i odulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul otati cu ³adevarat´ sau ³fals´, enunturile de mai jos: . . Numarul de r espiratii/minut espiratii/minut depind de sex, varsta, postura, postura, ali mentatie. mentatie. . Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. cardiovascular. . Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. . Tahipneea apare in astmul bronsic. . Dispneea Cheynes-Stokes Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. ca. . Dispneea Kussmaul este intalnita in co ma uremica. . Dispneea de efort es te determinata de insuficienta cardiaca. . Dispneea de decubit es te determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. . Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 0. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. . . Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. citara. . Alimentatia inadecvata inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. . B Tahipnee Ritm respirator rar Bradipnee Cicluri respiratorii inversate Dispnee paroxistica .AB Anorexie Foame exagerata, fara control Bulimie Scaderea cantitatii cantitatii de lichide din corp Polifagie .AB Insomnie Insomnie cronica Cauzata de probleme afective Insomnie Insomnie la adormire Persista mai mult de 3 luni Insomnie reactionala .
Hiperpirexie 36° - 37°C Temperatura normala 38° - 39°C
arcati cu Äx´ raspunsul corect : . Temperatura corpului ui cea mai ridicata se inregistreaza: ) dimineata intre orele 3 ± 5 ) la pranz intre orele 12 ± 14 ) seara intre orele 20 ± 23 . Disfagia reprezinta: reprezinta: ) greutate la inghitire ) dificultate in digestie ) lipsa poftei de mancare . Dispneea Kussmaul se manifesta prin: ) bradipnee bradipnee ) respiratie in 4 timpi: inspiratie ± pauza - respiratie ± pauza ) respiratie deficitara permanenta . Eupneea r eprezinta: eprezinta: ) respiratie deficitara ) r espiratie normala ) cicluri de r espiratie inversata . Anuria reprezinta: ) cr esterea numarului numarului de mictiuni ) absenta urinei in vezica urinara ) scaderea numarului de mictiuni . Absenta mictiunii inseamna: ) retentia completa de urina ) oligurie ) insuficienta renala cronica . Este tulburare de mictiune: ) polakiuria ) poliuria ) hematuria . Nicturia este: ) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa i n pul zilei si cea emisa in cursul noptii ) senzatia de mictiune ) lipsa urinei in vezica urinara . Incontinenta urinara reprezinta: ) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul ) eli minarea inconstienta, inconstienta, involuntara a urinei ) mictiuni involuntare nocturne 0. Polakiuria este definita ca: ) mictiuni frecvente in cantitati mici ) cresterea diurezei peste 3000 ml ) inposibilitatea de a urina 1. Poliuria r eprezinta: eprezinta: ) cresterea concentratiei concentratiei acidului uric in sange ) tulburare de mictiune ) tulburare a diurezei 2. Tulburarile de emisie urinara sunt: ) disuria, micturia, polakiuria ) poliuria, anuria, hematuria ) polakiuria, i zestenuria, zestenuria, glicozuria 3. Enurezisul este: ) pierderea de urina in timpul noptii ) pierderea involuntara involuntara de urina in timpul noptii noptii la co pii peste 3 ani ) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fa ta de noapte 4. Reducerea diurezei diurezei sub 100 ± 150 ml in 24 ore se numeste: numeste: ) poliurie ) anurie ) oligurie 5. Mictiunea dureroasa se numeste: ) disurie ) oligurie ) anurie 6. Urina cu sange defineste : ) hematuria ) hematemeza hematemeza ) hemoptizia hemoptizia
3. Anxietatea si stresul nu d uc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie alimentatie inadecvata. inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza Menopauza es te responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o c auza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana ³A´ cu ce le din coloana´B´. c Respiratie agonica 4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea 5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii c Absenta sentimentului de satietate 4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala 5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare
c Cauzata de administrarea unor tranchilizante 4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii 5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30¶ pana la adormire
3 Febra moderata c 39° - 40°C 4 Subfebrilitate d 37° - 38°C 5 Febra ridicata e 41° - 42°C
17. Respiratia dispneica ca este un act reflex constient, in care pacientul pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort i ntelectual ntelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 ± 18 resp./min. b) 12 ± 16 resp./min. c) 8 ± 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului s tang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: a) malnutritia malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata inadecvata prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor mucoaselor c) obezitate obezitate 26. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii elasticitatii tegumentelor tegumentelor c) hipertermie 27. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. Educarea pacientului pacientului in privinta combaterii insomniei, consta consta i n: a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. interzicerea consumului de excitante, seara 30. Combaterea insomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare b. oferirea unei buiote cu apa r ece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la c ulcare 31. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturii temperaturii c orpului sub limita normala b. cresterea temperaturii temperaturii c orpului peste limita normala c. ambele 32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. 40° C b. 38° C c . 39° C 33. Hipertermia poate poate fi insotita de: a. limba umeda b. frison sau senzatie de frig c. stare generala buna
