Simulare 1 Rezidentiat 2017 - Caiet A

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A B. Sincope C. Potențiale ventriculare tardive D. Extrasistole joncționale E. Scăderea fracției de ejecție

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Reprezintă tratamentul inițial inițial pentru orice pacient pacient cu CMD idiopatică simptomatică: simptomatică: A. Nitrații cu durată de acțiune scurtă B. Beta-blocantele C. Nitrații cu durată de acțiune lungă D. Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagoniști ai receptorilor angiotensinei II E. Inotrop pozitive

6. Care dintre următoarele forme ale blocului  sinoa  sino atriria al (B SA SA)) NU po pot fi ident identififica icatte pe E CG de suprafață: A. BSA de gradul II B. BSA de grad II și de grad III C. Doar BSA de grad I D. BSA de gradul I și de gradul III E. Toate formele pot fi identificate pe electrocardiograma de suprafață

 2. Des Desp pre trat rata ament ntul ul ca cardio rdiom miop iopa atiei hip hipeertro rtrofifice ce este ADEVĂRAT că:

A. Se recomandă implantarea unui cardiodefibrilato cardiodefibrilatorr tutuor pacienților cu CMH pentru profilaxia primară a tulburărilor de ritm maligne B. La pacienții asimptomatici utilizarea beta  blocantelor reduce riscul riscul morții subite C. Propafenona, cu efect inotrop negativ, pare a fi eficientă în tratamentul tahicardiilor ventriculare din CMH, dar cu efect negativ pe functia diastolică D. Diureticele sunt contraindicate în CMH datorită scăderii excesive a presarcinii E. Antagonistii canalelor de calciu ca terapie de rezervă reduc hipertrofia ventriculară stângă prin efectul lor inotrop negativ

7. Î n cazul cazul stenoz stenozeei mi tr trale ale coronarog coronarogrr af i a este indicată preoperator la toți pacienții valvulari cu cel  puțin una dintre următoarele următoarele criterii, cu EXCEPȚIA: A. Cel puțin un factor cardiovascular prezent B. Bărbați peste 40 de ani C. Istoric de boala coronariană D. Regurgitare tricuspidiană E. Femei la menopauză

8. Sunt cauze de insuficiență mitrală acută următoarele, cu EXCEPȚIA: A. Edem pulmonar acut B. Infarct miocardic acut C. Endocardita infecțioasă D. Dehiscență de proteză valvulară E. Traumatisme toracice sau valvulare

 3 . Reprezintă contraindicații contraindicații absolute ale fibrinolizei fibrinolizei în STEMI următoarele , cu EXCEPȚIA: A. Hemoragie intracraniană în antecedente B. Hemoragie gastrointestinală în ultima lună C. Tratamentul anticoagulant oral D. Neoplazii cerebrale E. Puncție hepatică în ultimele 24 de ore

9. Reprezintă unul dintre criteriile majore Duke de diagnostic al endocarditei infecțioase: A. Anevrisme micotice B. O hemocultură pozitivă C. Regurgitări valvulare nou apărute D. Noduli Osler E. Condiții predispozante

4. Electrostimularea atrială „overdrive” pentru trat tr atam ameentul flutte lutterr -ului atrial este indicată la: A. Formele asimptomatice la pacienți cu atrii dilatate B. Cei la care medicația nu poate fi administrată din cauza efectelor adverse C. În formele repetitive și refractare, pentru a se evita șocurile electrice repetate și numeroase D. Pacienți cu trombi atriali E. Formele care asociază bloc atrioventricular total

10. Caracteristic la examenul obiectiv al pericarditei constrictive NU găsim: A. Șoc apexian palpabil deplasat lateral B. Puls paradoxal C. Jugulare turgescente D. Edeme E. Hepatomegalie

5. După infarctul miocardic acut, sunt predictori ai unei tahiaritmii ventriculare spontane și letale următorii cu EXCEPȚIA: A. Episoadele de tahicardie ventriculă nesusținută

11. Sunt factori cu rol în întreținerea și progresia  HTA următorii factori, CU EXCEPȚIA EXCEPȚIA : 1

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Obezitatea B. Diabetul zaharat C. Hipocolesterolemia D. Sedentarismul E. Sindromul de apnee în somn

17. Despre măsurile nonfarmacologice utilizate în tratamentul HTA sunt adevărate următoarele, CU  EXCEPȚIA : A. Efectele nicotinei sunt: vasopresor, creșterea rezistentei la insulină, obezitatea viscerală și progresia nefropatiei. B. Dieta DASH se referă la consumul de fructe și legume în cantitate de 300 g/zi, reducerea r educerea aportului de grăsimi saturate și colesterol. C. Cantitatea de sare admisă zilnic la pacienții cu HTA este de 3,8 g/zi. D. Activitatea fizică regulată cel puțin 30 de minute pe zi reduce valoarea TA cu 4-9 mmHg. E. Reducerea consumului de alcool scade valorile TA în medie cu 10 mmHg.

12. Sunt cauze de HTA secundară următoarele afecțiuni, CU EXCEPȚIA : A. Sindromul Conn B. Feocromocitomul C. Pielonefrita D. Displazia fibromusculară E. Hipoparatiroidism Hipoparatiroidismul ul 13. Despre HTA din coarctația de aorta sunt adevărate afirmațiile, CU EXCEPȚIA : A. Este de obicei diagnosticată in copilărie. B. HTA persistentă postcorecție chirurgicală implică un mecanism de activare anormală a baroreceptorilor. C. Se caracterizează prin vasoconstricție generalizată și locală prin obstrucție, hiperperfuzie renală și creșterea sintezei de renină. D. Este o formă de HTA secundară. E. La nivelul membrelor inferioare se înregistrează o TA mai scăzută.

18. C auz auzeele d e insuficiență cardiacă prin scă der derea ea eficienței contractile sunt următoarele, CU  EXCEPȚIA : A. Cardiomiopatii primare B. Distrofia Duchenne C. Deficitul de carnitină D. Antraciclinele E. Șunturi intracardiace

19. Substan țele vasoconstrictoare exces in in vasoconstrictoare produse î n exces insuficiență cardiacă sunt următoarele, CU  EXCEPȚIA:

14. D espre feocro feocromocitom este adevărat că :

A. Cauza este o tumoră localizată in corticosuprarenală. B. Reprezintă 5% din cazurile de HTA. C. 20% din tumori pot fi localizate bilateral. D. Se poate asocia cu carcinomul medular tiroidian, neurofibromatoza, tumorile pancreatice. E. Localizarea este strict la nivelul suprarenalei.

A. Arginin vasopresina B. Neuropeptidul Y C. Urotensina II D. Bradikinina E. Endotelina

15. Urmatoarea categorie este considerată HTA normal inaltă: A. 130-140/90-99 mmHg B. 130-139/85-89 mmHg C. 140-159/85-89 mmHg D. 130-149/90-99 mmHg E. 120/129/80-84 mmHg

20. Complicații ale șocului cardiogen sunt următoarele, CU EXCEPȚIA : A. Accidente vasculare hemoragice B. Insuficiența renală acută C. Alcaloza D. Hipoxemia E. Infarctul mezenteric

 fact cto oririii de de ririsc sc pent ntru ru AVC AV C sunt sunt 16. Pe lângă HTA, fa următorii, CU EXCEPȚIA : A. Creatinina serică B. Diabetul zaharat C. Antecedentele de boala cardiacă D. Hipertrofia ventriculară dreaptă pe ECG E. Fibrilația atrială

 21. Irad  21. I radie ieririle le tipice ale angine ngineii pe pectoral ralee au următoarele localizări, cu EXCEPȚIA: A. La baza gâtului B. În mandibulă C. Pe marginea ulnară a brațului stâng D. Pe marginea radială a brațului drept E. În ambele brațe

2

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

ia : 22. Este adevărată afirmaț ia A. În STEMI inferior complicat cu ruptura septului interventricular se asociază tulbură ri de ritm B. FV la pacienții cu STEMI care apare în primele 48h are un prognostic mai prost decât cea tardivă C. În țara noastră, rata de mortalitate inițială, în spital,  prin SCA non ST este de aproximativ aproximativ 7% D. Este importantă realizarea diagnosticului diferențial între SCA non ST și angina instabilă E. Dintre cauzele de HTA sistolică izolată  face parte fistula arterio-venoasă

26. Sunt afirmații adevărate despre angina variantă (Printzmetal), cu EXCEPȚIA: A. Este produsă prin spasm coronarian la nivelul unei artere coronare epicardice mari, determinând ischemie critică B. Pe ECG se asociază supradenivelare de segment ST tranzitorie C. Apare de obicei în a doua parte a nopții, în repaus și are durată prelungită (de obicei sub 30 de minute) D. Complicațiile cele mai importante sunt reprezentate de infarctul miocardic și de aritmiile ventriculare/blocurile ventriculare/blocu rile atrioventriculare E. Testul la ergonovină are indicație absolută în sarcină, aritmii ventriculare necontrolate, infarct miocardic recent

23. Terapia medicamentoasă antianginoasă constă în administrarea de, cu EXCEPȚIA: A. Nitroglicerină sublingual B. Beta blocante C. Calciu-blocante s au nitrați cu acțiune prelungită, la  pacienții care nu tolerează beta beta-blocantele D. Calciu- blocante  blocante sau nitrați cu acțiune acțiune prelungită, în combinație cu beta- blocante,  blocante, la pacienții care nu au răspuns inițial la beta -blocante E. Statine cu durată scurtă de acțiune

 27. Refe  27. Referirittor la infarc infarcttul de vent ntriricu cull drep reptt (V (VD D ), sunt sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: A. este cel mai frecvent asociat cu STEMI inferior B. se prezintă cu hipotensiun hipotensiunee C. se prezintă cu hipertensiune D. se prezintă cu lipsa stazei pulmonare E. se prezintă cu creșterea presiunii venoase centrale

24. Sunt afirmații adevărate referitoare la angina microvasculară, cu EXCEPȚIA: A. Se mai numește și sindrom X coronarian B. Este mai frecventă la femei, cu un raport femei/bărbați de 3:1 C. Durerea este de cele mai multe ori indusă de efort și calmată de repaus D. Determinarea rezervei de flux f lux coronarian prin metode invazive reprezintă testul standard de diagnostic al ischemiei microvasculare E. Tratamentul farmacologic constă în administrarea de alfa-blocante

28. Intervalul de timp până la apariția în sânge a mar keri kerilo lorr se serr i ci pentru pentru diagnost diagnostii cul STE ST E M I est stee de: A. 3-12 ore B. 48 ore C. 36 ore D. 72 ore E. 5-10 zile 29. Diagnosticul pozitiv, precum și stratificarea riscului, la pacienții cu simptomatologie de SCA, se  face pe baza, cu EXCEPȚIA: A. Anamnezei B. Examenului clinic C. ECG-ului D. Determinării markerilor cardiaci E. Holterului de tensiune

