Simulare 2 Rezidentiat 2017 - Caiet A

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 13 MAI 2017

DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A B. Fistulele intraabdominale C. Leziunile cutanate D. Artrita E. Uveita

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. NU reprezintă semn de alarmă în BRGE, care să impună efectuarea unei endoscopii digestive sup su peri oare re:: A. Antecedentele heredocolaterale de cancer gastric B. Disfagia C. Pirozisul D. Anemia E. Scăderea ponderală

7. Tratamentul puseului acut in boala Crohn cuprinde următoarele, CU EXCEPŢIA: A. Tratament chirurgical la bolnav cu perforație intestinală B. Tratament cu 5ASA 2,4-4,8 g/zi C. Budesonid în doză de 40-60 mg/zi D. Tratament imunosupresor în formele severe E. IPP la bolnavii cu afectare gastro-duodenală

2. Despre esofagul Barett NU este adevărată următoarea afirmație: A. Se poate diagnostica doar prin biopsii multiple B. Trebuie efectuate controale endoscopice regulate C. In cazul displaziei cu grad redus se vor face endoscopii anuale D. Reprezintă displazie de grad înalt la nivelul mucoasei esofagiene E. Endoscopic se observă ascensionarea liniei Z

8. Notați răspunsul corect în ceea ce privește indicațiile utilizării tratamentului imunosupresor în bolile inflamatorii intestinale: A. Durata tratamentului este de câteva săptămâni B. Azatioprina are ca reacție adversă principală nefrotoxicitatea C. Ciclosporina se administrează în formele moderatsevere de boală Crohn D. Tratamentul imunosupresor nu este indicat în formele corticorezistente A. Azatioprina se administrează în doză de 2 -2,5 mg/kg/zi

3. D ura uratta trat rata ament ntulu uluii î n ulc ulceerul duo uod dena nall compli com plicat cat este: este: A. 7 până la 14 zile B. 4- 6 săptămâni C. 4 săptămâni D. 3 săptămâni E. 6-8 săptămâni

9. Una dintre următoarele afecțiuni reprezintă o manifestare extradigestivă asociată BRGE: A. Astmul bronsic B. Anemia C. Otita externă D. Bronșiectaziile E. BPOC

4. Unul dintre următorii factori de mediu NU sunt implicați în etiopagenia bolii Crohn: A. Consumul de alcool B. Fumatul C. Factorii infecțioși D. Dieta bogată în dulciuri E. Dieta bogată în grăsimi

10. Terapia standard de eradicare a infecției cu H. pylori în boala ulceroasă ulceroasă poate cuprinde următoarele, următoarele, CU EXCEPŢIA: A. Amoxicilină 1g x 2/zi B. Claritromicină 0,5 g x 2/zi C. Metronidazol 1mg x 2/zi D. Lansoprazol 30 mg x 2/zi E. Esomeprazol 20 mg x 2/zi

5. Despre proctita ulcerativă este adevărată afirmația: A. Reprezintă 40-50% din totalitatea cazurilor de colită ulcerativă B. Evoluția este dominată de diaree sau constipație C. In majoritatea cazurilor inflamația rămâne cantonată la nivelul rectului D. Asociază în proporție de 30% manifestări sistemice E. Durerile abdominale sunt frecvente

11. Substratul disfuncției ventilatorii obstructive din B POC est stee:

A. Afectarea inflamatorie difuză a bronșiilor medii și mici B. Modificarea cutiei toracice C. Afectarea traheală D. Inflamația sistemică

6. Una dintre următoarele reprezintă o complicație sau manifestare frecventă în boala Crohn, dar nu și în colita ulcerativă: A. Perforația 1


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Toate cele de mai sus

C. Valoarea scazută a funcției respiratorii de start (datorită fumatului matern în viața intra -uterină sau infecțiilor respiratorii în primii ani de viață) face sa scadă varsta la care apare BPOC la fumatori D. Fumatul duce la accelerarea declinului VEMS pană la 100 mL anual E. Declinul VEMS este stopat de tratamentul corticosteroid sistemic

12. Elementele cheie ale definiției BPOC sunt: A. Prezența obstrucției bronșice progresive B. Inflamația cronică a bronșiilor dată de fumat și/sau factori de mediu C. Predispoziția genetică pentru obstrucția cronică dupa expunerea la noxe aeriene D. Rever sibilitatea sibilitatea minimă a obstrucției bronșice (spontan sau dupa tratament) E. Toate cele de mai sus

16. Următoarele structuri toracice sunt afectate morfo- patologic patologic în BPOC, BPOC, CU EXCEPȚIA: A. Căile aeriene mari: hipertrofie și hiperplazie glandulară B. Parenchimul pulmonar: emfizem centrolobular (cel mai frecvent), alveole cu infiltrat inflamator cronic și distrucția peretelui C. Vasele pulmonar e: e: arteriopatie hipoxică D. Pleura: tracțiune fibroasă datorită remodelării vasculare E. Căile aeriene mici: bronșiolita lent progresivă

13. Următoarele afirmatii despre BPOC sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: A. Pentru definirea BPOC se folosește criteriul funcțional: obstrucția bronșică B. Obstrucția cronică ireversibilă a bronșiilor este patognomonică pentru BPOC BPOC C. Pentru diagnosticul emfizemului se folosește criteriul anatomo- patologic: patologic: distrucția septurilor alveolare și mărirea anormală a teritoriilor distale, fară fibroză evidentă D. Pentru diagnosticul bronșitei cronice se folosește criteriul clinic: tusea productivă cel puțin trei luni pe an, cel puțin doi ani consecutiv E. Diagnosticul BPOC necesită prezența concomitentă a emfizemului pulmonar și bronșitei cronice, care se pot asocia în grade diferite

17. A gr av avarea area si sim mpto tom melor la un paci pacieent cu B P OC se poate datora exacerbării bolii, dar poate fi cauzată și de aso asoci cieer ea unor alte bo bolili:: A. Pneumonie B. Pneumotorax C. Insuficiență cardiacă D. Trombembolism pulmonar E. Toate cele de mai sus

14. Care dintre următoarele afirmații privind epidemiologia BPOC este FALSĂ? A. Fumatul este considerat a fi f i răspunzător de cel puțin 90% dintre cazurile de BPOC B. Prevalența tabagismului activ în Romania a fost de 26% în populația generală în tr-un studiu recent C. OMS estimează ca BPOC va fi pe locul 3 mondial între cauzele de mortalitate în 2020 D. Nu se cunosc factori de risc externi (profesionali sau casnici) implicați în epidemiologia BPOC E. Riscul de BPOC crește la persoanele cu factori de risc individuali (ex: anomalii genetice)

18. Respirația dificilă șuieratoare (wheezing) se poate î nt ntâ âlni în: î n: A. Astm B. BPOC C. Afecțiuni laringiene D. Pseudo-wheezing laringian emoțional E. Toate cele de mai sus

19. Care este rolul spirometriei în diagnosticul BPOC? :

A. Spirometria confirmă diagnosticul de BPOC, prin evidențierea obstrucției bronșice (scăderea raportului VEMS/CV) B. Spirometria normală exclude BPOC C. VEMS <50% din valoarea prezisă (după testul bronhodilatator) clasifică clasifică BPOC ca fiind sever D. Creșterea VEMS cu cel puțin 12% după bronhodilatator, care sa reprezinte în valori absolute cel puțin 200 mL, este considerată semnificativă E. Toate cele de mai sus

15. Care dintre afirmațiile privind pierderea funcției respiratorii, masurată prin declinul VEMS, este FALSĂ: A. Declinul natural al VEMS de- a lungul vieții este în mod normal de 15-30 mL anual B.Accelerarea declinului VEMS se poate datora mai multor factori și duce la scăderea pragului de apariție a unei boli obstructive cronice

2


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Anxietate

20. Terapia maximală de fond care poate fi administrată unui pacient cu BPOC sever include următoarele medicamente, CU EXCEPȚIA: A. Corticosteroid inhalator administrat regulat B. Bronhodilatator cu acțiune de lungă durată administrat regulat (beta-adrenergic și/sau anticolinergic) C. Corticosteroid sistemic (oral sau injectabil) administrat regulat D. Bronhodilatator cu acțiune de scurtă durată administrat la nevoie E. Teofilină retard oral, adaugată medicamentelor inhalatorii

26. Sta 26. Stad di ul I I de nefropatie diabetică caracterizează prin, CU EXCEPȚIA:

se

A. Clearance creatinină normal sau scăzut B. Normoalbuminurie C. TA normală D. Membrană bazală îngroșată E. Mezangiu expansionat

27. Neuropatia autonomă presupune următoarele I A: manifestări, cu EXCEPȚ IA: A. Respiratorii: apnee de somn B. Tulburări sudorale C. Tulburări pupilare D. Cardio-vasculare: moarte subită E. Gastro-intestinale: diaree predominant diurnă

21.. E st 21 stee un defe fect ct ge gene netti c al func functti ei be beta-ce -celul lula are A. Acantosis nigrians B. Ataxia Friedreich C. Sd. MODY D. Sd. Rabson Menderhall E. Sd. Cushing

28. Cea mai frecventă manifestare extradigestivă a R G E est stee: A. Globus B. Tusea cronică C. Otita medie D. Sinuzita cronică E. Durerea toracică

22. Nu est 22. stee un ele lem ment cl clii nic sp speecifi cificc CA CAD D în peeri oada de st p sta are re:: A. Nistagmus B. Hipotonie musculară C. Respirație Kussmaul D. Ileus dinamic E. Stare de conștiență alterată

