„Războiul Rece” – John Lewis Gaddis
Intenţia autorului
John Lewis Gaddis, istoric şi profesor la Universitatea Yale, Yale, a scris o carte despre Războiul Rece pentru a răspunde răspunde tuturor întrebărilor întrebărilor pe care le puneau puneau studenţii săi, săi, care nu trecuseră prin acea perioadă perioadă şi o cunoşteau doar din cărţi şi povestiri !ar cărţile, după cu" se pl#n$eau respectivii studenţi, erau prea lun$i şi nu acopereau întrea$a perioadă %at fiind acest fapt şi adau$#nd reco"andarea redactorului său de a scrie o carte "ai scurtă şi accesibilă, Gaddis a scris &Războiul Rece', o sinteză foarte clară, scurtă şi la obiect, despre războiul de după cele două "ari conflicte "ondiale, războiul dintre ideolo$ii, dintre (U) şi statele de"ocrate pe de*o parte şi UR(( şi blocul co"unist pe de alta, un conflict fără ar"e, dar cu un potenţial de distru$ere "ai "are dec#t oricare altul care l*a precedat Asemănările şi deosebirile dintre SUA şi URSS
Gaddis Gaddis îşi deschide deschide pri"ul pri"ul capitol, capitol, Reînvierea fricii, cu două citate "enite să arate surpriza soldaţilor a"ericani, respectiv ruşi, c#nd s*au întîlnit, pe + aprilie -./, în oraşul 0or$au 0or$au din Ger"ania nazistă I-am aşteptat cu toţii să vină la mal. Le puteam vedea feţele. Arătau ca nişte oameni obişnuiţi. Ne imaginaserăm cu totul altceva. Ei bine, ei erau americanii! (Liubova oincen"a, #rmata Roşie, $iviia %& de 'ardă )u prea ştiam la ce să ne aşteptăm din partea ruşilor, dar când te uitai la ei cu atenţie, îţi era imposibil să vei vreo di!erenţă. $acă i-ai fi îmbrăcat cu o uniformă americană, i-ai fi putut lua drept americani! (#l #ronson, #rmata *+#, $iviia Infanterie $e ce asemănările au părut att de surprinătoare/ surprinătoare/ este pri"a întrebare dintr*un şir lun$, toate av#nd acelaşi răspuns, susţine Gaddis1 răboiul 2)l %oilea Război 3ondial4 fusese cşti0at de o coaliţie ai cărei principali membri se aflau de1a în răboi 2 cel puţin ideolo0ic şi 0eopolitic, dacă nu militar 2 unii împotriva celorlalţi. Gaddi Gaddiss contin continuă uă e5pli e5plicaţi caţiaa "ai pe lar$, lar$, const constat# at#nd nd că e5istă e5istă ase"ăn ase"ănări ări de supraf suprafaţă aţă între între ar"atele ruseşti şi a"ericane, precu" e5istă şi între societăţile din care provin )t#t (U), c#t şi UR(( au luat naştere prin revoluţie, se $hidează după ideolo$ii cu aspiraţii $lobale, sunt state continentale continentale care au înaintat peste nişte frontiere vaste şi au intrat în război în ur"a unui atac*surpriză %iferenţele însă erau "ult "ai "ari Revoluţia a"ericană reflecta neîncrederea în autoritatea centralizată, credinţa că libertatea şi dreptatea puteau fi instaurate nu"ai prin i"punere %e ase"enea, datorită constituţiei in$enioase, a izolării $eo$rafice şi a accesului la resurse naturale vaste, a"ericanii au reuşit să îşi consolideze un stat foarte puternic Revoluţia Revoluţia bolşevic bolşevicăă i"plicase i"plicase adoptarea adoptarea unei autorităţi autorităţi concentr concentrate ate arl 3ar4 susţinea, în 53anifestului 6artidului 7omunist8 din 99& , că se puseseră în mişcare capitaliştii promotori ai industrialiării, e4tinndu-se şi în acelaşi timp e4ploatnd clasa muncitoare, care mai devreme sau mai triu avea să-şi scuture 1u0ul. Lenin a căutat să accelereze cursul istoriei, i"pun#nd "ar5i"ul, iar (talin a re"odelat Rusia astfel înc#t să se potrivească ideolo$iei "ar5ist*leniniste, obli$#nd naţiunea predo"inant a$rară să devină una puternic industrializată şi privată de libertăţi