25. Sunt afirmații adevărate desp re ischemia silențioasă, cu EXCEPȚIA: A. Reprezintă documentarea ischemiei în absența anginei sau echivalentelor de angină B. Episoadele de ischemie silențioasă au o variație circadiană și sunt mai frecvente în timpul dimineții C. Prezența episoadelor ischemice nocturne indică o afectare bi- sau tri- coronariană sau a trunchiului coronarei stângi D. Ecografia Doppler de carotide confirmă întotdeauna diagnosticul E. Monitorizarea Holter ECG oferă informații diagnostice importante și ajută la stratificarea riscului

 30. Sunt  30. Sunt fo form rmee cl clini inice ce particul rticula are în SCA non-ST, non-ST, cu cu  EXCEPȚIA: A. Angina de novo sau cu debut recent B. Angina agravată sau crescendo C. Angina de repaus D. Angina post infarct precoce E. STEMI

3

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. HTA mascată este opusul HTA de halat alb cu valori normale în timpul consultației și crescute în restul timpului

31. Următoarele informații sunt adevărate CU O  EXCEPȚIE: A. Se consideră HTA la o valoare a tensiunii arteriale  peste 140/90 mmHg B. HTA este un fenomen calitativ, care este reponsabil de creșterea riscului de boală coronariană și accident vascular cerebral C. La nivel mondial afectează 1 miliard de oameni și se apreciază că în anul 2025 va crește numărul la 1,5 miliarde D. Prevalența HTA crește proporțional cu vârsta astfel la persoanele cu vârstele cuprinse între 35- 65 incidență este de 30-40%, iar între 60-75 de ani peste 50% au HTA E. Prevalenta HTA este mai mare în Europa față de SUA

34. Debitul cardiac este determinat de următorii  factori, CU EXCEPȚIA: A Contractilitatea miocardică B. Frecvența cardiacă C. Presarcina (tonus vascular, rigiditatea și cap acitatea venoasă) D. Sistem nervos autonom E. Competența valvelor cardiace 35. Este FALSĂ afirmația: A. Angina Prinzmetal poate asocia BAV B. Apar mai frecvent BAV-uri in angina varianta cand spasmul este pe interventriculara anterioară anterioară C. Spasmul focal apare mai frecvent pe coronara dreapta in angina varianta D. Se face diagnosticul diferential al anginei Prinzmetal cu BRGE E. Angina Prinzmetal se poate asocia cu migrena

32. Următoarele afirmații despre HTA sunt false , CU  EXCEPȚIA: A. Este afecțiune cronică mai răspândită în SUA decât în Europa B. Rata de control a tensiunii arteriale cu actualele clase de medicamente antihipertensive depășește o treime din numărul de pacienți C. Rata de control a tensiunii arteriale explică scăderea incidenței insuficientei cardiace și a bolilor cronice renale D. La pacienții cu risc crescut cardiovascular îndeosebi cei cu boală coronariană se recomandă rec omandă scăderea tensiunii arteriale la valori sub 120/80 mmHg E. Relația HTA și riscul de mortalitate cardiovasculară este demonstrată ca fiind progresivă în funcție de valorile tensiunii sistolice si diastolice

36. În etiopatogeneza HTA esențiale sunt încriminate mai multe mecanisme, CU EXCEPȚIA: A. Anomalia monogenică a canalelor de sodium din  sindromul rinichi, urmate de retenție de apă și sare –  sindromul LIDDLE B. Polimorfismul genetic de exemplu gena angiotensinogenului C. Sistemul nervos simpatic care determină creșterea frecvenței cardiace, a debitului cardiac și a nivelului  plasmatic și urinar de catecolamine catecolamine D. Sistemul renină- angiotensină- aldosteron E. Sistemul catecolaminelor circulante descărcate în situații de stress

33. Următoarele afirmații despre HTA sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: A. Se descriu 3 variante de HTA : HTA sistolică a adultului tânăr, HTA diastolică a vârs tei mijlocii, HTA sistolică a vârstnicului B. Formele clinice în relați e cu severitatea sau circumstanțele de manifestare sunt: HTA malignă , HTA de halat alb, HTA mascată C. HTA de halat alb reprezintă creșterea valorii TA doar în contextul consultației medicale (TAS> 135mmHg, TAD> 85 mmHg) în restul timpului având valori medii de 120/80 mmHg D. HTA malignă se definește prin valori tensionale foarte mult crescute și refractare și prin manifestări severe ale oragnelor țintă afectate( edem papilar, hemoragii retiniene)

37. Care din următorii factori NU au rol în întreținerea și progresia HTA: A. Obezitatea B. Sindromul de apnee în somn C. Hipercolesterolemia și sedentarismul D. Fumatul și consumul de alcool E. Consumul de zahăr și grăsimi 38. HTA de cauză renoparenchimatoasă se întâlnește în următorele situații, CU EXCEPȚIA: A. Glomerulonefrită acută și cronică B. Pielonefrită C. Uropatie obstructivă 4

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

-STEMI TEMI NU 44. Diagnosticul diferențial în SCA non -S  se fa face ce cu cu::

D. Stenoză uni sau bilaterală de arteră renală E. Nefropatia diabetică

A. Embolia pulmonară B. Colita ulcero-hemoragică C. Pneumonia D. Tako-Tsubo E. Traumatisme cardiace

 39. HTA  39. HT A sisto sistolică izolată apare în următoarele  patologii, CU EXCEPȚIA: A. Insuficiență aortică valvulară B. Tireotoxicoză C. Boala Paget D. Hiperparatiroidism Hiperparatiroidismul ul E. Fistulă arteriovenoasa

45. HTA renovasculară: A. Dintre mecanismele principale care duc la creștera TA face parte vasoconstricția determinată de angiotensină B. Ca frecvență reprezintă aproximativ 2% din cazurile de HTA C. Doar stenoza renală bilaterală a arterei renale reprezintă cauza acestei patologii D. Stenoza arterei renale se produce prin displazie fibromusculară la adulți E. Un mecanism care duce la creșterea TA este creșterea volumului, evidentă mai ales în cazul stenozelor unilaterale

40. Alte cauze de HTA secundară sunt următoarele : A. Hipertiroidismul și hiperparatiroidism hiperparatiroidismul ul B. Sindromul Cushing C. Sindromul de apnee în somn, hiperaldosteronismul, sarcină D. Stresul acut chirurgical, stenoză de arteră renală, excesul de corticoizi E. Alcool, nicotină, medicamente imunosupresive 41. F orme de manif anifeesta starr e a boli boliii coronari coronarieene cr cr onice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA : A. Insuficiența mitrală ischemică B. Aritmiile cardiace ischemice C. Angina pectorală D. Hipertensiune arterială pulmonară severă asociată cu angina prin ischemie de ventricul drept precipitată de efort fizic E. Ischemia miocardică silențioasă

46. HTA H TA :

A. Cel mai puțin frecvent motiv pentru consultația medicală ambulatorie B. Se apreciază că în 2025 vor fi 15 miliarde de bolnavi C. HTA diastolică a vârstei mijlocii (40 -60 ani) netratată adesea evoluează spre o forma de HTA sistolică și diastolică D. Controlul TA reduce riscul evenimentelor coronariene majore cu 35-40%, riscul de AVC cu 2025% și pe cel al insuficienței cardiace cu până la 50% E. În țari cu sisteme de asistență medicală foarte  performante, procentul de control control al TA nu depășește 1/3 din pacienți

42. Despre tabloul clinic al anginei pectorale următoarea afirmație este FALSĂ  :

A. Constricție toracică anterioară și anxietate B. Localizare latero-toracică și accentuare în inspir C. Diminuă la oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerină D. Iradiere în mandibulă E. Debut crescendo la frig

47. De D espre trtr at ata amentul anticoa anticoagul gula ant sunt F A L SE următoarele afirmații, CU EXCEPȚIA:

A. Dintre inhibitorii indirecți ai coagulării fac parte heparina nefracționată, HGMM, fondaparina B. HMM inhibă factorul Xa si IIIa în raport de 2/1 C. Bivalirudina aparține inhibitorilor indirecți ai trombinei D. Anticoagulantele folosite în tratamentul SCA non ST se aleg doar în funcție de eficiența lor  E. La pacienții cu SCA non ST tratați invaziv tardiv, anticoagulantele și antiagregantele sunt adjuvantele obligatorii

43. Una dintre următoarele afirmații este FALSĂ : A. Dobutamina are efect inotrop și cronotrop cr onotrop pozitiv B. Norepinefrina este un medicament recomandat de  primă intenție pacienților pacienților cu șoc cardiogen C. Din terapia farmacologică în ICC cu fracție de ejecție scăzută fac parte IEC, betalocantele și antialdosteronicelee ce trebuie utilizate la toți pacienții antialdosteronicel D. In ICC, diureticele sunt o medicație indispensabilă E. Principalul efect terapeutic al digoxinului este cel inotrop pozitiv.

5

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

48 . NU este contraindicație contraindicație absolută a tratamentului tratamentului  fi bririno  fib nolitic litic :

B. Disfuncție ventriculară stângă severă la efort (FEVS (F EVS < 35%) C. Defecte mici sau absente la scintigrafia miocardică de stres D. Disfuncție ventriculară stângă severă de repaus (FEVS < 35%) E. Absența tulburărilor de cinetică la ecocardiografia de stres sau tulburări minime

A. Disecție de aortă B. Boală cunoscută, cu sângerare C. Chirurgie majoră în ultimele 3 luni D. Puncții în zone necompresibile in ultimele 24 h E. AVC cu substrat incert în antecedente

49. Rezistența vasculară periferică depinde de următoarele, CU EXCEPȚIA: A.Vâscozitate B. Lungime vasculară C. Rigiditate D. Volum, tonus vascular E. Lumen vascular

54. La pacienții cu angină pectorală, angioplastia angioplastia -pass-ul ss-ul ao aorr to to-corona -coronarr i an coronariană PCI sau by -pa CABG: A. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și care continuă să prezinte angina sub tratament farmacologic maximal B. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și prezintă risc înalt la stratificarea riscului C. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și prezintă risc scăzut la stratificarea riscului D. Sunt recomandate pentru pacienții cu stenoze < 30 % E. Terapia de r evascularizare evascularizare vizează leziunile vasculare critice (>70%, iar pentru trunchiul coronarei stângi > 50%)

50. Localizarea cea mai tipică din angina pectorală este: A. Precordială, în punct fix B. Retrosternală, cu caracter difuz C. În epigastru, cu iradiere în bară D. Latero-toracic stâng, cu iradiere în punct fix în axilă E. În umeri, dorsal sau în brățară ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU (2, 3 sau 4 variante corecte)

51. Echivalențele anginoase : A. Pot fi singurele manifestări clinice ale bolii coronariene stabile B. Pot fi accese de dispnee, slăbiciune, stări  prelipotimice C. Se întâlnesc mai frecvent la femei și la vârstnici D. Se întâlnesc mai frecvent la bărbați E. Sunt reprezentate de durerea retrosternală, cu caracter difuz

 55. Ob  55. Obie iect ctive ivele le majore ale trat rata ament ntulu uluii angine angineii  peect  p cto oral ralee pres resup upun un::

A. Reducerea deceselor premature B. Creșterea costurilor de îngrijire C. Prevenirea infarctului miocardic D. Prevenirea insuficienței cardiace E. Eliminarea/reducerea simptomelor de ischemie miocardică