. i i i, i i , . i ii . inima a. anemii si deficit de irigarea pielii . rinichiul b. transpiratii excesive . ficatul c. eruptii c utanate 5. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: 57. Cianoza reprezinta: . aplice comprese reci la extremitati a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor . administreze un regim alimentar bogat in proteine b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor . administreze un regim alimentar bogat in lipide c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 6. Diareea se manifesta prin: 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: . accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi a. roseata pielii . scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple sc aune lichide b. paloarea pielii . accelerarea tranzitului intestinal si e liminarea a doua scaune moi c. cianoza pielii 7. Diareea poate fi determinata de: 59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: . consum de antibiotice a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat . consum de mucilagiu de orez b. toata fata . consum de zeama de morcovi c. pielea toracelui 8. In timpul diareei creste: . reabsorbtia tubulara . secretia tubulara 60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : . peristaltismul intestinal a. o boala respiratorie 9. In holera numarul de sc aune este de: b. o boala infectioasa . 10 ± 20/zi c. o boala renala . 80 ± 100/zi 61. Anasarca este: . 25 ± 35/zi a. edemul fetei 0. In dizenterie numarul de scaune este de: b. edemul localizat . 20 ± 30/zi c. edemul generalizat . 25 ± 35/zi 62. Descuamatia reprezinta: . 30 ± 40/zi a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm 1. In enterocolita numarul de scaune este de: b. indepartarea celulelor cornoase din derm . 10 ± 20/zi c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm . 25 ± 35/zi 63. Excoriatia este: . 3 ± 6/zi a. o leziune a corneei 2. In constipatie, pacientul are scaun : b. o leziune a pielii . zilnic c. o leziune a unghiei . la 2 zile 64. Eruptia cutanata este prezenta in: . la 3 ± 4 zile a. bolile venerice 3. In constipatie , pacientul poate prezenta : b. bolile s angelui . cefalee si astenie c. bolile infectioase acute . apetit crescut 65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: . ambele a. clar/ galbui 4. Una din cauzele constipatiei poate fi: b. rosiatic . consumul crescut de lichide c. violaceu . consumul crescut de laxative 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: . carenta de lichide a. plasma 5. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: b. puroi . c onstipatie c. sange . diaree 67. Acneea juvenila survine in perioada: . ileus a. prescolara 6. Constipatia spastica este urmare a: b. adulta . hiposensibilitatii nervului vag c. pubertara . hipersensibilitatea nervilor intestinali 68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: . hiposensibilitatea nervilor intestinali a. tulburari de c oagulare a sangelui 7. Afectiunile anusului pot genera: b. carenta de i giena tegumentara . diaree c. carenta de vitamine . ileus . co nstipatie 8. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: 69. Epistaxisul este: . constipatie habituala a. o hemoragie bucala . constipatie sigmoida b. o hemoragie nazala . constipatie atona c. o hemoragie anala 9. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: 70. Hematemeza este: . cresterea functiei viz uale a. o eliminare de sange pe nas . deficitul functiei auditive b. o eliminare de sange prin urina . cresterea functiei tactile c. o eliminare de s ange prin varsatura 0. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: 71. Hemoptizia este: . cresterea sensibilitatii cutanate a. o eliminare de sange din plamani . c resterea sensibilitatii osteo-tendinoase b. o eliminare de sange din stomac . tulburari de motilitate c. o eliminare de sange din rect 1. Paralizia unei jumatati de c orp se numeste: 72. Furunculoza este produsa de: . hemiplegie a. streptococ ß hemolitic . paraplegie b. stafilococ auriu . monoplegie c. gonococ 2. Paralizia celor patru membre se numeste: 73. Intertrigo es te localizat la: . pareza a. fata . tetraplegie b. palme . parapareza spastica c. interdigital 3. Una dintre sursele de dificultate de or din psihic, ce duce la o comunicare deficitara, 74. Varicele reprezinta o dilatare: ste: a. venoasa patologica . afectarea aparatului locomotor b. venoasa fiziologica . autoizolarea c. capilara . neglijarea fata de propria persoana 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: 4. Una dintre sursele de dificultate de or din fizic, ce duce la o c omunicare deficitara, a. mucoasei stomacului ste: b. mucoasei duodenului . intoxicatia medicamentoasa c. tegumentelor membrelor inferioare . dezorientarea 76. Escara apare in urma: . poluarea a. deficitului alimentar 5. Una dintre sursele de dificultate de or din sociologic, ce duce la o comunicare b. deficitului de nutritie locala ficitara, este: c. deficitului hidric . lipsa dintilor . conditii de viata si munca nefavorabile . stresul 3. 4. AREM DE CORECTARE 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 odulul 14 : F iinta umana si nursing-ul 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 otati cu ³adevarat´ sau ³fals´, enunturile de mai jos: 3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 . 3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Marcati cu Äx´ raspunsul corect : . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 Asociati notiunile din coloana ³A´ cu ce le din coloana´B´. 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 1. 2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 4.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 0.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 2. 8.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 9.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 13.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3. 14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 15.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 16.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 . F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 17.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 . A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 18.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 0.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 19.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