A. 25 % B. 50% C. 75 % D. 10 % E. 5 %

29. Care din următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE: A. Inhibitorii de receptori H2 au efecte antisecretorii intense și duc la vindecarea esofagitei in 100% din cazuri B. Blocanții pompei de protoni determină inhibarea secreției de gastrină dacă sunt utilizați pe termen lung, ceea ce favorizează apariția tumorilor neuroendocrine C. Folosirea pe termen lung a blocanților pompei de protoni trebuie să se asocieze întotdeauna cu suplimentarea oligoelementelor ș i vitaminelor pentru a nu apărea sindromul de malabsorbție D. Eficiența alcalinizantelor în creșterea pH -ului esofagian este de scurtă durată si nu duce la vindecarea esofagitelor E. Famotidina este un blocant eficient al pompei de protoni, ducând la ameliorarea simptomatologiei și la vindecarea esofagitei

25. Semnele de activare simpatoadrenergică în hipoglicemii sunt, CU EXCEPȚIA: A. Transpirații B. Foame C. Midriază D. Paloare

30. Care din următoarele reprezintă criterii petru o esofagită severă: A. Prezența de multiple eroziuni esofagiene cu o lungime de < 5 mm B. Prezența de leziuni le ziuni circumferențiale C. Prezența de “red spots” la nivelul esofagului inferior

23. Care stadiu CAD prezintă urmatoarele valori: pH = 7.31-7.35, 7.31- 7.35, exces exces baze baze= = - 5/-10 mE mE q/l, R A = 16-20: A. Avansată B. Severă C. Incipientă D. Moderată E. Fara CA

24. Morta 24. Mortalita litattea î n co com mele hip hipeeros rosm mola lare re est stee de peest p stee:

3


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A D. Ectazii venoase juxtacardiale E. Prezența de eozinofile la examenul microscopic

B. Riscul de a precipita coma hepatică este maxim în cazul fenobarbitalului, deoarece acesta se metabolizează predominant hepatic C. Stratificarea pacienților de pe listele de transplant hepatic se face in funcție de scorul Child Pough. D. Ascita refractară nu răspunde la doze uzuale de diuretice E. Opțional, pacienții cu ciroză hepatică pot fi vaccinați împotriva virusurilor hepatitice A și B.

31. Care din următoarele afirmații privind bolile inflamatorii intestinale este adevarată: A. Boala Crohn predomină la sexul masculin B. Riscul cel mai mare de a dezvolta boala apare la rasa neagră C. Mutatia genei NOD2, se asociază cu boala Crohn cu localizare ileală și tendintă la formare de stricturi D. Dieta bogată în carne poate favoriza apariția bolii Crohn E. Fumatul determină exacerbarea colitei ulcerative

37. Care din următoarele afirmații privind sindromul hepatorenal este FALSĂ? A. Afectarea renală este o consecință a dezordinilor imunologice întâlnite in ciroza hepatică B. Apare la pacienții cu ascită C. Creatininemia crește la peste 1,5 mg/dL D. Proteinuria este sub 0,5 g / 24 ore E. Apariția acestei complicații este frecvent precipitată de infecții

32. Care din următoarele, NU contribuie la apariția răspunsului imun aberant în bolile inflamatorii intestinale: A. Dezechilibrul microbiotei intestinale B. Dezechilibrele hormonale din perioada pubertății C. Afectarea barierei intestinale D. Migrarea și aderarea leucocitelor E. Pierderea toleranței imunologice

38. Despre ciroza hepatică sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA A. Reprezintă stadiul final de evoluție progresivă a bolilor hepatice cronice cronice B. Este un proces hepatic difuz C. Se caracterizează prin transformarea nodulară a parenchimului hepatic D. Asociază fibroză hepatică extensivă E. Asociază creșterea numărului de hepatocite

33. Care din următorii parametrii indică o formă fulminantă de colită ulcerativă: ulcerativă: A. Activitate zilnică sever influențată, semne sistemice prezente B. Rectoragii frecvente C. Peste 10 scaune/zi D. Debut insidios E. VSH < 30 mm /1 h

39. Despre ciroza etanolică se poate afirma că: A. Apariția leziunilor hepatice la consumatorii cronici de alcool nu depind de se xul, factorii genetici și nutriționali ai consumatorulu c onsumatoruluii B. Alcoolul reprzintă o cauză rară de ciroză hepatică C. Apariția leziunilor hepatice nu depinde de ritmicitatea consumului de alcool D. La bărbații cu ciroză, consumul mediu de alcool este de 160 g/zi timp de 8 ani, dar riscul cirogen apare la cantități de peste 30 de g/zi E. Alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză de ciroză hepatică în majoritatea țărilor subdezvoltate.

34. Care din următoarele aspecte NU este datorat hipertensiunii portale din ciroza hepatică? A. Varicele esofagiene B. Circulația colaterală din flancuri C. Ascita D. Tulburările de coagula re E. Splenomegalia 35. Care din următoarele mijloace terapeutice se utilizează in boala Wilson? A. Desferoxamina B. D Penicilamina C. Venesecția D. Analogii nucleotidici E. Toate de mai sus

40. C auz auzeele auto autoii mune ale ale cir cir oz ozeei hep hepat atii ce i nclud: A. Ciroza biliară secundară B. Boala Wilson C. Hemocromatoza D. Ciroza biliară primitivă E. Ciroza criptogenică

36. Care din următoarele afirmații este adevărată? A. Paracentezele voluminoase pot determina sindrom hepatorenal 4


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

41. Despre hemoragia digestivă superioară la un pacient cirotic se pot afirma următoarele, CU EXCEPȚIA: A. Originea variceală prezintă o mortalitate de 20% B. Diagnosticul poate fi confirmat prin tușeu rectal, aspirație nazo-gastrică sau endoscopie digestivă superioară C. Tratamentul cuprinde prevenirea infecțiilor și a encefalopatiei hepatice D. Tehnicile endoscopice sunt de elecție E. Metodele chirurgicale sun t o alternativă a procedurilor endoscopice care sunt grevate de mortalitate scăzută și de agravarea insuficienței hepatice

45. Aflați care dintre următoarele afirmații de mai jos sunt adevărate, cu EXCEPȚIA: A. Carcinoamele scuamoase au o localizare predominant centrală B. Carcinomul cu celule mari are o incidenta de 30% C. Adenocarcinomul are o localizare periferică, de obicei D. Carcinomul cu celule mici se asociează frecvent cu sindroamele paraneoplazice E. Carcinomul cu celule mici are diseminare precoce hematogena

46. Afirmațiile de mai jos privind tratamentul CBP sunt corecte, cu EXCEPȚIA:

A. Tratementul chirurgical se aplică tuturor tipurilor histopatologice histopatolog ice de CBP B. Stadiile III A și uneori III B pot fi rezecabile de la început sau după câteva cicluri de chimioterapie neoadjuvantă C. Înainte de intervenția chirurgicală trebuie evaluată funcția pulmonară post rezecție D. Evaluarea rezecabilității se face pornind de la datele de imagistică completate cu biopsii ganglionare E. Evaluarea preoperatorie corectă scade morta litatea postoperatorie

42. Î ntre cr cr i te terr i i le de de di di agnost gnostii c ale ale sindromului sindromului hepato-renal găsim: A. Absența ascitei B. Creatinină serică sub 1,5 mg/dL C. Absența șocului D. Proteinurie peste 0,5 g/zi E. Îmbunătățirea funcției renale la 2 zile după oprirea diureticelor

43. Următoarele afirmații sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: A. Atopia este predispoziția genetică de a dezvolta un răspuns mediat de IgE la aeroalergenii obișnuiți B. Sunt peste 300 de sensibilizanți profesionali naturali sau substanțe chimice anorganice și organice C. Marca imunologică a astmului alergic este producția excesivă de citokine tip Tsuppressor 2 D. Aeroalergenii sunt alergenii din aerul interior, exterior și atmosferic E. Infecțiile respiratorii virale sunt factori adjuvanți ai astmului bronșic

47. Enunțurile de mai jos reprezintă complicații ale radioterapiei, cu EXCEPȚIA: A. Esofagita B. Pneumonita de iradiere C. Roșu cutanat D. Fibroza pulmonară E. Neuropatie secundară iradierii plexului brahial

48. Chimioterapia are următoarele efecte adverse, cu EXCEPȚIA: A. Alopecie B. Aplazie medulară C. Șoc anafilactic D. Insuficiență hepatică acută E. Insuficiență renală acută

44. Afirmațiile de mai jos privind patogenia CAP sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: A. Contaminarea în cursul CAP se face, cel mai frecvent, prin microas pirare după colonizare faringiană faringiană B. Contaminarea în CAP se poate face și pe cale limfatică C. Colonizarea cu germeni Gram negative este favorizată de: alcoolism, boli cronice, spitalizare îndelungată D. În procent mic, contaminarea se poate face pe cale hematogenă E. Flora anaerobă prezentă în bucofaringe proliferează în caz de dentiție deficitară

49. Următoarele afirmații despre clinica BPOC -ului sunt corecte CU EXCEPȚIA: A. Principalele semne în BPOC sunt tusea cronică și dispneea de efort B. Un semn important în BPOC este scăderea calității vieții C.Tusea este zilnică, cel puțin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv

5



54. Des 54. Desp pre eti opatoge genia nia ulc ulceerului pepti c su sunt nt adevărate informațiile:

D. Expectorația cronică zilnică purulentă reflectă în 80% din cazuri prezența unor bronșiectazii bronșiectazii E. În BPOC nu apare wheezing, acesta fiind un semn rezervat astmului

A. Fumatul nu reprezintă un factor de risc pentru ulcerul peptic B. Infectia cu H.pilori induce metaplazie gastrică la nivelul duodenului C. H. pilori produce toxine agresive local D. Poate apărea ulcer de stress la pacienții cu traumatism craniocerebral E. Consumul cronic de AINS crește riscul de ulcer peptic prin creșterea secreției secreției acide