52. Afecțiunile psihice care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale sunt: A. Anxietatea, atacurile de panică B. Depresia C. Tulburările somatiforme D. Pleurezia E. Sindromul Tietze

 56. Alte  56. Alte fo form rmee de manife nifest sta are ale bolii coron corona aririeene cronice ce nu asociază durerea toracică sunt:

 53. Au ririsc  53. sc red redus us (m (mo orta rtalita litatte < 1% / an), în ca cad drul alg lgori oritm tmului ului de stratif stratifii ca carr e a r i scului î n boa boala coronariană stabilă, cei cu:

57. În boala coronariană stabilă, arteriografia coronariană: A. În urma evaluării ne-invazive este recomandată  pacienților cu risc înalt

A. Ischemia miocardică silențioasă B. Insuficiența cardiacă ischemică C. Aritmiile cardiace ischemice D. Insuficiența mitrală ischemică E. Angina pectorală stabilă

A. Scor de risc redus la testul ECG de efort

6

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A C. Fază de infarct miocardic vechi (cicatrizarea zonei necrozate) D. Faza de necroză centrală de cazeificare E. Faza de steatonecroză

B. Este recomandată ca primă metodă de evaluare la  pacienții supraviețuitori supraviețuitori unui episod de de moarte subită sau cu aritmii ventriculare maligne C. Este recomandată ca primă metoda de evaluare la  pacienții cu boală coronariană coronariană cronică ce dezvoltă manifestări de insuficiența cardiacă D. Este întotdeauna contraindicată E. Este indicată periodic, la 6 luni

62. Procesul de remodelare ventriculară stângă  po  p ost stinfarct infarct mioc ioca ardic: A. Implică atât zona miocardului infarctat, cât și segmentele adiacente și cele la distanță B. Creșterea rigidității în diastolă a VS apare precoce C. Apare disfuncția diastolică, cu creșterea presiunii telediastolice intraventriculare stângi D. Apare doar la tineri sub 20 ani E. Apare doar la vârstnici peste 80 ani

58. Sunt ADEVĂRATE afirmațiile despre angina microvasculară (sindromul X coronarian): A. Afectarea microvasculară este sugerată de o durată mai lungă a durerii dupa întreruperea efortului B. Prezintă răspuns lent sau inconstant la administrarea a dministrarea de nitroglicerină C. Nitrații cu durată lungă de acțiune au efect la cei la care nitroglicerina administrată sublingual oprește episodul anginos D. Substituția estrogenică reduce semnificativ frecvența episoadelor anginoase E. Apare doar la bărbați

63. Co C onform clasif clasifi i cării cării hemodinamice Forrester, în șocul cardiogen:

A. Crește presiunea din capilarul pulmonar > 18 mmHg B. Scade indexul cardiac < 2.2 L/ min/m2 C. Presiunea din capilarul pulmonar reflectă presiunea de umplere VS D. Presiunea din capilarul pulmonar crește în condiții de scădere a funcției contractile VS E. Presiunea din capilarul pulmonar scade în condiții de scădere a funcției contractile VS

59. În ceea ce privește tratamentul ischemiei silențioase: A. Beta- blocantele  blocantele par să fie cele mai eficiente B. Antagoniștii de canale de calciu sunt mai puțin ef icienți icienți decât beta-blocantele C. Nitrații suprimă ischemia la doar 35% dintre pacienți D. Nu este necesar tratament niciodată, întrucât nu există angină E. Nu este necesar tratament niciodată, nici când se obiectivează ischemia pe ECG

64. În diagnosticul diferențial al STEMI intră: A. Pericardita acută B. Disecția acută de aortă C. Embolia pulmonară D. Pneumotoraxul spontan E. TBC

60. Insuficiența mitrală ischemică: A. Acută, este prost tolerată clinic și are prognostic nefavorabil fără tratament adecvat rapid B. Cronică, secundară unui infarct, crește incidența insuficienței cardiace C. Acută, determină o supraîncărcare de volum bruscă atât a AS cât și a VS, provocând congestie pulmonară acută D. Acută, se dezvoltă lent, fiind foarte bine tolerată întotdeauna E. Atât acută cât și cronică sunt bine tolerate fără tratament

65. Contraindicațiile absolute ale tratamentului  fi bririno  fib nolitic litic su sunt nt : A. AVC ischemic în ultimele 6 luni B. Hemoragia intracraniană C. Disecția de aortă D. Neoplazii ale sistemului nervos central E. Puncția venoasă la nivelul antebrațului

66. C auz auzeele hemat hematolo ologgi ce ce fac parte parte di di n diagnosti di agnosticul cul sunt nt:: diferențial al SCA non-ST su A. Anemia B. Criza de sicklemie C. Ulcer peptic D. Embolia pulmonară E. Discopatia cervicală

61. D i n punct de ve vede derr e morf morfop opat atolo ologi gi c, ce cele le 3 stadi stadi i de evoluție a STEMI sunt:

A. Fază acută (necroză miocardică) B. Fază de evoluție (dezvoltarea țesutului de granulație) 7

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

72. Semnele sugestive pentru afectarea de organ sunt următoarel e :

67. Măsurile inițiale ce se adresează combaterii dur ureer i i di n SC S C A no non-S n-STT pr esup supun un adm admi nistr nistra ar ea de de: A. Oxigen pe mască/sondă nazală 4-6 L/min B. NTG sublingual sau iv C. Morfina 3-5 mg iv, dacă durerea este severă D. Heparina nefracționată E. HGMM

A. Sufluri pe arterele carotide, ca rotide, defecte senzoriale și motorii B. Modificări la fundul de ochi C. Ritmuri cardiace anormale, gallop, raluri pulmonare D. Edeme gambiere, asimetria pulsurilor periferice, leziuni ischemice cutanate E. Palparea de rinichi mari , stigmate cutanate

 SCA A non-ST non-ST 68. Prevenția secundară după un SC urmărește: A. Încetinirea progresiei aterosclerozei B. Reducerea riscului de deces, de (re)infarctare C. Reducerea riscului de insuficiență cardiacă congestivă D. Accelerarea progresiei aterosclerozei ctare E. Creșterea riscului de deces, de (re)infar ctare

73. Examinările paraclinice recomandate în context c ontext de HTA nu sunt următoarele CU EXCEPȚIA: A. ECG, ecografie cardiacă B. Explorări de laborator: glicemie a jeun, cholesterol total și fracțiile sale, TG C. Efectuarea testului de tolerantă alterată la glucoză când glicemia depășește 100 mg% D. Ecografie Doppler carotidiană E. Măsurarea indicelui braț-gleznă, Ecografie Doppler arterial periferic când indicele gleznă braț este peste 0,9

69. Măsurile terapeutice pe termen lung după un SCA non-ST no n-ST cu cup pr i nd nd:: A. Continuarea aspirinei 75-100 mg/zi toată viața B. Continuarea tratamentului antiplachetar dual timp de 12 luni C. Administrarea de beta- blocant  blocant la pacienții cu disfuncție de VS (FE< 40%) D. Administrarea de diuretice de ansă E. Administrarea de statine, având ca țintă terapeutică nivele de LDL-colesterol > 70 mg/dL

74. Clasificarea HTA cuprinde cu prinde următoarele: A. HTA sistolică izolată B. HTA diastolică izolată C. HTA borderline D. HTA sistolico-diastolică sau HTA discontinuă E. HTA continuă sau HTA instabilă

70. Coronarografia trebuie efectuată de urgență, în scop diagnostic, în următoarele situații: A. La pacienții cu SCA non-ST cu risc înalt B. La pacienții cu angină recurentă și modificări dinamice ST-T sau troponine crescute C. La pacienții cu diagnostic diferențial neclar, în  pofida examinărilor imagistice imagistice neinvazive D. Nu se efectuează de urgență E. Coronarografia nu este utilă în scop diagnostic

75. Aprecierea afectării subclinice de organ se realizează prin evidențierea următorilor parametrii CU EXCEPȚIA: A. Hipertrofia ventriculară stângă : ECG, ecocardiografie B. Grosimea peretelui carotidian>1,2 mm sau plăci aterosclerotice C. Velocitatea undei pulsului carotido-femural>13 m/sec D. Indicele braț-gleznă <0.9 E. Microalbuminurie până la 300 mg/24h 76. Afectarea clinică a organelor țintă ceea ce reprezintă boală cuprinde următoarele CU  EXCEPȚIA: A. AVC ischemic și hemoragic sau tranzitor B. Angină pectorală, hipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă C. Boală arterială periferică D. Proteinurie<300 mg/24h E. Nefropatie când creatinină crește peste 1,5 mg/dl la femei și peste 1,4 mg/dl la bărbați

71. Explorările de laborator de rutină utilizate în evaluarea bolnavului cu tensiune arterială sunt: A.Glicemia a jeun, colesterol total, HDL cholesterol, trigliceride B. Potasemia recoltată fără garou C. Creatinină serică și urinară D. Microalbuminuria care reflectă afectarea barierei glomerulare E. Acid uric seric, hiperuricemia, calcemia, magnezemia

8

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

77. Tr T r ata tam mentu ntull H T A cup cuprr i nde nde următoarele măsuri nonfarmacologice:

D. Coarctație de aortă – două – două abordări chirugicala și intervențională la alegerea pacien tului E. Feocromocitom –   – nu nu este necesară intervenție chirugicala, va urma tratament cu alfa și betablocante

A. Modificarea stilului de viață care se referă la reducerea greutății, program de alimentație hipoglicemică, hiposodată, activitate fizică regulată r egulată B. Abandonarea fumatului datorită efectului de stimulare simpatică și eliberarea de catecolamine c atecolamine C. Reducerea greutății cu menținerea IMC între 17,924,9 kg/m2 D. Activitate fizică regulată aerobică cel puțin 30 minute pe zi E. Reducerea aportului de sodium la sub 100 mmoli/zi

81. În insuficiența cardiacă stângă predomină următoarele simptome, CU EXCEPȚIA : A. Stază venocapilară pulmonară ( dispnee) B. Debit cardiac crescut cu edeme de membre inferioare C. Debit cardiac scăzut ce determină intoleranță la efort D. Jugulare turgescente E. Edeme periferice

78. Măsurile terapeutice utilizate în controlul și trata trat ar ea H T A sunt : A. Diureticele utilizate sunt: inhibitori ai anhidrazei carbonice, diuretic de ansă, diuretice economisatoare de  potasiu, diuretice tiazidice tiazidice B. Inhibitorii adrenergici centrali: clonidina, metidopa,  prazosin C. Blocanți ai receptorilor adrenergici de tip alfa 1  blocanți indicați la la pacienții cu adenom de prostată prostată D. Vasodilatatoare directe: hidralazina, minoxidilul E. Blocanții de canale de calciu: dihidrinopiridinele dihidrinopiridinele cu acțiune vasodilatatoare periferică

82. Dispneea în insuficiența cardiacă se caracterizează prin următoarele: A.Dispnee în urma scăderii presiunii venocapilare ca o consecință a scăderii debitului cardiac B. Dispnee de repaus cu ortopnee care se ameliorează la schimbarea poziției din decubit dorsal cu poziția cu toracele ridicat C. Dispnee paroxistică nocturnă D. Edem pulmonar acut cardiogen caracterizat prin dispnee de repaus, saturația scăzută a oxigenului în sângele venos și raluri subcrepitante E. Dispneea apare inițial la efort și progresează spre dispnee de repaus