. i , . i . . 1.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 5.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148 6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 8.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 9.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 0.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233 1.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90 5.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94 6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185 8.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
. i , . i . . 40.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 41.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 42.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 43.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 44.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 45.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 46.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 47.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 48.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 49.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28 50.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 51.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 52.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 53.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 54.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 55.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 56.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 57.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
. i , . i . . 59.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 60.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 61.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 62.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 63.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 64.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 65.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 66.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 67.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 68.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 69.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 70.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 71.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 72.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 73.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 74.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 75.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 76.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
odulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing arcati cu Äx´ raspunsul corect : . Recoltarea urinei pentru urocultura se face: b. interventii chirurgicale as upra rectului. . concomitent cu administrarea antibioticelor c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. . dupa administrarea antibioticelor 16. Scopul explorator al punctiei venoase este: . inainte de administrarea antibioticelor a. administrarea unor medicamente s ub forma injectiei i.v. . Sondajul vezical efectuat in scop ex plorator se f ace pentru: b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. . recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. . depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare 17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: . administrarea medicamentelor a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si . Sunt sonde uretrale : epicraniene. . Faucher, Kocher b. artera femurala, jugulara, poplitee. . Nelaton, Thieman..... c. ar tera cubitala, radiala,humerala. . Einhorn, Faucher 18. Recoltarea VSH se efectueaza : . Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri; a. 2ml sange pe cristale de EDTA. . oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml ci trat de Na 3,8% . evacuarea continutului gastric inainte de a nestezie ,in interventia chirurgicala c. 5ml sange simplu. urgenta 19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: . prelevare de urina a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3 ,8%. . Sondele de c ompresiune esofagiena sunt folosite i n urmatoarele scopuri: b. 2 ml sange cu 0,4 ml ci trat de Na 3,8% . pentru oprirea hemoragiei gastrice c. 2 ml sange pe cristale de EDTA . pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic 20. Hemocultura reprezinta; . pentru extragerea continutului duodenal a. viteza de sedimentare a hematiilor . . Este sonda de c ompresiune esofagiana : b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. . Sonda Faucher c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. . Sonda Einhorn 21. Fibrinogenul se recolteaza: . Sonda Blakemore a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4 ,5 ml sange. . Este sonda vezicala : b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. . Sonda Nelatan c. 0,5 ml oxalat de K c u 4,5 ml sange. . Sonda B lakemore 22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: . Sonda Einhorn a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K. . Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: b. 5 ml sa nge simplu. . greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml c itrat de Na 3,8% spiratie 23. Scopul recoltarii s putei este: . imposobilitatea drenarii bilei cauzata de s pasmul sfincterului Oddi a. explorator pentru examinari macroscopice , ci tologice ,bacteriologice , . lezarea traumatica a mucoasei uretrale. parazitologice . Scopul explorator al sondajului duodenal este: in vederea stabilirii diagnosticului . realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. . extragerea continutului duodenal, bila ( A ,B,C) , s uc pancreatic, secretie proprie. c. pentru examinari virusologice. . evacuarea continutului stomacal toxic. 24. Exsudatul faringian este: 0. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian . recoltarea urinei pentru examen de laborator b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. . evacuarea continutului cand acesta nu s e face spontan c. continut gastric eliminat spontan. . executarea unor procedee terapeutice prin sonda. . 