50. Ob 50. Obii ect ctii vele un unui ui program de rea reab bi lita litare re respiratorie sunt următoarele, CU EXCEPȚIA: A. Să amelioreze simptomatologia B. Să crească VEMS-ul C. Să reducă numărul de exacerbări D. Să reducă consumul de medicamente și de servicii medicale E. Să amelioreze calitatea vieții

55. Care dintre următoarele NU reprezintă manifestări extraintestinale în bo lile inflamatorii intestinale: A. Spondilita B. Eritemul nodos C. Insuficiența aortică D. Colangita sclerozantă primitivă E. Poliartrita reumatoidă

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU (2, 3 sau 4 variante corecte)

51. Alegeți răspunsurile corecte referitoare la trat tr atam ameentul boli boliii ulceroase ulceroase:: A. Limitarea consumului de alcool nu este importantă B. Misoprostolul nu are indicație C. Tratamentul antisecretor reprezintă resursa terapeutica suficientă la pacinții tineri, fără simptome de alarmă D. Prezența infecției cu H. pylori impune asocierea de antibiotice E. Tratamentul ulcerului complicat cuprinde subsalicilatul de bismut

56. Despre tratamentul cu agenți biologici în bolile inflamatorii intestinale sunt adevărate afirmațiile: A. Se folosește doar în puseele acute B. Alergiile pot fi reacții adverse C. Eficacitatea tratamentului se urmărește pe baza scorurilor de activitate D. Adalimumabul se folosește la pacienții care nu au răspuns la Infliximab E. Acționează prin inhibarea TNF-alfa

52. Factorii de risc de resângerare la pacienții cu boală ulceroasă și HDS pot fi: A. Hemostaza endoscopica aplicată ca unică sursă terapeutică B. Trombofilia C. Hepatopatie severă D. Ulcerele aflate pe mica curbură E. Ulcerele de mari dimensiuni

57. Care dintre următoarele reprezintă complicații ale bolililor lor i nflam nflama ato torr i i i nt nteest stii na nale le:: A. Megacolon toxic B. Ocluzia C. Diverticuloză D. Stenoze digestive E. HDS

53. Care dintre următoarele afirmații legate de complicațiile bolii ulceroase NU sunt adevărate: A. Ulcerul penetrant are un tablou clinic estompat sau polimorf B. Managementul ulcerului penetrant este eminamente medicamentos C. Ulcerul perforat se prezintă cu tablou de abdomen acut chirurgical D. Stenoza pilorică se poate complica cu acidoză metabolică hipocloremică E. Este obligatorie hemostază endoscopică în hemoragia digestivă superioară cronică

58. Simptomele care pot apărea în boala Crohn sunt următoarele, CU EXCEPŢIA: A. Scaune diareice A. Regurgitații acide C. Dureri abdominale difuze D. Scaune pleiocrome E. Scădere ponderală 59. Despre colangita sclerozantă primitivă sunt adevărate informațiile: A. Se asociază până la 30-50% cu bolile inflamatorii intestinale 6


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A B. Este o boală infecțioasă C. La examenul obiectiv se observă leziuni de grataj D. Probele de laborator evidențiază C-ANCA pozitivi E. Diagnosticul se face prin colangiografie

A. Inhibitorii enzimei de conversie B. Blocanții canalelor de calciu C. Hidrazida D. Estrogenii E. Progesteronii

60. Următoarele medicamente pot agrava/determina BRGE: A. Betablocantele B. Antidepresive triciclice C. Teofilina D. Digitala E. Blocanții canalelor de calciu

66. Ca C ar e di n următoarele afirmații sunt FALSE:

A. Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv B. In colita ulceroasă, inflamația este transmurală, motiv pentru care apar frecvent fistule f istule C. In boala Crohn, afectarea mucoasei intestinale este parcelară, discontinuă D. Fistulele perianale sunt întalnite adesea în boala Crohn E. Scaunele cu aspect steatoreic pot fi întalnite in colita ulcerativă cu localizare ileală

61. Tratamentul BRGE trebuie să conțină: A. Antibioterapie anti H.pilori B. Antiacide și alginați pentru vindecarea esofagitelor C. Scădere ponderală pentru pacienții obezi D. Tratamentul de întreținere cu IPP se face cu doza cea mai mică eficientă E. Intervenția chirurgicală se face de rutină

67. Care dintre următoarele modificări biologice se po p ot î nt ntâ âlni în bolile i nfla nflam matori i intest intestii na nale le A. Anemie feriprivă B. Anemie macrocitară C. Trombocitopenie D. Creșterea VSH E. Hipercalcemie

62. Este indicată EDS în BRGE la următoarele categorii de pacienți, CU EXCEPŢIA: A. La pacienții care prezintă pirozis B. Vârsta pacientului peste 50 ani C. La pacienții cu hernie hiatală D. Simptomatologie atipică E. Eșec terapeutic la IPP

64. Despre etiopatogenia bolilor inflamatorii intestinale NU sunt adevărate afirmațiile:

68. Următoarele afirmații sunt FALSE, CU EXCEPȚIA: A. În serul pacienților cu Boala Crohn pot fi depistați cu precădere anticorpi pANCA B. Colonoscopia evidențiază prezența de ulcerații aftoide in colita ulcerativă C. Pseudopolipii inflamatorii pot fi decelate in toate formele de boală inflamatorie intestinală D. Colonoscopia este metoda de elecție pentru depistarea megacolonului toxic E. Endoscopia cu magnificație crește acuratețea diagnosticării modificărilor displazice din bolile inflamatorii intestinale

65. Care din următoarele NU dau de obicei RGE?

69. Care din următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE : A. Asocierea infecției cu H. pylori crește riscul de ulcer B. H. pylori acționează exclusiv prin generarea de toxine cu agresivitate pentru mucoasa gastrică C. H. pylori are un tropism special pentru zonele de metaplazie gastrică de la nivel duodenal. D. La pacienții cu H. pylori prezent, există un risc mai mare de a dezvolta adenocarcinom gastric sau limfom MALT

63. Tr T r ata tam mentul ulcer ulcer ului he hem mor agi agicc include i nclude::

A. Hemostază endoscopică prin injectare de soluții vasoactive B. Intervenția chirurgicală ca ultimă resursă terapeutică C. Embolizarea arterială selectivă de primă intenție D. Reechilibrarea volemică E. Vagotomie și piloroplast piloroplastie ie

A. Modificările genetice au rol determina nt în extensia și severitatea inflamației B. Din punct de vedere etnic, asiaticii au riscul cel mai mare C. Mutația NOD2 se asociază frecvent cu colita ulcerativă D. În boala Crohn există un răspuns inflamator de tip Th1 E. În bolile inflamatorii intestinale există o exacerbare a aderării, migrării și invaziei leucocitare

7


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Inhibarea sintezei de prostaglandine de către AINS duce la creșterea secreției de acid clorhidric

C. Radiografia pulmonară este utilă la cei cu BPOC pentru că obiectivează și cuantifică cuantifică bulele și emfizemul pulmonar D. Radiografia pulmonară permite diagnosticarea altor afecțiuni cu tablou clinic comun cu BPOC -ul: pneumonii, insuficiență insuficiență cardiacă, etc. E. Radiografia toracică este utilă în explorarea de bază la luarea în evidență

70. Care din situațiile de mai jos reprezintă factori de risc pentru boala ulceroasă? A. Sindrom Zollinger Ellison B. Diabetul zaharat insulinoindependent insulinoindependent C. Asocierea corticosteroizilor cu AINS D. Tratamentul cu AINS E. Infecția cu Herpes simplex tip 2

75. Criteriile de spitalizare în exacerbarea BPOC sunt su nt:: A. Obnubilarea B. Dispnee severă de repaus C. Tahipnee peste 25 respirații/minut D. Alura ventriculară peste 110 bătăi / minut E. Febra

71. Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte în -ului: legătură cu morfopatologia BPOC -ului: A. BPOC-ul afectează căile aeriene mari și mici B. Leziunea caracteristică parenchimului pulmonar este emfizemul pulmonar C. Peretele bronșic devine îngroșat cu prezența de secreții abundente D. Căile aeriene mici sunt mai puțin afectate în BPOC E. Emfizemul centrolobular și panlobular se descriu în BPOC

76. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate: A. Astmul bronșic se caracterizează funcțional prin sindrom restrictiv B. Obstrucția din astmul bronșic este reversibilă spontan sau după un bronhodilatato bronhodilatator r C. În obstrucțiile severe, apare hiperinflația, când cresc volumele pulmonare, în special volumul rezidual D. Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară este modificat în astm E. Obstrucția căilor aeriene în astm se insoțește de hipercapnie

72. Care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate î n diagnos diagnosticul ticul po pozi tiv al al B POC POC-ului: -ului: A. Confirmarea diagnosticului se face prin efectuarea pneumotahogramei B. Pentru diagnostic se folosește raportul VEMS/CVF > 0.7 C. Dispneea din BPOC se manifestă prin crize de dispnee paroxistică, în special nocturne D. Diagnosticul pozitiv în BPOC se pune pe examenul CT toracic E. Dispneea este persistentă și progresivă cu agravare la efort și la infecție respiratorie

77. Care din următoarele afirmații sunt FALSE: A. Pneumoniile nozocomiale apar la o persoană spitalizată pentru o altă boală la mai mult de 48 de ore după internare B. Creșterea procentului de tulpini bacteriene rezistente la antibiotic determină dificultăți terapeutice în pneumonii C. Pneumoniile comunitare sunt cele dobândite în afara spitalului și debutează în primele 72 de ore după spitalizare D. Pneumonia este un sindrom prin care se manifestă un număr mare de infecții diferite E. Pneumonia comunitară se prezintă ca pneumonie francă sau pneumonie atipică