%iscrepanţele reies şi din războaiele e5tre" de diferite pe care le*au purtat (U) şi UR(( în cadrul aceluiaşi război 2-./-*-./4 (tatele Unite luptaseră separat, dar si"ultan, î"potriva 6aponezilor în 7acific şi a ne"ţilor în 8uropa 0otuşi, nu"ărul lor de pierderi fusese e5tre" de redus, întruc#t, prin izolarea $eo$rafică, sin$urul atac se"nificativ a fost cel de la 7earl 9arbor, catalizatorul intrării lor în război )stfel, (U) puteau ale$e unde, c#nd şi în ce condiţii aveau să lupte :n plus, econo"ia a"ericană înflorise în ti"pul războiului, 7!;*ul dubl#ndu*se Uniunea (ovietică, în schi"b, dusese cel "ai devastator război din istoria sa %eşi a purtat un sin$ur război, luptele aveau loc pe terenul şi în circu"stanţele alese de ina"ic, nu"ărul de pierderi fiind de apro5i"ativ .< de ori "ai "are dec#t cel a"erican %ar la sf#rşitul celui de*)l %oilea Război 3ondial era clar că a"ericanii si britanicii nu l*ar fi învins pe 9itler fără a6utorul lui (talin )stfel, victoria era nu"ai asupra fascis"ului, nu şi asupra re$i"urilor autocrate "retenţiile URSS după al #oilea Răboi $ondial
:elurile postbelice ale lui *talin constau în si0uranta propriei persoane, a re0imului sau, a ţării si ideolo0iei sale, e4act in această ordine. Gaddis e5plică pretenţiile lui (talin1 Era normal ca sn0ele vărsat şi c;eltuielile din timpul răboiului să determine, în mare măsură, cine şi ce dobndeşte după răboi )stfel, datorită pierderilor foarte "ari "enţionate "ai sus şi a econo"iei ruinate a UR((*ului, era firesc ca sovieticii să obţină foarte "ult :nsă (talin se confrunta cu o dile"ă dureroasă1 poate că pierderile disproporţionate i*ar fi dat dreptul la beneficii postbelice disproporţionate, însă tot ele lăsaseră ţara fără puterea necesară de a asi$ura aceste beneficii UR(( avea nevoie de pace şi de asistenţă econo"ică= aşa cum ei depinseseră de *talin pentru a-l înfrn0e pe iziunea "ăreaţă a lui (talin era, aşadar, obţinerea pe cale paşnică, dar net deter"inată istoric, a do"inaţiei clare asupra 8uropei Reticenţa lui Stalin
(talin şi ?hurchill au căzut de acord asupra faptului că UR(( ar trebui să aibă o influenţă predo"inantă în Ro"#nia, ;ul$aria, şi Un$aria, în schi"bul recunoaşterii preponderenţei britanice din Grecia 0otuşi c#nd britanicii şi a"ericanii au început ne$ocierile privind capitularea ar"atelor $er"ane, reacţia lui (talin a fost una aproape de panică1 ar putea e5ista un aran6a"ent prin care ne"ţii ar înceta să "ai lupte în vest dar şi*ar continua rezistenţa în est Gaddis concluzionează că te"erile lui (talin vizavi de propriii aliaţi şi capabilitatea lor de a încheia o pace separată arată c#t de puţină încredere era pre$ătit să "anifeste
%ursa înarmărilor şi criele din cadrul Răboiului Rece
Gaddis e5plorează în cartea sa at#t cursa înar"ărilor, care a reprezentat potenţialul de distru$ere din perioada respectivă, c#t şi crizele care ar fi putut fi catalizatoarele unui alt război "ondial @eîncrederea sovieto*a"ericană era sporită de cercetările privind crearea unei ar"e de distru$ere în "asă A bo"ba ato"ică )"ericanii şi britanicii lucrasera în secret la această ar"ă pentru a o folosi î"potriva Ger"aniei, dar naziştii capitulasera înainte ca ea să fie $ata Reticenţa a"belor părţi era clara1 (talin a pus la cale o operaţiune "a6oră de spiona6 a aliaţilor săi, e5ist#nd cel puţin trei încercări reuşite de a eluda "ăsurile de securitate de la Los )la"os, unde se desfăşura 7roiectul 3anhattan, iar an$lo*a"ericanii nu au considerat necesar să îi spună lui (talin despre bo"bă p#nă după pri"ul test, încununat de success, din deşertul @ew 3e5ico (talin a fost cel care a ridicat însă zidul care a î"părţit 8uropa, c#nd nu nu"ai că a refuzat a6utorul a"erican pentru reconstrucţie A oferit de aceştia confor" 7lanului 3arshall A dar nu a per"is nici statelor aflate sub influenţa sa să beneficieze de el :ncercările lui de a întări blocul co"unist nu erau însă pe "ăsura aşteptărilor sale1 !u$oslavia a rupt relaţiile cu 3oscova, iar blocada ;erlinului l*a făcut pe (talin să scadă în ochii publici, în ti"p ce aliaţii vestici se bucurau de respect 0otuşi, (talin a reuşit să facă o nouă alianţă, baz#ndu*se pe victoria co"uniştilor chinezi, sub conducerea lui 3ao Bedon$ 7rin tratatul sino*sovietic, si"ilar 0ratatului @ord*)tlantic, cele două state co"uniste se an$a6au să*şi acorde spri6in reciproc în cazul unui