79. Următoarele afirmații despre HTA sunt adevărate: A. La vârstnici primele opțiuni sunt reprezentate de  blocanții de calciu și diureticile diureticile tiazidice B. La diabetici se preferă IEC, sartanii și mai recent inhibitorii de renin ă- aliskiren C. La bolnavii coronarieni sunt de evitat betablocantele și se prefer blocantele de calciu mai ales în caz de angină D. La pacienții cu afecțiuni af ecțiuni renale ( nefropatie diabetică sau nondiabetica) se preferă diuretice, IEC și sartani E. În sar cină cină se preferă metildopa ( maxim 2g/zi)  betablocantele cu acțiune acțiune alfa și beta blocantă –  labetalol

83. Simptome mai puțin specifice în insuficiența cardiacă sunt: A. Dispnee de repaus B. Oboseală C. Tuse nocturnă D. Hemoptizii E. Anorexie 84. Despre peptidele natriuretice sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: A. Peptidele natriuretice sunt sintetizate și stocate doar în miocardul atrial B. Creșterea presiunii sau dilatarea cavităților cardiace determină eliberarea acestora C. La pacienții în acut sau la agravarea simptomatologiei cu NT-pro BNP<300 pg/ml sau BNP sub 100 pg/ml exclude o IC D. La pacienții cu debut progresiv valorile NTpro BNP sub 125 pg/ml și BNP sub 35 pg/ml exclude o IC E. Scăderea concentrației acestor pe ptide natriuretice  presupune epuizarea miocardică miocardică și e un semn de IC

80. Mijloacele de tratament intervențional utilizate în H TA sunt sunt: A. Pentru displazia fibromusculara se utilizează angioplastia percutană cu balon sau cu stent B. În hiperaldoteronismul primar se va accepta rezecția r ezecția chirurgicală în cazul adenomului solitar C. În sindromul Cushing  –rezectia chirurgicală a unei tumori adrenale sau microchirurgie selectivă transfenoidala în caz de adenom hipofizar

9

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A D. Tahicardie ventriculară E. Fibrilație ventriculară

85. Alte investigații care sunt utilizate în evaluarea IC  sunt::  sunt A. Testul de efort pentru obiectivarea simptomelor B. Ecocardiografia transesofagiana C. Ecocardiografia transtoracica’ D. Electrocardiogramă E. Coronarografia la pacienții cu boală coronariană

91. Sunt cri cr i te terr i i de di agnos agnostic tic pentru pentru ca carr diom diomii opa patia tia dilatativă următoarele, cu EXCEPȚIA:

A. Diametrul telesistolic al VS (DTSVS) >2,7 cm/mp c m/mp suprafață corporală B. Fracția de ejecție (FE) a VS < 45% C. Fracția de scurtare (FS) < 35% D. Diametrul telediastolic al VS (DTDVS) <2,7 cm/mp suprafață corporală E. Fracția de ejecție (FE) a VS <35%

86. Terapia farmacologică utilizată în IC cu fracție de ejecție scăzută nu cuprinde următoarele, CU  EXCEPȚIA: A. Inhibitorii de enzimă de conversie B. Blocanții de receptori de angiotensină II C. Betablocantele D. Antagonistii receptorilor pentru mineralocorticoizi E. Blocantele alfaadrenergice

92. Despre manifestările clinice în cardiomiopatia dilatativă NU se poate spune că: A. Insuficienta cardiacă dreaptă este un semn tardiv B. Durerea toracică este prezentă la toți pacienții cu cardiomiopatie dilatativă C. Distensia venelor jugulare apare în insuficiența cardiacă dreaptă D. Insuficiența cardiacă dreaptă este un semn de  prognostic prost E. Galopul presistolic apare odată cu producerea decompensării

87. E fect fecteele inhi i nhib bi to torr i lor enzime nzimeii de conv conveer si siee a angi ngio ote tensinei nsinei I sunt sunt::

A. Reduc mortalitatea în primul an de terapie B. Reduc spitalizările pentru insuficiență cardiacă C. Ameliorează toleranța la effort D. Ameliorează calitatea vieții E. Scad morbiditatea

88. Contraindicațiile de administrare a IECA sunt : A. Istoric de angioedem B. Hiperpotasemia peste 5,5 mmol/l C. Creatinină serică peste 2 mg/dl D. Rinichi unic chirurgical E. Stenoză bilaterală de arteră renală

93. Sunt adevărate următoarele afirmații despre trat tr atam ameentul cardi cardiom omii op opat atii ei dil dilat ata atitive ve,, cu  EXCEPȚIA: A. Medicația inotrop pozitivă – digitalică – digitalică – reprezintă – reprezintă tratamentul inițial pent ru orice pacient cu CMD idiopatica simptomatică B. Propafenona în doze mici pe termen lung și-a dovedit eficiența în reducerea aritmiilor ventriculare C. Măsurile nefarmacologice includ restrângerea activității fizice D. Betablocantele sunt contraindicate în tratamentul cardiomiopatiei dilatative deoarece scad capacitatea de efort E. Diureticele pot fi utilizate pentru ameliorarea retenției hidrosaline și a dispneei

89. Despre digoxin următoarele afirmații sunt FALSE: A. Se administrează pentru reducerea spitalizărilor în IC cu FEVS>45% B. Se introduce pentru controlul frecvenței cardiace împreună cu betablocant sau în locul acestuia C. La pacienții cu ritm sinusal doza de digoxin este de 0,5 mg po/zi cu excepția persoanelor în vârstă D. În fibrilație atrială cu alura ventriculară rapidă se  poate folosi o digitalizare digitalizare rapidă E. Se inițiază cu 0,25 mg iv la 8 ore fără f ără bolus, doză maximă 2 mg/zi

94. În cardiomiopati cardiomiopatiaa hipertrofică, ischemia miocardică este cauzată în principal de: A. Ateroscleroza accelerată B. Relaxarea izovolumetrică incompletă C. Creșterea masei miocardice insoțită de dispariția diastolei ventriculare D. Creșterea necesarului de oxigen

90. E fect fecteele adv adveer se cardiace cardiace î n utliza utli zarr ea di di g oxi xinului nului  sunt  su nt:: A. Extrasistole atriale B. Tahicardie atrială C. Fibrilație atrială

10

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A E. Îngustarea lumenului arterelor coronare intramiocardice și scăderea rezervei dilatatorii

E. Conversia electrică facilitată de administrarea drogurilor antiaritmice este nesemnificativă

95. Urmatoarele diferențe dintre CMR și pericardita constrictivă sunt FALSE: A. S pre deosebire de pericardita constrictivă, constrictivă, caracteristică CMR este discordanța dintre presiunile de umplere stângi și drepte B. Pacienții cu pericardită constrictivă au tipic  presiunea de umplere VS mai mare cu minim 5mmHg fata de presiunea de umplere VS C. Presiunea sistolică în artera pulmonară este >50mmHg în pericardita constrictivă D. De obicei, în CMR șocul apexian este palpabil E. La pacienții cu CMR timpul de relaxare izovolumetrică variază cu mișcările respiratorii

99. Despre aritmiile ventriculare este adevărat că: A. Tratamentul extrasistolelor ventriculare în absența unei cardiopatii organice constă în psihoterapie și înlăturarea factorilor precipitanți B. Substratul clinic cel mai obișnuit al tah icardiei ventriculare este sindromul de QT lung C. Suprimarea torsadelor de vârf prin administrarea intravenoasă de sulfat de magneziu acționează favorabil și în absența hipomagneziemiei D. Beta- blocantele  blocantele reprezintă tratamentul tratamentul preferat în cazul extrasistolelor ventriculare asimptomatice la  pacienții cu infarct miocardic miocardic vechi și o fracție de ejecție mai mare de 35% E. Electrocardiograma în tahicardiile ventriculare evidențiaza disociație atrio -ventriculara, capturi sau fuziuni ventriculare.

96. Conform clasificării Vaughan -Williams actualizată, reprezintă antiaritmice de clasa IB următoarele: A. Moricizină B. Mexiletin C. Disopiramidă D. Tocainidă E. Lidocaină

100. Pot reprezenta forme de manifestare a bolii de nod sinusal: A. Bloc sinoatrial B. R itm itm joncțional C. Bradicardia sinusală D. Fibrilația atrială E. Tahicardie ventriculară

97. De D espre flutter flutter -ul atrial este FALS că:

A. A pare adesea la un cord sănătos B. Masajul sinusului carotidian nu întrerupe flutter-ul auricular C. Pentru conversia electrică a flutter -ului -ului atrial la ritm sinusal se poate aplica un șoc electric extern asincron de energie mica 10-50 Joule D. Pentru conversia medicamentoasă la ritm sinusal se folosesc cel mai adesea antiaritmice de clasa II E. Pentru menținerea ritmului sinusal după converseia flutterului atrial se realizeaza ablația totală a nodului atrioventricular com pletată cu implantarea unui  pacemaker VVIR

101. Care dintre următoarele afirmații legate de blocuri locurile le atri atrioo-ventriculare NU sunt adevărate: A. Blocul atrio-ventricular gradul I nu este decelabil pe electrocardiograma de suprafață B. Blocul atrio-ventricular gradul III este o formă severă a blocului de gradul II, în care 2 sau mai multe unde P sunt blocate C. La pacienții cu BAV grad III III pacingul se recomandă numai atunci când intervalul PR nu se poate adapta odată cu creșterea frecvenței și este mai mare de 300ms D. Electrocardiografic, BAV grad II tip I este caracterizat prin perioadele Luciani-Wenckebach E. BAV grad III se caracterizează prin intreruperea  bruscă a funcției de pomă a inimii inimii

98. Afirmații FALSE despre restabilirea ritmului sinusal în fibrilația atrială: A. Se poate realiza doar prin șoc electric extern B. Este contraindicată administrarea de droguri antiaritmice înaintea conversiei electrice C. Conversia electrică electivă trebuie precedată de anticoagulare orală D. Conversia medicamentoasă se indică pacienților cu fibrilație atrială permanentă

102. Sunt ADEVĂRATE următoarele afirmații despre stenoza mitrală: A. Sindromul Lutembacher asociază stenoza mitrală  postreumatismală cu defectul defectul de sept ventricular  B. Pacienții sunt simptomatici în condiț ii de repaus dacă aria valvulară este peste 1,5 m2

11

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A C. În stenoza mitrală largă, electrocardiograma poate fi normală D. Cea mai frecventă complicație a stenozei mitrale este fibrilația atrală E. Noile anticoagulante orale pot fi indicate la pacienții cu fibrilație atrială și stenoză mitrală reumatismală  pentru profilaxia evenimentelor evenimentelor tromboembolice tromboembolice

B. Manevre stomatologice care presupun manipularea regiunii periapicale a dinților  C. Implant de material protetic la pacienți valvulari D. Manevre stomatologice cu perforarea mucoasei orale E. Endoscopia căilor respiratorii

108. Sunt semne prezente în tamponada cardiacă: A. Hipotensiune arterială B. Jugulare turgescente C. Bradicardie D. Dispnee E. Pete Roth

