta dc dire.lor, dc nai'
'
ntu dc j' rr^ I (' rcoraeli nli 'n!,ner 1ir,rf onrl tr drntr.crtulJd! tL,snrtrj ai ror. se ialcL.rjo.ii, od,iti ( nimicirca capil,rismnluj ri a sjsl!ntrtui erpto.iirj. lr.bljr lii dnp:rii $ cotrhidjclj, de inleresc diit.e nrn.. tizir: ri cea inl!hclurri. si inr.adcvi. ei : dhp:irrl in o. riinduirei nozstrii,duilit, socislctii. A. .r,. oJmcn nr!n. fzhAl rc^n., lulde.onduc"re n! iunt d!5n n,. c t.. vari9i - prielcni, n.nrbrj aj urul cotcr tiv de produclie urjc, vitat jnteres.lt in rnre€ : imbun rJl r$ rrod(tiri. D'n rond d!5'n n e d nLrc o n 1nri . pro<
Cn
lolrlall caDcl{ aF
Drobtema dis-
P:rilh deoseb r tor dritrc oir, tindu. nric) risJi lrsr.u l!rr), d nlre nlnc lki.ii ri.ea
nrlctectuali. Ace.n: ploble-
hi na losl pusl dccksjcii nsrxisnutui. In! o trobhm, nour. tu,J d! prudc:
.0nsttu.lhi norstre 50fl atrsre Nu esrc osre iceask o probkm: nis. cociti, .re ca pentr! noi vrco tnsenna-
iatc practici sr! ieoieth:? N! aceist: probleni nu po.le ti so.oijtii ni{ociLi Dim0olrivi, ea esl! pcnh( noi o proble
mi crt
se
fo:ic
dc serioos:.
de exenP]n, deosebim, :gri.ultlri $i indNirie, er sc rc'
Drcii lr:m,
d ntrc
ndinu ntrmai 1' t.ttul ci coidi' tiile dc ,nunca in ?grdnturi sc deo* 6escdecondiljihd.,nun.idinindtrslri3, ci. lnsinte de (oale. ti n,i ahs. la laP tul .i in indusl'i. :vcm proprictal.: nl treg!Luipopor asrlin nijLorcclor de Pro duclie ri aslpra rrodusclor prodrtisi, pe cand in agricullura avrr nr Proprie' talel inlregului popor,ci frop'i.tzlea de gruf, colhoznicil. s'a sprs nri sus ct aesl: ihprejlrrm duce La ln.nlincrla ci(!l.iiei m: u'ilor, cii nu'n:i oddlildr disparilj, aceslei deoseblri dinkc iildus irie ri agriculturi ooatc si dl.Frt Prodrclid de rni"nri cu io.te unririk ca'e decurs de acl. prin !ma.e, nu se prale neF .i disDarilia 3c!st.i d.osebiri.sen 1ia1e dirtre agiculttrri ti iidlstrie tp. ducc 1:
b'uc
si .ibi pmt.u
noi
o inscnnitatr
risl rire nu numai .i ri..! in${it nkntrL
Acolar 1uc !ebue sp's ti desPE Pro' blema lichidirii dloscbnii esenlislc din_
lre mrnca intelccltr,Lii ti oocr lizici ,^ceastt probhn, rre tenlrtr noi dease Nne: o imponanl:j Prinordiala. P:ln, In moncnluL ln care a inceplt si se des Iiioare tnlre.Mca socialisti de massi, cretteE prod cliei nergea la nDi scaF l6ind, iar mulli tovsr:ti plne.u d'iar chestiune' lncetinirii riinulli d! de' voltaro a induslaci. Aceaslt sc expli|i nai aks prin faplul ci nivelul cllturel. tehnic al muncitorilor cra pre. sclzul 9i rinanea cu mrlt in lrna nneluhi pe. so.aluluj tehnic. situatia sa $hinbal lnsi radic.l dupi ce htEcem socialht:i a clipitat l, noi un .ara.ter de massi Tocnai dlpl aceea indlst a t Poroit
inainte lnir'un ritm accelemt. Dee 3 c,pitrt inkd.rea socialisti un carac ter d. masil? Penhu., piinlre munci tori s'ar gisit grlpln inhegi de lova_
lrhnic,
s,( rdicri lr n.,
.i
au nrere
n''i
rni.
dep,iic,
nilclul pcsonaltrLli leh.
2u inclput sij corijeze pe teDnicie'i
ri ingindi, sii sf.flne forneh cxislen. 1!, ca Jiind lnv{hiie, si intrcdtrci nor tr,. Doi, n5iaciurlc.lc. ce sar inliln'pla di.e nu dilerite grupuli de nuncitori, ci nrjoril.tea munctorilor tif ridica niveluL cultursl tehnjc la nivelrL pe6o n3ltrlui de insindi Si lehniciani? Indr
st.a noashi sar ridica I' o iniliiilL
iraccesibil; industiei cdorlallc liiri. Prin tr.nrrc, nu se poate nega .a lichidr.e? (co$birii esenlirle dlnke mtrnca in{.1c. Itril, ti.es tizj.a prin idicafta nivelull i crltfal 5i tehnic al m!ncltorilor li nL vcltrL pssolalulul tehn. nu poalc si nu ,ibi pentru noi o inscnnrtric prnnor
Unii tovariti alimi ci cu tiDpul va dnp,rc ntr n!h.i deosebire. e*nlialt dinlre ird!strie ti 3g'iculluri, dinire mtrrcr lizicil ti .ea i clstualii. ci cil vg 5
psb.D.
ed:Eh.
-
5?3
orr.e dcosebire tnhe clc A' ce3sia nu 61c .devdmt. Licl,idarea deo scbirii esenti,le djntrc industrie ri asri culturi nu poal. s:i duc, l, lichidareg oricrrci deoseL.i irllc ele. O orrecare dcoscbir!, dlri n.csenli.l,i, ra 'imrite din iironicslabil, daLe Iiind dloscbirlle irc condiliile de nunci din induslrie 5i din rgrculilri. Chiar Si ln indlstrit, d.ci avem in redele dir.ritclc ei rt. nntri, condjllile de munci n! srnt prc l(tinder la lc1: condililLe d! muncd, de pildi, alc minerild se deorbcsc de con diliile de nurc:i rle muncilorilot dintio labricij n.srnizali dc inciLtiminie, con_ diljilc d! msnc, ale muncitorilDr din mi ndc d. nindeurl se deoscbesc de .ondi_ lii1e de nuncll ak munciiorilor din in' dEtrie deconsttuclii de n,tini. D:ci * c.asla cs{e .deviiE1, apoi cr atrt mai nirlt Lrebue sa r:mini o an!Diti d€ose bke inirc induslrie 5i agrhtrltud. A..lar 1ud! trebtre spus dcspre deo s.bircn dintre mulca idtclectualS ri c.a dispde
ti
ii7.ii
diniE c1e, nr $nsrl unci flrptur in nivcl!L .ulturrl lchni., v. dhparc inconleslabjl Dar o o.recrre dcosebn!, deli necscnliali, sc v: mcnline Lotutl, iie chid dato Li izD rLLri cii condiliile dc nuci al! pcEo rLrltri dc conducde dhr lntrcpritd{i ru sunt cgale ctr condiliih de nlncii slc Deosebircx esenllslt
Tovaririi $rc,h.nii.oon,r nl se ba rrobabil lre .urDscuta tonnulrr! din trnele din cu!;ni:aL! mele tr orc :c vorbetie ,llrprc ninicirer deosebnii ,linlre induslric ti agricullurr, dinlre ctrnu inielccttr.li 9i .ea lizi.ii, Irrli l sc nenlions ci esle vorba desPre nidi cir@ deosebjii ?sotidle, si nu a oi.rri deosebi . Chif at, !u ri intcld lovr' r4ii lormrl.r.. m4. pmslprniird ci e3 inseamni nimicnca oiicitui deDscbi Dar €c€asia insetnnil .i lortr'trlaicr d. neprtcisi, nesatisfr.ttmrc. la Lrebu. 3. brndorali 9i iulmrili cu o .li, lom!l:F, car vorbetk .1. nimicirz deos.'
,nzt
IOND'ALD UNICE S' A ADTNCIRII CR'ZEI
repl cel mai imporiant rezrltat cconoftlc rl ceLui de al doilea drbdi mondial ri al urmi'ilor lui economice trbre soco te dcslrimare! pielei iondiale unice alo1. cltrinzao:F. aceast, lmprcjurare 3 de.
terninat o noui sdln.ire r crizci s* ner.le a shtomul i capitalist nDndirl ,\l doiler rizboi mondial a tost e1 in. suri gcnerat dc aceasli crize. Fjecarc dintr. .ele doui .oalilii capilrlhle care s'ar h.aieml inlie ele h limPul rez-
bdiului conla pe zdrobirea adve6ar!1ui ti crcc re. dominatiei nondisle ln I .easlo c:utru cle o htirc dtn oiri, str t!le Unit. ale Americii coniau le sco& lerca din llpti cclo' mai Poicrlo$i condrenli ri lor' Oer Fnia ti Japo ia, pe scaprraE pielelor din siriinii3i., r reslxelo. noDdizle dc nalerli prin! ti pe dcdrirea donln4iei mondidle D.r rizbonrl n! a Jndrep{itit aceste n:d.jdi. Ce.i drepl, Gernrnja ti Japo' nia ar lost scoasc dn lupti ca concu renii a .elor tiei iiri c'pitaliste prin.i' psle: Siatele Un te ale Anerlcii, Ans|a, Franla. Drr Pamlel cu ace3sla s.! des Drins din sistcn!l capitrlci ChiD. si .elelrlic lii de deno alie populrrt dir EurDpa, .rre, Imprernd c! Uniun!a So' riethi. ,u tomnl lasiirrl smialht, unit ti putcnic, oDuc l,girul!i c€Pilalhnn' lui. Rezulietrl lconohic al exislcnlei ce' lor donli Iaeirc oplse a tost c:l piall nDrdi:lt unhi alDkup nziitoare sa dcslrinnl, cee:ca a dri la rezlltrlrl cil
noi 3vcn asLrzl doui pictc notdish ra ralele, opuse ti olc !na alteia. lrebue notai ci S,U.A. 9i Anclia lm fr.ffi c! Fnnl€ au contrlbuit lLe in' rLe, desigur. liri voia lor, I3 to'marer ii int,irirc3 noii piele uondialc paralcle. llo trtr snpus unei blocade economice u.R.S.S., Chins ri tirile de demo aiie pop!lari din Elropa, crrc nru int$i in sistemu1 ,,p1'nul!i ,Msrshal1 , crezand .a prin aceasls le \or sugrun,. In rca' litaie tnsi r rezrll.t ntr suerldaiea, ci rrllirker noii piete mondiaLe. iotusi, esenlislul .sic aci, rire$c. nu bloc:d. economici, cl tsttul ca in pe' rioada d! dtrpi riizboi iiri a! r$'.enc o prnct de e.onomh din vcdcE lD3t 3u orgzni' lnlrc ele siri.st egitr: ti zar coluborsre o.onomici ri aiinorul
recirrcc. Erfnienla acsiei .olsboriri lmii cii nicio l3rj catitalisti n.r li
prllt si rcorde liirilor de dcnocraiie Nplla.i !n ajltor .t;i dc cieciiv $i 1eh niccrl. calili.,t c, aceLn te crre lil *
cordi Unilne. Sovhlhi. lmponrft csle n! nuDri t,riul ci 3ju1otu1 ..esl. este .:t se Doric dc ictlin rj de frin rrng di'i puicl de vedere tel,nh. lmpo anl esit lnaln(e dc tmt. frptL,l ct la bi?a ,
ceneicolaboririsii dor nl. s ncsi dc r se aj!I. Eciproc ri de 3 oblinc trn $ vint c.oromic gcneDl. DiepL urm,re a rcm itmrL rapid de dervoLb.e 3 indG lriei ,n rceste lti. 5e poale sprt. cu cerlitudinc .:, in condiliilc .restui rit'n de dc^olt'ic a indlnrhi, re !q ajungc in cirrind l. sitlalir ., r6te 1i'i ir nlmai ci ru ror 3v!3 ncvoic s; intor
nii
tr.i djn lirilc catil.lisle, dar vor simli el inscle nevoia de 3 dlshcc in .ltc Dirti nri urile ercedcntarc din pro te
De aici
!'mc.zi itu{ cii
srem de
,
plh.re a Iorleid prin.iprlclor liri ca. piklntc (sU.A, Anglir, Fnnl.) lr re. trseLe mondirle n! se va lilrgi, cise vr Btrilngo,.ii lienlru ,.lsl! tiri cDndiliile phteirrondklc
dc deslacde sc vor
inri!.
tilli, inr rtiliz.re, necoDPlecli a ca0aci' ttlii inlrcprinderlor in aceste lrri !a spoi. Tolmi ln eccasta .onslr, prcpriu rh, .dancira dlrei ger{rlc i sishmu l! crpitalnt ondi,l,'n hgiiuri cu des 1r:marc. plelei no'dl,le. L!$uL rcesb il sint crPilalitiii jnrl9i. ciici estc sre! si nu simli pierderes mor picto ca U.RS,S, Cbin.. Dise striduesc
s, bnriasci ,clste greutili Prii
irl
,,01,
11.shr1l", 0rin rizboirl dit Co.ecr, so,na in.rmlirilo', militarizrrer lndu! lrici. D.r apta adrce toa c nult cu sitlalia celor care nlurci crnd se Jnncaci
In hgiluri c! rcersti sl.re de 1$ cruri.ln lala econom\1i1orsktr 0us doui
r) se lroelc alima oore c: dtroscuta hri r lui Sial t cL rivire la s{3billt.' i., rcLalivii a phlclor in Perjo.da si?ei scnerale a ctspilalismului, lezi emki de al doiht rizboi non^ tie val!bili ? dir!, conliDui
inrirlrs cclri
si
L) ieTli
\.rorle rlirna
, lul
onre
ci onosrLlh
l-enin. flnhii de cL r" prio,:ivtr
lDriil i)trl'slnr
.., f. i5i l!1.,.il,itl
lhntrL t rnsrDhLul s:tr...ir n.o'rrix mhlL m,i.cD.dc dldll inrn(c, rDrli
1D.r. Dalc fiind noil. cDidi{ii
rl,i
L!i
in l.giifi cr cel de .l doii!i .iiltDi doui
'ccsle
hzc rj ar
pisdrt
lnbilita. L!\ trJr - r I-ntr a, tllu olt,, , :u, .onllli
iiI'
"--r",' turLu i Ll"L!
,rFJ '!rlrirbui
ru locdrt d .rrilrlisia'anJ i t in.ritrb l. Ei cotrsldrrti cll .orkr irclil. dlil,! l,grtrl sorl nm(lr i :!1. inh. lirilo
n rll i L L:.rlrriLf inf! rlq ldn !l!. ''.rti t. id.. c, sirt ! Urit. aL! Inr.r'i \ nf r,htr.i.nrl t. m:itrtri sufl.icnL ,:.ttnLlL'i:rr ulrilxlisl! r.nl , .o I
lis: si
t si
ducil rrzboi inbc eLe se slibcasc: recifD., oameiii de lrun. 1," aJ cipitrlnmtrlui ru 1r,s destule Ir !:tliDinte dir experlcnl. celor doud bo:i. mon.Ji,le, crre .u 0ric nuil un se. rjos pr.judiciu irircsii lumi .,pit!liste, pcni r li ]trnih s:i ah,gd djn no! ele tirilc capjtrlhte intr'un riizboi cil, daie Iiind iele Jnlre 1ir le c.pih hle a( incetat dc
.i
rir
trlf
-
til
sii se crud:i
ci ..e!sLi ,,siiralie fr'
Drnlini ,,in re.ii lccilo. , ci r.esi! 1:ri vor ribds la itJinil d.,nn4i, ri jugul staiclor Urite i Lr ,\mericii, cii cle Dr lor inc.ns si se snulsii .tin robi, andicnri ti si porr?scii f! dnmrL unei dezlolltri de vor.Dilr" poalc sii !e
si luim in primul rand li .i aceste fjr'rlr. Nr lDcaP! indoi.li^rglia liiri
srrl t;'i imterixlst! Nr incrpe
,{cetli tov.ri$i grttesc. Ei vrd reno m.ncle exte oa!e, clre liciresc la s!pratati, d nn vid fodele din adirc, care, dcsi deocrndali sclion!zzi De ne. bisde de se.mi, lor deiernina tolrgi
indoiali c, maL iile pridc ieltine ti pie' le1e dc d*Iacce asis0r.te .u penlrr ele o importanlii trinordiaL6. Se poatecrede orre ci ele vo. r:ibd. la infinit sliu4i,
regrlt:
shall , pitrund jn e.onomia Angliei si Fmnlei, .int;nd s'o trrnslonno lnt/o a nexiaecononriei sialeloruniteaeArn. cil, cind caPit3lul .meftan ..E[rcazi na(e!iilc prine i pielele de desracei. din coloniile atslo hanceze si in lelul acesta tregitqie o c.tasimti Petk!
In ataren{ii rot!1 pare a ti.,Jn
si,ieie rliite ite Andicii r! pus ,,1a resim Eumps Gddentali, .k[oDid ri rlte liiri cxpitrlnlc: Ccrnanis (occidcn,
lali), Irnlla, Fnnlr
It:1ia, Japori., ghiarele S.U.,\., el.. cutli docil ordinek S.UA. Ar rihsi gre-
,ctuali cand Anflicanii, sulr Partvanul ,,4uto lui pe linia ..tlrnultri ltar
prolilrrile n.ri ale caFilalittilor anglo. har.ezi? Nar Ii nai just sii spunen cii Anglis .apitaiisii ri dupi !a i Franla c.piiaLislaror Ii ncvoitcincdld din rni si se sn!Lci din nnbr:i1\.re. s.U.A.ri si inhe ln conrlhl ctr .le penhu a ti a sicitrs o sjtu4ic dc sine striiloarc si, Sli ircccm la princitrlele
iiri
nrvinE,
cdmania (oc.idenlali) !i Japonir. lceste lijri duc esuzi o exisleDlil jalni. ci sub cikshrr imferialhmutui .neri can. Indrstria t agricrlturr 1or, co. me(ul lor, politic. lor interni fi *Le! 1a
ni, inIrca$ lor viala esle lncrturaui 3. ,,resimul amcican dc ocupalie. Or, idi inci, acene tri d.! n.ri puleri nn
terirlisLe, care zdruncinau temeliile do hinaliei Anglici, S.U.A., Franki in !tr rcpa, in Asia. A .rede cii acesle trri nu vor n&rc. si se ridice din nou in pi' cioare, se starne ,,regimul' inpls d. SU,A. ri si se smulgi din el, iesind
pc drumu1 unei dezloltiri de sine sln Litode, lnse,m.i a.rede ln minlni Uiit spun ci conl.adicliile djnke c, ,ltrlcm Si socialhm:(nl nri Pulcrni.c J$rit .oDiradicliile dinlre irril! catila Lsle. Din plnct de redcE L.oretic. a &rsta este designr i!si. Ac€S1a cne lusl nu numri , m, in ePoca acluali. ressts a Iosl j$t ti lnainlda celui dc il doilea rid,oi Dondial. LDsol acesia, i'iio diistrt m.i mrre sau msi nicr. ll iirleleg$tr condlcitorii lrrilor capilali stc. Si toi!5i cel de al doiha rizl'oi Dondidl x incepnt n! prinlr'ln rilzboi nnlrohivz U.R.S.S., .i p nlr'ln rizbol inlrc lrriLe catltaliste. Dece? Penlruci, in prin,ul r;nd, !n rlzboi cu U R.SS., 1.r;i s socialisnulli, cste mri Pe!ic!' los r.niru capit.Lhn dc.it 0n rizboi tr 1'e liirile capitzlistq cikl drd un rijzboi inlre tlirile .apilaLisle Iiune nunai pro blems pndodinrrii cularor sar cu&ror liri crpitaliste astrprs celorl€lte tiri ca' oiLrlhte. apoi un dzboi c! U RSS iT
:il prn:i p,!i,i!rtri .xist.n 'F.firrl ti .r,i1r irntrjl al do:|., ri,1. tr):liLjlji, d!.:i trc zrvii h {ol,u,i d,. .,pror3!r rdi' rc idn. 3 sniriiilij uri'mij sori!tir?, ri intrsi ntr cmd ti rqislv Lxh. !i, d.Dxicrc ei lin siD,r d. rolli.r dc p,rc r Ui trnii so(iticc ri rljl, cr, jn .eerce o l,rir.tl., Unnne. 5.r et.ii ntr vr r ra ll.ile.r' LL,!