-ului la luarea în 73. Explorarea de bază a BPOC -ului evidență din perioada stabile include: A. Spirometrie cu test bronhodilatator B. Fibrobronhoscopia C. Examenul clinic D. Evaluarea comorbidității cardiovasculare E. Radiografia toracică standard 74. Care din următoarele afirmații sunt adevărate: A. Radiografia toracică în BPOC este, în general, săracă în modificări B. Este recomandată efectuarea unei radiografii toracice la pacienții cu BPOC pentru un diagnostic precoce al cancerului pulmonar

78. I ndi ndice cele le pr pr ognoti ognoticc pentr pentru u pneum pneumoni oniee se calculează în funție de: A. Hipotensiunea arterială sub 90 mmHg B. Polipnee peste sau egal cu 30 /minut C. Alterarea funcțiilor mentale D. Hemoptizia

8


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Vârsta peste 65 de ani

85. Care sunt beneficiile administrării corticosteroizilor corticosteroizi lor pe cale c ale generală în BPOC? A. Scade purulența sputei B. Scade durata de spitalizare C. Scade riscul de recidivă a exacerbării în următoarele 6 luni D. Grăbește remisiunea dispneei și a simptomelor E. Ameliorează hipoxemia și hipercapnia

79. O evoluție nefavorabilă a pneumoniei poate avea drept cauze următoarele: A. Terapie ineficientă (germen rezistent) B. Coexistența unei talasemii C. O complicație a pneumoniei (ex. Empiemul) D. Factori care țin de gazdă și determină o evoluție prelungită E. Diagnostic precoce

86. Care este etiologia probabilă pneumoniei comunitare raportat la vârstă? A. La adultul tânăr, etiologia mai frecventă este Streptococcus pneumoniae B. La adultul peste 40 de ani, predomină Mycoplasma pneumonia C. La vărstnic predomină Streptococcus pneu monia, Haemophilus influenza, bacilii Gram negativi D. La copilul mai mare de 6 ani, germenul mai des incriminate este E. coli E. La copilul sub 6 ani, etiologia probabilă poate fi o suprainfecție bacteriană după boli anergizante.

80. Pneumonia recurentă are drept cauze: A. O boală sistemică B. Bronșiectazii difuze C. Cauze locale D. Noncomplianța la tratament E. Etiologia cu Chlamydia pneumoniae

81. Care dintre simptomele de mai jos definesc exace xacerr bar ea di di n BP B P OC OC?? A. Apariția sau agravarea dispneei B. Creșterea volumului de spută C. Subfebrilitate sau febră D. Apariția sau agravarea tusei E. Tahicardie

87. Care sunt mediatorii preformați ai eozinofilelor cu rol în inflamația cronică din astmul bronșic? A. Proteina bazică majoră- MBP B. Catalază derivată din eozinofil - ECA C. Neuropeptidaza derivată din eozinofil- EDN D. Proteina cationică eozinofilică e ozinofilică- ECP E. EPO- peroxidaza eozinofilică

82. Care din următoarele clase de medicamente se folo fo lose sesc sc î n trat rata ament ntul ul B POC? A. Teofiline B. Anticolinergice cu durată lungă de acțiune C. Antileucotriene D. Betamimetice cu acțiune scurtă sau lungă de acțiune E. Corticosteroizii inhalatorii

88. Care sunt avantajele tratamentului asociativ CSI +BAD LA în BPOC? BPOC?

A. Ameliorează calitatea vieții B. Ameliorează calitatea somnului C. Scade purulența sputei D. Reduce fondul de atopie E. Ameliorează numărul și severitatea exacerbărilor

83. Care sunt efectele administrării corticosteroizilor i nha nhala lattoririii î n BPOC? BP OC? A. Crește semnificativ VEMS-ul B. Reducerea ratei exacerbărilor C. Ameliorează calitatea vieții pacienților D. Scade purulența sputei sputei E. Nu influențează semnificativ rata de degradare anuală a VEMS-ului

89. Care dintre afirmațiile de mai jos despre oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu în BPOC sunt adevărate:

A. Durata de utilizare trebuie să fie minimum 15-16 ore pe zi, care să include obligatoriu noaptea B. Titrarea debitului necesar se poate face folosind monitorizarea clinică C. Oxigenoterapia de lungă durată crește supraviețuirea in stadiile avansate D. Indicația se poate stabili și în perioada de exacerbare

84. Ce explorări impun exacerbăriile severe ale BPOC? A. ECG B. Bronhoscopie C. Gazometrie D. Examen CT E. Radiografie toracică

9


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Hiperglicemie

E. Calea de administrare este reprezentată de canula nazală

96. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice cuprind:

sevvere a B POC inc i nclud ludee: 90. Tratamentul exacerbării se A. Oxigenoterapia pe sondă nazală în debit mic (2-3 L/min) B. Bronhodilatație maximală, preferabil prin nebulizare C. Mucolitice D. Corticoterapie sistemică în doze medii E. Suport ventilator non-invaziv sau invaziv în caz de acidoză respiratorie decompensată

A. RD preproliferativă și proliferativă – dilatare capilară, hemoragii, exsudate B. RD neproliferativă- hemoragii, microanevrsime C. RD preproliferativă și proliferativă- zone de ischemie, risc de glaucom neovascular D. RD proliferativă complicată - hemoragie in vitros, dezlipire de retină E. RD neproliferativă- neovase, dialtare capilară, exsudate

91. Care din următoarele elemente cardinale anamnestice susțin diagnositcul pozitiv de diabet za z aha harat rat?? A. Poliurie B. Stare de deshidratare accentuată C. Tulburări hidroelectroliti hidroelectrolitice ce D. Scădere ponderală E. Respirație Kussmaul

97. Particularitățile gangrenei diabetice în funcție de etiologie sunt: A. Gangrena neuropată- puls arterial absent puls arterial prezent B.Gangrena neuropată – puls C. Gangrena arteriopată - hipoestezie tactilă, termică, dureroasă și vibratorie D. Gangrena neuropată- ROT normale E. Gangrena arteriopată- tratament medicamentos fără rezultate

92. Despre debutul comei hiperosmolare diabetice sunt adevărate următoarele afirmații: A. Debutul este brusc B. Apare azotemia extrarenală C. Apare astenia fizică progresivă D. Pacientul este hipertermic E. Apare scăderea ponderală

98. Afirmatiile FALSE despre boala vasculară a trunchiurii lo trunchiur lorr sup suprr aaor tice sunt sunt:: A. Este mai frecventă de 3 ori decât la nediabetici B. Se poate manifesta prin accidente vasculare hemoragice C. Manifestările sunt mai frecvente la vârstnici D. Manifestările sunt mai frecvente la bărbați E. Hemoragia cerebrală este mai rară la pacienții cu DZ, dar cu evoluție mai severă

93. Despre perioada de stare în acidoza lactică diabetică sunt adevărate următoarele afirmații: A. Pacientul este bradicardic B. Respirația Kussmaul are miros de acetonă C. pH-ul scade sub 7.1 D. Starea de conștiență este alterată E. Raportul acid lactic/acid piruvic crește peste 10/1

99. Manifestări cutanate și bucolinguale în diabet sunt su nt:: A. Piele ceroasă B. Hipopigmentare cutanată C. Granulom inelar D. Ulcere atrofice E. Durinoame

94. Diagnosticul diferențial al acidozei lactice din diab di abeet se f ace cu: ; A. Acidozele metabolice din alte afecțiuni B. Coma hepatică C. Cetoacidoza diabetică D. Stări de deshidratare de alte etiologii E. Coma infecțioasă

100. Despre leziunile hepatice în DZ sunt adevărate următoarele afirmații: A Se întâlnesc în sindromul Mauriac B. Se întâlnesc în sindromul Gilbert C. Se întâlnesc în steatonecroza hepatică D. Predomină la barbații obezi E. Apar în cadrul DZ Tip 2

95. Tr T r i ada Whip Whi pple cupr cupr i nd ndee:

A. Glicemie sub 70 mg/dl B. Glicemie peste 70 mg/dl C. Simptome și semne specifice hipoglicemiei D. Remisia simptomatologiei după aport de glucide 10



101. Despre fibroza hepatică sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: A. Este o componentă c omponentă constantă a cirozei hepatice B. Poate apărea și în insuficiența cardiacă stângă C. Poate apărea și în obstrucția căilor biliare D. Este sinonimă cu ciroza hepatică he patică E. Poate apărea și în fibroza hepatică congenitală (fibroza zonei 3)

107. Substanțele ce au efect vasoconstrictor asupra circulației intrahepatice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA A. Endotelina B. Leucotrienele C. Vasopresina D. Angiotensinog Angiotensinogenul enul E. Oxidul nitric

102. Pot fi cauze rare de ciroză hepatică următoarele, CU EXCEPȚIA: A. Toxoplasmozei B. Cirozei biliară primitivă C. Pericarditei constrictivă D. Cirozei după by-pass E. Schistosomiazei

108. Steluțele vasculare pot apărea tranzitor în cadrul următoarelor contexte fiziologice sau patologice: A. În hepatita acută virală B. În timpul sarcinii C. La copii D. În hepatita cronică activă E. Ca o consecință a malnutriției protein-calorice

103. Factorii de risc implicați în apariția steatohepatitei non=alcoolice sunt, CU EXCEPȚIA: A. IMC peste 28 B. Raportul AST/ALT subunitar C. Hiperparatiroidismul primar D. Insulino-rezistența E. Hipertensiunea arterială

109. Sindromul hemoragipar se poate datora următoarelor consecințe fiziopatologice ale insuficienței hepatocelulare:

A. Scăderea sintezei factorilor II, V, VII, IX, X B. Reducerea sintezei proteice cu diminuarea rezistenței peretelui vascular tului estrogeni liberi/testosteron liber C. Creșterea rapor tului plasmatic D. Trombocitopenie E. Creșterea presiunii oncotice a plasmei