103. Sunt opțiuni de tratament intervențional în stenoza aortică: A. Valvuloplastia cu balon B. Implantarea valvei aortice transcateter (TAVI) la  pacienții cu risc operator scăzut C. Cardiostimulare permanentă D. Angioplastie cu stent E. Tratamentul chirurgical ca terapie de elecție

109. Complicațiile cele mai frecvente ale endocarditei infecțioase sunt: A. Insuficiență respiratorie B. Accidente embolice C. Aritmii maligne D. Hemoragii Janeway E. Abces splenic

104. Despre tabloul clinic în insuficiența aortică este adevărat: A. Simptomatologia apare precoce B. Simptomele apar concomitent cu dilatația și disfuncția ventriculară C. Este caracteristic pulsul parvus et tardus D. Poate fi decelată uruitura sistolică Austin -Flint E. Sunt prezente semne periferice de debit cardiac crescut

110. Următoarele afirmații despre tratamentul  peeririca  p cardit rditeei acu acutte exsu xsud dative su sunt nt F AL SE : A. Pericardiocenteza se face electiv în tamponada cardiacă B. Sulfasalazina se administrează de elecție pentru  prevenția recurențelor  C. În pericardita din disecția disecția de aortă este contraindicată pericardiocenteza D. Într-un prim episod de pericardită acută exsudativă se poate administra colchicină E. În pericarditele purulente este de preferat drenajul chirurgical

105. Despre afectarea valvei pulmonare NU este adevărat că:

A. În stenoza pulmonară electrocardiograma are aspect de hipertrofie venriculară stângă B. Electrocardiograma la pacienții cu insuficiență  pulmonar ă are aspect de hipetrofie ventriculară dreaptă C. Suflul de stenoză pulmonar ă este un suflu diastolic D. Când este necesar, tratamentul stenozei pulmonare se face prin inlocuire valvulară cu proteză metalică E. Stenoza pulmonară este rareori o malformație congenitală

111. Afirmații ADEVĂRATE despre HTA sunt: A. HTA este atât o boală, cât și un factor de risc pentru afecțiuni cardiace, cerebrale, renale B. Rata de control a HTA nu depășește 50% din numărul pacienților hipertensivi C. Deși HTA este considerată c onsiderată > 140/90, riscul de boală coronariană și de accident vascular cerebral este prezent încă de la valori ale TA>100/70 D. HTA este cel mai comun factor de risc cardiovascular, greu identificabil și posibil de tratat corespunzator E. Valoarea sistolică este considerată mai importantă decât cea diastolică

106. Afecțiuni predispozante pentru apariția endocarditei infecțioase su nt: A. Prezența unui cateter venos B. Hipertrofie ventriculară dreaptă C. Boală valvulară D. O coronarografie efectuată în ultimele 6 luni E. Consumul prelungit de antibiotice 107. Proceduri cu risc crescut pentru endocardită I A: infecțioasă sunt, cu EXCEPȚ IA: A. Administrarea de antibioterapie cu 30 de minute înaintea unei intervenții stomatologice

112. Fo F or me clini clinice ce de H TA sunt sunt::

12

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. HTA “malignă” – valori – valori foarte mari la debut, ușor corectabile prin medicație antihipertensiv antihipertensivăă  valori crescute doar în cadrul ca drul B. HTA de “halat alb” –  valori consultației medicale  valori normale în cadrul C. HTA “mascată” –  valori consultației, dar mari în restul timpului D. HTA “malignă” – cu – cu afectare severă a organelor țintă E. HTA “mascată” – care – care nu poate fi diagnosticată decât prin monitorizare continuă

A. Cuprind: inhibitorii enzimei de conversie, sartanii și inhibitorii direcți de renină B. Inhibitorii enzimei de conversie sunt mai puțin eficienți la vârstnici C. Diureticele scad eficiența inhibitorilor enzimei de conversie D. Blocanții receptorilor de angiotensină II au efect de  protecție renală superior altor altor clase de antihipertensive antihipertensive E. Adăugarea unui sartan la o doză maximă de IECA crește efectul antihipertensi antihipertensiv. v.

113. Factori care influențează debitul cardiac sunt: A. Competența valvelor cardiace B. Frecvența cardiacă C. Postsarcina D. Sistemul nervos autonom E. Contractilitatea miocardică

119. Cu excepția methyldopa, alte medicamente antihipertensive care pot fi administrate în sarcină  sunt  su nt:: A. Alfa-beta-blocante (labetalol) B. Beta-blocante pure C. Blocantele canalelor de calciu de tip retard D. Inhibitorii enzimei de conversie E. Diuretice

114. Cauze de HTA sistolică izolată sunt: A. Insuficiența valvulară aortică B. Hipotiroidia C. Fistule arterio-venoase D. Coarctația de aortă E. Creșterea rigidității aortei

120. Afirmații ADEVĂRATE despre tratamentul i nv nva azi v/ch chii r urg urgii ca call al HTA H TA,, sunt: sunt: A. În displazia fibromusculară este obligatorie implantarea de stent la nivelul arterei renale pentru scăderea ratei de restenoză B. Se adresează în exclusivitate pacienților cu HTA reno-vasculară C. Pacienții cu HTA + coarctație de aortă pot beneficia de tratament chirurgical sau intevențional în funcție de  particularitățile anatomice anatomice și funcționale D. Denervarea simpatică renală r enală îmbunătățește controlul TA prin scăderea eliberării renale de noradrenalină E. Denervarea simpatică renală se poate practica la  pacienți cu valori TA > 140 mmHg care nu pot fi controlate medicamentos, dacă au o rată a filtrării glomerulare sub 45ml/min/1.73m 45ml/min/1.73m22

115. Indicatori de HTA secundară pot fi: A. Episoade de anxietate, palpitații, transpirații, cefalee B. Utilizare de contraceptive orale C. Istoric de infecții urinare, hematuria D. Utilizare de antiinflamatoare nesteroidiene E. Istoric personal și familial de boală cardiovasculară 116. Explorări de laborator, de rutină, la pacientul cu H TA su sunt nt:: A. NT-proBNP B. Cholesterol total, HLD, LDL, TG C. Acid uric D. Creatinină E. Amilază

121. Afi A fi r mat atii i ade deva varr ate :

A. Proteina C reactiva are valoare aditiva fata de factorii de risc conventionali in predictia riscului de evenimente cardio-vasculare B. In ischemia silentioasa, monitorizarea Holter ekg are o specificitate de aprox 79% si o sensibilitate de aprox 75% C. In angina Prinzmetal nitratii previn vasospasmul D. Insuficienta mitrala ischemica cronica are indicatie chirurgicala mai ales daca FEVS>30% si pacientul necesita by-pass aorto-coronarian E. Clasificarea Killip in cazul pacientilor cu STEMI este utila pentru stratificarea riscului la 30 zile

117. F ac acto torr i de r i sc ca car di ova vascula scularr sunt:

A. Vârsta >50 de ani la bărbați și >60 de ani la femei B. Valoarea TA crescută C. Glicemie a jeun > 90 mg/dl D. Test de toleranță la glucoză normal E. Istoric familial de boală cardiovasculară car diovasculară prematură (<55 de ani pentru bărbați; <65 de ani pentru femei)

118. Afirmații ADEVĂRATE despre inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron sunt: 13

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

122. I n boala boala co corr ona narr i ana cr cronica: onica:

C. Este contraindicata administrarea de IECA la  pacientii cu K+ seric de cel putin putin 5 mmol/l D. In ICC cu FEVS scazuta, doza de initiere cu Ramipril este de 2,5 mg/zi, cu crestere progresiva pana la doza tinta de 10-20mg x2/zi E. Se asociaza IECA cu betablocatele pentru scaderea spitalizarilor pentru toti pacientii cu IC si fractie de ejectie normala

A. Riscul intermediar de mortalitate de refera la o rata de 1-3%/an B. Tulburarile de cinetica pe mai mult de 2 segmente la ecocardiografia de stress, cu doze mici de dobutamina (< 10 mg/min/kg) incadreaza pacientul in clasa de risc inalt C. Se face diagnostic diferential cu hipertiroidia hipertiroidia D. Arteriografia coronariana ca prima metoda de evaluare este recomandata pacientilor cu risc inalt E. Algoritmul de stratificare se bazeaza pe evaluarea ne-invaziva in raport cu probabilitatea pre-test de boala coronariana

127. Explorări de laborator de rutină la pacientul cu HTA : A. Creatinina serică B. Ecg C. Analiza urinei D. Potasemie (recolare cu garou) E. Glicemie a jeun

123.. Le 123 L egat de cla clasif sifica icarea rea K i llip sunt sunt F A L SE :

A. Clasa II se refera prezenta zgomotului 3 B. Mortalitatea la 30 zile a pacientilor cu STEMI Killip III este 34% C. Se foloseste pentru diferentierea cauzelor de afectare hemodinamica la pacientii cu STEMI D. Congestia pulmonara cu raluri de staza in mai putin de jumatate din campurile pulmonare defineste clasa II, acesti pacienti avand o mortalitate de 12% la 30 zile E. Pentru pacientii din clasa IV, mortalitatea depaseste 50%

128. H T A se po poat atee co com mpli plica ca cu : A. Boală vasculară periferică B. Boala renală cronică C. Tulburările de conducere D. Boală coronariană ischemică E. Insuficiență cardiacă

129. Sunt ade deva varr at atee afi afirr mat atii i le :

A. Trialul INVEST a comparat doua medicatii antihipertensive la pacienti cu infarct miocardic acut, a confirmat un risc crescut al mortalitatii la pacientii cu TA diastolica < 75 mmHg B. Relatia HTA-ateroscleroza-colesterol este foarte importanta in producerea AVC C. Factori de risc pentru AVC sunt HTA, mai ales TA diastolica, diabetul zaharat, hipertrofia ventriculara stanga pe ECG, fibrilatia atriala D. Tratamentul HTA la varstnici reduce incidenta IC cu aprox 50% E. Infarctele cerebrale date de arterele mari intra- sau extracraniene sunt in directa legatura cu procesul aterosclerotic

124. Boala coronariana ischemica se manifesta clinic  priri n :  p A. Durere retrosternala iradiata in mandibila B. Criza anginoasa cu debut crescendo la frig C. Eructatii mai frecvent la barbati D. Dispnee E. Stari prelipotimice mai ales la femei si la varstnici

125. L a pa paci cieentul hipe hi perr te tensi nsivv :

A. Curba presiune arteriala-natriureza este deplasata la stanga B. Prezinta nivele crescute de catecolamine C. Nivelul de Ca++ este crescut D. Aceeasi cantitate de sare este eliminata intr-un timp mai indelungat E. Cresterea tonusului celulelor musculare netede vasculare la acesti pacienti explica eficienta tratamentului cu IECA in HTA

130. 13 0. Desp Despre re IC I C sunt sunt FA L SE :

A. Au indicatie de ICD in preventia primara pentru reducerea riscului de moarte subita pacientii cu ICC clasa II-III NYHA cu FE <35% in ciuda terapiei optime farmacologice de peste 6 luni, la pacientii cu speranta de supravientuire >1 an cu status functional mediu B. Au indicatie de ICD in preventia primara pentru reducerea riscului de moarte subita pacientii cu ICC clasa II-III NYHA cu FE <35% in ciuda terapiei optime