$id"r:r rin'Ll rr,i d'riiLcr dc n'l ci Ccrm lL fod ,iriir tir :corri {lrn hril. ,i'tr .r'n :;1iiu i ur i {orrriiS $.,1 r | .Jifonir r Grrnrrix .tr fon de
5i !i.i + spL nrr li s. iiiru /r\l i! Pr6i m.ii 5U.t ri Lrr! ru orr ,,ir r.eiD, .: C.N,rn nu:. nlj poilr rnlir. rD ,i trD{..
alu
loc rilrh,!ll tnrr li'ilr.:r(disie r .i r,i. r.csfl, (i.,ininir s'. .i d.:1 h rnio.n c? mi,i! lJrL(. nufti 13 rr.o 15 10 dc rli ,l!r: i',njnssr ri. jr!lsiDdr sr di' r;tn:i Donrlnd t. D.
rnl Lnci.leTroltii,i d. sni. si;i:ik'lrr. s . r:.rLoiili !:lt ri irf.ri rlrrl i. .! rl I i! r 'r ,L rr '..r m illrc rinoDlc. I' , t, r.lil:{i .i,:i si * riiic. r Gdi r,,L(, rjrriild ,in.inlG.lr, s u,\ r "'D!hr .v.,tr r 1.1!r! lii iollr.Lt! Or nrnir r.slilrli l iL llrilr L\ fr lNl rt'r'. Jo tlrl'rr' :r ii,oolrirr liiii ,tnijrrltr!. Lr. C!rfx'1. ri: ii,if,rLn iJldr ir riiinrl '.lrrl inrotrrr Llo, ui .nAlo iisn'o :nd!!3n.l, r.iiJ ai(mrn . lrilL. .isti i i(1,r,t rthoi Iliiuf i Sorir:iF. blo$L i tr:lo
t'. r.o:jr.icrn
; r rliilr':t 6L: nlriel hiildlst. ti. dirtrnr c"lllie 'oLrrli, : Io.t ntroi':i irlr? bil€ vx O.;mrii.i imroi .r U.R.S.s
n,. (. lLLdt lii'jld.r[ilrhll rl L ! r.L, or J rl: r'\i L irnrriil r!tunl 'Jtrlrr cr!€r1i:c dc.,lt contrxdi.iiih d nri Prin
'n:i
lagtrul capitalismulni
li
lagitul socir-
se plnc inlrebarea: ce gaEnlieexht, ca cernania 5i Jlponid ntr se lor ridi ca din nou ln picioare, e1c ntr vor in. ccrca s; !! s,nulfj din robia .nericanii de sine stisi si inc.api a irii o liioare? Du .red di *cncnea saranlii
.i !irl:
Dar de ahiurmeazii cii inevitabililrtea riluboaielor inkc trale $pjtathle .onti.
Unii sprn ci leza /ui Lenin poiivlt ciirei, impnizlismur genare!zi inevltabil rrzbonic ircbrc so.otiti ca tnvechili, 5, ttuc:t tn prezdn au descrt putcrice Iorie populrre. cire se ridhij in apijraiea picij, lftpotriva unui rou rizboi non. dirl. Aceaslr n! este 3de!:mt. iligcama contenporan, penir! pace are drepl s.op si ridice nassele pop!. l€re la lrpti penlr! nenlindea p{cii, pentru prelnlanpinarea unui nou lizboi ndndial. prin ur are, .ceastt n\card
f!
urmireitelclul dobodrii cspitalishr socialhmulli se - erlup. lirih,zi la lclurilc dcnodalice.le ioi Dentft n.ntinnea p,cii. In aceasLi
lu si inn:lr:rii
lrividi n ds
coniemnomna penhu
mcnlin{ca pi.ii sc dcos.besie d. nit. c:rcr din Ddioadr Drinului r;zbol m.n. Jirl t'enlrL t!!nsrornirea l':zboh'lri in. pe rlht ln rrzboi civil, Ccoailce ace.. sli din rrmi miF,rc ndger m.i deJ)ar le ti rimiren iellti soci.llsle. Este posibil .s, inlr'h anlnit coicns dc imprejdriri, l!pia peni!! ta.e si se dczroLic De aloctrri lntr'o lutti pcnlru socialisn, drr a.easta nu vr m,i .ti ni$!rea coni!mpomni penlru pace. .io n\.irc p.nlrtr rislunarea capitalis. mai probrbil esle cii in caz de s!c .es i-r\care! conkDrPo'ani p.ntr! 03c0, ca mircare penlr! nentinrea p;cii, va duce 1z preintdhp:nar€a d.dstu, rrzboi, la am:inrrea h lrenelnicr, h fle.lirc. rea vrenehici a ac?stei prci, lo dehi. CeL
!f!i
guvsn rizboinlc ti la l!lo.ui. re.luictr un 3Li guvern,.aresi lie gda si ncnlint ucmclnic ptrd. Acdasld estc, dlsigf, bine. B. chi.r loarte bine. D.r iceasl.li.i ntr ene d.:juns pentr! sia
r:zboaielo! h crndol inlrc liilc capilalJsk. Nu este dezjrns, deo.iece, loale ace(e succese ale nislrrii pentru aperereo t';icii, impeririismrl se nerline toiuri, cotrtiurmsre conlinui si cxkle si inevilabiliidlea rizboaielor, Penttu a lnliluia inevitaliiliklea rrz. 6oaielor trelue destiinl,t iDp4ialisnll. a dest
irlr inlvjl:biLiisls
sr socrALrshuL!r
siic, probL.ma lcgi ior econo:nicc lLrd3ncnhlc xi. capitalisnultri ri sorl! Lhn lui sh ptrs d. cilterr or ln cursul disdlliei. Au lost.mise dlrcrii! prdiin a.ersE prlvinliL, incLusiv pi(fi dinhe cele n,aiian{rsli.c. Ce idrort, nr' jorilalea p'rlicip,nlilor la disctrlie au nr aclionat slab La acerstt chesliuDe ti 'c' pri' holirtre 1n acearti s'a rjuhs 1d nhio vinli- Totusj nifrrni dinlre participdnlii
upi cud
se
1a
dhculli na ncFt exhterla umr
ase.
Exisl:i oarc o llge eononici turda-
. i.tilaiismnlui? Da, exisrli. Ce hgc csl! a.easl., care sunt trisrirrilc ci camddislicet Legca clonom:c: turdah!nlxLi a capit,lirnilul esLc o lese c!re deGrmini nu vreo lalur, oa. ilcare s:L diierite pro.cs! de dezvoLbE r prod!c1iei .afit.lhle, ci toric btuiLc Prilcitiale i toate prolesele priiciprle m.ni.lii
rle3.!sieideuvolltri prirurmare,dc, iermiii csenF prodrclici capilalisle
-
Nu esleoarc lcgcr
nh:
Mlo
ilegen e.ofo.
rund reninlii a crpilalkmului? Nr. 1.s., rrlorii esle inaintc d! lotrie lcsc a prodd.tieide miirlrrj. Ea a exis. dc ..pil3Lism ri conlinu; 5i existc, ca $ froducli. dc nr ui, dDpe riistlna'ca crptarismului, dc pildi, in lrm noasrri, ce i drepl, cu o ster, de ac. liurc liinikti. Desi$r, heea vslorii, care are o larei steri de actiune h cono
t:t ln:i'rle
diliile caDitalkD,ului, ioac, un mrre rol in dezvoll,ra prcducliei capilalisLe, d.r er nu numai c, ru detemin, eseDta Prodtrcticicrpitalhteqi brzeleprofilulricl pilaLht, dar nki micdr nu Dune ,scnr' nea pbbleFe. Der.eea, ea !u poate li leg$ econonicil t!ndam.ntrli r caPi lalism!lui conleoporsn. Din aceleari considercnlc nici legeg concurentei ei :ndi.i ln Ploauclie sa! leger dczvoli:irii ineg3le r c.pilalls. mllui in dihrite l:ri nu po{ Ii lesea eco-
noni.il irnd,m,"nlali a capit!lismllui
Unii spun ca lesea rahi mijiocii a pro' fiiL,lui esle legee lconohici tundanen iald i capitalismuluiconhmpo n, Acc* sla nu este rdcvaral. Capilaljsmrl cot' lempo0n, capilalisnul monopoLht, DU $ po.te nullumi cn !n lrorll mijlo_ ciu, care pe dca:lpra are o tendinl: de
sc{dere.datorilt ridiciirii compozilhi o.ganicc a c.filalului. Capiialisnul no
nopolist contemporrn cere nu !n profi{ nillo.iu, ci n'ximum de protit. ncccsar
penrru s rerlize n3i mult ssu nai Du. lin regtrlat i.produclia lirsiti. Cel mri mull se fotrive*e penhu no. lirnea de hce ccononid 'tr.d,menial: a capjtrlismrLni lcsca pLtsvalorii, lesea naltsii ri degierii prolilulri capilaLin. & 'leh.mini lntf,.levilr trrsiluile Jrn &m!n1aLe ale prcdtrcliei cafitslhlc. Dar le$a plusvalorii cstc o hge prea gene. raLli, cfe !! alinge problende ralei snpcioare , tbtilului. 3 cirei asignrarc conslituc o cDndilie a dczvollitij capntlkmLui monopollsl. Pon u a .omfleta aceasti lacun?i, h!b! e coicleli?a tii leqca plusvalorii ti dezvoliale noi dep311e, polrivit cu condiliiLc crpiialisfr!Lui nond-
polkl, linrndu.se se nii, lolodair, de la0(ul di capiklkmul notrotolhl cqc nu orice prorit, ci tocmsi un proiii ma-
imal.
ti
estc lcgea sonoarici Irndanenlrli a crpil.ltmului conten. Aceasta
conl.r)pomn sr pried li loi,ntr' lale c.m h lelnl urnitor I asiguram. prolitrlui crpitalist maxioal prir 3xplo.1area, irinare. ti pauperizarca Bajoli iilii poDulaliei liii rcrr:clile, Drin ! seleircq ri Ftrirca sislematicS a popot. rclor din alle iiri, ,iai sles d,n l,riLe inapoiate,ln srerril, pan riz[oaie ti0rin milihriz,rea econohiei nnlion.le, ulilizalc pcnlru asisurare. pro!ituriior celor
lisn!l!i
Unii spun ci pbfitlL nijlo.iu 3r p!tea io{usi sii tie co.sident ca liind Pe deplin suficient pentru dezroli:rca c* pitslhti in condiliile de astiizi. Ac€zsla nu .sl. rdevrrat, ProritlL triilociu esle lihita interioart s ftntabiliitlii, slb care produdia capilalhl, deviie iml)osibili, Dsr ar Il ridicol sir s c'eadi ci magnalil capitalisnulri Donopolist conlem. poran,acaDsrend colonijle, subjugAnd
i plnend ld .ale rizboaE. cruli stti asigrre nu ai ur prolil biipopoarels
Trisituile $
cerinlele principale ale legii econonice lundamentrte a capita.
loci!. Nu. nu pnfitul nijlociu
i
nici su-
I,mDrolituL, .are de reguLl nu reprezi' e
decat o orrecare depi e s prcfjiului nijlocix, ci tocdai prolii!1 hrxinal ene molorul c.pihlhnrul!i donopolist. To* mai nevoia de € cipil. trofitlri m.xi. o,le lrDpinge c,pjtslhmuLmon polht ra pasi atil de ihcanli ca snbjle ea ri je. Iuirea sislenaticii a coldniilor si . celor lolle l:ri lnapokle, tr.nsfonnarea unei serii dc liri indepenCcni€ ln liri depen. dente, organizrrea de noi rizboa:e, caie
su!t pentru nagnalli c.fit.lisfruLui
con-
re,npomn cer ,n3i btro ,.businst penhu oblinde' de proliiuri naximale slaF
ll
tit, hce(iriLede
a drceri
dodinrlia
eco-
lnsemnilstca legij economhe rund& fteniale a crpitalkmllui .ons1a. ln&e ar tele, ln laplul d' el' d.ternrnand lodte Idnonencle ccle nri inportanle in do. ncniul dezvoltirii nodulri de pro!ucile capitalist, perio.dclc lui de 3vad li cri zele lui, victoriile sl lnlrAngdirc 1ui, ca litilile ti cusunllile lui, lnlregul proc6
al d.zvoltirii $le co0lEdictorii, dii po sibilit,tcr dc r lc inlcl.ce ti expli.a. Iatii unll dinke ntrneroaseh exenplc Toat: hme! curoalte laplele din k1ori prrctica crpitalhmulri, care dc r)onslruazii dezvoltrrer tLtrl|no.sii a hhnicii sui, crpiI3LhD, .rnd crpilalir|i r' hhnicii rruinlaie, ca revolllion'ri in dotr'cnir'l dezvoliirii iehnhii productei. Dar se.utrosc, dease'n* nez. ti lapie dc ali:i monslrdazii sistrrca dezvoliirii telficii s!b capiklhm, ciinl capilal\l i alar ca rcaciiondi h domen ur dczvoriirir lrhnicij noj ri n! amreoi trc h Iolosjra
iia
P n c.
se cxpLlri .ccasti conhsdh, ? E nu porG li exptkati; legcn cconomici lundrmentstii
lic tlasranri decril
frir
r c,piblhnuLui .onllnporan, :dici prit ncloia de 3 cifil. prolituii haxiBalc. CitiLalGml csle peniru tehnha noui atunci cind aceasta ti pronite proliturir
cele mai mari. Capitalisdul esk
t
ln!o'
va lehnicii noi $ penlr! ilecer$ 1. munca Banuali €tlncicgnd tehnica noui n! Bai pionik proljturile cele mainari Asa stau lusurile cu hgea econonic, lundamentsl: a ctp:talhnului @ntem.
list,
oare o lesc emnomi., irnda_ so.ialism0lui ? Da, existi, In ce consta! tririt$ile ri c{inlele .sen. tiale aie .ceslei legi? Trtsriurile ti @' rjniele es.liale ile lecli economice Iutdamentals a sdiaLhnului rr putea Ii tormolate dproxinmliv ln telul lrnttor l tigrrarea salisracsii maximale a !e voilor nrxte si clllrtrare mereu cF* 'lc crnde:lclntr.gii societiti prir cre$crda ri pedcclionrrea neinherupE ! produc' liei seirLhte pe boza tchnicli celei naj
n.nt,l, r
lmare: in locll
asigurdrii lnor prcfitrri maxinale asieulrrea satis. laceni ndxinale a levoilor molc.ialc al clltuDle ale socicliliii h loctl dozlol
Prin
tirii
ploductiei c! intrerupe dela avAnt crertLla criz: ei deld crizi La ra nsjncelati r productei; ln locul in. treruperilor iodice ln dezvoltam leh. nhil. care sunt insolib dc distugerea Io(elor de produclic ale sochlitii pcdeclionarea neincetalil a ptoducliei pc 6rza tehnicil celei nai lnalteUnii spun cd leges {ononici tundamenlrlt a scialtsnulri cste legea d,"r voltirii planilicate, prop04ionale a econoniei n.iionale. Esie, inexocl. Dczvol tare, planilicali e.onomici naiionah, ti, pri!urmrrc, tl planificarea eonomiej nrtionale, care esLe ooglindile nainnli sau naiNlin tidela a ac.stei legi,luatij ln sineru Dep@i. splica nimic daci nu
ava
t
!
se
stielnn0mcle.ireisarciriserealkeL
dezvollarea planilic!i5 a econoniei n& tionale sau dr., rceastl sarcin, n! est.
z,
cle!r. Legca dczvoltrrii pl.niticate 3 economiei nalionale nu poate ,ve. €l.ctul crvenlt decrt ln cazul ctnd cxh(i o sr! clni ln numele lnliptrlril crreia se rea.
lke.?i de7!ollniea rla.ilica$ a e.ono. mili r4ion,Le, ]l...si:i sdcini nn o
poah d3 ins:! legee d.zvolir'ii plani thalc . .cononii nrlionale. cr nliit n,aipulir o poitc da pl,niiic .. ec.n.bici nation,re. i.e.str sici'i cne .u piinsii in lcgca c.onoDi.ri ju rn.iLaiti a socisrisD,t!isrb Ionn: c.rinl.tor sal! sp(se m:i sus. Deaceoj aclibic Llsii delvolliirii p1rnilic.te a econdini.r ialio n:le Dot .iiDilr !n cimp lss d. d.Jn tuirre n!m3i in cazlL ciind sr Larcazi pe leger e.ononic: tund.rnerlall a so Cei prnjcrlc p LdiIi.Fa lronornrctn* lion,le, ea poate oblinc icz!Ltaic pozitiventrm:id!.: se respeclii dori condjtii:
a) daci e F'lecta
just ceriilclc lcsii dezvol(;rii plznitic?tc a ecorcohi na. tioralei b) dacii se .ontormlezi rnlrr tDl!1 ccrintelor legii econoEice irnda
l)
Problcma c.ostriirBerii exlrar.d in cordiliile leudalisnrului. Dlsjerr, corniingerea exiracconomi d a jlcat (i rclin inlirkea puleriieconomi.e a nDlierilor tcudll , Toluii, nu ea a constiluiL bara fordaLhDulli, ci proprietar€ leudali asupra pim6ntllri. 2) Probleha propriettlii personalc a gospodi!iei coll,oznicrLui. r1r li gretit sii se sprn: in proi*lul noD ce
de
nanla1ci
hoznlc are ln
,,Iiecare gospodrrie de col. o vdci,
Iolosirit pe6oirli
in runclie de .on,LililL! i.ul.) r !L ntrtur ndimiLat d. pirrri d! dnie trrl., Lr,
.rri,l, , Ii,!i,r .irili o l'r rr riri t'\t,ir.l .nr lol(,s rii.r li,,: ,,l,,ll.iir sLitrLrlturr' rl r' l,lr',: iJiol. lri SirLtr,Llul!l fL rr!: l(i ,rr..l . 1nr o (rliiil In i,r iljLLt : lr.lr s s J .lnri0il]rc :o
ar:tii:i rr l,,ltrl 11, lllnnl,Lf::ii!'i ir;,fnlii r\;hi: mr 1nr' riii.clir: r.fr.i; .:1r ri1'rtrr iL rt. d. iroF{r. :i :. .i r{ rrr rri[z iniirrlr mii iirrril o:r"ri!1,1. nir n i,r Pi{itrli i'rlr i .r rrre r^ri itr tun.ir i! ...'ill lc ir ul! rl.lla ni. crq.r. l,o.ri i|ii.i'r { ( {{rtr1,.x rrrnir I
ac.{c lnhur. strDi de o,i r i'} ilnniralc pcnr,tr iovrririr noltri rLn 5l,l,ituil,re, crr. ror si tlr. .xr.i .. r r:lms gorpdJr !i c0llodi{:[ in p.o rl.lal! t,!:s.tr:LJ 1l!fr re r toiL j'irl) ruili h noicoicdirrJr!r ig'l!dlu i. 3) trtubrtmn rrlo|L ,rnd.i Dr.rLre d! 1i:ni n.tidLidr, predrn ri ? vrlorir dtcLiDdrLor penr! .rn1rftr!. dr ril In projr.tul d! Drnu:L r: sl,ur..iii rm !4n rrrrri pitrr uL ,lftn oex r tost eLirr l de !1.[ rrerdei cr
rm noli!.i, b ru rl, roliLr d! rreo 5ru dcnriLjornc d! rtrbre.iDuir til.tur !,u) ,,in.{r ). A{3rti cijr, r lrcbuj lrul ,rli, drorrcrc u n,n'm!rzi dtrl,i p;r rei nex, plrlile jlntru armd3 nu pc n Rusie, ci mfti dd najo.rlr: gurr(nirLor tusi!i Tr,"Ltro r!rL rcr in vc dcrcci ir r D:si! d. p(iicrjiirc kLrir
rreasj
arcnda se pLijtea ln nsluri, ceacc, se pare. na fost linut in seam, de aulolii p'oicciuLui dc Banual. In afari de acea sla, lrebue avlt In ved e c, lir:nine, . Iost sclllti nu numi d! plaia aEn. dei, ci si de cheliuelilc anuale Dentru cunpimrea pihanlllui. sr llnut $am, dc aceasta h proledul de mantral t Ni se 0rre di nu sra liout sema i or, ar
4)
prcblcma conlopirii nonopoluilor
E Drcsia ,,contopire nu se Dotrive$e. ,lceaste expresie exprlmi superricial $i dessipti! apropierea di'tre monopoLuri ti slal, dar n! scoate 1, ileal, sensul econodlc al acestei apropieri. F,pl esi. ci in procesui oceslei loropieri are Loc nu pur ti siDplu o conlopip, ci o srb. ordon,re e apamtuluj de stal monopolu. lor. Deaceea, zr irbuis, inl:i!rrdc!virlul ,,conlopjre ti sii inlocuim cu clvinlele,,,srbordonarea aporaluLul de
5) PrDblema folosiii datinilor
it
rJ.R.S.S.