104. Fa F act cto or i i ca car r e stimulează regenerarea hepatocitară sunt următorii, CU EXCEPȚIA: A. Epidermal growth factor B. Activitatea redusa a matrix metalo-proteinazelor C. Heparin-binding growth factor D. Transforming growth factor alfa E. Hepatocyte growth factor

110. Diabetul se asociază în special următoarelor forme de ciroză hepatică: A. Ciroza alcoolică B. Ciroza datorată infecției cu VHC C. Ciroza determinată de boala Wilson D. Ciroza determinată de coinfecția VHB și VHD E. Ciroza determinată de hemocromatoza

105. La analiza microscopică a unor piese de biopsie hepatică prelevate de la un pacient cu ciroză de etiologie alcoolică se pot întâlni următoarele:

111. Cu ajutorul ecografiei abdominale se pot decela următoarele modificări în cadrul cirozei hepatice:

A. Prezența hialinului limitat la spațiul extracelular B. Corpi Mallory C. Depozite de fier intrahepatocitar D. Diminuarea severă a numărului ductelor biliare E. Depozite de cupru extracelular

A. Pot fi vizualizați nodulii de regen erare de dimensiuni mari, de regulă hipoecogeni B. Contur hepatic neregulat C. Calibrul scăzut al venei splenice datorat hipertensiunii portale D. Peretele colecistului poate fi îngroșat, cu aspect de dublu contur datorită hipoproteinemie hipoproteinemieii E. Prezența lichidului de ascită, decelabil inclusiv în cazul ascitei de gradul I

106. Valoarea serică a trigliceridelor poate crește în următoarele afecțiuni: A. Sindromul Budd-Chiari B. Ruptura spontană a capsulei ca psulei Glisson C. Sindromul Zieve D. Cirozele de cauză virală cu evoluție îndelungată E. Cirozele alcoolice

112. Teste neinvazive pentru evaluarea fibrozei hepatice care utilizează drept criteriu valoarea GGT sunt următoarele: 11


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Forns B. APRI C. Fibrotest D. ELF E. PGA index

C. Incidența lui ocupă în Europa unul dintre primele locuri D. Supraviețuirea la 5 ani este de 20% E. În România, incidența lui în totalul cancerelor se situează pe locul doi, după cancerul de sân

113. Următoarele afirmații legate de ciroza biliară primitivă sunt adevărate: adevărate: A. Se poate asocia cu afecțiuni extrahepatice în 90% din cazuri B. Ocazional pacienții pot prezenta neuropatie periferică xantomatoasă C. În fazele inițiale ale bolii, colestaza se asociază cu icter sclero-tegumentar D. Antigenul E2 și proteina X sunt specifice acestei boli E. Debutul este cel mai frecvent între 25-40 de ani

117. Care dintre substanțele de mai jos sunt cei mai importanți factori asociați cu riscul de cancer bronhopulmo bronhop ulmonar: nar: A. Azbest B. Cadmiu C. Aluminium D. Arsenic E. Fum diesel 118. În legătură cu formațiunile tumorale pulm p ulmo ona nare re:: A. Carcinoamele non microcelulare reprezinta 80-85% din formele tumorilor maligne de tip epitelial B. Carcinomul scuamos poate fi detectat prin endoscopie C. S-a renunțat în clasificare la entitatea de carcinom bronhiolo-alveolar bronhiolo-alv eolar D. Și tumora carcinoidă face parte din NSCLC-non small cell lung cancer E. Adenocarcinomul este forma cea mai frecventă la pacienții nefumători

114. Diagnosticul bolii Wilson este susținut de următoarele: A. creșterea excreției intestinale a cuprului peste 100 mg/24 ore B. scăderea ceruloplasminei serice sub 20 mg% C. creșterea cantității de amiloid intrahepatocitar D. creșterea cuprului hepatic peste 250 g/gram de țesut uscat E. scăderea depozitelor de colagen și fibronectină

115. Î n cad 115. cadr ul clase claseii C, co confo nform rm clasif clasifii ca carr i i Chi Child ld-Pugh-Turcotte, poate fi încadrat un pacient ce prezintă următoarele:

119. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevărate: A. Edemul ,,în pelerină’’ apare prin compresia/invazia pericardului B. În cazul invaziei simpaticului cervical apare sindromul Pancoast-Tobias C. Metastazele osoase sunt de obicei leziuni osteocondensate D. Metastazele osoase sunt localizate de obicei la nivelul vertebrelor, coastelor și bazinului E. Hemoptizia este simptom de Cancerului Bronho Pulmonar

A. Ascită în cantitate medie, bilirubină serică = 1,3 mg %, fără encefalopatie, INR = 1,6, albuminemie = 3,9 g % B. Ascită în cantitate mare, comatos, INR = 2,9, albuminemie = 1,8 g %, bilirubină serică = 6 mg % C. Ascită în cantitate moderată, cu un grad moderat de encefalopatie, INR = 1,9 , albuminemie = 2,8 g %, bilirubină serică = 5 mg % D. Ascită în cantitate moderată, fără encefalopatie, INR = 2, albuminemie = 4 g %, bili rubină serică = 1,2 mg % E. Ascită în cantitate mare, cu un grad moderat de encefalopatie, INR = 4, albuminemie = 1,6 g %, bilirubină serică = 3,4 mg %

120. Precizați care dintre enunțurile de mai jos sunt FALSE: A. Bilanțul diagnostic minim în CBP include radiografia toracică și consultul pneumologic B. Examenul CT se face după endoscopia bronșică pentru a putea stadializa stadializa CBP C. Evaluarea precisă a extensiei ganglionare și a extensiei metastatice se face prin PET-CT D. Endoscopia bronșică nu are utilitate practică în cancerele cu localizare periferică

116. Care dintre afirmațiile de mai jos, în legătură cu cancerr ul bronho cance br onhopulm pulmona onarr , sunt core corecte cte:: A. Are punct de plecare la nivelul celulelor alveolare B. Poate fi primitiv sau secundar

12


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. În cadrul diagnosticului pozitiv pentru alegerea unei opțiuni terapeutice est e necesar consultul cardiologic

A. Insuficiența cardiacă avansată B. Diabetul zaharat insulinonecesi insulinonecesitant tant C. Fibrilația atrială cronică D. Boala ischemică coronariană E. Insuficiența hepatică

121. Care dintre investigațiile de mai jos au fost folosite ca programe de screening în CBP fără rezultate certe? A. Examen CT torace B. Examen citologic al sputei C. Radiografia toracică D. Bronhoscopia cu fluorescență E. Aspiratul bronșic

126. Care dintre următoarele u rmătoarele afirmații sunt adevărate priri vi nd rad p radii oterap rapia ia î n trat rateement ntul ul CB P? A. Radioterapia are rol curativ, atunci când este asociată cu chimioterapia B. Radioterapia este tratament complementar după tratamentul chirurgical C. Radioterapia iradiază și plămânul adiacent tumorii agravând funcția pulmonară D. Radioterapia se folosește pentru ameliorarea durerilor din metastazelor osoase E. Radioterapia folosește sisteme bazate pe Cobalt

122. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu tratamentul chirurgical al CBP: A. Tratamentul chirurgical trebuie completat cu radioterapie și/sau chimioterapie B. Mai puțin de 30% din pacienții cu CBP se pretează la tratementul chirurgical C. Rezecțiile tumorale incomplete se fac doar în rare cazuri de hemoptizii masive sau complicații infecțioase D. Tratamentul chirurgical vizează atât îndepărtarea în totalitate a tumorii primitive, cât și a stațiilor ganglionare invadate E. Tratamentul chirurgical reprezintă principalul tratament cu potențial de vindecare

127. Următoarele afirmații sunt adevărate privind chimioterapia: A. Se recomandă minim 6 (maxim 10) cicluri de chimioterapie B. Vârsta avansată este contraindicație pentru chimioterapie C. Carboplatinul se poate folosi în caz în cazurile de alterare a funcției renale D. Se folosesc asocieri de 3 droguri citostatice E. Chimioterapia trebuie oprită în caz de progresie sub tratament, urmând a se folosi altă schemă terapeutică

123. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte? A. În cazul carcinoamelor nediferențiate este importantă orientarea către adenocarcinm sau carcinom scuamos pe baza imunohistochimiei B. Adenocarcinomul are o incidență de aproximativ 25% și este forma cea mai frecventă la fumători C. În aproximativ 10% din cazuri, cancerele nonmicro-celulare non scuamoase prezintă anomalii genetice somatice pentru care exist ă tratamente specifice D. Carcinoamele scuamoase pot fi detectate prin endoscopie E. Adenocarcinomul are o diseminare extratoracică rapidă

128. Pentru TB pulmonară, în cazul asocierii HIV/SIDA sunt adevărate următoarele: următoarele: A. Infecția HIV accelerează evoluția bolii TBC B. Pacienții HIV+ au un risc de 2-3 ori mai mare de îmbolnăvire pentru TB C. Toți pacienții cu TB pulmonară sunt testați HIV D. Toți pacienții HIV pozitiv sunt investigați pentru TB, cu examen bacteriologic pentru BK și examen radiologic pulmonar E. Doar pacienții cu TB extrapulmonară care prezintă complicații sunt testați HIV

124. Precizați care dintre entitățile de mai jos sunt form fo rmee de adeno noca carci rcino nom m: A. Adenocarcinom cu celule clare B. Carcinom pleomorf C. Carcinom mucinos sau coloid D. Carcinom cu celule clare E. Carcinom scuamos cu celule clare

129. Următoarele afirmații despre TBC sunt adevărate: A. Intradermoreacția la tuberculină este pozitivă și la pacienții imunodeprimați imunodeprimați B. În TB secundară, la examenul radiologic leziunile sunt polimorfe, situate predominant în regiunile apicale și dorsale bilateral, asimetric, neomogen C. Diagnosticul TB extrapulmonare este ușo r de stabilit comparativ cu TB pulmonară