126. Sunt adevarate afirmatiile :

A. IECA in ICC se administreaza in doze progresive  pana la doze maximale B. IECA in doze maxima in ICC reduc mortalitatea inca din primele 3-6 luni 14

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A farmacologice de peste 6 luni, la pacientii cu speranta de supravientuire >1 an cu status functional bun C. Au indicatie de ICD in preventia secundara pentru a reduce riscul de moarte subita la pacientii cu aritmii (tahicardie ventriculara, fibrilatie atriala) cu stabilitate hemodinamica, cu speranta de supravietuire >1 an, cu status functional bun D. Nicio clasa farmacologica nu a obtinut o reducere a morbi-mortalitatii la pacientii cu IC diastolica E. Calciu blocantele, IECA si ARA fac parte din medicatia care antagonizeaza activarea neuroendocrina in ICC

B. Cand apare ca si complicatie a NON- STEMI C. Secundar aparitei unui BRS nou aparut pe ekg D. Cand pacientul aociaza un BRS vechi pe ekg E. In toare cazurile de mai sus

135. T este stele le sci ntigrafice ntigrafice de efort se recomandă ca  primă ex   plorare pentru boala coranariană coranariană ischemicaă:

A. Pacienților cu anomalii semnificative pe ekg de repaus B. Pacienților cu BAV grad III C. Pacienților cu cardiostimulator permanent tip VVI D. Pacienților cu blocuri bi ș i trifasciculare E. Pacienților cu WPW

131. Tulburari T ulburari cir cula culato torr i i ca carr e sta stau u la ba baza za I C acute : A. Sunturi B. Embolia pulmonara C. Leziuni cerebro-vasculare D. Regurgitari valvulare E. Supraincarcare volemica

136. Situa ț i i care pot pot g enera angina angi na pe pecto ctorr ală în absen ț a unor unor le leziuni ziuni se sem mni nififi ca cative tive cor cor ona onarr i ene sunt CU EXCEPTI A: A. Hipoxemia datorată bolilor pulmonare incipiente B. Valvulopatii mitrale severe C. Hipotiroidia D. Abuzul de cocaină E. Cardiomiopatie hipertrofic ă obstructivă

132. I n EPA :

A. Doza maxima de furosemid in primele 24 h este de 100 mg B. Dozele mari de morfina pot produce depresie respiratorie in special la varstnici C. Nitroglicerina se administreaza in perfuzie continua incepand cu doza de 5-10 5 -10 micrograme/min D. Oprirea brusca a dobutaminei poate determina cefalee si tahifilaxie E. Morfina combate anxietatea si durerea precordiala intensa

137.. I nsu 137 nsufificie cien n ț a mi mi tr tral ală i ische schem mi c ă

A. În forma cronică determină hipertrofie concentric ă a ventriculului stâng B. Severitatea ei r ămâne constantă în timpul episoadelor de ischemie miocardic ă C. Este un predictor independent de deces cardiovascular D. Mortalitatea operatorie este mai mare decât în cazul insuficienței mitrale non-ischemice E. Prognosticul pe termen lung este mai puțin satisf ăcător ca al insuficien ței mitrale non-ischemice

133. D espre socul cardiog car diogeen sunt sunt ade adeva varr at atee urma urm atoare rele le,, CU E XC XCEE PT PTII A :

A. Dopamina creste debitul cardiac si discret perfuzia renala B. Dozele renale de dopamina sunt >3 micrograme/kg/min C. Balonul de contrapulsatie intra-aortica este de rutina in socul cardiogen secundar IMA D. Tratamentul vasopresor si introp pozitiv are efecte  benefice pe termen lung prin cresterea cresterea perfuziei tisulare si reducerea congestiei E. Cardioversia electrica se adreseaza tahiaritmiilor atriale sau ventriculare acute cu impact hemodinamic clasa III sau IV

138. Di D i na nam mi ca mar keri kerilor lor ser ser i ci folo folosi  si  ț   ț i în di agno gnost stii cu cull STE ST E M I est stee:

A. Troponina T atinge valoarea maxim ă la 12-48 ore fara reperfuzie B. CK-MB se normalizează la 48-72 ore C. Troponina I se normalizează în 5-10 ore D. În caz de reperfuzie miocardică precoce, markerii de necroză miocardică ating vârful enzimatic mai rapid r apid E. În caz de reperfuzie miocardică precoce, valoarea maximă atinsă de markerii de reperfuzie este mai mică

134. Angioplastia primara coronariana este indicata de elect lectii e i n socul cardiogen cardi ogen :

139. De D esp sprr e di agnost gnostii cul di di feren ferential tial al al STE S TE M I sunt adev ăra ratte, CU E XCE PTI A :

A. Cand acesta apare ca si complicatie a STEMI

15

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Se face cu pericardita acută, disecția acută de aortă, durerea auricular ă, spasm esofagian B. În disecția acută de aortă –  durere  durere de intensitate mare, caracter « sfâșietor » C. Diagnosticul diferen țial cu pericardita acut ă este tranșat ecocardiografic D. Unele afecțiuni gastroenterologice se pot înso ți de durere retrosternală E. În pneumotoraxul posttraumatic  –  durerea  durerea se instalează brusc și se asociază cu dispnee intensă

B. Controlul TA reduce riscul de AVC cu 35-40%. C. HTA de “halat alb” se caracterizează prin valori crescute doar in contextul consultatiei medicale, fiind mai frecvent întalnită la adulții tineri. -un interval de 10 D. HTA de “halat alb” a lb” evolueaza într -un ani către o forma clasică de HTA. E. Controlul HTA reduce riscul insuficienței cardiace cu până la 50%.

144. Sunt FALSE următoarele afirmații: A. Aproximativ 30% din hipertensivi au activitate reninincă scazută, 60% normală, 10% crescută. B. La hipertensivi curba presiunii arteriale- natriureză este deplasată la stânga. C. Sistemul vascular contribuie in patogeneza si  progresia HTA prin disfuncția disfuncția endotelială, rigiditatea rigiditatea si remodelarea vasculară. D. La hipertensivi schimbul ionilor ionilor Na și Ca este stimulat. E. Catecolaminele nu alterează raspunsul renal la variațiile volemiei.

140. Di D i n clasi clasi fi ca carr ea Topo Topol de r i sc crescut crescut fac pa par te te,, cu E XCEPTI A:

A. Scăderea pragului anginos B. Vasta > 75 ani C. Suflu de regurgitare mitrală nou apărut sau agravat D. Functie sistolica deprimat ă cu FE<40% E. Angina pectorală cu modificări dinamice de undă T

141. Despre hipertensiunea arterială sunt adevărate următoarele: A. Riscul de boala coronariană c oronariană și de AVC este prezent la valori >115/75 mmhg. B. Prevalența HTA creste proporțional cu vârsta: la  persoanele peste 70 de ani prevalența HTA depașește 70%. C. HTA este un predictor major pentru apariția insuficienței cardiace si a insuficienței renale. D. Valoarea diastolică este considerată ca fiind mai importantă decât valoarea sistolică. E. HTA e responsabilă de 47% din cazurile de AVC si de 54% din cazurile cu boală coronariană.

145. Despre examinările recomandate in HTA, NU sunt adevărate următoarele : A. ECG poate obiectiva hipertrofie ventriculară stângă cu sau fară pattern de tip strain. B. Indicele de raport grosime intimă -medie < 0,9 este  patologic. C. Se efectueaza examinarea eco-Doppler arterial  periferic dacă indicele gleznă –  braț  braț este > 0,9. D. Se efectuează test de toleranță la glucoză orala dacă glicemia a jeun depășește 110 mg%. E. Ecocardiografia evaluează și cuantifică mas a ventriculară stângă crescută.

142. Următoarele afirmatii sunt adevărate, CU  EXCEPȚIA: A. HTA sistolică a adultului tanăr este datorată unei hiperactivități parasimpatice. B. HTA sistolică a vârstnicului se caracterizează prin TAS>140 mmhg si TAD<90 mmhg. C. Magnitudinea presiunii pulsului reflectă gradul de rigidizare vasculară. D. HTA sistolică a adultului tanăr este mai frecvent intalnită la femei. E. HTA diastolică a vârstei mijlocii se datorează depunerii intraparietale de colagen.

146. Parametrii pentru aprecierea afectării subclinice de organ sunt următorii, CU EXCEPȚIA : A. Microalbuminurie (>300 mg/24h). B. Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12 m/sec. C. Indice braț – gleznă – gleznă >0,9. D. Creșterea creatininei serice >1,3 -1,5 mg/dl la femei și >1,2-1,4 mg/dl la bărbați. E. Grosimea peretelui carotidian >0,9 mm 147. Sunt adevărate următoarele: A. Risc adițional scăzut – TA – TA normală (TAS 120-129 mmhg, TAD 80-84 mmhg) si prezența a 1 -2 factori de risc

143. Următoarele afirmații sunt adevărate: A. HTA malignă se definește prin valori tensionale foarte crescute si refractare si prin manifestările severe ale organelor ținta afectate. 16

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A  HTA grad 3 si 1-2 factori B. Risc adițional moderat –  HTA de risc C. Risc adițional înalt – HTA – HTA grad 3 (TAS ≥180 mmhg, TAD 100-109 mmhg), fară factori de risc  HTA grad 1 (TAS 140D. Risc adițional foarte înalt  –  HTA 159 mmhg, TAD 90-99 mmhg), boală cardiovasculară sau renală  HTA grad II (TAS (T AS 160-179 E. Risc adițional înalt –  HTA mmhg, TAD 90-99 mmhg), ≥3 factori de risc, SM, AOT sau DZ

D. Riscul de insuficiență cardiacă este de două ori mai mare la femeile hipertensive față de normotensive și de două ori mai mare la barbați. E. Accidentul vascular cerebral este direct legat de efectul presiunii arteriale ridicate, in timp ce boala cardiacă ischemică se corelează direct cu ateroscleroză.

151. B et eta-blo a-blocant cantee cu ef efect alfa-blocant alfa-blocant sunt : A. Labetalol B. Timolol C. Sotalol D. Carvedilol E. Esmolol

148. Despre HTA si tulburările de ritm NU sunt adevărate următoarele afirmații : A. HTA reprezintă un factor de risc pentru aritmii atriale, ventriculare si moarte subită. B. Dintre aritmiile atriale, flutterul atrial este cea mai frecvent întalnită la hipertensivi. C. Hipertrofia ventriculară, fibroza intramiocardică, hipotrofia miocitară sunt mecanisme incriminate in aritmogeneză. D. Dintre aritmiile ventriculare, extrasistolele ventriculare si tahicardiile ventriculare complexe sunt mai frecvente la hipertensivi . E. Fibrilatia atriala se asociază cu  un risc crescut de accident vascular cerebral si insuficientă cardiacă.