ln proiectul de nanual se arau .i ,,h u.R.s.s. natnile sur ln toae 'olosiie cieLrlil . Aceasla nu este dcloc ceeac ar lrebui si se spuDi, Inliri, i, U.R.S.S., nztin0e €.onoDisesc rnrordeauna nunca socieritii, ara incar ntr cmoariem cazu,i in care ele, if, cond4iire u.R.s.s., nu ar ti econonisir nunc, socielilii. Al doiler, hainile ntr nrmaici e.ononhesc nun.., dar ele toloda€ uqureazd lrunca ce, lor ce nuncesc, ala inca! i. condiliile noaslre, spre deosebire de condillile ca. pirarismulLi, mrnciiorii lotosesc tdrte bucurcs matinile rn pmcesul nuncii, aiet de bucuros natinile ca in U.R,S,s., cici BatiniLe econonhesc tolosesc
muns socielitii ti uturerri muncl muncitorilor, ti, inhucrl nu exjsli lomaj
in
U.R.S.S.,
duncitorii
lolosesc
foa
e bucuros
n.$ir
e
ln e.onomia
na
6) Pmblcma si1!aliei materiale a ch sei nuncilo.re in llrile catitalist.. Cend se ro erle de siturlis mrtlria lt 3 clasei Duncitmre, se arc in lcderc de obicei muncitorii oclpali in produdie 9i nu se iine conl de situalia mateliale a ata zisei amate de rezesi a tone rilor. Este @re jrs$ o ssemenea alitu dine l,ii dc cheslirnca sjlualiei daleria. k a dasei nuncitoare? Cred ci nu esle just, D€ci existi o armali de lezervi g
tonerilor,3i cirei meDbri nau dln ce lrii decat din lanzFa lo4ei lor de nun :i, Som ii nu pol si nt la:i parlc din rArdurile cLasei nuncilorie, dar d.ci iz. ptrrte din rendurileclasej nlncitoare, sil!4ia lor mizer, nu Poare si nu in fluenleze arlpra silutiei naldialc a
muncilorjlor ocupali jn produclie. Dea. ceca oed ci la caracterizdrea silurliei naleriale a clasci nunciroare din tirilc capitalhle ar {rebni s, sc ii'i scsma $
desiln'ti. amateide 'izervi a nrncito 7) P.oblenm vcnitllui n4ional
ct rr
,?arllal ca
in ncludi un !J 'nrnu.Ls; D tol no dcspre veniLul n.lionrl Nl P'obledr rntri c.Piiol specisl i" nxnurl destnr Lcnin li slrLir ca crei lori ri .conoJnlei polilirc , so.inlisnu Eu cred
proh.t!
de
troLiui
i€
cd .i crp,tolrl ,,lnvililtura mar rhle destre socixljsm. Crerrea dc citi! V. L l,enin ri l. v Stalin a_ econonjei polilh! a socklhmlhr i ' t.ebft s.os din m.nutrl. El esle 3bsollt inriil ln n.' nul, deoalecc nu di ninic Dotr li ru
Du
si repete Palidceeaccs'a spus m.i smtnlnlii ln calriiolele anle.io!'c lace decet
In ce tivcrte .elel:1tc drestiuni, ed nr an nicio obseNriic la ,,1rolrnerih'to !arisilor O*rovitidov, Lloniiev, $epi-
lnul noi pnrlPnir (! 1:ciimr'n !um oe rm oul nu1 noi e lim no6rra,
,NsmNnr^rE^ TNTERN^TroNIA
tr!'rJcrrojI
l
j'nu
JU I'
mr ( lnc: sii'aci si slab:i, sa se trsnt torme intr'o lari bDga(r. puternici c!
in!me reprczinti coLhoTurile. dcce noi .! ldale ci nijlor.ele de produclie ru to+ socizliz'l!, n! lich dim fioduclia de mdrluri, bdni. cDn$ltrI elc Ei vor s: slie toztc .ceste: 5i mrlte ,Llcie nu din sinpli .uriozikte, ci sPre . lrrv:la dela noi si sprc a lolosi eipcricnlr no* sir: rerbtr lara lor. Doace@, apfilia nn,l btrn danual ;r.xin d! cronomie
i'LiG ntcrnr, ti 5i o nsr. n+mnrl're
I
de.ronon'ie !olirn:. De acen
nodtu n,virii.. D! cl :u . ,eosebir: ne loic comtrn\1ii djn lorrc lrth ti onm. nii crm siiil)rrizeazi cu comrnirrii. To. varilsiinon.i dln srriin:tr1€ vor si *ie ctrn ne rm smtrls noidin robt;L cnpitzLh
l;,
ii
iransiorrrit.oi c.ononi. {n in spirii ir $cialjsnnluii cum 3m ot) cum nm
int.rnalonalii. A!cm, prin urmJF nooh dc !n mt null lrr .d |o li s"li iroPl \rrrc de
rcLouLionrr nl i nr djn llror trr q . dc Pene hdhre. El nu lrebue si tie pre. volrmi_ nos, dedrre.c un manu3l prea volrni nos nu rorle tio.dr e dc r:Prr: i;ra r ereu d" Lnv.f i, d! hnuit DJr el rre'
riorru ranltu nn.l!l
si conlini tol ce esrc esenii,t, arar in c&3ce piverte €conohtu tiirii ,d, bue
ri l. cee€ce privesh econonij .aljtalhnrl,i qj a sisienut!l cotonht. rrn i lovJrjr ru pro|us tn rjnp! di5, rutiei si in tldon rn nanurt o +nc h. s1re,
cel
tr$gri de capilole noi, jstoricji
_
din Dotilici din donFniut Dol]tictj. titozotii din done. rlll rilozoliei, ecoronigii din done, iirl lconoDiei A.e.sta :! tace tnsi .z nanualll !i Nrtele proporiij thense. Binctnkts cii acest l!ou ste iDadnisi, bil. Il.nralrt totosette netodr ktori.i penlrtr , ilushr prcblencle de eco,o nJc 0olili.i, drr aceasta hi nL tn. seann: di lrebue s: lransto,mih ma, nurltrl de e.ononje potjthi inlr'o hto rie : retalijto! econonice. Avem revoie de tu manr3t de EOO, 600 de pagini _ n! mai nutr. 'nzximrm ,l.!:sta va ti o carte de ciprui de {0.
doneiiul istoriei, o,nenii
noaie polilici
'narxjst:
- !n dar
de
piel penlr! tinerji conuntti dtn l.!re D.aLltel, d3t fiind njvetll jnsrlicienl trrc0anEl; a mrlorit6tii oaF I'delor.om!nisle d,n {;rte nrJ nc !n rsenenea handal ar pltea si adrci un Dare lolos ti czdrelo. cohunisre re rle dervo
CIILE DD IMBUN}TATIRE
nual porie srvj c. b.z; pentru v ilorut msrual. avind ncvoie dor. de lneLe in dmpr;ri 5i rodpLecii tnhrsdeeijr, e deajlni si comfarin projsrul de ma, nrsl cu n.nlalcle de e.onomie polirhi rrhte 1a circulalie, penku a ajlnse la
con.1uzi3 ci prolet!1 dc mrrual se atli !n cap nai sus d4ii n:nualcG exis l€nte. lcesia.onstitue un nare frcril al zutorilor proi4lrlri dc m3nual. Cred ci forlru a inbrnii;ii proie.ldl
.!
n cuEul discrilel, unii lovl sd jnlre.trt cu zcltrL,,,ii. 'iti cr'd prxt proccitrL d! n3. n!rl, rreclndtr i pc,!to'i ri penlft greleli ri lipsuri, .fnrilnd ce proiecttrl nu cstc rcrtit. r\.$sta nu esle dreDt. Bin.i'lcles cl nrnuslul arc gre. $li ri lipslri eLe exhii ap'o.Oc jn loldeauru cand Jnlreprinzi !n luu' ti ins;i, n:loril,tca zdrcbitoare z Frriicit.nlilor l3 discrlii ar rec$oscut toitrti ., prci.ctld de n!
nan0al 3r lreLiui instilrni o comhic restrrns:ii in c,E s: inire DU n!n.i a!de
torii manralul!i i n! n;mai psrtianii m3jDrit4ii rarti.ip.nlilor la disc0tie, cl ti adversaii m3jo.il:tii, siucji vehe. nerli ai proiectllui dc nunurl. Ar li bine ca in cofrisic si inhc dez semenea u, sisii.ljcr.n c! erperi.nli, care si conlrokzc cihele si s, lnlroduci rn froieci noi mai iale sirlhthe, cil r un jtrrist cr expericnli, caF s, .on lrolezo exsclii€ler lormuliril;r. l{embrii conkiei r. l.ebui si fir eli-
bemli vlemeL'lc de orice rltd hrnci, s;i tie pe depljn rsigmali din plnci de ve.
dsc nal.rirl,
'
pent
a se pllea consr
0c de.a restrl nrtrmii penhu na
,ltsrii de
ar trcbtri inslituitn o comhic rcdactioi.lii, si zi ^hiiluitii, cen, din 3 oameni, penhu redactarea delinitivii i nanlrltrlui. Accasla 'ndi cne nlcesxr qi plnhtr oblincrd rrci unilili dc sti , carc, dln pi.ote, nu exjs tii in prohcLlL de nmnual. TerDenul prezenlr i la nurloltri tcmin:t cstc dc I acoastn,
R,{SPUNS
tov. NOTCHIN,
ALEXANDR ILICI
t.! Difur{l Lre. odtrr'Jmsdlc rnrreb, RT ,i" Lre,r.v nr nLnl uF I\ I I !.n..""! aestra \u rlat mii I
, m. m snb
crl n'nl alte Probleme care ar c:.rder ursenl ri carcj firerle, su$
mtrll .u trn
lrre,tc'lk
d!rr !risoarea
d-v.
rspunda czracteDrni Io4etor de prdi
,,obsdvalnle .ontin cunoscuiaLez,
dupd caE socjelalea nu eslc nepltincioa sa in rata Lesilor rLlinlej, dup, care oa
ncnii, cunosca'd legjle sonomrca, poL si le Joroseasci ln r.tcr6ul societr{ri 1J.1, atimali c, acea3lt lezii nu poaLe li exiinse ,supra cclorlalte lornaliuni socialc, c, ea este lalabili nuftai ln s0 cialisn $i conunisd,.A camctetul sPo.ian al proccsdor esnoftl.e de Pildr,
in
duclie, care se d.zvollas.ri senul olandunil leudah. Burghezia a Itcul acBt luc!! nu ln vhlutea caDacillililor ei deoscb,te, ci pontuc: er e lost vltal in. teresala in aceasLa. Feldalii inpohi. vea! acestui lnou nu ln lidulea calacGrului lor obruz, ci pcnituc, ci au losl vilal irtepsrli h a lrnDiedi.a ie.lizarer
s
Acclar lucru trebue spus Si desprc
d
smietilii Posibi
roltrlia sooalisl, din larr noastri, cl3.
A.easta nu este cxacl In ePocarevoLu liei buryheze de pildi, ln Franta, bu. lolosit tnpotriva leadalisnN ghezla lui cunoscula lege a concordanlei obli satorii a ftlaliilor dcProduclie cucaracterul ro4elor de prcduc1is, a rrsturnal relatiile de pmductie Ierdale, a creat re' latii do pioduqie noi, burghde, qi a cut ca {es1e rel.tii de produclie sc cd-
carrclcrul ro4elor de prod!4ie, a ris, rurnar reLnliile d! produqie bllgheze, a deal relrlii de produqic noi, :ocialist., !i a Iiicui .. ele sl corcspud, carac. kn'lui lo{.1or de produclie. Ea a pu l!1 si laci acBt ltrcru nu in v;l ca cntdciLiililor ei deoseblte, ci penltucli 3 Irsl vikl interesati ln ac@sta. Burgh.. zir. care din fo{5 ,nainlali,.um tlsese
in capitalisE,
n! di
liiatea sa loloseascd bgne eonodice
,
li
sa nunciloare a Iolosit legea concordrnleiobligatoliia relaliiLor de produclie c0
er in zorile E$luticiIurch!re, av!:ese timo sli se ir.nsior e inlr'o torli con Lft;evoLdionarii, cr opN in to,ie clri cl' i t!;lu rai i sa uu!. nu Ln c'tr I I I u'
'i r".Li''
,!"1"; i p--*1"',-* ,:, - mrc,, *,*, , i .:r r Jon vLlil ftlrcn i .r t lege s: ntr iic tra,iust
er\L:i
h vkl,
c.onon'icc, a so.ictiiljl inlcrlsul lcsilor ccon. nu nuinxr rLla xi. Loc n,tro riiiiufti sru .llc in ln so.iriism rl conuDkd, .lJr ii 1. Folosircr
Pr.r.llDr
:.e
2. Folo! rcr le(jor ccononi$ :rr in lotd!:lna ti po$ ioi, ln s*ietrtctr irr
pln,n(
L
-t . Jrrl tolos n L.'-Llor Pcoromt! in n i;;ul $cnr,l i jjiid lntolde'una ri
tGk
Lit
leh pL.
dJ\: le
d.
nh'r, n I'mP te d3 lil \e oP f rcnul 'l n:
.n3r
..i lnlre t)rolet3riat, pe de slte cl:se. ti sloriei .u sivartir rreodat, revoLrlji ir) relsliih de pro.lu4le, pc de alti fano. .onni in lirirLci inlcrcscLc dc cl,si rlc 0rolelari.tuLui se conlotcsc cu nrtu.so. le Dnjorii:lii z.lrob lor.e r so.ietalli, (e. o,rccc mvoLutir 0.orerari:rrlu|n$3m ni nu nimicirm .ul:'rci s:u iDr nE de extlox(.re, ri ninicnca'liFi o,icirci cxplmia.i, h innp ce revorlliite 3t1or c1,se nimicind numzio fo.m; de ex]rlor lare satr.L{r, se hirsincau la crdtul inteFseior lor tDgust. de c.si, cfe erar ii conr.adntie cu inrereih mjoriL:itii De.seDkei
o prde,
socieirlij.
In ,,Ohserv.lii s. vorbcrtc de s!L) sr,:rlL .Le drsd :l roros rii resiLor e.o. nomi.c in intcr.sul soci.til i. A.o1o s. sDune., ..s]jre deos.bjt d! lcgi]e tiiii. ielor rilurii. (trde de{ofdire..ti ,fii crrer unct hg r. s! dsi;torrii nai dult san n:i rulin n.l.d, in domcn,ul e.ononic dcscopdire. si aplicarea un.i
legi noi, care .Linse inkresclc lo(elor so.hlitii. atkte pc c.1e d. dhparjtie, ln' trmrini ce. mai lutemici inPolriv;t Dar d v nati din parltu acestor
'o4c
!. arinnli ci
deplina concordanli r rel.liilor dc produclic cu c,mctd!l tol lelor dc producli. poate Ii alinst lumti in socialisnr si cdmunhm, pe cand in condiliile at{or torn4nLni nu poxte li alinsi d!cit o concord.nF incomplecti Accasl. nu eslc exaci. ln epocr de !iupt revoluli' Liurgh!zi, cerd burghe zia r nimicil relaliile de ploductie leu_ &re ti a shbilil reLrlii de produclie burgh.ze, 3u lon incontestrbil perjo'de crrd rclrliiLe de ploduclie burghezc eta! 1n concordanli deplin, cu carrder!L lo. lelor de ploductie. In .au conLr.i caDila_ lisnll nu 3r Ii pulu! si se detlolte cu repeziciunea c! care sa dezvollai duPA D
M.i iepaild. Nru hebft lflleGse
ln
sefls 3hsol!t cuvintele ,,concordznli de' pllni . Nu hlbuc si le ini.lcscm in ser
s,l ci ln so.ialisd n3r exht. rlcio It d6n e ln lrnii a relrliilor de Produclie de cresl{.a lorlclor de Protluciie.
Fo{ele d. productir sunt lorlslecele mai 'rii moLile ri m:i revolulionnre ale prod!c 1:ei. Elr ncre in.onlcsiabll lnsini.a re' laiiilor de produdh Fi in smizlisn Nu_
mri d!0i un ,mnit li'np iclnlilL-" dt: prodtrclie sc tr.nsto'm; Potririi c! ca racte'ui torlelor de Produclh Cum lrebue tn ,cesi caz s: ,'nielegen .!viiiele ,,.oncordanli deplinS ' ? Trcbrc sil le I'lclegem in scnsul ci ln soci.lsm lucruile nu ajung dd obicei rinii la rn contlict tnlre rcl.ilile de Producih ti to! hle de prodrdh, .i socieixk. i'€ posi' bilitcic: si intenini l. thnp pcnlru a hce ca relsliilc de produclic c. riintn in umi si lic ji con.ordanlii cu canr 1erul loielor de fmd!.lie. so.ictated so cialhlt are Dosibilikt.a sn Ii.i sc$l
lu
f.nlruc,iln silnuleirr existi d.. pc sc cale dc drp3rlih, .r.e ar puten si orsiniz.zc o impolivi,c. Dcsislr, ri ln loci.liri vor crish Ioi. inc c, crr. rinin rr uni. .are Dr lrlel.g ncccsj. illea nor sd,in,bji tn rclalije de ]rro ritrclle, dar, desjgu., nu va ii sreu si k inlrr'gcD tiri a d(e lucntrile pini li tr.
Dir raironrnoDtei. d.r, rcrrLli ct .onsidrrli drepl nrrr: mjromet. de |rodu.1ie Ji. in rrimuL rilrd, un.ltele de pro'lL.lie fit i(rte ii iihqtrirdlilc noa-
pltem
orc considem mijloaeLe de Drod!rrie in orand(t.r no:slr: so.ialis ii d..il Dsrta ? DuCi m:ne, iicmerln. l',la.fs .sic ur p.odtrs il l)roductic, crrc sc !ind. orhirui .uDDirriror: 13 riiz.ic. di.Ui 0oscsotul de nrri, i:i ph e dreirld de troprielnle aslan ei,
t
i.r cunriirilortrl
devind prolt:.1arrl nr,Iii, ti porte si o ror;.di, *i o hoie' d,czc, sru so Lrse sii priieers.r. ,{rij' loa.ele dc ljoln.ti. se ntadrcari osc in ..crn; deiin lit? Est! Limpede ci nu dc Pro' se insdr:7:1. In(ii, 'rijlor.eie oriciilUi.umpijr;ito' drdie Du sc,,viiri !Le nu sc..rrind nici ni.xr.oLhozu'iior, ce sc R|r tzlurL n!nr Je rJtrc n t inLrcpr ni! lor lt Tn J di hr r;nd stiipAnll mijLorclor dc lroduclie slr ltrl jrredtnd(-Le cuiirci sru cnbilL:n tleoriid{i m 0ic.dc .iittrli de Puiin ,l,rp !L r! |turrcirrt iuriJ mjlo{. or o n'DJrlh. c. Lr nPolrir; i pitrcrzJ n lntr!* me ln d! ro !J rind. dircclorii dc inltepinders, care au ci' pJlrr d n r' rlcr nrr 'ii m Lor.e ! Lle
ptuLl'!tr
i i!nr 'inuds rrDlic'
ai acestora, .i. d mpolri\':, sunl.on ai s{at! ui so' rihrli .a ifrDuh.nicilijjloacelor d! pro' p.ntru f.Losiru rnlh
i.ri
duclie cortorm phntrlui d.t do s1at. Precum :c vedc, ni loa.clc de Prod!c'
lie in orrn.lukea noastri nu pol ti inca. d.,ie ,n iiciun dro nr cateeoria mirt!Dc.e 3irn.i sc vorbe$e de v?toarea mij ofcd.r d. froducth, d.spic pretll l.r de cost, desDre iiclul lor e1c.?