25. Spalatura gastrica este contraindicata i n urmatoarele situatii,cu exceptia: 1. Prin spalatura oculara se i ntelege: a. cancer gastric. . introducerea unui curent lichid in s acul conjunctival. b. intoxicatii cu substante ca ustice. . spalarea conductului auditiv extern. c. staza gastrica. . introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda i n vezica. 26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : 2. Spalatura oculara este indicata in: a. colectii inchistate de lichid . tratamentul otitelor cronice. b. ascita . in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini. c. lichid pleural . pregatirea pentru cistoscopie. 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: 3. Spalatura gastrica reprezinta: a. paralizii prin lezarea nervului sciatic. . evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante b. hemoragii digestive superioare raine. c. infectii ale mediastinului. . introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica 28. Paracenteza se efectueaza : . introducerea unui curent de lichid in va gin. a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe ± Richter. 4. Scopul terapeutic al clismei este: b. in fosa iliaca dreapta. . alimentarea sau hidratarea pacientului. c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene . evacuarea continutului intestinului gros. 29. Alimentarea artificiala este r ecomandata pacientilor : . pregatirea pacientului pentru rectoscopie. a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. 5. Tubul de gaze se introduce pentru : b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare . administrarea de medicamente. c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare AREM DE CORECTARE odulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing arcati cu Äx´ raspunsul corect : medicali pag. 112 . c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de sistentii asistentii asistentii edicali pag. 94 medicali pag. 116 medicali pag. 80 . a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acor date de sistentii asistentii medicali pag. 122 asistentii edicali pag. 116 12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 83 . a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acor date de sistentii medicali pag. 122 asistentii edicali pag. 107 13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri ac ordate de medicali pag. 82 . b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acor date de sistentii medicali pag. 124 asistentii edicali pag. 105 14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 82 . a Titirca, L. Tehnici de evaluare si i ngrijiri acordate de asistentii sistentii medicali pag. 131 23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acor date de edicali pag. 105 15. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii . c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92 sistentii medicali pag. 135 24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acor date de edicali pag. 105 16. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii . a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89 sistentii medicali pag. 44 25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de edicali pag. 107 17. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii . a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 126 sistentii medicali pag. 44-45 26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de edicali pag. 110 18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii . b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53 sistentii medicali pag. 79
. ii , . sistentii edicali pag. 56
ii
ii
iji i
. ii , . asistentii medicali pag. 54
ii
ii
iji i
.
i
, . i
.
odulul 17 : Protectia si securitatea in munca Notati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe biecte, etc. . Asepsia este o metoda profilactica. . Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. . Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. . Microbii sunt mult mai rezistenti la ca ldura umeda. . Defectele in sterilizarea instrumentelor c hirurgicale determina supuratii postoperatorii.
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de nitrat de argint 1 % este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.
. Asociati termenii din cele 2 coloane .AB . Sterilizarea prin flambare ) instrumente optice . Sterilizare la pupinel ) materiale moi (c omprese, campuri, halate, masti) . Sterilizare la autoclav (la cald)
c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare 4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de eti len) d) materiale din polietilen 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla
.AB . Alcoolul 70° ) in contact cu plaga face bule de aer Tinctura de iod ) are actiune bactericida puternica Apa oxigenata
c) se mai numeste solutie Dakin 4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi 5 Cloramina so lutie e) se uti lizeaza cu predilectie in pansamentele umede
I. Marcati cu X raspunsul corect . Antisepsia este: ) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor ) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor ) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din caperi
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in c oncentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavantajele ti ncturii de iod s unt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al c ampului operator (a l pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa o xigenata c) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128° si 1,5 atm prin fierbere b) 133° si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori c) 180° si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