152. D esp sprr e trtr ata tam mentul fa f ar mac acolo ologi gi c al H T A sunt adevărate următoarele:

A. Adăugarea unui sartan la o doză maximă de IEC tensiv. crește efectul antihiper tensiv. B. Aliskirenul in combinație cu sartanii oferă efect antihipertensiv suplimentar si de protecție a organelor țintă. C. Primele opțiuni in tratamentul HTA la vârstnici sunt diureticele tiazidice si blocantele de calciu. D. Medicația de elecție in sarcină sar cină pentru controlul HTA este Methyldopa (250 mg x 2/zi, maximum 4 g pe zi). E. Beta- blocantele  blocantele pure (fara acțiune alfa asociată) asociată) sunt indicate ca alternative la Methyldopa în tratamentul HTA in sarcină.

149. Următoarele afirmații despre boala cerebrovasculară ca și complicație a HTA sunt FALSE: A. In infarctele lacunare, mecanismul fiziopatologic fiziopatologic este de lipohialinoză. B. AVC hemoragic are o stransă legatură cu HTA si mai ales cu întreruperea tratamentului. C. Beta-blocantele sunt mai eficiente decât blocantele receptorilor de angiotensină în reducerea TA. D. 60% din pacienții cu infarcte cerebrale date de arterele mari intra- sau extracraniene sunt hipertensivi. E. Se recomanda reducerea rapidă a TA imediat după un AVC.

153. Despre explorările din ICC sunt adevărate ur mătoarele, mătoarele, CU EXCEPȚIA : A. Un traseu ECG absolut normal exlcude ICC B. La pacienții cu debut acut sau agravare a simptomelor, valori ale NT-probnp sub 125 pg/ml sau ale BNP sub 35 pg/ml exclud ICC C. Dopplerul tisular permite analiza detaliată a contracției VS, fiind util în decelarea precoce a disfuncției VS in stadiul asimptomatic D. FE are valoare normală peste 45% E. FE se calculează dupa formula: (volum telediastolic VS –  volum  volum telesistolic VS) / volum telesistolic VS

150. Despre complicatiile HTA sunt adevărate următoarele: A. Riscul de insuficiență cardiacă este mult mai mare legat de TA sistolică decat de cea c ea diastolică. B. Relatia HTA-colesterol-ateroscleroză este foarte importantă in determinismul AVC. C. La pacienții cu hemodializă riscul de evenimente cardiovasculare este de 10-30 de ori mai mare față de  populația generală.

154. Următoarele afirmații despre tratamentul insuficienței cardiace cronice cu FE scazută sunt adevărate: A. Beta- blocantele  blocantele sunt recomandate recomandate împreună cu IECA la toți pacienții cu FE ≤40%, pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și a riscului de deces  prematur.

17

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A B. Ivabradina trebuie utilizată pentru reducerea riscului de spitalizare in IC la pacienții in ritm sinusal cu FE ≤35%, cu frecvență cardiacă ≤ 70/min si simptome  persistente, in ciuda terapiei terapiei cu o doză maxim tolerată de beta-blocant, IECA si antialdosteronic. C. Antialdosteronicele sunt recomandate pacienților cu simptome persistente (clasele II-IV NYHA) si o valoare a FE ≤35% deja in terapie cu IECA si beta -blocant,  pentru reducerea riscului de spitalizare spitalizare pentru IC si a riscului de deces prematur. D. Digoxinul poate fi administrat pentru reducerea spitalizărilor pentru IC la pacienții cu FE ≤ 35% si simptome persistente in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA sau ARA si antialdosteron antialdosteronic. ic.  izosorbid dinitrat, poate fi E. Combinația hidralazină –  izosorbid considerată o alternativă la IECA sau ARA în caz de intoleranță pentru a reduce riscul de spitalizare in IC si de deces prematur la pacienții cu FE ≤45% si VS dilatat (sau FE ≤35%), la pacienții tratați optim cu beta blocant si antialdosteronic. antialdosteronic.

C. Tegumentele sunt reci, cianotice, datorită debitului cardiac scăzut si a suprastimu suprastimularii larii simpatice. D. Se pot asocia raluri bronșice, in special ronflante. E. Daca evoluția este favorabilă, simptomatologia respiratorie si cardiovascu lară se remite mai rapid decât s-a instalat.

158. Referitor la investigațiile in vestigațiile paraclinice paraclinice din insuficiență cardiacă acută sunt FALSE următoarele afirmații : A. ECG este frecvent normală la pacienții cu ICA. B. Radiografia cord- pulmon  pulmon poate evidenția evidenția cardiomegalie, desen perivascular accentuat în special  perihilar și în câmpurile câmpurile medii și inferioare, modificări infiltrative perihilar în aripi de fluture. C. Măsurarea presiunii blocate din artera pulmonară demonstrează originea cardiogena a EPA dacă  presiunea este mai mică de 25 mmhg. D. La pacienții cu ICA fară SCA poate fi observată o crestere mică a troponinei. E. Acidoza este asociată cu un prognostic negativ 159. D esp sprr e trtr ata tam mentul E P A ca carr diogen sunt adevărate următoarele : A. Torasemidul la doze de 10-40 mg iv are absorbție superioară furosemidului. B. Asocierea antagonistilor de aldosteron este recomandată în special în edemul pulmonar de cauză coronariană. C. Cefaleea si tahifilaxia sunt efecte adverse ale nitroglicerinei care necesită oprirea medicației timp de 72 de ore. D. Dozele mici de nitroglicerină produc arteriolodilatație. E. Digitala se administrează în edemul pulmonar cardiogen pentru controlul frecvenței cardiace la  pacientul cu fibrilație fibrilație atrială.

155. D espre tratam tratamentul farm f armacologic in insuficiență cardiacă cronică cu FE scazută sunt FALSE următoarele:

A. Terapia anticoagulantă este indicată la toți pacienții. B. Doza țintă de bisoprolol este de 10 mg/zi. C. Creatinina serică ≥ 1,5 mg/dl este o contraindicație de administrare a IECA. D. Dublarea dozei de antialdosteronice se face la interval de 4-8 săptamani. E. Eplerenona are ca efect advers ginecomastia.

156. Sunt adevărate următoarele afirmații despre digoxin ca opțiune de tratament în insuficiență cardiacă cu FE scazută: A. La pacienții în ritm sinusal, doza administrată este de 0,25 mg po/zi. B. Sindromul de preexcitație este o contraindicație de administrare. C. La doze terapeutice crește tonusul simpatic si scade tonusul vagal. D. Are o fereastra terapeutică mare. E. Disfuncția renală, bolile pulmonare, hipotiroidia cresc riscul de supradozaj.

160. D espre trat trata amentul farma f armaco cologi logicc al șocului cardiogen sunt adevărate următoarele, CU  EXCEPȚIA:

A. Levosimendanul este un calciu sensibilizant si vasoconstrictor. B. Efectele secundare ale milrinonei includ hipotensiunea severă greu reductibilă, aritmiile atriale și ventriculare. C. Antagoniștii de vasopresină (tolvaptan) sunt de elecție în șocul septic asociat celui cardiogen. D. Norepinefrina este un medicament de primă intenție. E. Efectele piruvatului sunt reversibile în 10 minute de la oprirea tratamentului.

157. T ab abloul loul clini cli nicc în î n ede edem mul pulmonar pulmonar acut cardiogen evidențiază următoarele :

A. Tensiune arterială scazută. B. Dispneea are debut brusc si accentuare progresivă, însoțita de anxietate extremă. 18

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

167. E le lect ctrr oca carr di ogr gra ama în primele ore ale apariției  STEMI are următoarele aspecte aspecte specifice:

161. Boala coronariană cronică include ca manifestări, în afara anginei pectorale, următoarele: A. Moartea subită de cauză ischemică B. Insuficiența cardiacă ischemică C. Ischemia silențioasă D. Infarctul miocardic acut E. Insuficiența mitrală organică

A. Subdenivelare de segment ST de ≥0,1 mV în derivațiile V2 și DII, DIII B. Unde T pozitive ample și simetrice C. Supradenivelare de segment ST prezentă în minim două derivații contigu e D. Unde Q patologice E. Bloc major de ramură stângă cunoscut anterior

162. I nfar nfarctul ctul mi oc oca ar di c acut acut de cauză embolică se  po  p oate datora: A. Disecției de aortă propagată la nivel coronarian B. Endocarditei infecțioase C. Tumorilor benigne de cord stâng D. Bolii Takayasu E. Trombozei venoase profunde prin embolie  paradoxală

168. Rolurile medicației antianginoase în angina  pectorală stabilă sunt următoarele: A. Beta-blocantele pentru ameliorarea simptomelor B. Calciu-blocantele pentru controlul simptomelor la  pacienții intoleranți intoleranți la beta-blocante C. Nitroglicerina intravenos pentru ameliorarea simptomelor D. Clopidogrelul pentru efectele antiagregante  plachetare E. Ivabradina si nicorandilul ca terapii de linia a doua

163. Afecțiunile cardiovascular cardiovascularee ce necesită diagnostic diferențial cu angina pectorală sunt: A. Tromboembolismul pulmonar B. Miopericardita acută C. Boala ulceroasă D. Disecția de aortă toracică E. Hipertensiunea pulmonară severă

169. Co C or ona onarr ogr ogra af i a de de mare urge urg en ță <2 ore ore la  pacienții cu SCA non- ST  ST este recomandată pentru: A. Angina refractară B. Insuficiență ventriculară stângă acută C. Instabilitate hemodinamică D. Toți pacienții cu risc înalt E. Aritmii ventriculare maligne

164. În situații de creștere a troponinei, diagnosticul  diferențial al STEMI se va face cu: A. Cardiomiopatia Tako-Tsubo B. Insuficiența renală acută C. Sarcina D. Miocardita E. Angina pectorală stabilă

170. Obi Obieectivele major ajoree ale ale tratam tratamentului angi anginei nei  pectorale stabile sunt sunt următoarele:

A. Revascularizarea coronariană de urgență B. Reducerea numărului de spitalizări și investigații C. Menținerea sau ameliorarea capacității funcționale D. Reducerea deceselor de cauză non-cardiacă E. Prevenirea complicațiilor bolii coronariene (infarct miocardic, insuficiență cardiacă)

165. Tratamentul edemului pulmonar acut din i nfar nfarctu ctull miocar miocar di c acut acut include: include:

A. Morfină iv B. Nitroglicer ină ină iv C. Diuretice iv dacă tensiunea arterială este <90 mmhg D. Ventilație cu presiune pozitivă în lipsa răspunsului la tratament E. By- pass  pass aortocoronarian în toate toate situațiile

171. Următoarele caracteristici pledează pentru diagnosticul de angină variantă/Prinzmetal variantă/Prinzmetal:: A. Apare mai frecvent la femei în premenopauză B. Singurul factor de risc recunoscut este fumatul C. Prezintă orar fix în repaus și are durată prelungită D. Se asociază cu test de efort ECG întotdeauna pozitiv E. Se poate asocia cu migrena și sindromul Raynaud

166. Tratamentul șocului cardiogen din infarctul mi oca carr di c acut cupr cupr i nde nde:: A. Fluide intravenos administrate rapid B. Dobutamină dacă tensiunea sistolică este <90 mmhg C. Dopamină dacă tensiunea sistolică este <90 mmhg D. Revascularizare miocardică de urgență E. Diuretice pentru scăderea tensiunii arteriale