Inr;i, r.eida csre necesrr pcii,u .at. dnaic, ponlru soco{cli, penlr0 st.bitirea reni.bilitilii $i Dierddilor lntreprjnderi lor, penrrr vcificaroa ri conkotut intreprinderilor. Dar accsst, nu csre decil lslrra fornrlr, clesliurii, ln .l doile: rlDd. sr r!nrru ca. i' i'rt{enrt comc4utLieil.rior, si se rertiz.zcv:nrarei mijto,ce. lor de produ.lh .iGc strle slrinrc. Aci, l,r domerftl conerl! tri exterior, dir nunai in n ?st d.,,rntr nijroaccrc noastm do trodkiic srnl tnh.adevii nirlfi ri se vend hh:devir (Iir; shillmele). FcTulli in fcnrl 3Fst. c; in doaFnirl condl ui ertorioi nijlo.cete do prodlr.
ih fsb.icrh in inklprindc l! noaslh pisirlazi proprie(.ha d. m;rlfi ,l:i{ in Io.d. .rl ti ronrri. p€ .i d ln domcniul
circll4hi {oromice din interiorul liirii mijlorcclc d! prodLl{1ic iri pierd profrie. l?tea d. niiririi. inltle.z;i de i fi niF Id si ies il ,l, stmi de rllure a legii valorii, 0:str;ndu si nrmai iive' lirrl extcrior de mirtli (caktrlarc. P.in ce se explhl rccst spmific? Cheniirica esle cii in coidlliie no3stre soci.lhle de?!oit3re. econonricli, src loc nu Irin rtlon4ij, ci prin schimbiiri LrcP iale, cind vecln,l i! sc destilnleazi plr si sinol! .onple.t. ci 4i schinLi n.1u., rckivil c! norl, menlinilndtrrt nu fr,i torn.. iir noul ntr niniccrte fur si simpl! vcdiiul. ci tilitrund! in d. ii sdrinbi n.tLrr, lu'cliih firii ..i sfire m: lom,a,, ci lolosltrd o peniD dezvdl. trr.. notrl!1. Ata stau 1!drr le nu nu mai cr mfutrrile, ci si cu hnii in .ir.
d,iali? nDan.i (on.t,ir:], rr ti ,i': cilc, rrtu, li cqiD{d ti v*liie rrf.li ! rllstmrzi lonni vechq .rr. !n. jolosili d: orrririrer
Da.i t,iriir rfu l! ,lln lxnri d. rc dd. iorDli din ,r rl J. r.d..c zl 0tu .ccl!r clrc sc d.d:\odi lx su0rai.l:i tunon.ncior, 0!te i si ,jrrg. la cor clozia jrroiili ri crhgor il. .3pilaihmr
lli riLorns valrbilc in .rononia idr. sili D:.: iF, ,bofil]io lucruI]le P.in rtuha lnil rrrljz. m, ki., c:m far o stricti d.oslb r iDl,r .onltrulrL pro. c.i lul c.of.drt ri io,m hL, inii. pro c.sele d! dtzro l r (fu sc d.sfiipar:i ln:!rir.si hn.n.nee d! s !rtili,0(. iem sr 3!1r!n r: s,!trm rorr trri! j$. ih.rlilili$trulri !r prrl(i I
alcs fftru. ii lond eLc
nor
m,i
:nfii\,r. .\1.r1. .ii, ( .il s , schimb,l lr noi lr triod
radi..l. rohnil d' icvoilc d. d.zr01!3rc alc..ono e n,Iionale saiiLhte.
I
D !. :linlii cr !$. r,Lorji rhrcil; o ,diune regulaloJc ,snpi? prelrrlLor ,,iiijMerd .\. prodrc1h" .de re DD duc ri rgftulirri ri se tiedru n3tulrl la rclui de co'ecLate, D v. :rcti ei ir rdLeie ,,nlitlo..e de prodtrclie" c rtrle riile p.inF. d. pildi L,trd'b.nLl r\ll pL! i$ aditrga l. .cesli irul, l;nr ri rlte Tmbnc
si rrlNtn tu o.i,tr(l ritrd
Ixl)
lll cij in ..r!L de r4il 'g'ictrliux pro rrtri r(e nu., ,ijlort! d. produciic".i dintlc mijloa:.:3 dc proJtr.lie, ,trterliie pride. Ntr ne prleD jud fl, ulinl.l! .,mill.ae de 0.odrclc . Crnd nDrxiSlii vorbsc dc prcdtrcl rirLoa.e ol d! fro dr.lie ei in vrdre i', pr m(! rl'd rroductia uncllclor dc prodtli., .e c.
r\\3rx d!n('n!r1!.ntiilL*cel! n'.mnicc de mun.i r ciror lotr ikl. ., Ptr{cr ti dentrmjli iclrolrlLrl ri snhnlul rru(uler il prcdlclici care fo.mcxz: ,,trlisiilu.
rile dhtinclive caraclerGticd ak unei a. numile epoci a produ.lhi soci.le". A punc pe picjor de .saljialc o prrtc dirtrc mijo.celc do Drod!ciie (m.icrillc priine)
riaillor.cle de produclie, inclusiv trnel t.lc dc p,odtclic, lmt)oirira n.Aisnului, cici frrrxJsm!l
pom.rrc der: rorut dete.njnsnl ar !net. te'r dc produclic in .onprnlie cu lort! celeLalh nijLo.ce de prodrc{ie Oricine 9tie ci nstsiile primc Ir sine .! pot s:l produci rndte de pmd!.1h, deri unel. reluri de makrii prine sul necsrre .a hs1€rial p.nliu produc(ea uncltelor de prodrclic, p! c;nd niciun tol de nirlerie prilrli nu rcale Ii Drodusi Iirt $ell! de ,t1ai det.rlc. Ene oare zcliune. legii w1.ii as!tra prc1trltri frrteriiLor prime caic se produ. tn xgric!ltri o ..lirne /egrl4?tun, ara cum rlirmrlid v,,.tova. r:lc Nolchin? Ei ar lircgulaloare dscn
h roi jocul ,,libd" a1 pi.luri. lor nildiiloi prime agricole, daci ff ar erhl3
I
,nLond la noL Lcgu cunrurenlei-< Jnrr d r produ(ie, Ll ! nir erLs € lr n ri !unu(! I in'i,\d r, dr!i lroLluqL nra' 1i Lur prft nsr I' ke!Ji: Ll! PlJn l!r deorec iot t, Jn sisleduL ccononisi noast'e ndio_ tralc, :cliun$ legii valorii asupn lrelu' luin,dteriild' prlmc agricoLe nu poate in niciun chip si lie rcg!Latoare lnui. pre_ strnt la luriLe n.teriilor priDe agricoLe noi iiie, strbilil! de pkn, ti ntr sunl Prc_ lun ,,lib{e . ln rL dur ca rJnLl P'opuF l,le prcdu/Lc d! mi en rmcrgrlolc , ! smr ibi,tc ,n mod spontsn ii de osccare olcmenle lnlimPLitosc, ci de an In sl lrciler rand, uncllcle de pro'
;]!clh, nccs,r! produ.llci de m'terii prime agricoL!, nr 0,rini1e dlr.ritcloi pcsorne sru stul,un Le sl31! ui Cd dc !d5o3nc, Li in 'ni'n -;rno t!d. din ruLul i!P! rtor 5l le'
nerlu (i lnsr!
lBez v3' rrrleLt ,ritutc 'n sus, laple iderente P'oductiei soci.lhtc.
siL,,lon
?
lor ienc rr3u:tr
de
!nur, rr sr torh neg, cll lc rtoril i!.iri!rlc fo.mare. 0rdlris!. Prio
lor rmlrriilor p, me .!rirol., c: .a esle tuul dinlr. tncrorii rorntii prclurilor Lrar u' rlit Dri dn'li nu se porlc ncgi iaptul cr .clxri ..lirre ntr ert. ri nr
Vor)ind d.srre renhbililatea e.oro. orrle s.cialsle,.d hdLl ob:ec, I i in ,,obsrvrll l. nch ta idiesa nnDr tov.rri car0 irrrni.;, intrtr.itr econo mia nornru naltoDrli trtrniiitat! nf dt nrre pmtlnjnlr nrl.cDrtnro: or mn1:b re ti adh lr, .L:ritrri Jc rccsi. i'rlfutrjndd, lxhrcnl. ri , ufor niLrcrrindri nercn htn. .. rr n'p.irnx i[ur] p,ift;filL rentaliili{;lji in cronon e In ,.obIr,'. tii se ipm! .ii rrnlrr;0(nex Lraii djn rrnctu do !derc al intFprirderitor jzo htc sBU rl ranru tor de produclG izolaLe n! rronte Ii dcloc cifCrrali cu renk,
ricinil
t
, iln:ea strp.rio.rii N .sr. nso di 'o lr.lir ro.irlinr. dflrmsrnd0{! de ci
de rrpr.trodu.lLc ti a5iguriidr'ne o ucsl€r. n.coilli r. i rronlriiej Dar, s' iisr!tll si irrccn de alcicon dlr a ci r.il.b lt:i.a diier ieLor iilrc
r.ic
lrnilnI
m!
LlcPo
!.Lcn I r!!r
,.onlii, o detlle soriQrii r\.eastx, de ,.iqir. n! .:c j!'1. 1l!0inr Li1r1.: diJc ritlor tntll)riniti t rrLntrri de pro 'c' lit tre o jmroxinji .noni iiD PunduL .t vedsc al dgroliirii llduq:.i no, nrc. Dc..e1*: tunlnbltrlo trd!. si
s. lin:i ,orr; aliiL l. Pian ncrr!3 cin$url.i, cil siir PLrnirruro frDdrdiri. ,l.cslr cnc r!n:!rli','i iciv tilii no. nre c.ono, ire in
tl4i
r.ltraLi
I
d.r
esi. clrr ctrm 1r!b!e si rntllcsem clvlnl.h d.v. Letcatoare lt .xPi{aLhr: Ntr
,,pmdu.lla
li.gitil lntr'o tomi
fom,al: . TrcbF duclie, $i
sptrs
nri li€ili,
.;
nu
loarte de-
rseDEoea pro.
oxisii ln
lu-
Esl! evideDtcl dupij ce piala mordialt sa rindaL sistsa de aplic.ie a fo4elor prrncjpalelor lari capilarnle (s u.]\, 43. glir, Franla) la resu*ele mondjale a in. ccput s: se reslrangi, c.irclenll ci.lic 3l dczvDlririi capilalhmurui, qettere. ri rstrang.F. produqiej Lrcbuc loiuti si se hcnlini. Dd oerterer prod!.liei l'r a.esle liri sc va rcaliza pe o b8?t Jn, sust,li, dcoir{e vollmul prodDctiei in acenc l;ri sc va rcshnrge.
Crjz. scncmld : shkmrlui crpilslhl Doodixl a ln.eprt in pcrio,da pritr,ul!! r:zboi nondirl, n.l al.s ca rczullri al despindcii uniunii sovietice din snlendL capilalisl. Accasi3 s ron fring etatij a dizei sencmh.ln plrioada ceid
.Jo:ldoil.rrizboinondirlainceputdes lirumrca.cki d! I dous errPe R crlc
gdLdale, mai als dtrpi F din shtcmul crtiilalst s.r detirins liirih dc de,hda lh poDulrr: diD Elropa ti Isia. Prima {iz, di,r DsiDsda rri,rrr!i rizboi moD (llnl ri cea de a dola crizi din pciol .x.el,ri de.l dDilea rizboi mondirl lrr L,u! privite nu.r size dd sinc sl:tiioam, 7olr1., n,ple un. de rtr., .i cr cr3p. dc dezvo1l,rc a ..izei g.nerale a shtcmu Esie oaie
dizr s.noal; z
rnnuimordi.l ntrfrri
o.
crpitalis,
zi poljiici
nrnsi o (ki e.ononhr? Nhi
sau
una.
ncj alts. Ea este o criz: generaLi. adh, :iolcuDrinz:torm, s skicmul!i hondial :l capitrlhmuh,i .0prinztnd aiit econo mia,
cit ri poliiir.
bazs acesici crize
Se iilaLeqe
sli
.i li
descompr.eraa
ncrctr crts.ind:i . sistenului econonic mondkl zl crpitrlhnulu. pe de o Darlc. ri puisrea econoni.i {escande s liiilor
DESPRE GRESEULE
tov. IAROSENCO L. D.
eceni, tov.
IsroFnco
r i
mis
qemb.ilor Bko!1ui Poliii. al C.C. aL P.C. (b) a1 UR.S.S. o sdisoare, dalati 20 M,nk 3 ci cu lrivire la o sdie de lirobhm! .cononice care {ar dezbiiut ln .adn clnoscuiei discllii din Noembrje. ssi soalea conline o 0lengere 3 artortrlui ei !u 0rivire Is laptul .i ln pi.cjpalele do
lie, ca Si in ,,Obsenrliile" tovnrijtului Stalin, ,,n! sia s;isit niciun lel de oelin
dne 0urcttrl de redere' al to! laioictco. s..korr.a conli're deasemenea o
Irro$nco ca si i se o ,,Econonic po lilicii. socialhmllli'ln de.u.s do !t in si( rn ,n ti jumiitate, dandtr.i.se rn &est $op do!, sjutoai! Crcd ci lor trbli ex.ninate in lond rL:il plingerea tov. Jaro$nco, cii $i proJruncE
, iov
punili si 3h:iuissci
Vom lnccpe.! plangerez Ata d:r, in .e consia ,,Putc!tr| dc ve' dc'c' .l iov. Isro$nco c.re ntr tia gn sit niciu rel de oslindire ln dodlderte
PRIN''PALA CRE9ALA A 6T.
aci ar L sii .arr.ieizlitr' in dori crvlile punclul dc vcder. al Lov. lsrorcn.o, ar hebli llr
slJlm .ll cslc un Prnct dc ienlrxi.l, prn !r .r' rrolunJ PrimiFls grcrtii .onsu in ac€a ci cl
sc dc|iiser?rl d. D'rxcm in problema rol!Lri fo4elor de orodoclle ri 3l rclaliilor de prcd(clic in dczrolrsrer socielilli, eragercazli ren. miistri:l rollL jo4elor de Lrmdkin. n
torcazii 1ol p.stc n:suri rolul reletiilor de produclie 5i termin:i pan a declarg ci in soci,rkn reL.1iile de p'odu(ic sot o parle e lo4elor de lrod!4ie. To!. Iaroi.nm csle de Bcord sii redr nor{i un o.iccnrc rol :1 mlrlijLor de produclie Jn condjtiilc,,contradicliLor de das, anlasonnre , nrtrucilr rici re L:1iie de produclic,,sunt in conlrrdicli. co d!,voLlxrea rorlclor prodtrclie", Acerl rcr rnrtreaz:i if,si la un rcl negaiiv, h rclul de ra.lor care fran.az; dezvoLrfea d! oroduclie, carc incituterrii drzvoltae 'orl.lor lo.. Alte runqi rlLnclli pozilin ,h ichlirLor dc prcdtrc. 1ie, 1ov. Iarorcn.o r! lede,
eL
d!
orirdu .ea socia.
lisli, trnie ntr mri cxnli ,,coitradicl ide dasi rrrrcon ne" si rnds rclaliile d. frodrlic,,nuDDisunt,nconlr.dicliecu dsvoltdc, rortclor de rrod!4ie' tov. Lrorer.o .onrider: c, ahi orlce rol dc sin. sril:ror iL rcLilijlor de produclie dhprrc, Fl4iile de frod!(h tnclteze
de s mai Ii !n h.lor s{ios dc dezvol t e ti srnl inghillie de crhc to*ele de orcduclie, ar3 cum cne ingriilili rartca de citre Irimc. In socirlisn,rclallile de produqie djntre oameni, spute tov. Iarorcnco, lac ta.te din ory.nDdea lor lelor de froduclie ca nij 0., .a noment rl aceshi oryaniziri' (vei $ris@re3 tov. Isrotcnco ciitre Bircll PoLltic ,L
c.c,).
Carc esLe, a$ dar, in ..61 crz, prin' cipsla sarclni, a Econdmhi polilicc a so
cislisnuluj? Tor. IaroF co risplndcl ,Dea.eea, Drincipala prcblcmi a Eco'o
,riei polilice r socialismul!i .onsii rtr in a strdia relrliilc de |)rodtrclic dint'e osmcni in socielat.a socislisli, ., rn x claL,ora ridlzvolia leoria tiiiilifici a or
ro4elor de producle in produtr l. sociall leorir pLndiUclirii dlzrolti rii sonodiei nalionale' (vczi d1v:r'ta rea 1ov. Iarorenco 1a plcnrra ii!.trtki). prin €ce3na s! li explici. propriu zh,
$nizirii
faptllci lov. Ialosenco nu se tnterese€. zi de ,seh.nea p.obkne cconomice ste orandtrhii so.iathk ca exislerla unor lonc dif.rile e DrcpIiel3re tn e.ono nia no6tri, .irctrLali. nirluritd. tegea vrloril elc, socotindu.le probl.me se o'ndare care n! l:c dectt sii proroac. disculii yoksti.e. lll dclari de !.drellul cij in
i
politic, a socia, lhmuh ,,dhculiile u trrivirc la rolnt mek srr iLteia diniro.siegoriile econodi.i politice a socialhnutui vato.tu, rmrlij bani, crdil si atLeic , dis.ulil .,re l. noi cap:tt .des.ori nn carrcter scolssrh n,nl ,l/,"ire P'ii i.lioia menrc s:niro& .r pririm t3 orgrniz!. sg l-conomie
ro. nlioinli
, tollror dt produqie
nr
pn u4ir socj:l:, li lundrncntarer $ijnlifhr I aGrci orglDtziirr. (vczi
.rviilLl,rci tof laroinco l3 s€cljq ple. Prjn rrnare o e.onoDie oolilic, j;rii -lov. larosen.o rtuic c: este tr t (lerl
\ .p,nd !funlto orgJntrsrcDLn nrJ a ronclor de prodKle ptnlru cl
h..4ca dele socislcm la comunhm st
+ lacd lir, diUcu!tili deoscbite El con \ld.rii ci rcen ntru eslc aDsollt slli Lnl prnl.,' tr{.rtr Lr lomunsn F
[(]rE
dP
r drcpltl
oriA !!l) uPl l.nlr' ^rsLrurrerp.'nrnL i,1,1 o lnbre 5! Fdulc rJ Lupi:
rn.