125. Care dintre următoarele reprezintă contraindicații la tratamentul chirurgical al CBP? 13


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A D. Diagnosticul tuberculozei indiferent de localizare se face de către pneumolog E. În localizările multiple, dintre care cel puțin una pulmonară, primează diagnosticul diagnosticul de TB pulmonară

A. TEP secundar unui factor de risc tranzitor (reversibil)- durată anticoagulare intravenoasă 3 luni B. TEP neprovocat- durată minimum 6 luni după primul episod, cu prelungire dacă riscul riscul hemoragic este mare C. TEP neprovocat- al doilea episod- anticoagulare indefinit D. TEP și cancer activ- HGMM primele 3-6 luni, apoi anticoagulare fie HGMM, fie anticoagulant oral nedefinit sau până se rezolvă neoplazia E. Periodic trebuie evaluat raportul risc/beneficii

130. Afec A fecta tarr ea TB a SN SNC C are ar e următoarele simptome: A. Diaree B. Hemipareză C. Tetrapareză D. Convulsii E. Tulburări de conștiență

131. Care din următoarele afirmații sunt adevărate despre TB ganglionară: A. Ganglionii iau aspect pseudotumoral, ulterior colicvează și fistulizează la piele B. Chiar în absența intervenției chirurgicale TB ganglionară se vindecă fără cicatrice C. Examenul histopatologic evidențiează granulomul TB D. Tratamentul este doar cu regimuri standard de antibiotice anti TB pentru că fistulele se închid spontan E. Puroiul fistular este pozitiv în 90% pentru BK sau Mycobacterium bovis

136. Boli cronice insoțite de obstrucție bronșică ireversibilă sunt: A. Fibroza pulmonară idiopatică B. BPOC C. Fibroza chistică D. Edemul pulmonar acut E. Bronșiolita obliterantă 137. Următoarele boli cronice cu substrat inflamator asemănător se asociază frecvent la fumatori, datorită taba ta bagi gi sm smului ului ca facto factorr de r i sc comun: comun: A. BPOC B. Ateroscleroză sistemică, ce determină boli vasculare coronariene, cerebrale sau periferice C. Astmul D. Diabetul zaharat tip II E. Leziuni articulare inflamatorii

132. Asociați din simptomele de mai jos pe cele carr act ca cteeri st stii ce TE P: A. Greață și vărsături B. Dispnee C. Dureri la nivelul unui membru superior D. Hemoptizii E. Anxietate

138. De D efi ci citul tul de de alflfa1 a1 anti-tripsină:

A. Determină o formă uşoară de emfizem pan-acinar B. Este destul de frecvent, fiind răspunzător de 15 -25% dintre cazurile de BPOC C. Se manifestă clinic la tineri (<40 de ani), mai ales dacă sunt și fumători D. Mutația genică face ca valoarea serică a AAT să fie de <10% din valoarea normală E. Determină un declin anual al VEMS nesemnificativ

133. Care din următoarele complicații pot apărea în TEP: A. Exitus B. Hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică C. Pneumotorax D. Recurența precoce a TEP E. Rezoluția incompletă a trombilor

139. Care dintre afirmațiile privind prezentarea clinică a BPOC sunt adevărate: A. Simptomele apar lent, progresiv B. Tusea productivă aduce tarziu fumătorii la medic, întrucât aceștia o consideră ca fiind "normală" C. Dispneea de efort apare rar în BPOC D. Respirația șuieratoare (wheezing) nu se întîlnește în BPOC E. Pacientul se poate prezenta la medic pentru simptomele bolilor asociate: cardio-vasculare, neoplazii (datorate factorului de risc comun – fumatul) fumatul)

134. Ce C e ano anom maliliii E C G sunt aso asoci ciat atee cu un pr pr ognost ognostii c nefav ne favo or abi l în TE T E P? A. Aritmii ventriculare B. Prezența undelor q în derivațiile stângi C. BRS nou apărut D. Inversiunea undelor T în derivațiile anterioare E. Bradicardia

135. Recomandările actuale anticoagulării în cazul TEP sunt:

privind

durata 14



140. E fect fectuarea uarea une uneii r adiogr diografi afiii pulm pulmon ona ar e stand standard ard este recomandată la pacienții cu BPOC:

E. Nu sunt recomandate în BPOC, ci doar bronhodilatatoarele cu durată lungă de acțiune

A. La momentul diagnosticului B. La fiecare vizită de control C. Dacă apar modificări ale caracterului tusei D. Dacă apar hemoptizii sau spute hemoptoice E. Nu este recomandată la pacienții cu BPOC, întrucât radiografia nu arată modificări importante în BPOC

145. Dintre efectele adverse întalnite după administrarea excesivă a bronhodilatatoarelor beta mimetice cu durată scurtă de acțiune fac parte: A. Dilatația bronșiilor B. Tahicardia sinusală C. Tremorul extremităților e xtremităților D. Hipopotasemia E. Creșterea frecvenței exacerbărilor

141. Următoarele elemente sunt luate în calcul peent p ntru ru cla clasifi sifica care rea a B POC POC:: A. Clasificarea ia în calcul valoarea VEMS în perioada stabilă, măsurat după bronhodilatato bronhodilatator r B. Exacerbările frecvente încadrează pacienții în clase de risc crescut, chiar dacă valoarea VEMS nu este scazută sever C. Clasificarea ține cont și de severitatea simptomelor D. Încadrarea în grupe de risc se face în funcție de cel mai sever dintre elementele evaluate E. Istoricul fumatului este un factor de diferențiere în clasificarea BPOC

146. Avantajele folosirii bronhodilatatoarelor cu durată lungă de acțiune în BPOC sunt: A. Durata de acțiune de 12-24 de ore B. Limitarea remodelării bronșice C. Creșterea numărului de exacerbări D. Efectele adverse reduse după inhalarea corectă E. Gustul plăcut după inhalare

147. Următoarele afirmații cu privire la folosirea teofilinei în tratamentul pacienților cu BPOC sunt corecte: A. Trebuie indicată de rutină la pacienții cu BPOC încă din primele stadii de boală B. Se folosesc doar formele retard C. Efectele adverse sunt mai frecvente decât în cazul bronhodilatatoarelorr inhalatorii la doze uzuale bronhodilatatoarelo D. Efectul bronhodilatator este mult mai bun f ață ață de cel al bronhodilatatorelor beta-adrenergice sau anticolinergice E. Se folosește doar ca tratament de asociere la bronhodilatatoarele inhalatorii la pacienții cu BPOC sever

142. Evoluție și prognostic BPOC: A. BPOC este o boală rapid progresivă, între momentul diagnosticului și deces trec de obicei mai puțin de 5 ani B. Dintre complicațiile tardive fac parte insuficiența respiratorie cronică și cordul pulmonar cronic C. Doar 5% dintre pacienții cu VEMS <750 mL supraviețuiesc mai mult de 10 ani D. BPOC se poate vindeca dacă pacientul este tratat corect E. Sevrajul fumatului este singurul mijloc prin care se poate încetini declinul VEMS la un pacient cu BPOC

143. Despre granulomul TB sunt adevărate următoarele, CU EXCEPTIA:

148. Afirmațiile adevărate despre corticoterapia inhalatorie în tratamentul BPOC sunt: A. Stopează degradarea anuală a VEMS B. Se indică pacienților cu BPOC sever (VEMS <50% prezis) C. Se indică pacienților cu exacerbări frecvente (2 sau mai multe / an) D. Se asociază la tratamentul bronhodilatator cu acțiune de lungă durată, cu care se potențează reciproc E. Nu se recomandă în BPOC, întrucât este o boală progresivă, iar riscurile corticoterapiei pe termen lung sunt prea mari

A. conține 3-4 celule gigante Langhans B. este o structură specifică care permite confirmarea TB C. conține la periferie fibroblaști D. conține la exterior o zonă de necroză cazeoasă E. este avascular

144 . Administrarea bronhodilata 144 bronhodilatatoarelor toarelor cu durată scurtă de acțiune este recomandată în BPOC: A. Cel puțin de trei ori pe zi B. Doar în asociere cu un corticosteroid inhalator C. În caz de agravare a dispneei („la nevoie”) D. Preventiv, înainte de un efort fizic

149. Care dintre următoarele medicații sunt recomandate în tratamentul BPOC: 15


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Mucoliticele și antioxidanții, întrucât au un beneficiu important în BPOC BPOC B. Vaccinarea anti- pneumococică pneumococică C. Vaccinarea anti-gripală anuală D. Antibioticele administrate profilactic, în cure de durată medie, repetate de câteva ori pe an E. Inhibitorii tusei (ex: codeina)

154. Î ntre criteriile de internare în secția de terapie intensivă a unui pacient cu exacerbare severă de B POC su sunt nt:: A. Dispneea severă de repaus B. Tahicardia >110 bpm C. Istoric de endocardită bacteriană D. Istoric de epilepsie E. Semne de insuficiență cardiacă

150. Referitor la administrarea oxigenoterapiei la domiciliu la pacienții cu BPOC stabil sunt adevărate următoarele:

155. Care din următoarele afirmații sunt FALSE? A. În sindromul hepatorenal, se poate obține scăderea creatininemiei, prin creșterea progresivă a dozelor de diuretice B. Etiologia peritonitei bacteriene spontane este cel mai adesea polimicrobiană C. Prezența în ascită a peste 250 neutrofile /mmc indică peritonită bacteriană spontană, chiar și în absența izolării unui germen bacterian D. Pentru screeningul cancerului hepatic la cirotici se recomandă efectuarea bianuală a ecografiei hepatice și a alfa-fetoproteinei E. Macrocitoza adevărată este mai frecvent întalnită la femeile cu ciroză biliară primitivă din cauza malabsorbției acidului folic