172. Următoarele afirmații despre insuficiența mitrală ischemică sunt FALSE :

19

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

176. Ar A r g um umeente ntele le di di agnos agnosticului ticului de i nfar nfarct ct mi mi oca carr di c complicat cu șoc cardiogen imediat după prezentarea la camera de gardă sunt următoarele:

A. Insuficiența mitrală acută este bine tolerată prin mecanisme compensatorii B. Poate avea un caracter dinamic, cu accentuare în cursul episoadelor de ischemie C. Se poate datora unor complicații mecanice ale infarctului miocardic acut D. Se datorează sechelelor reumatismului articular acut E. Necesită în toate cazurile ca zurile înlocuirea valvei cu o  proteză

A. Hipertensiune arterială B. Tensiune arterială sistolică <90 mmhg C. Tensiune arterială sistolică > 90 mmhg D. Absența ralurilor pulmonare de stază E. Semne de hipoperfuzie tisulară

177. L eg at de de trtr at atam ameentul antipla anti plache cheta tarr î n sindroamele coronariene acute, următoarele afirmații  sunt  su nt F AL SE :

173. Terapia de prevenție a riscului de infarct și deces în angina pectorală stabilă include: A. Aspirină 75-160 mg/zi indefinit B. Calciu-blocante non-dihidropiridinice C. Beta- blocante  blocante numai la pacienții pacienții cu fracție de ejecție VS normală D. Inhibitori de enzimă de conversie la toți pacienții hipertensivi și diabetici care nu au contraindicații E. Statine

A. Clopidogrelul este un inhibitor reversibil al receptorilor GP IIb/IIIa B. Ticagrelorul intră în acțiune în cca 30 de minute C. Prasugrelul este antiagregantul de elecție pentru  pacienții cu istoric de accident accident vascular cerebral D. Clopidogrelul este singurul antiagregant care nu se oprește înaintea unei intervenții chirurgicale majore E. Inhibitorii de glicoproteină plachetară IIb/IIIa se utilizează doar la pacienții cu risc înalt și tratați invaziv  precoce

174. Următoarele afirmații privind miocardul sider at sunt adevărate: A. Este o disfuncție reversibilă într -o perioadă de zile sau săptămâni B. Apare în ischemia cronică îndelungată C. Miocardul rămâne viabil prin mecanisme de reducere a consumului de oxigen D. Este o disfuncție contractilă ireversibilă ireversibilă in diferent de terapie E. Apare în ischemia acută după restabilirea fluxului coronarian

178. Î n blocul blocul atri atrio o-ve -vent ntrr i cula cularr ( B A V ) co com mple lett di di n infarctul miocardic acut, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. BAV asociat STEMI inferior este de obicei tranzitor și nu necesită cardiostimulare B. BAV asociat STEMI anterior prezintă ritm de scăpare instabil cu complexe largi C. BAV din STEMI inferior prezintă frecvent ritm de scăpare peste 40/minut D. BAV persistent din STEMI anterior nu necesită cardiostimulare permanentă E. BAV din STEMI inferior prezintă de obicei complexe QRS înguste

175. D espre trat tr ata amentul ant antii co coagulant agulant în î n si ndroam ndroameele coronariene acute următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Heparina nefracționată are biodisponibilitate redusă și necesită monitorizare prin aPTT B. Fondaparina inhibă selectiv și indirect factorul Xa și se administrează de elecție la pacienții cu intervenție coronariană percutană C. Enoxaparina se administrează atât pacienților tratați conservator cât și înaintea revascularizării intervenționale D. Bivalirudina se recomandă ca alternativă la heparină+ inhibitorii GP IIb/IIIa la pacienții selectați  pentru terapie invazivă invazivă cu risc crescut de sângerare E. Tratamentul anticoagulant oral se admi nistrează timp de un an tutur or or pacienților

179. Caract C aracteer i stici sticile le spe specif cifii ce an angg i ne neii mi cr crov ovasc asculare ulare sunt următoarele:

A. Apare la o populație mai tânără decât cea cu angină stabilă de cauză aterosclerotică B. 40% din pacienți sunt bărbați C. Durerea apare cel mai frecvent în repaus D. Cel puțin un test de inducere a ischemiei miocardice trebuie sa fie pozitiv E. ECG de repaus r epaus este normal între episoadele dureroase

180. Următoarele afirmații caracterizează miocardul hibernant: 20

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A A. Reprezintă o cicatrice fibroasă post-infarct B. Este o zonă cu disfuncție contractilă reversibilă C. Apare în zile sau săptămâni după o ischemie acută onarian urmată de restabilirea fluxului cor onarian D. Fiziopatologic, este identic cu miocardul siderat E. Este consecința unei ischemii cronice cu reducerea fluxului coronarian dar menținerea viabilității celulare

A. Manevrelor vagale, chiar și fără control ECG B. Administrarea de perindopril C. Administrarea de adenozină D. Administrarea de verapamil sau diltiazem E. Administrarea de digoxină

181. Tahicardia T ahicardia ven ventriculară pe electrocardiogra electrocardiogramă mă se caracterizează prin:

A. Utilizarea adenozinei este benefică B. Este preferat un agent blocant al canalelor de calciu C. Este preferat un agent beta-blocant D. Poate fi utilizat Esomeprazol E. Utilizarea adenozinei este periculoasă

186. Î n cazul cazul infar i nfarct ctului ului mi oca carr dic acut acut aso asoci cia at tahi ta hica carr di ei paroxi aroxistice stice sup suprr ave ventri ntricula cularr e:

A. Ritmul poate fi discret neregulat B. BAV gradul 1 C. Torsada vârfurilor : complexe QRS cu frecvență 150300/minut D. Torsada vârfurilor: fenomen R/T, tahicardii  polimorfe, debut printr-o extrasistolă ventriculară E. Studiul electrofiziologic nu poate să deceleze mecanismul de inducere

187. Semnele în insuficiența mitrală: A. Suflu holosistolic la baza cordului B. Zgomot 1 diminuat C. Zgomot 2 dedublat D. Suflu diastolic pe marginea stângă a sternului E. Zgomot 1 accentuat

182. Bradicardiile se caracterizează prin: A. Scădere sub 60 bătăi/min a ritmului cardiac B. Poate fi determinată prin scăderea automatismului sinusal C. La persoanele sănătoase, în timpul somnului se poate ajunge până la 20 bătăi/min D. Bradicardia sinusală la un bolnav cu hipertrofie ventriculară stângă importantă este asimptomatică E. Cardiostimularea electrică înlocuiește artificial funcția de automatism a inimii

188. Simptomele în stenoza aortică includ:

A. Angina B. Dispneea, inițial la efort C. Edemele gambiere D. Sincopele E. Dispneea paroxistică nocturnă , în stadii avansate

189. Tahicardia ventriculară: A. Are ritm regulat B. Complexe QRS peste 120 msec C. Frecvența atrială este 100-250/min D. Apare disociația atrioventriculară E. Apar capturi sau fuziuni f uziuni ventriculare pe traseul ECG

183. Tr T r ata tam mentul flutter flutter ului at atrr i al cuprind cupri ndee: A. Restabilirea ritmului sinusal B. Prevenirea recurențelor  C. Tratamentul curativ D. Controlul frecvenței supraventriculare E. Tratamentul antitahicardic

190. Se indică implantare de stimulator permanent: A. La pacienți cu bloc AV grad 2 tip 2 și grad 3, indiferent de simptome B. La pacienți cu bloc AV grad 2 tip 1 C. În sindromul de sinus carotidian (dominant cardioinhibitor)) și sincope recurente cardioinhibitor D. În sincopa reflexă, recurentă, la pacienți peste 40 de ani, cu pauze documentate datorate blocului sinoatrial sau atrioventricular E. La pacienți asimptomatici cu bradicardie sinusală

184. Fibrilația atrială: A. Este una dintre cele mai frecvente tulburări de conducere B. Depolarizare atrială totală, strict organizată C. Pierderea efectivă a contracției atriale D. Dintre factorii de risc incriminați: înaintarea în vârstă, sexul masculin, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială E. Insuficiența cardiacă congestivă poate fi o cauză sau o consecință

191. Este contraindicată administrarea de Verapamil în caz de: A. Hipertensiune B. Hipotensiune

185. Te T er mi narea ta tahi hica carr diei par par oxi oxistice stice  sup  su prav raveent ntriricu cula lare re se poate fa face ce cu ajut juto orul: 21

SIMULAREA NAȚIONALĂ a EXAMENULUI de REZIDENȚIAT 6 MAI 2017 DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A C. Cardiomegalie D. Disfuncție sistolică de ventricul stâng E. Tratament cronic cu betablocante

196. F ac acto torr i i exte xterr ni ca carr di aci ci,, ca carr e pot pot dete terr mi na  fluttter at  flut atriria al su sunt nt:: A. Hipoxemia B. Hipotermia C. Pneumotoraxul D. Bronhopneumonia obstructivă cronică E. Tireotoxicoza

192. Vegetaţia, leziune caracteristică a endocarditei infecţioase, poate conţine următoarele: A. Eritrocite B. Trombocite C. Fibrină D. Celule inflamatorii E. Microorganisme

197. Simptomele în insuficiența aortică: A. Dispnee de efort B. Angină pectorală C. Palpitații D. Edeme gambiere E. Sincope

193. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative: A. Apare în 85% din cazuri B. Apare la pacienţii trataţi anterior cu antibiotice C. A pare când etiologia este este determinată de bacili Gram negativi din grupul HACEK D. Este frecvent determinată de streptococi orali E. A pare când etiologia este determinată determinată de bacterii intracelulare (Chlamydia, Coxiella burnetii, Bartonella)

198. Examenul clinic în insuficiența aortică decelează: A. Puls celer et altus B. Puls parvus et tardus C. Suflu diastolic în zona apicală D. Semn Muller E. Uruitură Austin Flint

194. Sunt consider consider at atee pr pr oce ceduri duri cu ri r i sc cre cr escut pe pentru endocardită infecţioasă: A. Examinările endoscopice de căi respiratorii B. Examinările endoscopice digestive C. Examinările endoscopice urinare D. Manevrele stomatologice care im plică manipulare gingivală E. Manevrele stomatologice care implică perforarea mucoasei orale

199. Î n clasif clasifii ca carr ea V aughan Willi ams, di di n clasa clasa I A  fac parte  fac rte:: A. Xilina B. Procainamida C. Flecainida D. Chinidina E. Propafenona

195. Este adevărat despre extrasistola ventriculară, CU  EXCEPȚIA: A. Complex QRS cu depolarizare ventriculară tardivă B. Complex QRS cu o durată de maxim 120 ms C. Cele mai frecvente cauze: cardiopatia ischemică, miocardite, prolaps de valvă mitrală și displazia aritmogenă de ventricul drept D. Electrocardiografic: unda P absentă, complex QRS cu aspect de bloc de ramură E. Pot fi izolate, bigeminate, trigeminate sau cvadrigeminate

200. Avantajele restabilirii și menținerii ritmului sinusal din fibrilația atrială sunt: A. Întreruperea fenomenelor de remodelare B. Oprir ea ea medicației antiaritmice C. Creșterea debitului cardiac D. Profilaxia accidentelor embolice E. Ameliorarea simptomelor

22