L
o rodPlor d! rtudK in pridrlii i;11!n,ld Lc s tolos rci Lor sociali (vezi cNliniara la Plcn.rl disculisi). Tov. tarotenco proclan, In i,ni rdle'nn .ii ...omunismuL inseron; rea nai ln311, orssniram rtiintificaalor lelor dc lroduclis h Prod!.ilr saci.li' Rczrltii deci ri escnl. .rind0irii cno
ru,L:
Jnuniste
orsrntrr
\o.cdr.. l.,,orgrnizdea li'
nrli
3 iDrlelor dc Ptuduclie-. Dln lD.1e r.csle. lov l.rosnco lr3Ee
.oncluzir .i] m 1o.le exist' D silsur; !.onomic riolitidi fenh( toalc lormrFr irb so.iih. cii lrlbre sa erid! doli
econoqij polilicc: una
pentru rorm+
ti(nile so.iale pFso.hlkle, a1 ciror
obiecl este siudierea mlalijlor de pro. drctie dlntie oamni, ri r1t3 Denlru orindutea so.iatisti xt ciiici obiect tre. hue
sii Ijc
ntr ;l0di!rm retaliiror de r retrliitor e.onomicei cl
producliej idicr
i
ruljo.
de vederc
al iov.
nldjere3 trotlcnctor organizi ni e a lo4elor dc produ4ie. Acesla este
plnctll
Ce se port. spune desprc ,cest pun.t
ln printrt rend, e*e .Mcr .: rotul "u rn isloia so.h relaliilor de t}odlctie lilii s timiru,ti t. rolui de hinj carc
in.:iu$azi dlzvoltarea lo4elor
de pro
c;od nr \iiiro resc desprero lul d. Iranffe al rclattilor de prcdu.lk, ci ru in v.dere n! oi.! retslii de pro du(h, ci nun3i retaliilc de rroduclie vechi, .!re nu m3i coresplnd dezvottrri ro4elor de plodrclie qi, prin trrrr., rrli nerzii dezrollsrca lor. D3r, in .l,ri de ductje.
rel,tiile de oroductic ledri eiistt, duoi m se rlle, mlalii de prodnctie noi, carc irtr loN,l celorrechi. se poale spue o3rt ri rol;l noiLoi Ehtii dc produclie sc re'
,Itr.e !a roLul dc hini a lo4eior de Dro .lu4ie? Nu, nu se poale sPunc DinDo llivr, noih rlalii de produclie s!nt 3.!r n4ii t/tn.,pdl, ti hDtirilod. Mre pro tri! /is dcternini d.zvoliarea mai d. os'lc o deTroll,F p!hrni.: a lor lrlDr de troduclie ti r:r: dc .are lortclc ie produ.lic sunt condsnn.le la l6n.e rke, fr esie crzul anizi I'n lidle a
n!
porte n.sa
!ria$
dszvol' 1r'e r torlelor de prcdtlie,le industriei roastre sovietice in dec!xul cincinal€lor. Dar ace.ni dczroltare nu ar Ii .ru1 1oc dacii noi nn am ti tnlocuit in octombrie l9l7 Elatiile de pmduclie vechi, crPi ialiste,.u reralii dc produclie noi, so.ia lhte. Fiir, sclzsti revolulie in relatiile dc prodtrclie cconomice din lxra nosstre, to4ele de productie ar Ii lilnszil 1a noi
Nlneni
r$ cln
liincezesc astiTl
lo
li'ih
capl
Njmeni nu poa(c ncsa dezvolGrea colosal; a Ioielo. de producile in agiicnl lua noasLrii ln ullnnil 20-25 ani. Ds. rcerslii dezvoLtare nu a! fiarui l@ d'.i ooi ntr Le30
]nh
a
lilnlo.tril in Deiiorda
dc
drpt
rcchilc rclatii dc producltu c.piir. la kr, rclalii de prodklie noj,
roledirhte Fiiri ..eastt rerolrlle rn productie, ro4e!e de produtlie din asri .ullura noastre 3r lancezi, rrs .Lm liln cczcsc astizi in lirilc ca0ilalinr Deriglr, noiLe relalii dc productie nu poi rlin:ne I nu r;inin ves'ric nDi, ck incqr s, sc invedr€s.ij ti vin ii contrl
diclic
dsvorrsrer .ontirlii I ro(crDr produciie, de d. ln.er s: n! nai aiLi roltrl de nbior principil ?l Io4elor dc produdie ri se lransforn: intfo rrint : 1or. Altrnc, in ldrl aceslor Elatji dc produclje,.:re s,u lreechii, apar ftla1n dc productjc noi rl .iiror rol conrt nl
x Ij priflclFhl nolor .l dezvoliiiii n3 lcp.rle s lo4elor de Produdie. Acesi .a!r.ier speciii. :l d.zvoltiil de prcdrclie dels rollLde l.tni 'clrtiiLor r to(elor de producli. l3 rolll de nolor 0rincipal al nestrlui lor inainh ri dcl. rohl demoior principal . rolul de fi:iDli i Iortelor dc prodlctie, esie uml dintr. .lencnlolc princifale el. dirLeclici Dr trrD rL .di" l.ri,Lis1. darxhte ,'le nra'risnnrhi. in ictrnr loti lncep:lo.ii ^crst lced !u.lu n il \lie
rn al doilo. rird nr este cLd .l de sine slit;lor rl rel:tiilor d. Pr! dr.lh, adici :l rcL.1iilor cconomice, di. ltr in socialh lii relr{iilr deproduclic rolul
{nt
inghilile dc rortd. dc producli., cil in sociilisn pr.dn.lix soclrii se rednc! l. organizx.cr iorlelor de prodrclic. Mar risnul consideri produdk socirlij cr !n tol intrcs. c.re .re do!: lat!.i nrins lc sate inire ele: ro4clc dc fiodu.tie r1! socieliilii (rapo 0rilc socettlij la1, d.
Idlelc nalurii,l'r luptl c! care er obtjne b!nurile mahri:h ne.esre), ri rclalii1e de prodr.lie (rclatiile dinhe orneni in l,rDces!l de odr.lic). Accstca,!nt dou,
laLfl djferiie
froirdiei socizk, deti legrte inhc rlc. si toc mi perLrrcij .lc slnt L,tlri dijeite alc prcdrlieisocirG, ci. se pol inftlenta reciprD.. A:t.nr. cii rd: djnhe a.este 1e ilri p6ic Ilrrghilltlj decealalti rilr:ns. Iolnaii inh'o prrle cofrponenli a ei, nr sernni . fij.ijlli in mod roa.le sdios 3e
nlrl iis.psrr6il
drciia! (vezi (. Marx ri F. Engels, vol Prin
lrdarc, Iroducli:
sochlil
are
.lotri ituri, .rrc. dcai inscparabil kgate nnr de ceilsltlj, ielledi lotlsi dor: si llri dr rclalii dilerite: reforlldle o+
rrnilor ,rlii de nztr: (fo4ele de pro du.1h) ri rerrtiire dtnlre ormerj in prcccsul d! prodlqie (.el.l ile de 0foduc. lle). Nrdri cxin.nk ambclor l,tri sle producfiei ne dlj trod!4ir sD.i.ld, indi-
terenl daci esle vorb: de o,:nduter so. alhlii s.r dealtc Iomaliunisociele. Tov. Isrosen.o. de blnii se.mi, i! e ,_n tolrl de acord cu arx. EI consideli .! a.eanij te2i a hri Mrrx no .st? apli .3bili l: o.rn.rtrir!i soci.listii. Tocm.l dctrceez redu.e el problena Economiei c
,I" producth oamenii n! acliDncazi n!n.i asuprr natu.il. .i rclionca,i ii
!ail aslpra :llora. Ei nu tro.llc decAl intr'ln f.l 3nrmil il IEcAnd inlr. .i rhjriLi de activit:ti. PonhD a produ.c, ei i,trti ln anunite Lesituri tt relalji int.e ei, ri n!n.i in c:drol ace slor lcsituri ti relatii Eoci.le are 1oc ac. tiune Lor asupra mturii, sre o. p!0. cooperiind
poliii.e a sochlhnul!i La si(ina orya niztii Dlionale . ro(elor de produciie, liarid la o pa e relaliile de oroduciid, P.Mn.
ur,.dilna rv.!. @4 4.
cconomice,
ti
n,oind d! clc forlele
de
lJrin trrnrir, in loclL unei riconomii poLiLice rnarxht..la lov. t:rctdco rezul. Lii cev! in gcnul ,Siiinlei organi,aio' ri.e s.nuale , lui Bogd,nov. Asrlel. Luind idee: jrsii ci lo4eh dr tlod!.jk sunt lo4cle.eh mdi mobile ti n3j mvolulioiare rle J,rod!.1hi, tov. hroFnco dftd ncornii idee pani la absurd. 0tri l3 nc$rca roluLri rclatiilor de Drodu4h ccDnomicc id socialisn. irr in locll unei prodrlt so.irle pline de riati, la eL rparc Lehnologi. unilst{31: { sremi.: a prodLtrlh' ava id sd .l ,.lennicii socialDrsannalorice bulr.rl ,,lnprDdLrlia socizh a rie1i,lor {adidi in orod0qia bui!rilor nal irlenecsare prntru vi.ta oaneniLor /. sr), oan* n i iitri in relatii deienjnab, ne.esaie, independeri! de lointa lo., in ielalii de p!odrclie care .oresptrnd unei anumilc
-
IF
tFplc d! dlzvoLtarc r ioirlor lor n'r hirle dc prodr4h, rol3lihl.: accnor reltriii d. p.oduclic conniiuc slrudra
.conomic, a loceijlij baza rerLi |)ecrm s! ridlc, o rrrinsirucLurii jtrrldh]j ti iro. 1iii.,i ti crmir ii comsDund ai!mltc lor
m. d! conrtiinlt so.i.li' (vui prirlr la ..rter .,conlribrlii 1. (itic. e.ouo,\ceasia inrea'nia
tr
tilcrrN ronnalirr
ic seiali, hrlL:iv :c.irlrlu so.i:Llsii,
n.c o bazij econoNi.ii proprh alrrir,tii d n iolaljial$ rtlalijLor de producle d n
lre ornkni so prnc inirehrca: cnm nau lu(nrilc lr lov. hr.nnco c! h3z. r.onomici a or;ndnki drft se nie, 1o!. IrroFn.o a $i lichldal Fklile di 0rodr4ie if so.irlisn\.. do miu :i nrLr uu imi ctrlir d! sinc st;i5tor, iRl!llird ntrllnL rd! i riinas in ele in orFn-rr., to4llor de pro duqie s. ptroe intrebdt. : orrindlirea
socialhl; arc
ea oare b:za s? econo,ni.t
0roDrie? Erle.vident.ii, inku.ii in so ci.rkn rehliilede prodtrclecr ro4lr mxi n'ult sntr ori ,utin de sinc n:itloarc 3u dh0itul, orjndui.: socialhli rl-
mine tid b,za sa crDnonrhr. Prin !rn,.e. o a',dulrei socialisi, tdd o brzi econo'nic: pr.prie. se ajunse ari f!l 1a o hlorie dcsiul dc noslim:... Esic posibili orre, in ecnetu1, o orin. dlirc sociali liri o bizt econonici prd. prie? Tov. Iaro$0.o consireri de b(oi seami e posibili. Ei, dar marrhnr' conside,i .: 3s.m.ncr o.;,duiri so.ialc
.i
Ir
slrirsit, esle ircxrct ci comnnsm l rnse,mn, orsanizarea niion.li a ro(e1or de p,ocD.1k. c, es€nl, or:ro.i3ir:i c.. munistc sc rcduce la or$nh:E. Eiio. nali a ro{e1or de pmduclie,.a e,isjuns 3 orcani,. rational lortele dc prDduciie penh! a tree la con0nGm ilri dificll tlli deosebik,In liteml!!a no.slr! disti
o alUl detlnilic o allii tornllij , .od!. nhmulL,i, ri rntrne rormtrls'1ui Lenin ,.Com!nisn!l.slo Ptrtcra SovieUci Dlus
eleciriih:pa inlregii liri . De brii scani lorarrsrlli Isrotenco nr i fkce formul: lri Lenin ti o inlocretic .u o sa, de rabi.4ic troPrie: ,,comu' smul cslc ce. mi inalti orga nzrrc stiinliihii r rorFlor de produ4ie
tomtrlii
.
In pr mdl r:ind, ni'nfl'i ntr $ic cc re. prezint, acerslii ,.ex org, 'naiinallij" r ior intiricr" sr..i.liofrllr" nizare,,!t lrlor de trodrdio, ciireia Ji lace ftckmi estc conlilo1ul !i confel ? Tov. larot.n.o re|ret{ de zei de ori 3c!:st, Ionrlii Ditici in cuvlin li.ile srlc l, PieDrr:, i' scctiile dh{!_ liei in sdsonrc' sa adrcs.ti nembalor Bkotrlui Fo i1,c,.trr niciioi, pin nhiun .rvini, nu ince3(i s: exPlicecun.nuitr inieLe6li,,o.saii,rlea mlioi.li' a io4elor de prodr4:e,lr csr, chipurile, 1'cbuc
s'ar reduce eseDl. orrnddii .omunis{e
ln t
doi
rr
rr
rormtrL.
rjnd, dxci c s, alcger, nni! .cL! dori to ! e. .r tlirtri s: t,lngon
'!s
sins(0 f$mrl:i r(sl,. cL.tr 7nr for rirlli r lor jxiitq,tr... rtlii nr{D.illi iitroniir nj ltrd:i dir : .nn,lul .,llii'l lc orsrnjzalofc. rjijrrrlC r lL iB.sdr Tor ilo$f.n crc.l! ci . n'jicient si org:nna.cr ntiDnrli a io4dor d. pFdrqi., pcnlr! . obtir! trD brLrlrq d! prodtr{ ti : lre.! lr .onrnrr r. l,d} i.tr r tre.! dclx torm la:..li.r:ln . dfpi
rri:i'n
st
tdrn,h .,iec:i 3 drpii ,lroile {rlr" t..)ni .nr o n'rm so[" s.e dsyiltr. . lolab roir1. Ps$c a lt mnnca
Ln
qilor d.zlilL:iri .r!iorr.!: soc nisnuItri. Toy. l.bvn.o ntzint; p.en:irn|lu,
copih,6r .le siDplf, ron iliiLe 1r...rii del, ntitLirm l. onrn!n. Tov. Lro rcn.o or dPLelc rii nu :. rod. oirlin. nhi h.l.ugtrl dc prortrse.rre s;i roat:i ,coD.ritorte nerole so.e$lji, nici t!ec(& la torntrle ,,tie.iluia dtrri' ieroil!
l.fle c.onomicc sunl n ProPri.lrGa roLhoznicli dl *rtrp. ctrc!],li, f,'rrrurilor cL. rov Il rojer.o nu inleleg! cii iirjnic de . trce Lr fo.flul? ,tieci ir dup: nevoile srh'
\.1c , liisrnd in !iso3m
lr.bn. sii )rrcnrsen un sn de el,1e dc rc!drc..e lcoiomi.:i tic!Llur31; I soci! trlii, inc rsrlLllrora nuncr se lrxns romr in dhii socieLlilij dinlrh'r sinPlu Dijl€ de s'sliner r riEilil p.ntr rlcs si1.te vit31ii. iI P.oPri.trici soc sli nr brzr de n.clLnLlt t nnrnqibili Mi
r rirs,iii o
trcr!& mrL:i n lrcLu! sr ronr!triln rrr dedarrliri Li r$Lixll ccl lulin hei condil i prclntl PeniD
L [rel,!. n I inL i!mei',i. nr n,iiica .or$nt..e nlio nrli r f.(clor do rrodrcli!, .i creitcftr noincelrli a nrlr.{ii lirodtlii socinle ti !tr r(rdefr trr\ n aPrc r1. m jro&
€r;r dere
rodrLi. L,ascr tr Prcti pr;d0dhi frijlorcelor d. p'odu'-
dc
.
fie este necesrii nu nunai Ij:ndci ea lrebu! s, i!{ure ul'llrca !tdL , D.oD. i o, inLftp'rn er..:r I r nrrenrLnd!;ioi rur ror lplor rfte omu .LI. r.onomnr .rllonak, ci $i ponlrrcj ririi .r, rn gd. nsc n! cne los b k duT. hrp lc. 2 Tmb!^, rt dorl.r rdnd, cr prin lrcler LKptu 'n F, injdr urh n nrd rv:n tajos penlru .o]]rozlri $i. prin urd:E,
u e t.
rd cali h n vet! prb inlrceut! poror ir . Klkt,r nrie'Jli ro rro.r
m:rfurilo. sii
cei l.efhicj
Uc
cu
inlomiri, tot Drin tre,
scleD!
schtnLjutrj de
trodrs., pentr! .; trtcre' .eitrati sau vretrn all.entru s6k c!prinh rorr hLer produ* or pr.d(1. so iJh in in {cu 5Jc dat i. Tov. liroFr.o sre*lte :fhmind ci ln socjarisn nar exsrr nicio contEdiclje Irhe relatlile d? productie ti to4c e de prcdlclie te sociel:tji. Desis!r, adu.kte noashe lelalii de produclie k( pi. pc-
rioadr in care ek, coresli!nzand pe de I ii trc$e.ii lo4clo. d! orodrclie, lc m r.. lnrde cu Pari d. 7 portc. ar Ii ins; nejln s: ne ntrLlumim .u aceaste Ji s, crede ct nu ukii niclun icl de conrradi.ll inlre ro(ele roslre de pro. dL.li! ri .cl4ilo norsire de rrcdu.1lc. Conrr.diclii, lir; iidoir i .xisti tl vot .iiila, iniru.rlt deTvo hre. relslillor de pDdNlic dmtu i' umi ri va rnnane tn uhii fal; de d.zvoltfea lo4cLor de 0rodu4ie. c,lnd tolit.r org.netor con, ducitoa.c cslc iusli, accic conlftdictii ntr se pol trinsfonnn in nnl.gonhn ti Luc r Le pol altrnge Ln contlict 'u 'cili prodf.lic intrc rcL:1iilc d! ri tonele de frodriG ale so.:eli!ii. altlelrcr sla lu. rtrrile dsci loin dn.e o foLllicii gretili. de lclul cdci pc care o .ccon,aod: 1ov. larosenco. Ii a.ed .a, .onrlichL v. ll irev l3lrjl, iar reL,tiie nmslre de prc ducli! sc pol transformr lntr'o toa c serlor$ nrn:i a dezvoltirii conlime a
Ddac*a s,rcina organelo! conducitoarc esie dc a sezisa la iinp conhadic_ liilecrrc sc d.zlolui ei dc a lra din linp hdslri penhu inving ea lor Pin rdsD' l0rea rcialiildr de frodrclic La.re erda lo4elor de Drodu.tG. Aceasla se refdl, in prinu rdnd, h teromcnc sonon r c, propncldir, o I'ozn.ane CrtrP cri culJ{'d nrrrtrr lor D€sig!r rn momenl!I de lald. aceste Ienomene sht Iolosile de noi cu sncces pentru dezvoitarea econo' niei socislisie ri ele sunt de u indhc!_ labil lolos Ddriru societalea nosstri Frd indoiali ci cl. vor adnce lolos ti in liitorul spropiiL. ,4r ti insi o orbim de ncicnat sii nu tden ci, lotodaii, aceste lercmene incef drir. de pe acu sii frineze prtenricr dezvoltare a to4e lor no.stre de produclle, deo3icce ele .reeazd obsiacole ln cdlca .uPrinderil depiine a inlregii econonii nallonalc, in spscial a ag!cult$ii, de citre planilica_
stal Nu lftape ndliali ce c! cit kece tint)ul, cu alet acene lenodene
rea de
!,
vor hin. nai mult crcrierea continui a ro4elor de pbdrclie dln lata nffshi P.in umare, sarcin, consti in a lichida nceste conlrsdicliiprin transrornar.a lreptat, r proprietijlli colhoznice in pro_ orleiate a lntregului popor Si prin intmdrceree schimbnhli de.frodlse _ neassmenea heplal ln locul cncullliei
lreihi rind, sii ajun' Cln h o.senen6 crcrtde a nivel!10i d,lilral al socicidlii care st aslslre t! 3. Trebuc, in al
I'ror netubrilorsocietilii
dezvolirrc. lizice qi rplinrdinilor lor llilaterali a pentru soci€tiiii c. nombrii inlekctua!e, si aib, posibililster dc a ciPita o c(l' rtri ind.stul6 ioa re ca si devini nililanli x.iivi si dezvoltirii socidle, Dentm ., ei si aibi Dosibilitale. s!'rl aleagii libcr proteslunea ri sii nu lie lintuili pe loar, ria!a, in vnluler diviriunii existette a mnncii, de o sinsri ploresiune oarfrare Ce se cdc pentff ace$la? ]t Ii sresit si se creada ci se poai.
rl:i
soioasi
ctlcre a ni. lclulri clllrtrt al nembriLor socht4ii, Iiir:i shinbiiri saioase ]n situ,lis !clnali a nuncii. lr.nlru :ccas{a lrcbue, inainie do loate, si se reducii ziu. de. nunci cel pulh peri k 6. iarcf)oi ri pane I: 5 ore. ,\ceastr esle ncccsar penttu .a ncmbrii socictilii si dGptrni dr d6tul limp liber, ne.esr penttu oblne iea unei culturi nullilrler!le penku acoasla lrebue. apoj, si sc inlFdlc; i.. , vitinintrl poliklrni. genehl ohlisrlor. mEnbrii societilii si aibi posibilitater si ri aleagi liL pro. lesiunea 9is;i nu lie lintuili pe ioaiii vir' la d3 osingur: pror.sjune o srrc. Fcn tru reasta heble .poi sii se imbrniti. 16{5ln mod radi.alcondiliile de lodril si si se ridhe salsriur r8r ar mun.ito tilor $i luncfion.rilor cel pulin d. do ,' oi. da.i nu mri null, atri pr n sporire: diiecii a szlz ului in bsni, ca1 si. mai ales, prin continla redrccrc sistemsti.; r prelu lo! la obietele de larg consun atinge o
de
A.*le. srnt 0rincipalcle condilii pen iru pregitncr tlecerii 1a conunhn Numai d!p, lndepljnirca rlrrl.r aces ior condit ipreliminarc,jn rnsamblul lor, sc va putea spcra ci nunca se !r lrans' loror ln ochii nenbrilor sociclillii din. tr'o porari ir ,,t)rima ncccsitrte rilali' (M.rx), ci sc v. lmnsrorma 'nunca d nlr'opovari crer ln tl:lccrt" (EDgelt. .:i prDprielrtea ob easci !a fi considc ra(ij de cii'e toli nenbrii socielitii drept baza dr re.Lint:t ti intancibili a exis' .lup: indeplnrirea l!l!'or acet tor condilii pic inin.re, in ansanblul lor, s! va pulea lre.e dela lornula so-
Nrrri
cjalcti
,.deLa
fjec'e dlti
capaciliiti,
tierirui. Jup, mrict" la fomrLa con!' nht: ,,del, llecare dupi capaciliili, tic Acesn: va Ii o trec$e radicalS dela o eo'onic. dela economiz socialismului, la o aliil e.onomie, srperioarr, h eco
Dup, cum se vede, in ceeace privegie hecerea dela socialism la coounhn lu, crnrile nu sta! cl)iar aiat de sinph .un Si ld inchipue lov. Iarorenco. A lncerc. s, rcdfti iorti acezsld pro, blemi compl€xi Si !ariat5, carc necesili seribase hansformiri eonoDlce, la ,,oF ganizared r.lionali a lo4e1o! de prodDclic , as. .un o lace Iov. Iarorenco, insero.a , tulocli narrismul prin bog.