atac :n continuare, Gaddis prezintă desfăşurarea Războiului ?oreei şi criza rachetelor din ?uba, concluzion#nd în a"bele cazuri că ar fi putut fi mult mai rău *in0urul reultat decisiv al răboiului 2coreean4 a fost precedentul pe care l-a creat= acela că ar putea e4ista un conflict e4tins şi sn0eros, implicnd naţiuni ce deţin armament nuclear, dar care ar putea ;otărî să nu-l folosească. cum un răboi purtat cu arme nucleare putea distru0e tocmai ce trebuia să apere, un astfel de răboi nu trebuia purtat niciodată. >ncă o dată, instictul clar în ceea ce privea pericolul nuclear trecuse dincolo de diferenţele de cultură, naţionalitate, ideolo0ie, moralitate. Reia această idee şi după e5punerea crizei cubaneze1 7eea ce a împiedicat ibucnirea răboiului în toamna lui 9? a fost iraţionalitatea stării de teroare pură, de ambele părţi. #sta prevăuse 7;urc;ill cnd văuse speranţă în 5e0alitatea ani;ilării8. #sta înţelesese Eisen;o@er cnd scosese din discuţie posibilitatea purtării unor răboaie nucleare limitate= strate0ia sa nu lăsa altă opţiune dect asi0urarea unei distru0eri complete, pornind de la preumţia că aceasta, în loc să impună încercarea de a orc;estra nivelurile de distru0ere în mi1locul unui răboi, avea să prevină din start ibucnirea acestuia. (trate$ia, cunoscută drept 3utual #ssured $istruction, pornea de la pre"iza că dacă ni"eni nu va putea supravieţui unui război nuclear, atunci acesta nu va avea loc 7rin ur"are, s*a a6uns la concluzia că era "o"entul pentru încheierea unor acorduri, dacă nu pentru e5ercitarea controlului internaţional asupra ar"a"entului nuclear, "ăcar pentru $estionarea acestuia ) ur"at se"narea unei serii de tratate1 Aratatul privind limitarea testărilor A -.CD A interzicea e5peri"entarea ar"elor nucleare în at"osferă= Aratatul de neproliferare nucleară A -.CE A se cerea statelor care deţineau ar"a nucleară să nu a6ute alte state să o obţină= #cordul provioriu de limitare a armelor strate0ice *-.F+ A li"ita nu"ărul rachetelor balistice de pe uscat şi de pe "are ce puteau fi deţinute de fiecare parte şi i"punea acceptarea verificărilor prin inter"ediul sateliţilor de recunoaştere= Aratatul privind rac;etele antibalistice A -.F+ A interzicea producerea de "i6loace de apărare î"potriva rachetelor cu rază lun$ă
#ceasta a fost prima recunoaştere formală, de ambele părţi, a ideii lui 7;urc;ill 2 şi Eisen;o@er 2 privind faptul că vulnerabilitatea ce decur0ea din perspectiva ani;ilării imediate putea deveni baa unei relaţii americano-sovietice stabile şi pe termen lun0. %oncluii
Răboiul Rece ar fi putut provoca un răboi fierbinte ce ar fi putut pune capăt vieţii pe planetă. >nsă cum teama de un astfel de răboi s-a dovedit mai puternică dect toate celelalte diferenţe care separau *tatele +nite, +niunea *ovietică şi aliaţii lor, e4istau acum motive de speranţă că nu se va petrece niciodată. Gaddis continuă să e5pună conflictele şi încercările de a stabili relaţii a"iabile între prota$oniştii războiului, "er$#nd p#nă la căderea UR((*ului şi dezbinarea blocului co"unist 8l analizează conflictele at#t din punct de vedere politic şi ideolo$ic, c#t şi din perspectiva econo"ică şi socială, inclusiv a potenţialului pe care acestea îl aveau de a fi catalizatoarele unui război distructiv 85plică de ase"enea şi "otivele care au stat la baza încercărilor de a for"a relaţii prieteneşti între naţiuni, chiar dacă unele dintre ele erau doar de aparenţă olosind at#t citate ale "arilor personalităţi ale vre"ii, c#t şi analize ale acţiunilor din perioada respecivă, Gaddis reuşeşte să creeze o sinteză a Războiului Rece care nu nu"ai că acoperă toate eveni"entele care au avut loc atunci, dar le şi e5plică bazele, consecinţele şi potenţialul !ntenţia autorului de a spune totul clar, scurt şi la obiect, fără să o"ită ceva şi fără să fie doar o relatare, cre#nd în acelaşi ti"p portretele liderilor şi societăţilor i"plicate, este realizată în cartea sa, &Războiul Rece'