A. Calea de administrare preferată este pe canulă nazală B. Debitul uzual este 8-10 8 -10 litri/minut C. Administrarea trebuie să fie de cel puțin 15-16 ore / zi, incluzând toată perioada nopții D. Se folosește doar în perioadele de exacerbare ușoară, pentru a preveni dezvoltarea unei exacerbări severe E. Titrarea administrării oxigenoterapiei are ca țintă obținerea unei saturații a oxigenului (S aO2) de 88-92%

151. Ventilația non -invazivă cu două nivele de pres p resii un unee (B i - PAP) PAP) este indicată: A. La toti pacienții cu BPOC B. La pacienții cu BPOC cu hipercapnie persistentă (PaCO2 >55 mm Hg) C. La pacienții cu BPOC cu spitalizări frecvente (2 sau mai multe/an) pentru decompensări cu acidoză respiratorie D. La pacienții cu BPOC la care se asociază obezitate morbidă și/sau sindrom de apnee în somn E. Ventilația non-invazivă nu are un rol clar definit la pacienții cu BPOC

156. Care din afirmațile de mai jos sunt FALSE? A. Hemostaza endoscopică este metoda terapeutică de elecție în hemoragiile variceale ale ciroticului, având o eficacitate de peste 90% B. În 60% din cazuri hemoragiile prin ruptură de varice esofagiene se opresc spontan C. Riscul resângerării este de circa 50% / an D. Pentru profilaxia resângerării variceale se folosesc beta- blocante blocante in doză mică care scad frecvența cardiacă cu 10% E. Șunturile porto -cave scad riscul de resângerare și de apariție a encefalopatiei portale

152. E xace xacerr bar ea BPOC B POC este defi ni nit t ă ca:

A. Agravarea dispneei la un pacient cunoscut cu BPOC sau cu suspiciune de BPOC B. Creșterea cantitații și/sau a purulenței sputei C. Stare febrilă izolată, fară agravarea dispneei sau tusei D. Absența răspunsului bronhodilatator bronhodilatator spirometric E. Agravarea patologiei cardio-vasculare concomitente

157. În apariția encefalopatiei hepatice sunt incriminate următoarele fenomene: A. Creșterea concentrației de uree la nivelul sistemului nervos central B. Scăderea metabolizării hepatice a amoniacului C. Scăderea metabolizarii hepatice a mercaptanilor D. Predominanța factorilor inhibitori ai transmisiei neuronale prin creșterea GABA la nivelul SNC E. Apariția de falși neurotransmițători

153. Microorganismele implicate frecvent în exacerbările infecțioase ale BPOC sunt următoarele: A. Virusuri B. Mycobacterii atipice C. Chlamydia D. Staphylococcus aureus E. Haemophilus influenzae

158. Următorii factori pot precipita apariția encefalopatiei hepatice, cu EXCEPȚIA: 16


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Abuzul de carne B. Consumul de alcool. C. Administrare în exces de diuretice D. Hiperglicemia E. stresul psihic

E. Anastomozele portocave

164. Care din următoarele afirmații referitoare la ciroza biliară primitivă sunt FALSE? A. Apare de două ori mai frecvent la femei decât la bărbați B. Icterul apare datorită leziunilor căilor biliare extrahepatice, care apar dilatate C. Colestaza determină malabsorbția vitaminelor C, B si acidului folic D. Se asociază frecvent și cu alte tulburări autoimune E. Primul simptom este de obicei pruritul, care poate precede cu circa 2 ani icterul

159. Î n trat tr ata ament entul ul encefalop ncefalopa atitiei ei hep hepat atii ce se recomandă următoarele: A. Propranolol B. Furosemid C. Rifamixina D. Lactuloza E. Alimentație bogată în proteine cu valoare nutritivă superioară

po ot 165. Care din următoarele anomalii imunologice p fi întâlnite în ciroza biliară biliară primitivă? A. anticorpi antinucleari B. creșterea IgA C. anticorpi antimitocondri antimitocondriali ali D. hipogamaglobulin hipogamaglobulinemie emie E. anticorpi antieritrocitari a ntieritrocitari

160. Care din următoarele reprezintă metode de scădere a hipertensiunii portal e? A. Beta-blocantele B. Mononitrații C. Diureticele D. Acidul ursodeoxicolic E. Prednisonul

166. Care din următoarele afirmații privind colestaza extrahepatică sunt FALSE? A. Poate fi cauzată de colangită sclerozantă primară B. Ecografia evidențiază dilatății ale căilor biliare intrahepatice și a coledocului C. Ciroza apare dupa o evoluție de 4 luni D. Determină steatoree, cu malabsorbția vitaminelor liposolubile E. Obstacolul de pe căile biliare poate fi înlăturat sau ocolit

161. Care din următoarele afirmații sunt FALSE? A. Steluțele vasculare sunt un semn patognomonic al cirozei hepatice B. Ginecomastia este frecvent întâlnită la bărbațiii cu ciroză hepatică C. Trombocitoza si scăderea factorilor complexului protrombinic sunt principalele cauze ale sidromului hemoragipar la cirotici D. În stadiile avansate ale cirozei dimensiunile ficatului se reduc E. Hipotesiunea arterială este consecința tulburărilor hemodinamice din ciroza hepatică

167. Următoarele afirmații sunt adevarăte, CU EXCEPȚIA: A. Hemocromatoza se asociază frecvent cu tulburări neurologice, cum ar fi tremor, disartrie, sindrom pseudobulbar B. Boala Wilson este con secința acumulării excesive de cupru în diverse organe C. Anemia hemolitică este frecvent întălnită la bolnavii cu hemocromatoză primară D. Inelul Kayser Fleischer este expresia depozitelor de hemosiderină la nivelul globului ocular E. Afectarea renală cu aminoacidurie poate fi întalnită în boala Wilson

162. Următoarele modificări sunt semne de insuficiența hepatică, cu EXCEPȚIA: A. Hipoalbuminemia B. Trombocitopenia C. Hipergamaglobulinem Hipergamaglobulinemia ia D. Scăderea colesterolului esterificat E. Scăderea indicelui de protrombină, corectabil prin administrare parenterală de vitamină K 163. Care din următoarele semne ecografice indică hipertensiune portală: A. Dilatarea venei porte B. Splenomegalia C. Prezența nodulilor de regenerare D. Hepatomegalia

168 .Care din următorii parametrii clinici si biologici, NU sunt incluși în clasificarea clasificarea Child Pough: A. Albuminemia B. Creatininemia 17


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A C. Encefalopatia D. Dimensiunea varicelor esofagiene E. Ascita

174. Care din următoarele pot fi complicații ale colitei ulcerative? A. Stenoza colonică stânsă B. Fisura perianală C. Perforația colonică D. Megacolonul toxic E. Displazia colonică

169. Care din următoarele situații NU constituie indicație pentru tratamentul cu Infliximab al bolii i nflam nflama ato torr i i i nt nteest stii na nale le?? A. Formele fistulizante ale BC B. Formele moderate sau severe, fără răspuns la tratamentul convențional C. Formele de BC corticodependente sau corticorefractare D. Artrita poliarticulară E. Malabsorbția severă

175. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu EXCEPȚIA: A. Durerea postprandială precoce este sugestivă pentru ulcerul duodenal B. Sațietatea precoce poate fi un semn de alarmă C. În cazul unei hemoragii digestive superioare în care pacientul este instabil hemodinamic, se impune efectuarea EDS în regim de urgență pentru a putea stabili diagnosticul și a începe ulterior manevrele de reechilibrare. D. Ulcerele cu sediul în duodenul pot fi întâlnite în boala Crohn E. Ulcerele nu ating în general muscularis mucosae

170. Care din următoarele situații impun intervenția chirurgicală de urgență? A. Displazia colonică B. Perforația intestinală C. Megacolonul toxic D. Ocluzie intestinală E. Fistula colonică

176. Care din cele de mai jos NU sunt afirmații adevărate? A. Controlul EDS la 6 săptămâni este obligatoriu atât în ulcerul gastric, cât și în cel duodenal B. Este obligatorie recoltarea de biopsii din ulcerul gastric C. Testarea invazivă a prezenței H. pylori se poate realiza prin identificarea antigenului H. pylori în materiile fecale D. Descoperirea apectului de nișă gastrică la tranzitul baritat, face inutilă EDS la pacientul respectiv E. În suspiciunea de sindrom Zollinger Elison se recomandă dozarea pepsinemiei

171. Care din următoarele medicamente pot fi implicate în apariția cirozei hepatice? A. Lidocaina B. Amiodarona C. Metotrexatul D. Izoniazida E. Cloramfenicolul 172. Care din următoarele modificări histopatologice sunt su nt întâ întâlnite lnite î n ciroza hepatică? A. Proliferare a sinusoidelo sinusoidelorr capilare B. Fibroza hepatică C. Regenerare nodulară D. Necroza hepatocitară E. Hiperplazia ductelor biliare

177. În cazul complicațiilor ulcerului gastroduodenal următoarele afirmații sunt adevărate: A. Hemoragia digestivă superioară se manifestă c el mai frecvent prin hematemeză și/sau hematochezie. B. Perforația și penetrația gastrică sunt cauze de abdomen acut și necesită tratament chirurgicală C. Stenoză pilorică poate fi suspicionată la pacienții cu vărsături postprandiale precoce D. La pacienții cu ulcer penetrant este obligatorie EDS E. Stenoza pilorică poate determina tulburări hidroelectrolitice hidroelectroliti ce și acido-bazice.