ALTE CiBIELI ALE hY, IARO$ENCO
L Din punctu! si! de vedere gre$it iov. IaroFnco hagr { conclrzii sresite cu privlre la $racterul si obieclrl eo Td. IzroFnco neagi necesilalea unet economii politice unhe penh! Ioale loF matiunile sociale, ponjnd dela faptll cii Iieare lomaliune socizl: zre legile ej ecoronice specilice. Elnu are insi delm dreptate !ienein divergeni aci cu nar xjtli ca EDg€h, Lenin. Engrls spune c:ie(onomia polilici este
,N
,,ttiinia condiliilor !i tormelor rn.:re s & efeclu€l produclia si schimbll - dccl Si a repartiliei produsclor nr cadrul diteitekr rtietdli onenett! \,,Anti.Dnn. ring') r. P!in um.rc, economia pdlilic, slrdiazi legile de^o tii! i econom:ce nu a lnei singrc torm,liunj sociak, oricfe sr li ea, ci a dileritelor lornatilni sodalc. Cu iersla, drpa cum se rlie, ene lnlru totul de a.ord Lenin, c.re. ln obseF valiJle sale criiice ssurm ci4:i tli Buharin,,Ecdnomid peiioadcj d! lr:nzilk', a spusc, Auharir n! arc dr.ptrte alunci cand limil$z: stem de sctiune a eo. nomiei politice l, prodrclja de nirturi ti.ln prinul rend,la ce! capitalGlii, ob. seryind torodsri cr Buhsrin face aci un
tat{ de Engels . ln deplin, oncoldsntli cu aceasla este dof:nilia €conohiei politjce, dat, h 0ro ieclul nanualrlul de economie polilicr, ,,pas lnapoJ
ln care s6 spufle ci econonia politici sle *iint! c,re nudiazt ,.1egi1e prodlc. liei so.iale Si ale reDartiiiei burur:lor ns\etlzle pe difuitete ttepte de daz\ottare ole societSlii omenctii". Aceastr $i este de lnleles. In dezvol larca lor economice. dileritele lomdtlunj socialc slnl slpusc n! numai hgilor lor economicespecifhe, ci $i.c€lor lesi eco. comrnc penhu loate fornaliunile, de p:ldi, legi de t€l!l lcgii lnilriii tolfelor de productie a re. latiilor de prcdlciid in Droduclia socia. 1a lnici, de telnl legii raponlrilor din. tre{oltele de produclh qirelatiile de prc duciie in pmcsll dczvoltirii irturor loF
ri
mrtiunilor seioh. Prin urnare, lormr ljurile seiale nu sunl numli sepaEte (na de alta p n ltgile lor spEitice, cl sunt qi legdto nna de alla prin legi econonice, comune lut!!or lonnaliunilo!, Eneels avea perlett dreplale atlnci ,,Pentru a lace o crttict @mplectl a
n! aa suficienlt cunoa erea lormei capitaliste de pro. ducliq s.himb ti repartilie. Mai tr* bria! cerciate ri coop3rate, cel putin ln linii gsndale, si lonele care du precedato s.! care nai exisli in acelas tinp cuea in tirile naipuiin dezvottah' eononhi blrsheze
Este evidenl
c, ahi, in a&rsG
ches-
tiune, tov. Iaro*nco se face ecoul lui
l,(li depalte. Tov. Iaro$enco afirm, ci in a s. ,,E6nomie poliiici a socialisnu, lui ' .,cateAori:ld ccononici roritice valoarcz, marr,, banii. sedilul eic. sunr
lilodrr?a prinralionsmente sinitoase despre orsanizarea ral:onale a lorlclor de prcduclie ln producii. sociali , ci, prin umare, obicclrl a.?sr"i economii po litice ll constilue d! rolaliile de produciie a1c sociqlismului. at .,elaborarea si dezvoltaiea !n3i1!o i rtiinfri.e a orsa, !izirii Io4elor de prod!clie, a hd teoiii
a plnnitJcjrii econooie: n.lionale etc..., ci ln socialism relaliilc de ploductie lti plcd inamnilrtea lor dc sine stittloarc sunt absodile de lo4ele de produclie oarte conponenli tr z.61ora. Trcbne si sDlrem cii asenenea bazrconii nupidc n'r doblal hce la noi ni. ciun ,,n.rlist crrc sa sbitd de pe n,ul ceL drept. Ciici ce lnseamn, cononje Politici soci'lkmului trrd probLese economicc, de piodrc. tie? Exisli ode o asllel de econonie polrtka? ce insdmni q inlocui rn c.onomia Poljlici a socialhmllui problenele e.ononice cu |]rcbiene de organizale a to4clor de produclie? iceasts tnseamni lichida econohia polnicd a socialsnului. Asta Si lace iov. IaroSenco el ljchideazi cconomia poliini a so.ialismulli. Aici, cl se dliiuri inhd tolrl lui Blharin. B!harin sp!,ed.6 o{lati cu s!primsr@ c,pii!lhmrlui Ire!!e si tie str. prihali Si ccononi. poliiici. Tov. Irro.
ti
$
d o
a
.
-
senco nu spune aceasta,
daroia.4lich!
'
d:ind e.ononia pol:tici a socklh lli Ce'i drepi, ticlnd aceasia,el vrea st lose lmpresia ci nr cste ln lot!1 de acord cu Buharin, dar aceasla csls !n vicle g ti lnct M viclctug ieftin. ln reslilate .l fad cee!ce propoviduia Buhsrin li ceea_ .e , .ombiilt Lenin. TDV. Iarosen.o se lrririd pe umele 1ui Brharin Mai deDane. Tov. laro*nco reducc. Dioblemele econoniei Poliiice a socialisi' mul!i la prohlemele orga!Dirii ralionale a lorlclo! de produ4ie, la Problemele planificirii o.onomie: nalionale etc D.i el gre*$e Drolund. problemele org.ni ziii ralionrlc : lo4eLor dc producl:e, prob!enrle p.nitherii cconomiei ndio' nrle ctc. conslitue n! obeclul ccotonki poliiice, ci obiecill pol:ticii economice a organelor conduciioare. Acenes slnl doui domenil difeile,.ar. nu pot licontrndate. Tor. IaroSeflco a aBeste.at a_ ceste doua llcfuri ditcrils ti a ajuns in impz5. t.unon,i3 pol'i(i stud azr h3ik de dezvollsre J ielaLi lor de ntoduclk
dintrg oancni. politica economici trdge din aceasta conduzii pDclice, le conqe_ liaa?i ri \i clrd.Sle pe ace,sta bar, mtrn r sr de zi cu zi. A inctrct eco.o" ml3 poiilici cu prcblcnele poliiicii co' nonice rns.aftni a o des'iinb ca rtilnid. obicclrl c.ono hi politice il consiitle rclal:ie de troduclle c.onomice dlnlle oaneni. Din acestea hc Prrte: a) ror nele dc profrietate g pra nijlo&clor
prod!dh:b) sil'rtii, dlle'iielor cru' plri socjrle in produqie ri rclaliile reci_ Droce dintre ele care deulg de alct sau, clm spune Mrrx: ,,schimbul aa -tivilitilor deieps ilie a lor": c) de
p'odrselor. lnlrtr tolul dependenle de ele 'ormeh Toate acestes 1a m loc const:l0e obhc
Din ace.slii defini(ie lipse$te cuv6nlul ,,shimb", cart Ugoe'zi in dclinilia Iul Ensek. E!llpseste riindci dc obhein!lii Jnlelee prin ,,scl,lmb schimbul de mrr luri. profriu n! l0ltrror, ci numzi lnora dinhc lorn,lirnile socials, &eace pro
voaci nneori neJntelegerc - deti prin cuvantul ,,3chih6 Encrls inhhcq nu nunsi schinbll de niirtuii. Dar, dupi crn scved!,.ccace Engels inlelegea pr n culentul ,,schimb ti a $si11ocrl ln de fin:lta anintili c. o pane conponenli a ei. Frin urnsre, trin coniinutut sau aceasti delinlii€ a obhctol!i economiei polilice coincide pc deplin cu defi.ilir 2. Atlnci cend se vorbcrte d6tre le. ger econoqic5 t0ndanental, a unei fol nstirni sdiale oarecare, se pornetie deobic.idelr trDtd ca r.ersta din lrn{ nu posh Ner calcva lesi ecotomice lun dzmcnlale, ci ea poate aver doar o sln. guri lege eonomi.S fundamlntali anu. niln h.nni c' lege luhddl enta6. ln caL
.Atev! logi
ccono-
nice lundanenlah pentru liecare tormaiiune seisli, cecace ene ln conlrcdictic .u lns:rinolilnea de l.Sc fundamenlal{. Dar tov. Iaroseoco nu esie dc acord cu aceana H considdi ri |lot .xhla ntr
nna, cl c6tev, legi economicc lundanen'
taleale soc:alhnulri. E de nesezu| dar este l.pt. In cuvankrea sa Ia plcnrm $i .orelaliils Iondurilor na' productiei Si rcploductiei so'
,,Ilirimilc
le sle .le
.ble s,,nl deleminale de cxhtenit si D$specliva cresterii fo{ei de munci an_ henale in produciia socitli. Aceasta ate ldgea eononici lundanrenl3la a socie' tilii socislhlc, lege .!!e delcrninl slruc' iura productiei ti reproduci:ei sociale 30_ Aceasta cste pri
.
m
a LeCeeconomici tun-
darrentali soci,!ismllui. In .ceeati cuvant.re, lq laroFnco ,.Corelztir dintre sectodrck I $ill esle dcterminalii tn socielatea so.ialkti de nevoia de z produ.e nijloacc de prcdtclie ln prcpo4ii necesarc penlru antrcnarea in productL sociali a J.lresii popu' lalii aDte de mrnci. Aceasta este leg-"a e.onomhi lnndamentali a socialismului
ti, in z.el,q timp,
aceasta este o cer:n1d Connit0ljei noasLre care dedrge din dleptul la nrnci,l o,nenilor sovidiici.. Accasta ene. cr si s|runen a$, a doua. hge economi.e lundanenlali a socir-
.
In sIergit, ,n schoarea sz rdr€sata nenbrildr Btoulli Polilic, 1ov. Iaro. tgnco declari:
,,Porni.d del. aceasio, trisitrriie
J
ceriniele csenliale ale kdii eononicd tundsmenlale a socialjsm!1ui Dot li toF hulate, cred, cam 1n felll rhitor: pm ducfia in continuri cre*ere 9i desr!it$ire 3 condiliilornatcialc !i curiurale de hai Aceasta csi. a lrek legr econosic, fnrid€m.rUli a sft islismului, Oare toate aceste legi sunt legi eo" nomice I!ndamentalerle s@hlhmului s:u runai un. dinlrc cle este leses f!n, danenklr, irr dlci nunai lna dinhe eJe. atlnci carc anume zceste ln. - dilarispuns lrebiri, to!, IaroFnco nu h
.
ultina $ scrioare adresati nenbrilor Biroul!i politic. Fonnulend, lD scrhoarcd sr adres.lE meDbrilor Bnoulli Politi., leger emnonic, l!ndanentolr,socialjsmlhi, el . .,uitrl pe senne cr, dctrm 3lrn:, h cu!:ntarea sa k Plenara dhcuti€i, cl mzi lormulsse lnci alte dou: lesl econonhe fundrhcnlile ale so. cialisnului. so.otind, sc prre, cl aceasii combintrlie mai mult decrt dubioast va li treculi c! veds@. Drpi cun se vede, insi, seolelilc srlc au drl crei S: prcslDunem ci primelc dolil legi economi.e lund&mentalc ale soctrlhnu_ lri rdrnll,te d. lov. Illosenco n! mai exhli. ci de..um insinle lov.latoFnco consideri ca hse economici fundanen' lali a smi:Lhmul!i a tteis forn!l3re a sa,expNr ln sc'hoarca tdresat! meft brilor Blrouloi Polith, S, nc adresim Tov. IaroFico sDtrne Ir aceasti scri' ci cl nu este de rcord cu defiiilia legii economice lundamentale r socialis
soare
nului dat; ln,,Observaliile' lovarisulul:
ilcot. siilrc {.sigurarea satislace.ii'nsri'' ,,Principtrlll ln acssli dsf:nilic
male... a nevoilorrnhesii sockl:1ir. pro. ductia esls ar:tati aci ca rn n:jloc pen'
h!
acestli scop princip,l 'tingtrea satisf:cerea nevoilo'. O aslidl dc detinilie dt tcncl si sc presupuni ci legea e.o nomic, lundamenklSa socirlismllui, Iorntrlsle de DnmncNoastri,Dornesle n! dela prinalul productlel, cj dela pri Esl! widcnt.: tov.Iaro5cn.o n! a inleles deloc escnta Froblenei si n! vede ci referirile Ir Driinriul .onsumrlui sau al produclicinr au absolut nicio Legituri cu acerstii che(iune. Cand se vorbe$e despre pr:n5lul unom szu aliom dintre piocescle sociale asrpra colorl.lte Pro cese se pomerte de obc.i del! laptll ci anbele aceste prcc€se nl mai n,ult sau nal pulin dc acdeati nalurli. Se Do.te volbi ti trebue sd se vorbe,sci despre
prin.tuL productiei Bijloacelor de productie asupD productiei milloaceloi de cons0n, deoarece,tst lnir'un caz, cat ql h .eliialt avem de ajace cu productk, pin umam cle srnt nai nult sau mai pulin de ,ceeali naluri. Dor nu se poate vorbl, ar fi gretit sA se vorbeasci, despre primstul consunului as4!a productiel sar al producllei asupro consunrlui,1nlr!.rt productis ri constrmll constilue doui domcnii absolut diterite, ce i drcpt, lscah unulcu celalalL, dartotuli domenii difelile. Tov. IaroFnco, pe semn., nu in_ lelege ct aici esle vorba nu de Pridalrl conslnulli sau al prodncliei, ci desDre problema: crE este scoprl Pe .ar-l rune soci!late n hla produdic, sociak, c, r,/.,r' ii suhordoncrz; ez prodi,a 1ia socisli, bunioari, ln socialism, Dea .cea n! .re absolul nlcio les:ture c! a. easti chestiune nici voibSiia lui la!o' ren.o ci ,.baza vletii scietilii so.irlislo ca ri a oricirei alle societili o constitne produclia . Tov. IaroFnco uil, c, oa
.
meniJ produc nu pentru prodnclie, ci pen
tru sathlocerea nevoilor lor. El uiti c! productir rupti dc salhtaceu nevoilo! seietelii se dlik9ie 9i piere. In gendsl se po:te vorbi oare de, spre scoprrils producliei .apit,lhte s5! sochlhte. despre.arjnile circm le cste srhordon.G p.oducth capit.lislt sausd clalGlr? crcd ci se poarc ti lEbue. ,.s.opul nenijlocit al producfiel capl
.onsl1ue prcduclia nu 3 nrrr!, rilor, ci a pluslrlorii sa! a prolilllui ln torma s! dezvolk$i nu a produsuhi, ci , prusprcdosului. Din 3.lsi punct de vo ialjste
il
dere irsiisi n!n.a este prodfttivi mn.i ln mrsum ln c€re creeazi cafitalului
prolir sau pltrsprcdus, rn masum rn carc n$c:lorll tu le creeazS, mnca sa nu ene producti!:. luassa nuncii lroducli' ve tolositc rtprczinl; d{i pentru.apiltl inleres nrmai in nrsur. ,n care nuli!mlli ei sau corespnnzator ei $este cantitaiea de slpranrncii nunai in a..
-
-
ceasti nasurt esle lulrit nol timprl de nunci necesar' In misura ln crre nunca n! dd ccest re_ zulta! ea este inutili ti hebue sislati S.op!l ploductiei capitslistc consti ln' ioldeauns in a crea maiinnn de Plu' lalo,p sax maximu'n de Plusprodus cr nrinidun de capital .vanszti dlunci cand ac6t rezultat esle realizat prin nuD_ c. excesivd a muncilorilo!, rparc o kn dinti a capilalului, care coftii ln std' drinta de a produce produsrl d'1c! csl >rri nar Dtrnna chelllirl; posLLil 'n d ih; da s aconoda rolts d! muntt si
ln occas$ conceplie, nurcitdrii 1!lili 30n drt,Lcce:ce n nrde tspi rn l)rodLc l': capirrlistr - num:, d nijlome de produclie, idr ntr ca scoP ln sine 9i nici .a scop al ploduciiei' (vezi ,,Teotii asr' prd plusvrlorii , vol. ll, par(ea a II-a) Aceste cwinle 3le lui iua slnt re_ marcabile n! numti Pentruci dclinesc conch qi exact scopul prcdlcliei capita'
lisle, ci 9l penlruci ele indicd scopul de bazi, sarcjn. piincipari care hebre pusd ln rala prodo.liei s@ialhtc. p n urm.re, s.op,l produclJei cal)jtathte estc obljnerea de prcfjturi. In c*a.. ce Dr:ve$e consunul, el este neesar ca.
Dllalisnului, numai ln misura i. caro asigari obiectivul dbtinerii de pblnd. Fd!, asta probleDa consunului l$i pier de penllu .aplblhm oice sens. Onul cu nevoile $le dispare di. cdmput vjzJal. C!re 6le d(i $oDul prodrcliei socialhte, czr€ este sarcin, p!tnctpdii, iide, plinjriicrruia trebk si i lie subordonati producii. social: rn socjalhn? sdpul prod!.lici soci.listc n! eslo prolitul, ci orul cu nNoile sate. adici sathla.erea derotlor 3ale mateltate $i culhnale, scoonl prod&iiej so.ialhre este, dupi cum se splne tn .,Observaiiile tovari9!hi Stalin : ,,asiC!rarea sriis: lacerii naximats I nevoilor nateriste si cuitlrdle neleu $esc6nde ale intregij
Tov. Iarosenco cFde ci .rd de.ajace aici cr ,,prim,lul cons(mulli :supra producliei. Aceasla este. desigur, o iIFp_ tie.ln ErlitaG, lci avem de-aJ,.e nr.( primalul consunului, .i cu sdo.ddnaltd produciie: socialhte scoPtrlti ei principsl
rsienorea s,iisfacerii naxidale a nevoilor naterirlc 5i d'ltumle mse! cre(rnde rlc iniregii sociclili Prin umarq rsiglraroa saiklacedi ncxinrle a nlvoiior nsterials 5i cullu ftle mereu crcscinde 31c inlregii smic' t4i a;si. este s.oplr 0loductiel socislhtci cretterea ti perfe.lion3rea nein' celat, a prcdrciiei socialiste pe baza
tehnicii cclei nli inalte acestd eslq n,jro.!l pentru stingetea scop!lui Aceasta !si. legea econonici lunda Dorind si pistreze a$r mm ltrl ,pri' nal' al p.odtrciiei rsupr. conslnului, iov. Ia'oFnco sustinc ci ,,lecea econo
nici trnd.nentoli a socirlhmLui con_ sti .,ln crestdea si perlelionrfta neln'
,odrliri.ondilirLor Diri.
1r.tup1i
3f
absolut
g,rril.
ti drlLfrL! ,h
:l!
lor .liiil . lc€:ia lstc To! lar.xDrd d!n.Lf
r{2, jn DoLl !:,,!ohn !i slij.llle tof r!t. !r)(si ir .,oh{ \r1:l! llrr.rrtr lr! sb i, l-a .l proJlfin !r lirnlntr.
tui drn mrjr.. ii r.oJ,. ixr isrgumrc, sl tidnrciii (-rxi'nrre . n.\o Lo. mn1!.irLe
trlri csic drrNit. RsrLl:i cr.rtod pm du.lei r!n1ru cmrloer rrol(.1iej, rro. drtrl! s rn ssp in rlvoir. s:h d:F c d n .arnpLrl virfal
D.irtrr. , tr.i dr Di.:r. .:. ..l,lii d' dcp:ril: or!:rri r. soD nl f.rliurtili !orialislc, dn0:r, in ,,.{.rnlii . Loftri. Itrtul l.rolenro
i LLrimcr.:D41. dc ,^ta dr lr iov. rr.rn.o a F/u:ixl
ntr ..tr nil r " Drodr(ili ,supm .on;u ' mulLi .i !n Je de ,,frimrL_ rL idcoioaicl b!rs5.zc anr,r rd.o oli!i rran5t.. 3 Utr loc d&s.bil il o.uo: probhm3
[ori.i rcprodmtili% 1,'i llrrx lot l: r:cnco rFtin. .i hoi : r.Prodr.ihi I lli llar{ .ne o tlofh nunri a rfrodu( thi capilxLine ci cr iu or1r. trim. .1.c ar ptrro! ii rrLab L |!nlr( rLte tor miirni socjrlc, itr.lrsiv L,enLir io'i, Lilner soriaLii
\0.:list; i:
spnnc
,lnnsjrn,crc: rdreiEi r.p.odtr.1ici I l(i an elrLoirrr d!.l lcniiu.co romir .arnr isi:l xsuJ,ir 0tuduc1iei socialc soclrhic, cnc prodLqrl (t.i in ldegeri dogmalice.
inrililrtij
Lrii,11r
rieconkari 6ent.i inviLl;luril ltri (r!r .uvtniar.a t.v la.oten.o I' Ph'?i. d s El sunint, xp.l..i,;d,eD.r i.prodtrr lj.i a l!i i\13,x nn roi6purd. legjLor. .onoflhe :1. rocirllllii soflrLnlL' ri nr
0.odu.tiei soclrlkL.- (ibid ) vorl, id desrm 1loria,.produrl! si'D l,L.
I
L!i
lur .ir! strbilqr o.orclrlL!
,LcLe,Dnuli inlre p.odr{, milLo.reLo} ile L,,odrcli. i.(lonrLIl !i r. rCi, D i
,,ln sdcictatea socialislt coielaiia din. tre setoorele I Si lt nu este con d itionati de lonuls lui Ma8 v+p din s4to.ul I si c din sectorul rI. In condiilil. socia lismuiui, shnentionata legituI{ reci. prcce tn dezvoLtard, inhe setoarele I si il n! hebre sd existe (ibJd.). Elsustine ci ,,tmria elrborat, de l,(arx despm mrelalia dinhe sectoarele I $i tI este inacceptabird ln condiliile noastre s@klhte. dsaiece teork rui ,M,rr ,re la baze ecoDoni. capilulhti .u hgile
ei.
(vczi scrkoarea adiesal, de iov, Ia nenb lo! Biroului polttic), A, rlce pral lov. Iaro*nco lsria
ro$enco
F
Desigur, leoria rcprcduciiei a 1li Mrrx, clabomt, pe brza sludierii legilor pio. dlcliai crpilaLkle osLl.deFte specitjcut' 0roducliei capilslhle $i, Iiresre, tmbrac, lo!m, relaliilor de !aloare marlarc.capilaliste. Altrei njcl nu se putea. Dar a ve.
der in teo'ia reproduciiei a luiMan nu mai aceastii formi ti a n! obseda bar. ei, nu obseNa onlinulul ei l!incip'1, caE este valabil nu numaipentr! Iornaljmea socialA c,pitalhti, hseamnii a tu ,nlelege nimic djn aceasli teorie, Daci lov. lamrdnco ar ri inteles ceva ln .cea. sti chestiune, el ar ti lnteles acel ade rtr e!ided ce schemelc repioduciiei 3i. lui l4arx nu se liniteazA nicide.un 1. osliddirea speciticului prodrctiei capila t hte, ci ele conti. totodati o serie inhea' gn de teze Imdanentale ale reprodlc tiei, valablle penlru toate lornattunlle soclale. indusiv si lndeosebi penlru for naliunea sochl: socialisii.As el de teze lundanentale alc koriei ieplodrcliei a loiMarx ca Le,a,n05{irii producliei so' ciale 1n produclie a mijloacelor de Pm duclie ri prcductir a mijloacelor de .on_ sumr teza crtgtdii .u P!4idde a Pro. ductiei nijloacelor de prcdklie in con ditiile reproduciiei lircite; teza coteraliei dlrlre sectoarele I ri lliieza phsDrodu
,
i
a acumulrrji: leza Iordiril 6i destindiei fondurilor sftiale, teza acumulrrii cs nnic, sfsi a repro. ductici lirsitc loale rceste leze lun danentdle aleleorlei lui Ma asupra rt producllei su.t tocnai s.e1e tdrevalabile nu mmai pentr! Ioinatilnea capil,lhtt, iar de aplicaiea a.eslo! leze nu se poate Iipsi nicio societate smialhl, in planilicarea economidi na(ionale. Este caracle istic di tov. Ialo$enco i.s!ti, caB shrn. bd din nas cu,tita trllle faii de,,schenele raproducliei" ale lui Mal, este ne voit si re.urg, la liee pas la ajrtorul acestor ,'scheme', olnnci cand discrl, problemele rcpmdlcliei soci.listeDar crn priveau acea(t cheslirnc
jnpohiva cirei, sc ridici lov. laroFn cq rimine valabilil a$l penlr! socloLhn. cat ri pentru,,conrnhmul pu', a. dic{ penhu laza a dona a .onunhmulli Ir ceeace-l prileste pe r'lsrx, se iie ci lui nn.i pLicea sd se abaid dela siu dierea legilor prodrctiei capitrlists li ci ln ,,Crpiialll sa ocuprl de chesliu n$ valdbilitiil iln socialisn a schemelor 5aie de !e0roduclie. Totrsi, it caPitol!1 20 sl volumlhi ll il ,,c,pit31!1u1", l3 rubrici ,,Capitalul co.stani al secloru!!i I", unde hateazi dospre schimbul prcd! selor sectorulni I It cadrul .@stul se. Ior, Maix ftmarcr, oarcnn in heacdl, .ii ln socialism *hinbul prcduselor in acest sctor s'ar destigrra in mod toi alal dd conna ca si in produciia c,pi_
Suni indeobrtc cnnoscute obsedoiiih ale lul Lenln asupra cdrlii lui B!ho!in,,Economia p*ioadei de hanzitle'In acesle obsrvalii, Lcnin, d!p, cun se !tid, a admls cn Iormula lui l4arx, a m relaliei dinlre sectoalele I ti II, lormuln
,,Daci produclia s'ar lace in .omun ti pe baze capit'lhte, este d.. cd oce_ li repaF sle prcduse alo seclorului tizate ca nijloace de produclle ]n nod loi ai6l de conlinu!, in vedelea repro'
snlui ca
lnici slsi
-
dille
n!
Lr
ducliei, tntre ranurile de prodlclie dle .ceslui sector, o parle rrnanend djrecl. id slua de prcdrclie din .are a ieqit ca prodb, idr cealzLti pa.te lrccand h alle l€uri de prdduclici rezulla asllel o chcllalie contirut lnhe dlferilele locrri de prodrctie s1e acestri scciori (liezi arx ,,Capitahl", vol. II, cditD a 3i.
.r
prin urhzre. Msrx nu considera deloc cii teoria sa as(pra repioductiej este va. labil, numai penhu produclia capitali slr, deti el s's cupat.u .ercctaaa legi lorprodrclici mp:talisie. Dimpotrivi, dupi .rn se !ede, cL pornea dela ideeq ct t@ri! sa asuprc reprodudiei poate Ii
ulabili ri Tebre
penho pmdlclir socialistli.
si
.!
nentioniin ,!hrx, ln progremului Gotha", Jn a dela .,Critica nalizs econoniei socialhnllli 9i a pe.
oodei ds lEc€re la conunhn, Porne e dela tsele fundanenlale 31e leorhi sale asrpra ieproducliei, considerendu 13, d! pi cun se vede, obligatorii pdtru oren'
Trebue dsasenend s5 nenlionim ci Enseh, ln al stu ,,Anli'Diihring", criil Dnh' crnd ,,slstmul 6eiallt'r" al rins siialacl.rizand {onoEis oranduirii s@ialhle, polne c Si el deld tezele tun' danentale sle toriei r.pronuctici lui Marx, considerrndrle obllgalorii Penlr!
lli
I
Reztl$ ce ti aicl, in Proble'na repro dlctiei, tov. Iaro$enco, cu to1 tdnul sin arogant lalil de ,,schemele lui arx s a 4. Tov. Iaroienco teirin, scriso3fta poli adresati de el medllrlor Bnoului tic c! 0ropunde. de 1 i se da insirc:narea de a intocni o ,,Economie politici . smialisnului . El scric:
,,Pdrnind dela detiniti, obiectrlui 3tiin lei ecorohier politie , ecialismutuj, explsi denlne Ia tedinfa pldnari,la sec tie 6i i. prezenla scrlsoarq eu at pltea, tolcind netoda dialeclici darxisti, s,
!r
elahorez, ln decurs d€ un an, col nrlt an jun:tate, c! ajltdtul a dol oanenl, soluliile leoretic€ ale problemdlor lunda,
i
nentale ale econohiei politice a $cia lismului, st dpln lsria hqnist5, lcni. nht-stali.istr, a conomiei politice, soci:lknulri, teorie care va harelorma acczsti $liinli hhb !rm, eficacc a lup. tei poporllui pentrn con!.hm.. Nu se Doat€ si nu ralnoasiq ci lov. Iurctenco nu sllere de nodestid. l,lai n!11, tolosi.d stillL amnitor titerali, s ai prtes spune iiba dln contra,i. Mai sus s'a spls cr 1ov. Iaroldnb con. lundi eonomia politlci s sEialisnllui .u polillcz eonomic, a organelor cond! citoare- Csace el consider! ca lilnd obiectul economiel politice a socialisnllui
oreanizard ralional, a ,o(elor de -prcduclic planificarea aonmiel nalio nalq Ioinarea de fondurl eciale etc nu dsle obiecirl ednoniei politi.c a sp
ciali rld, ci
obiectul politicii 4on0_ nice a organelo! condaciloar€ ' Nu oai vorbc* de Iaptul ci greqelile srrve comEe d. lov larotcnco ri ,,punc_ Lul sau de vedere nemr i5r n! pot ti nn ridenn de a d. td. Iarosenco o ase
l) Pr!neeF3 rou lzrctdco nnPotriva rondu.;lorilor diallel ede linsti dc sens. deoarece conducriolii discnliei. liind marxhti, nu putea! si oglindeasci ln deldentele lot de sinbzn ,,plnctul de ved{e" nena8ist al tov lao$en@i 2) tuginintea lov, Iarol co de a i * dd lftircinarea de a scrie o Econonie
RASPUNS TOVARASILOR SANINA A. V. qi VENIER V.G.
N. v. coao
,n4r;; ) i {d4 .rd
m prinlt sclisorile dv. DuPd
.un
se vede. autorii acestot scriso; s{udiazd i rolrnd tise. rios pbblenele &onofllel ldrii Ac6te scrhori ontln nulte fo. noastre. mulirl Juste ti .onsid*atii jnleraante Tdtlqi, pe lengn .ceasta, e1e cdnlin qi unele seriodse sreseli leordlice .In r!$
punsnl dd fal, vre,! st mI oPn$ tm_ odl a3upra aceslor gft$eli.
.
consideri c{ legile economlei politi@ sociallsmului s!.t o ogl:ndite ln cape' lele oammilor a legilor obiective, cale exhti in alara noashd. Dar lornula 1o' vairqilor Saniru ti Venjer ldsPunde la acerstd lntEbare neeativ Aceasla h_ se,mni ci acesli tovadll 6e situeazi pe panetul de vedde a1 teoliei grctite care susi.ne ce tn sm olkm lesile dezvolttrii eononice s!nt :,.iste , ,,lramtorn3re'
societilii C! alte culinle, et rut cu marxisnul ti se situeazd ps poriliile idealnnului subi€c de oreddele de condrcere a
ova.;itii Sanlna
9i
Vmjer
alhni
d ,,nrnzi dalolit, aciirnii oritimte a o,menilor soviefici, care se ocup, d prodrc
tia materirll, apar legile eonomico dl; s@illhnului'. Aceasti tezi este cu totul cresitt. Exhti odre legile dezvol$rii econo. nice ln nod obi*tiv, tn ?lara no.strr, independent de voirla si de consttjnia oanenilorr Marxis4ul ri,spunde la a. ceaslrl.trebare alimativ. l4anisnul
Dsierr, oam{ii Prl
si
de$opere pot sa le cunoasci acste legi obietile, pe si ld loloseascb ele, d, spriji.in&.se 1n inleresnl s@ielitii. Dar ei nu pot nhi sa 1e,,creeze nici sd le,,hansIome". Si presuplnen ci ne an situa Pelitu un nonent pe puncbl de vedere al led_ liei gre$te care neasi erhlelia lecllot ohiectlve ln vista economice srb socialism sicare Dtclamt p osibililalea ,,cred-
ii"
de. legi ecdnonia,,,hanslormirij" Iegilor e@nonice. Ce rezlltal aruvs aceasta? A€*la ar slea ca rezultat c, ah cidea sub inpdrill haosrlui 9i tn, tanplr lor, ne am kezi inir'o dependen li de rob fatt de acesle hianpl{ri, ne-an ripsi de Fosibilitatca .! numai de a intelege, ci pur si siaph de a ne des
curca ln ac6t haos de humpliri. Aceosta ar avda ca rezullai lattul ci noi anlichida eononla poliilca ca stiirl lr, cd.i rliinta nu poate si liinlde si si se dezvolle a rccunoaqte legile o. bhciive, tiri a strdla acstg legi. Liclt. drnd insi $iinla, ne,,m lipsi deposibilitstea de a prevedea neEUl elenimente. lor ln visla econoftici- a adic, ne.an lipsi de posjbilitatea de a organi za chjar si cea naj elementari condu.
jrri
tirii,
In diina inslqnli, an aj6se s, lin la chermll bunnlui plac al unor aven. hrien ,,eononicr', care sunt gata .,s, suDrime" lesile dezloltiii ecolonice si
.), deJe kci noi
rari a hlcese ri rrm a I'n. se.m3 de les,te obred,vc. Dsie tndeobrte clnscul, Iomutara clasici i poziliei harxjsle in sce,sli problMS. forhrlare dnti de Ensels tn at si!,,{nLi-Dijhrjng,,: ,,Forlee so.i3 e. t: tetr. I, forleena lurii, icl,oneJzr in rhip orL,, voent ij nimkilor,,Err I mr (' nu ecunoistcm 5i nu linem se:ni dc ete. DJr, din c ip: in
circ e.lh
cDno\Ul
a4 tnkks activitzi€, sensDt si elecht. Ior, nu hai dep:nde decri de ;oi ca s: le srpUen tol maj nDtt vot.lej noastrs 5i sl rrineen prin e e scopun e noasrre Acc,sla se rekB. m, dtes, ta unrsetc torl! dc rrodrliP d! r;izi. c:r rinp rc
ruzrm rD
in.ar;iriJrc !, inhhseh.a
luD ii careLenr - I *",L i"t". kseri I se impotr vcsc -modlt de nrod"c. lic cDp:telst 5i snJrjrori lu,. _ a.6La rl,onera n cidds voiit€i norstr., lmpolrn: nor5tra. tin! donrna, dun, 'nr{e cln aft arrtat an:nuilit. Dari odatice
r - hbbo! r-;r.
_ c?s
dn inleles noim lor, sle pot li hanslor male ln nainilc pioducrtorilo! 3striail, din tirani dmonici tn scritoi dcili E vorba de .ce,ti deoseblrd ca lnte
r el*tricittiii din ti eldtricilatea lm_
puierea ddslrudive
his4etd tununii
bltnzitd a telegmlului
ri
a aftllul vol'
taic, &cea$i deoseb:re ca inire inc€ndiul
rocul prs ln nuiba omului, Pri.lio ,s1lel de lolosire a ro(eloi'ire Prcduclie polrivii nltrii tor ln sfcr noderne clnoscde de noi , prodrclia s@iali sii, anarhic, este inldcllU cu Productia $_ ciali planilicali potrivit nevoilor olecti' vitilit ca $i ale lhcirui nenbru al ei ln partd. In lelul acdtd, nodll de lnsuilre capitalki in cadtul cilui, Produsul 11 robesle Fai lniei 0e prodlcltor, lar apoi 9i pd acela care ti-l ins!9ette va tl lnlocuit pri! rcl nod de fisuti.e a plo' duselor care s bazeaz, chiar pe natura nijlodcelor de prcduciie noderne pe dq o Darte, I,rin tnsurifta dlrect sociale. ca mlji@ de meniinde si d! dercllaE a
!i
-
producliei, pe de :lia Darle orJn in!tr(i rea dircct - -,ri* + -t. tentl ei de'ndividua: stislacerc r neioilor.