173. Î n cazul cazul ulcer ulcer elor comp complilica cate te cu HD H D S, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Tratamentul chirurgical este metodă de elecție B. Embolizarea arterială selectivă se indică în caz de eșec al hemostazei endoscopice C. Decelarea unui ulcer de mari dimensiuni este un factor de risc pentru resângerare D. În sângerările cronice , oculte, apare anemia macrocitară, datorită carenței de fier E. Imediat după efectuarea în urgență a EDS pentru a preciza sediul sângerării, se încep procedurile de reechilibrare a pacientului

178. Următoarele situații NU reprezintă factori de risc pentru resângerare în cazul hemoragiilor digestive superioare nonvariceale: 18


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Ulcerul duodenal bulbar pe fața anterioară B. Necesitatea tratamentului cu heparină după ce s -a realizat hemostaza endoscopică C. Asocierea diabetului zaharat tip II D. Hemostaza endoscopică aplicată ca unică resursă terapeutică E. Ulcerele multiple

183. Î ngr ngrii j i r i le pa palilia ative pres presupun upun co comba bate terr ea următoarelor simptome:

179. Care din următoarele antibiotic NU sunt utilizate în schemele pentru eradicarea infecției H. pyl p ylo ori ?

184. Componentele enumerate mai jos din fumul de țigară sunt oncogenice:

A. Durerea B. Ataxia C. Hemoptizia D. Dispneea E. Anxietatea

A. Aldehide B. Cianuri C. N’-nitrosonornicot -nitrosonornicotinaina- NNN D. Benzenul E. Hidrocarburile aromatice policiclice

A. Amoxicilina B. Biseptolul C. Tetraciclină D. Cefotaximă E. Levofloxacină

185. Referitor la rolul factorilor genetici în geneza adenocarcinoamelor, următoarele afirmații sunt corecte:

180. Următoarele semne reprezintă indicații pentru E D S i n bo boala de r eflux esofagian, cu EXCEPȚIA: A. Disfonie B. Scădere ponderală C. Istoric familial de cancer de colon D. Tuse seacă E. Hemoragie digestivă superioară

A. Adenocarcinoamele pot avea anomalii genetice somatice B. Incidența acestor anomalii genetice este mai mare la fumători C. O parte dintre anomaliile genetice somatice să beneficieze de un tratament specific specific D. Doar o parte dintre fumători dezvoltă cancer bronhopulmonar E. Pacientii fumatori, care au si Sindrom Li-Fraumeni, au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar

181. Care din următoarele afirmații sunt FALSE: A. EDS este intotdeauna relevantă pentru esofagita de reflux B. EDS este obligatorie la toți pacienții cu simptome de RGE C. Sensibilitatea EDS in diagnosticul esofagitei este de 50% D. Un pH esofagian sub 4 in 4-5% din timpul monitorizării, indică reflux acid patologic E. Disfagia constituie o indicație pentru efectu area EDS

186. Afirmațiile de mai jos privind Cancerul Bronhopulmonar sunt adevărate: adevărate: A. Durerea toracică apare din cauza invaziei pleurei parietale B. Din momentul primei consultatii pana la instaurarea tratamentului, este recomandat ca procesul diagnostic sa fie de cel mult 3 luni C. Metastazele cerebrale pot da semne de iritație corticală cu convulsii D. O parte din simptomatologia CBP este dată de sindroamele paraneoplazice E. Majoritatea pacienților cu CBP se prezintă cu simptome în stadiile avansate de boală

182. Următoarele afirmații privind esofagul Barrett sunt adevărate CU EXCEPȚIA: A. Esofagul Barrett reprezintă o indicație pentru controale endoscopice periodice B. Metaplazia intestinală la nivelul esofagului mediu este o consecință a refluxulu i gastroesofagian C. La pacienții cu displazie înaltă se recomandă control endoscopic anual D. Se poate renunța la controalele endoscopice dacă la două biopsii successive nu s -a evidențiat displazie E. Macroscopic esofagul Barrett apare ca o ascensionare a liniei Z

187. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos sunt FALSE: A. Pentru nodulii pulmonari unici, atitudinea terapeutică depinde de structura și dimensiunea nodulului

19



192. Complicatiile tratamentului cu insulina sunt I A: urmatoarele, CU EXCEPȚ IA:

B. Pentru depistarea metastazelor osoase se folosește doar PET-CT C. Tratamentul CBP se stabilește de către medicul oncolog D. Pentru depistarea metastazelor vertebrale se folosește scintigrafia osoasă E. Investigația imagistică a cereierului este opțională în CBP

188. Simptomele enumerate caracteristice astmului bronșic:

mai

jos

A. Lipodistrofia la locul de injectare B. Scăderea în greutate C. Neuropatie senzitivă hipoalgică D. Abcese la locul injectării E. Creșterea în greutate

193. Despre schemele de insulinoterapie sunt adevărate următoarele afirmații:

sunt

A. Regimul intensiv de insulinoterapie constă în injecții multiple ( peste 3 injecții /zi) B. Regimul intensiv permite o flexibilitate crescută a orarului meselor C. Regimul convețional de insulină constă in administrarea uneia sau a doua injectii de insulină pe zi D. Regimul convențional de insulină nu mimează secreția fiziologică de insulină E. Regimul convențional permite o flexibilitate a orarului meselor

A. Dispnee expiratorie B. Tuse C. Stridor D. Senzație de constricție toracică E. Spută, de obicei, albă spumoasă

189. Care dintre afirmațiile următoare sunt FALSE în legatură cu factorii de risc în BPOC: A. Poluanții atmosferici sunt exclusiv factori etiologici accesorii în combinație cu fumatul B. Statusul socio-economic scăzut nu se asociază cu scăderea accelerată a VEMS-ului C. Funcția respiratorie estimată prin VEMS prezintă o tendință naturală de scădere în decursul vieții D. Scăderea anuală a VEMS -ului, în mod normal, este de sub 10 mL / an E. Poluarea prin încălzirea cu lemne în gospodării nu reprezintă o posibilă cauză de BPOC

194. Despre arteriopatia membrelor inferioare la pacienții cu DZ sunt adevărate adevărate următoarele afirmații: afirmații: A. Apare la 10-20 % din pacienții cu DZ B. Apar de 2 ori mai frecvent la pacienții cu DZ C. Claudicația intermitentă este prezentă întotdeauna, datorită neuropatiei D. Macroangiopatia se însoțește de leziuni în vasele mai mici și arteriole E. Stadiul 3 se caracterizează prin claudicație intermitentă

190. Despre tulburările osoase în diabetul zaharat sunt adevărate următoarele afirmații: sunt

195. Anatomo- patologic, patologic, ciroza hepatică NU se caracterizează prin:

A. Se datorează glicozilării proteinelor osoase B. Se datorează pierderii urinare de fosfați C. Se suprapune întotdeauna peste osteoporoza ce apare în neuropatia diabetică D. Asociază eritem dureros al pielii din zonă E. Poate apărea osteoliza fixă a șoldului și genunchiului

A. Microscopic, ficatul este dur B. Regenerare nodulară si necroze hepatocitare C. Absența fibrozei D. Ficatul are culoare albicioasă E. Lobulii hepatici sunt fragmentați sau distorsionaț distorsionați,i, cu menținerea raporturilor esențiale între hepatocite și vasele portale și hepatice

191. Despre sulfonilureice sunt adevărate următoarele afirmații: A. Reprezintă prima opțiune terapeutică în DZ tip 2 B. Au efect hipoglicemiant prin mecanisme pancreatice C. Au efect hipoglicemiant prin mecanism extrapancreatic (creșterea sensibilității periferice la insulină) D. Metiglinidele au acțiune similară cu sulfonilureicele dar cu durată mai scurtă E. Reduc lipotoxicitate lipotoxicitateaa

196. Despre fiziopatologia cirozei hepatice sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Insuficiența hepatocelulară este una di ntre consecințele instalării cirozei hepatice B. Perturbarea metabolismului proteic se manifestă prin scăderea sintezei de albumină albumină C. Alterarea hemodinamicii și hipotensiunea portală sunt consecințe ale instalării cirozei

20


DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A icatului se va exprima D. Perturbarea funcționalității f icatului la nivelul metabolismelor protidic, glucidic, lipidic și hidromineral. E. Trigliceridele pot crește în cirozele alcoolice.

197. Despre azatioprină în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale sunt adevăratele următoarele, cu EXCEPȚIA: A. Se administrează în doze de 20-25 mg/kg/zi B. Eficiența apare după primele 2 -3 săptămâni de tratament C. Poate da ca reacție adversă supresie medulară D. Poate da ca reacție adversă hepatotoxicitate E. Este indicată in formele corticorezistent c orticorezistente /corticodependente de boală

198. Tabloul clinic al cirozei hepatice cuprinde, cu EXCEPȚIA: A. Semne cutaneo-mucoase numeroase B. Icter minim sau chiar absent în ciroza compensată C. Creștere ponderală D. Modificări endocrine frecvente la femei E. Sindrom hemoragipar prin deficit de proteina C si S

199. Tratamentul cirozei hepatice cuprinde, cu EXCEPȚIA: A. Repaus la pat în orice fază a bolii B. Profilaxia infecțiilor prin vaccinare împotriva virusului B și C C. Medicamente cu antifibrotic: pentoxifilina, acidul ursodeoxicolic D. Tratamentul cu interferon pentru formele decompensate de ciroza hepatică cu virus B sau C E. Evitarea beta- blocantelor blocantelor din cauza creșterii riscului de hipertensiune portală

200. Contraindicațiile absolute ale transp lantului hepatic sunt cele de mai jos: A. Tromboza portală B. Infecții active cu sepsis C. Cancerele extrahepatice D. Imposibilitatea socială, fizică sau psihică de a tolera procedura E. Infecția HIV necontrolată

21

Simulare 2 Rezidentiat 2017 - Caiet A

Recommend Documents