'.
itudnJsibiti_ prcprietale, cothoznj.) esle proprietate soc:atjst5, nu olteo ircrd{ln so ltrr,m .e petiDrorretaletr
RrDrenn pRoPR'ET^Ttr co!HozNrcs
U
NIVELUL PROPNIETTTII IN'iECULUI
capirarkli. Djn rJplut cr ;ro;n€l,hi colhozni.s nr enc o pro,reidlc B ,,irc. guhi |)opor, n! rczulti tn .iciun caz ci
prcprleiDlea colhoznicd nu este DroDfle. lale so.tali5li Acetli twlriri $ed cit rrecdB ,rd.
prht4 i unu pdssre
e
niv.lrl
ntsrri srnl
necesare Penhu prcprielatea , ridica colhoznici, care, designr. n! edte Pro. p et€te a inhegllri PoPo!, la. proplietilii inliegului Poprr
Unii tovarisl cred ct t!e6!e Dur si sim pla.4lonalizau ploprieiatea colhoznl ci, decbrend o proprklate a JnhegaluJ popor, ala cln sa pbcedat h timpul si! cu proprietatea caPitslisti. Aceasti prdprnere este conplct grc$it, $i absolut
su FuDui
tn
proprieLilea sl:rutul e.tc !nicJ ssu in orke c:u ces na' buna torna a narrnr. rDiri'. Acealr, n! esre :devarat. in allble, lrecerea tn proprielztea sratujui nu dste rici unica lormi si nni fti.rr e, na' bunr lorm' a iJlronarrzari, o rorms inili,ti a nrtionJliz;ni, duo, (um oanc .r!nc desDre rttren, Eneels h ,,AntiDnbrtnF.. FIri tndoia. li ci atita tihp dll erkli statut, trecerea tn pmprietatea ststuluj este torna iniliali a nalionatjzrrii cea oat lcs,e deJnloles. Dar statrtnu v, exbta t, lecii vecilor. Odali cu ltrPjlea steEt de a..
r
jln
liune a sdalisDuhi ln najotitalea-lt' rilo! din lune, stsirl va djiPam treplat 9i, desigur ci id legSilri c! ac6sta, va cidea pnblema treerii alnttrlli unoi pcrsozne 5i srupun plopretalea sLa' 'n iuluL. Sra(u v: disD,re. lr eci€latQa v. limene. prin umare, succesor al proplielilii inhegulli popo! nu !a nri ti stabl, care va dispare, ci socielatea h' sdSi, reprezenlatl de organul ei econc mic
e.lial
de @ndlcere.
In acest caz,ce tFbue silnkePrindem Ddku o rd (J Propnetaie: colhornict ia nivel!L proDti€tut hh€sllu, roPort ' penhn o 8se' Drept plincipal! nisfi elhoznle proprietilii omea ridicare a propun rdn' tovarilii Sarina ti V{je. loalele: s, se vandii colhozurilor ri stsc heac, asilel in proprGlatea acestot. princ palele mijlo,ce de Proddci e,on'€n_ t!€re ln +aliunLle de m:tnili lraclo:re sd lie dscetat h lelll acesla statll de lnve,l:lila capiiak ln ssfl.ulturb ti si 3e obt'nl aslleLc, m!e5' colrozrnl. st
poarte rispunderea pcnlru tnke(inefts ti. dezvoltar.a staliunilor de malini 9i ,,Ar ri greeii;i se ireddi c, inlesriiiile Iiclte de colhozuri vor hebui sn fie Io. lclle mai ales pnlo nwoite ds cutilri ale saillrl colhoznic, i. liDp ce penku nevoile plodncllsi rgricole ced nrj mare parie investjliilor va trebui s, Ie taci ca $i pAni acun statul- Oarc na! finai just s, lje elibomt st,tul de aceasti porari, dat liind c, colhozurile sunt pe de. pUfl ln 3tan se ia a.easti p@ari in t lrcgine astrpra 1or? Sl,tul are d6tlle donenii penhu intelina nijtoacelor ssle sprc r .r$ L 1!!, un beltug de
,
c
Pentr! s motiva acestc propun*i, ru-
tolii proDunerii adrc cAtev. argunenre. In plinul nilnd- Referjnd! se h cuvir. hle lui Stalin c, nljloa.ele de producile nu se a6nd nici fticar colhozurilor, au. lorii prcplnerii pm la indoiali aceasii tci a 1!iStalin. delsrrnd.) 3t,trlvln-
loturi nijlome d! prdduclie colroz!' rilor. si anume miilorce de productie ca i enhrul ni'!nl, de Pildi cotrse 9i se cde, noloara nici eic Ei socotEc ci daci stat0l !jnds mlhozurilor .ceste mij'
[email protected] de produq e .l ar Plho st e !)n' da si losre celelaltc m'rlooce de produc lLe @, de pilllr, mz)nile S.]\'lI_urilor Acen arRuncit e\le,nrcnsGkit De' sicrr, slrLul ! nLie (o horur:lor nvenlr nrrunL, dup, cum staluiulni anelulli agriol 9i conlom de
Constituliei. Dar se poalc oate pune pe
n.sli< iL,n n!enl,ruL drrunl 5i €+kl de n;rr:Jce de prcdu'le pnn.iP:L€ din aqricullur), cs narn t sMT urilor' 5;u. sa ,ic€m, rim:nitrl care 6re do 5 el unul d n tfln. Palec nijlor.€ de olodu.te In ,gnculiur;/ Esie lLnpcde .r ! ie ooate. Nu sa oorre, dil Iiind !a invrlarul nrrunt nn hotaritte h nicio nrsura soana producliei .oltoznlce ln limp .e mijloeele de produ.te ca da' holi s nile s M L.urilor r ptriit!
rasc in lolu1 soaria agriculturil in con'
u or!n'
c'nd prodlclre sla in 0 rfu' cr mij or'(de de nu se vend .olhouunlor' er a svur rn v.dere .tr lnvenizruL n,runt 'i prinfl produclie asrcoLa: d,lele mL lomc 're ;binne i,{.r.{,iroi, Pdm:ntul Aurtri s Ld,c, .u crlinlele ,,mijlooce de pro_ Nu
sk
PFU de
lnleld
du:ne 5 coftundr doui biLe
l;*
P"i,,r
o
!
da
$"D 'i
lu{ri
'J'ng
deos+
rn
r'
r""",rli san:n, ri venier se n rtter oPoi lr laPrul ca o:*l'li 'nto- "'..i"'a, rn""our,t,i 'ra a.,re, .;na.
mNsr s'el5iruranurui re?'i ":,h (bl sitfteDulul anuLt, l!30-cC d Pc ;
; r i? s s. a rosi eL drsusi Penlru Lreccrea 5tsi,unilo' de ranni 5j'tm'_ 6ar n tro;rcbie€.olhozuril0!' cer{nd mlhdrrlor'sr Jnorli?dc 0lo€rea +a rn 3 : ' tiunilor dc mJtin rL l ddre r u r6t E, $oten (t, d€r r! o unci ,
elust prnLruca colhozurile {3u sJre'
cc", acrm
ttui.
cilnd colhozllile au k.it bogzte, dD putea si revcn:n lade.aceasti politice- Ia vinderea S_rd.T,-u!i Acest arguftent sis g el i.consistent. La C.C, al D.C. (bl at U.R,S_S. s,. Iuat tntr'adevrr h tnccpliut a.utui 1930 o hotrrire cu privire ta !:nderea uor S.M.l.-!ri crlr cothozrri. Aeasti ho Urire a lost.doptali la propunerea unui erup de colhozni.i dar.ici cu tillul ds cxpe enti, cu ltiht de probd, !tudnd c, Pesre Iorne pulin t mo aclsnr oroble m, s: Iie reilsla si cismin,k dn no Ds! chiar pilhll conlrol a ariirr c, a.EsnI hoi;rtre nu s, potnvita t, dup, cAiels lun'. :nune /, 5rlq 'i, i',r 1930, s'a revenit asuprz a.esiei nolir'I. Creiiee ullcro,tu J m'tcJnr co hoz
i
nk€
tt
|,re,
connru(ler cothoz nice au convins deliritiv a$l pe cothoz. nicl, crt ii cadEle de condu.tr ci con. cenlriiez princiraktor un.Ic de 0ro,luc lle sprkola ln m{inlle statulu, h nri. dezvo
sl,t unilor de m:5 n' 5i tr,(lo8rt' e!te 5inpdrul mlrloc dt a\isurare ' !nur n Le
ritm lnali de cre91'c a Produ4icicolhd_ Ns buculd pe toli dettera coldal' a (!o:re' Drodudkl aeircole s larii noa,lre, ;a ;drt;i de Gre3r" a Prcduc{i€i de bldboc, de in. de steclr etc Cde lsk D' ,Fd€i creslerL? Izuortrl a(esk' ""fl destci esla lehnic. doderni marelc numirde ni5 nimoLl(ne .3re des(vesc 6ab trcqte raduij de Droductc Nu al' ;orba aici nlnai de tehnice ln general .i de laolul ci khnic: nu Poaie no Pe le. s l;ebue sJ se p{'ecl'oneze neconte' nii, cC tehnict ve.he hcbue s; lie scoa>' dinludct une sililocu t. (u und notrE, rar ti maL nolJ F:r' € ce.sbcsie dc neoncepul!mgr6!l agri'
cultltii loaslre socialisk nu
sunt de .onceout nici recolte bogate, nici bel$ sul ;! pnd6e ssiicoh Dd @ ltu sule de sesnni . scoate d i a roti 9i lc ln_ nii de lracloaE cu'trnclLune
I
Io.ri cu tractoa.e cu tor e, 3 nrlocli zeci dc mii dc .onbine tnvechite c! altere noi, a $ea n,tini noi, sr zi cem pentru plaoleh jndushjrte? A ccana inse,mni a hce cheltueti de nrilzrde, cJrt .a pot realu L,iz pGL€ 6-3 znr. Pul co hu,urie tuasrre s6 sd. po e ac6h chelrleti, chisr d,c: suni nilionaE? Nu, n! pol, pcnrrtrcii cte nL sunl in slarc s, ia asDpn tor .helhcli de miria.de, care se por re.upers sLjia peste 6-3 3ni. Ac.ste drclrrcli D.ir s; le ia .supra $ numrj slalrt, .ici .t sj numai el eslc in slare si su|[nc pjerde rile care Drovin din scorlc'e, dii ID.. Iiune a narinjlor rc.hi ti inlocujlea Jor c! m:ini noi, .:.i c1 9i nlnai !t esie rn \:re s nrode aenc thrLl r irmf dc 6-3 :ni rcnlru., drp: c\r turJ i ceslui lemen sr r*lpdeze chcliue jle Ce inseannii drpi iortc acestea a cuc ca S I1.T.-! le sii lie vilndlre.othozuri lor, sd tie lrecure ln prop etatea 3.eslo.
ra? Aceasta lnscrnnii a impitgt colho_ zdrile la pi.rddi mrri ti a le miia, 3 nI submina ne.ankaFa .gricultfii,
'
.elini rilmul 0mdrclle colhoznlce D! ahi .Dncluzia: ProPtrniind !indere'
urilor, ire.erca Lor ln Proprhtai.z colhoz!rilor, to!3rdrii S3ninr tl Vcnjer i:c !n pas lnrpoi slF striea de inapoie re Si lnc!:rci sii lnto:tii lnaPoi ro:ir S.lr1.T.
S, lilsufuncm 0eniru un nomcnt .i rm rre0tat Prl|)unn.r lovn:t or sr n nr r \.iiPr ri rm rn P0!t sJ vindem ln proprie!.tex colhorrrilor principalele unclte de F'odr.lk, stali!nile de matinr n irectozre. .P ir tzulri d n rceastJ? D n ,!tin3 5r rer! l: n frim! rrnd .i collrzurile ar dev.ni 0roP'ietari ei de rrodnclie
'rl('
6r €r!nce sJ 3 bJ o si(u:trc.sceptonal: De care ru o are nicio inlieD ndere dln cum se $iie. no*r'i,
i-.
drp,
"1"1. chiar inlrep .derile na' in lar. noasirl, tionaliz3ie nu niri propaslari ai rnel
klor de piodrclje. cum siar putej noti va ,ccan, silu4ie ex.eptionaii a .otho. rilor. prm ( on,idsmre ik pmslein inr!? Sr po:re splne o.re d o ascDenu sii!,lie , .onlribui la ridicfea pm0rioli{ij cothoznice t, nivetut pmtrjerilij nrliccului pDpor, ci{ ca s! gribi trecercr socictitij noastre dela so.islnm I' comtrnhnr N! v5 Ii oarc mai jrsl s:i sprnen ci o sse. ncnea snu4ie ar pulea nrhai si indc p;ineze DroDicirle. corhoznici de rd, pr:etal.: tnlrecxlui rropor si d dft; nu h o ipmpere d. .onunisn ri. dmDo Din zceasl, ar rezrtta, ln at doilea dnd, o lirgne a sterci de z.1i!nc a cir. cllaliel m; urilor, cici o enomii can iilarc de lnelte 3te produdiei agrjcoh ar ajuoge ln orLilta circuLatiei mirtlilor. ce cred tov:rrrir s:nin4 5i venler: ;r nulei dre D lne r sleri or.! ile mirlrilor sit contribre la qe6!l nosiru lfuinte spre comu.irn? N! este oar. maj
j$i
sl spunen ci es n.r Dules deil se naneze ndsul nostl! inaintc sprecohu' Gre$la principali a to!:rllilor Sani ra !i Vcnrer .onstd in fuPlul d e nu
hlcce
ro
sl n lntmnrriis .
rculsli€r
m:rI(rilorrn sftialhm, n! lntcleg c! cir_ c!1rtia mi urilo' n! ene conpatihili c!
hL3 sft. i.m J co (td, n!nEn Ei condil il. ci(ul,lci nr]rrualor se porie
pe60&LpJ
k.(r
alisd la codunism cS.i!culalia nirffilor nu podte st impiedicc a..xstt treere. Ac.rs(a estc o sre$1i prottrndi care s'a irit Pe brza neinlele
tree dcla
soc
Criiicrnd ,,comnna ecoDohici a lli Dihriig, cde lrnclions,i in cond:iille ckclldlei nirfrrilor. Enstls. ln l! ,_ rea ss ,,anti'Dijhans , a demonshat tn mod convinsrtor cd existenb circuhliei niriurilor tmble s, dtrca in ddd inevl_ tabil 3t] n(miLele ,,com0ne econonice' ole 1!i Dihring 1, ren.sterea capil.lh
ft!lui, D!pi cun :e
v!de, tovaritji S4, ninr 9i venjq nu sunl d. acord c! 3cesl lucru. Cu :trt nai r:u penh, ei. Not jn. si, hanr$tjl, pornim det..unosclr! hzii nanisii potrlvil crrcia lre.sea dcla so ci,lism Ir conurisn ti principiut con! nGl al rep.rtjli.i prcduselor d0p: Devoi excl!d orice schinb de Dirt$i, pin !' traislorn.ie3 prodrselor r_n mir 'r,re ti lolod:ti lr.nsforharcs trri. ti tor lnvr. loare.
AS,
sl:r lu urile
cD prop(nerc'
3rg!menicle iolariitilDr Srnina
li
ti Vei
Ce hcbue t. lrha urDeto' si inrre. p!lndeh penlru a ridica prop.ktatca .othoznici t. nirclut proprieiilji rntregutri
Colhorll n! este o inhep.ind*s obir n!i15. colhozul luscazi pe un pimrnr ti .lltivi un pinant crre nu n.i esk denull proprieialea colhozrt!i, .i pro. pri.l:te. intreg!lui popor. prjn 0rq,re,
colhozll nu estc proprletsrul pininlului
Ilai de0rrte. CollDdrl lucreaze cu aju' (orul principalcLor unelte de produclie c.re nu slnt protrielatea cdlhozllui, ci pmpricialea lnircguhi popor, prin rF ftare, colhq7ul ntr este ProPriel.rul frin ciDrl!lor unel{e de Prodrclie.
Mai def.rte. Colhorrl esie o in' lrcpiindere coopualislii, d loloscrtc urca membrilor sli $i rcPa izcazt ve nltrrile prinke ncmbri drpii zihle
muncii, colhozul av6nd lotoda(i scmink oroprii carc sunl reinnoih ln fi.carc an Se plne inlrcbafta: ce arc ProPri! zG st:rinira sn.ollr.z!1, undc csie.ceg propriel'le .ollhni.i de care el poate dist!no ctr iolul libcr Fidupi 3lrtcieEa sa? Accasli proprielsle o consliiue pro ductia colhozului, prodtrssle tzultate din
i'
!rod!.iia colboznici: cereale, carn., grrsini, lcsufte, blnbac, slecle, in etc., lira a socoli cledhile si qospodiria peF
sonali a colhornic lo! de pe pa.clla lor. Fapi ene c, o ta.te ln$nnaib a .cestei Drodu!t,, surp ns!r k 0roir.l,ei colmz nicc, J !nF F onti ri inh: Alr.l iri sistenul circolaiiei mrrluilor. Tocoai ac$sti inpr€jlr.re no nnpiedici in pre zcnt s:i rididin proprlelrtea colhoznicii Ld nivelul proprieialii intr.gllui poPor Deacler, tmmdi d.la acest caP:t lrcb!! desli$rat, munc. in v.derta ridicirii proprl.iilii.olhoznic€ le nivelul ptuprie. Penhu a ridica propricixlea coLhoznica
la nivelul proprietrlii nrlregolui popor, kehrc sii elininiim su+lusu lc |roduc liei coLhoznice din sht.nul cir.ul'liej nddurilor ti si lc included ln shtehul schisbului dc prodls! dinlrc industru de slal Si colhozuri. Ial:i miezul floblc Ls noi ntrcxisti inci un sktendezvol
t,t d.
schimb de Droduse, darcxisl, ger meni ai sdin,bului de produse sub tor
mi
,.sclrinbului pc
n tfuri
indrnridle'
z produselor agrhole. Dtrpi clm se $ie, produciia colIozurilor prcdftitoare 6. b!mb,c, d. in, de sl*lij ti a allor colhozuri inci denlll ,,se schinb: pe mir
lfi
induslrkle : c. i di.pt. ..se schim bI De mrrluri ind$lriale nr io lntr.gi ci pa(ial, d.r loturi .,se shidb: 0e 'ne, mirtfti iidtrstr te . ln tr.rdt fie zk.
ertftsi.
h
,.scl,imb pc
mirluri
induslris
tcacfti. c. ar tebri lnlocli. t: c! schihb d. trodus!. sRrcjn: constii in a org.njz, rcerti gemcii al schimLiu lul de prodrse in loale r.nurie rgricul. turii si a i dc^olh inlr'un skie lnrs ntr eslc
dc schimLi de t)ro.luse, pcnlrtr cl coLho. r!rile 5i prim!zsci penlfu Droducih lor iu nuDribani, c:, mii.ks. produselcne. cesap. Lrn rsllcl de shtetr va c€re o fiaF spor !e . f'oduclici pc ciE orasll . lilrerz: satn!!i. din aceasti ..uzi al va trebui sa lie inirodus IirA , ne pripi prca h!1t, po nisuB actrmfldrii produselor |rbri.rle Jn orale. Ddr tl!. tre6ui introdus cu lermiialc, lir| so!ine, redu
crnd pas
d p*
nirturllor
ti
s'da ac{nrnii ciftulaliei
lirgitrd sfera
acliunij
shinbului de produse (,,schifrbnl pe n,:rluri induslriale ) oblin incompam'
n,i dtrlle .vanlaje decat colhozurilc crre nu au as(iel de contrzclc. Daci sis. temul {hi'nbului d. prcd$e ar li ertins ssltu tuturcr colhozurilor din kri, a csic bunl.je .r deveni un hun al lnlregii noeslre iiriniri colhoznice. bi1
acliunii schinbrhri dc nirturi, va inles ni trecerea del. seirlism la comurhm. rn afsra de :.easra, va permile , se rn dadra propietatea principali a colhozr!iLor, prod!sek prodlcliei colhoznice, ln shtenul generrl al 0laniticirii pe ssri Tocdai aceasl, vd Iiin conditlile noa' she actuale nijlo.ul real ti hotettor pen1.! ridjc, prcprlct?lez .olhoznni
r
la nivcl0l proprielilij intBg0l!i popor. Ene oare .vant'jos un xsilel de sis ten pe.ku tir;nim!, .olhozni.r? Fid indoirl: ci .sle a!3ntajos. Este ,van(.jos, deorece liriiinea colhoznic, p!lmi din pa!t€ stalului mLlt m3i md'a le Drodus! si la p'ctu null mai lelti0e dec;t in.ondiliilc schinbrLui de nilrluri. Estc indeol4le cmoscut ct .olhozurile
h4;dbkr incmdtrmtu a unu c b ie rnbuirrjlie a p;okddd
OBSERVATtr CU PRIVIRE
chrLn I
ldne aDrkh€
L^
PROBTE
5.*