. Sterilizarea urmareste: ) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor ) profilaxia infectiilor p lagilor ) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. . Autoclavarea este o metoda de sterilizare: ) prin c aldura umeda ) prin ca ldura uscata ) prin mijloace chimice . La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: ) 128 °C ) 180 °C ) 100 °C . Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: ) acestea se pun la fiert in a pa rece ) acestea se mentin in apa pana ce se races te AREM DE CORECTARE 10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. odulul 17 : Protectia si securitatea in munca Pag 86 otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. . F Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Pag 87 5 12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. . A Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Pag 88 4 13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. . A Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Pag 83 6 14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. . F Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Pag 82 7 15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. . F Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Pag 83 5 . A Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Asociati termenii din cele 2 coloane 6 1. 1 ±c , 2 ±e , 3 ±b , 4 ±a , 5 ±d Daschievici,S., Mihailescu, . A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag M.Chirurgie pentru cadre 9 medii.Pag 82 - 83 . F Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag 2. 1 ±b, 2 ±d , 3 ±a ,4 ±e , 5 ±c Daschievici,S., Mihailescu, 9 M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87 . A Daschievici,S., Mihailescu, M. C hirurgie pentru cadre medii. Pag Marcati cu X raspunsul corect 3
odulul 18 : Administrarea medicamentelor otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii .Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine inerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. .Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de o bservatie a pacientului internat sau retete in cazul pacientului a mbulator. .Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. .Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. .Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si pun. .Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa a u scopul de a dezinfecta si a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. .Unguentele au la baza o substanta grasa fii nd necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea cestora la rece. sociati termenii din ce le 2 coloane . .Doza terapeutica. .Doza administrata in cantitatea cea mai are fara actiune toxica pentru organism . Doza maxima .Doza administrata in scop terapeutic f ara fect toxic. .Doza toxica. . .Pe cale orala. .Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre edicinale,comprese medicinale. .Pe cale respiratorie. .Medicamente solide si lichide(ceaiuri , ropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii blete,droguri,capsule). . .Durere vie. .Introducerea de solutii uleioase intr-un vas nguin. .Necroza tesuturilor. .Punctionarea cu ac ul intr-un vas sanguin.
1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
8.Prescriptia injectiilor este facuta i n scris de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. 10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara i nformarea pacientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozele de insulina se masoara in unitati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt a dministrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora fie si intramuscular constituie c ontraindicatie majora. 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie c u alcool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul ra pid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
C.Doza care conduce la decesul pacientului. 4.Doza letala. D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism
3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase. 4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen.
3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sc iatic. 4.Hematom D.Introducerea de solutii i njectabile cu cale s trict intravenoasa.
. .Frison si stare febrila. .Patrunderea aerului i n cantitate mare in sistemul rculator. .Embolie gazoasa insotita sincopa. . Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea lutiilor expirate,nesterile
3.Dispnee si dureri precordiale. C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. 4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.
arcati cu Äx´ raspunsul corect : a) modalitatea prin care se inspira i n scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante .Solutiile hipertone se administreaza pe cale: medicamentoase fin pulverizate ) i ntravenoasa b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat ) i ntramusculara c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau soli de intr-un mediu gazos ) intradermica 11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru .´Coaja de portocala´ este caracteristica pentru injectia: care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: ) i ntradermica a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia ) subcutanata b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii ) intravenoasa c) anuntarea urgenta a medicului .Pe care din urmatoarele cai de ami nistrare a medicamentelor, absorbtia se face lent: 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa ) calea orala a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul ) c alea intravenoasa b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea ) c alea intramusculara c) nu se mai palpeaza .Solutiile injectabile uleioase se a dministreaza: 13.Insulina se administreaza cu: ) intravenos a) orice seringa ) i ntramuscular b) seringa de 2 ml ) intradermic c) s eringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei .In cazul IDR dezinfectia locala se face c u: 14.Fraxiparine s e administreaza: ) ser fiziologic a) subcutanat ) s olutie dezinfectanta b) strict in trevenos ) nu se dezinfecteaza c) intramuscular .Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: 15.Pacientul operat de 3 z ile va avea o dieta: ) hematom a) HZL ) paralizie b) completa ) embolie gazoasa c) s ucuri car bogazoase .Medicamentele administrate pe cale o rala pot avea efect: 16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi as ezati in: ) general a) saloane intens luminate ) doar local b) saloane incalzite la 32oC ) general sau local c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20oC .Care din urmatoarele sunt considerate accidente a le injectiei intramusculare: 17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie ste: ) flebalgia si tromboza a) decubit lateral cu membrul i nferior de partea sanatoasa flectat ) embolia gazoasa b) decubit dorsal cu sul i ntrodus sub mijloc ) lezarea sau paralizia nervului sciatic c) pozitie semisezanda .Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: 18.Inainte de f iecare mobilizare se verifica: ) pe tegumente a) pulsul si tensiunea arteriala ) i ntramuscular b) scaunul ) intraarterial c) nu este necesara nici o verificare 0.Inhalatia este: AREM DE CORECTARE odulul 18 : Administrarea medicamentelor 12.A-Ingrijirea o mului sanatos si a omului bolnav Florian C hiru-pag3-A otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 320 4-B . A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 13.A-Ingrijirea o mului sanatos si a omului bolnav Florian C hiru-pag4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340 95 324 2-A . A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag3-D 95 329 4-C . F - Ingrijirea omului sanatos si a o mului bolnav Florian Chiru-pag15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian ChirupagMarcati cu Äx´ raspunsul corect : 96 330 1. a ± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 . F - Ingrijirea omului sanatos si a o mului bolnav Florian Chiru-pag16.A-Ingrijirea o mului sanatos si a omului bolnav Florian C hiru-pag2. a ± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 329 98 331 3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 298 . A - Ingrijirea omului sanatos s i a omului bolnav Florian Chiru-pag Asociati termenii din cele 2 coloane 4. b ± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 316 99 5. b± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 330 . A - Ingrijirea omului sanatos s i a omului bolnav Florian Chiru-pag1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295 6. c± I ngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 334 01 2-A 7. c± I ngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 297 . A - Ingrijirea omului sanatos s i a omului bolnav Florian Chiru-pag3-D 8. c± I ngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 317 04 4-C 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 302 . A - Ingrijirea omului sanatos s i a omului bolnav Florian Chiru-pag10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 301 05 11 b± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 308 . F - Ingrijirea omului sanatos si a o mului bolnav Florian Chiru-pag2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.29712 c± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 332 06 304 13 c± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 320 0.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag2-D 14 a - I ngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 324 08 3-A 15 a - I ngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 472 1.A-Ingrijirea o mului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag4-C 16 c± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 470 08 3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334 17 b± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 468 2-D 18.a ± Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru ± 473 odulul 23 : Pneumologie si nursing specific otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din ile aeriene superioare. . Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust rat usor metalic, jena laringiana, tuse. . Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. . Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. . Bronsita cronica simpla se c aracterizeaza prin producerea sputei ucoase. . Bacilul Koch este a gentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. . Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem ulmonar. . Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cr onica. . In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei onsice si hipersecretiei bronsice. 0. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii sociati termenii din cele 2 coloane : 1. astmul bronsic . bicarbonat de sodiu . pneumonia pneumococica . rifampicina . ulcer gstro-duodenal . . astmul bronsic . mucolitice . pneumonia pneumococica . virajul la tuberculina . bronsita cronica . hepatizatie rosie I. . tuberculoza primara . caverna . pneumonia pneumococica . dispnee paroxistica expiratorie . pneumotorax . febra in platou ± 40 C
peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie s au la adultul tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de as tm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara ± hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge va lori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in or ganism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
C. miofilin 4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G 5. angina pectorala E. ni troglicerina
4. ftizia D. caverna 5. primo-infectia tuberculoasa E. dispnee paroxistica
4. ftizia D. sancru de inoculare 5. astmul bronsic E. aer in cavitatea pleurala
i Äx . Dispneea este definita ca fiind : ) oprirea respiratiei ) patrunderea aerului in plamani ) r espiratie anevoioasa . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : ) tahipnee ) bradipnee ) polipnee . Vomica reprezinta: ) senzatie de varsatura ) v arsatura alimentara ) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. . Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : ) hematurie ) hematemeza ) hemoptizie . Disfagia reprezinta : ) greutate la inghitire ) dificultate in digestie ) lipsa poftei de mancare . Respiratia Kussmaul se manifesta prin: ) bradipnee ) respiratie in patru timpi : inspiratie ± pauza ± expiratie ± pauza. ) respiratie deficitara permanenta. . Eupneea r eprezinta: ) respiratie deficitara ) r espiratie normala ) cicluri de r espiratie inversate. . Hipoxia re prezinta: ) cresterea oxigenului in sangele circulant ) cresterea CO2 in sangele circulant ) s caderea oxigenului in sa ngele circulant . Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce i ntereseaza : ) bronhiile mari ) bronhiile mici ) ambele 0. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: ) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat ) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta ) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 1. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: ) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului ) administrarea penicilinei G ) administrarea de lichide calde 2. BPOC ±ul este complicatia : ) pneumoniei pneumococice ) astmului bronsic ) bronsitei cronice 3. Termenul de BPOC reprezinta: ) pneumotorax spontan ) bronhopneumopatie obstructiva cronica ) astm bronsic 4. In BPOC co mbaterea obstructiei vizeaza : ) drenaj postural, aspiratie bronsica, s palatura bronsica ) administrarea corticoizilor ) tratament antibiotic. 5. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: ) dispnee paroxistica expiratorie ) dispnee inspiratorie si expiratorie ) dispnee paroxistica inspiratorie 6. Criza de astm bronsic are durata variabila: ) 15 min- 3 ore ) 30 min ) 2 ore 7. Sputa din astmul bronsic este: ) mucopurulenta ) ruginie ) alb- sidefie cu as pect perlat. 8. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: ) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice )administrarea de antitusive ) drenaj postural. 9. Definitia: ³ inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea onhiilor terminale´ corespunde : ) astmului bronsic ) tuberculozei pulmonare ) bronsitei cronice 0. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: ) i nfectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare ) bacilul Koch ) pneumococul 1. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: ) edemul pulmonar acut ) emfizemul pulmonar , i nsuficienta respiratorie ) pneumotoraxul 2. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: ) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul onhodilatator ) c himioprofilaxia contactilor ) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. 3. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: ) dispnee paroxistica i nspiratorie ) febra si junghi toracic ) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 4. Aspectul sputei din astmul bronsic este: ) mucopurulenta ) rosie ruginie ) alb ± sidefie 5. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: ) restrictiva ) obstructiva ) mixta 6. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: ) administrarea de bronhodilatatoare si cor ticoterapie ) administrarea de a ntibiotice ) drenaj postural 7. Tabloul clinic a l pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele si mptome: ) vomica, febra 37,5 ± 38 grade, greata ) expectoratie mucopurulenta , febra in platou ) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 8. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: ) Penicilina G ) Tetraciclina ) Biseptol 9. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : ) pleurezia sero-fibrinoasa
i c) edemul pulmonar acut 30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim ali mentar desodat c) consum excesiv de lic hide 31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie ± ruginie , vascoasa, aderenta b) sidefie - perlata c) spumoasa , aerata 32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Leziunile caracteristice tuberculozei pri mare sunt urmatoarele, cu exceptia : a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la a ntibiotice 38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , c u exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a or ganismului b) v accinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40. Formele clinice de ftizie s unt urmatoarele, cu e xceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.Hemoptizia reprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.hemoragia nazala c.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. bradipnee 44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.contaminarii c u pneumococ c.comprimarii organelor abdominale 45.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.senzatie de voma b.caldura r etrosternala si jena respiratorie c.varsatura 46.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare b.afectiuni pleuropulmonare c.ambele 47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.Complicatiile pneumoniei sunt: a.bronsita cronica b.emfizemul pulmonar c.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Simptomul sugestiv pentru TBC e ste: a.febra 39 ± 40 grade C b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.frison unic 30 ± 40 minute 50.Spirografia exploreaza: a.volumele pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control c.volumele s i capacitatile pulmonare 51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia: a.lipotimie, colaps b.pneumotorax c.hematemeza 52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.IDR la tuberculina b.IDR Cassoni c.IDR D ick 53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Sanda Metras b.Bronhoscop c.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile se recomanda; a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim ali mentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55. Ingrijirile acordate unui pacient c u hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica c onsta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie s impaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute
j i ii i i , , i i ) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, c u exceptia: 9. Expiratia in astmul bronsic es te insotita de: a) ameliorarea conditiilor de viata ) suflu a mfonic b) depistarea precoce a bolii ) suflu tubar c) vaccinarea antigripala ) wheezing 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: 0. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) 50 ± 100 ml ) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) 100 ± 300 ml ) c ongestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) 500 ± 1000 ml AREM DE CORECTARE odulul 23 : Pneumologie si nursing specific R: 1D C. Borundel ± ³Manual de medicina interna´ ± pg. 152 29. a Borundel .medicina interna pag.232 otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 2C C. Borundel ± ³ Manual de medicina interna´ ± pg. 129 30. a Borundel .medicina interna pag.233 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3E C. Borundel ³Manual de medicina i nterna´ ± pg. 161 31. a Borundel .medicina interna pag.232 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 4A C. Borundel ³ Manual de medicina interna´ ± pg. 154 32. a Borundel .medicina interna pag.232 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 5B C. Borundel ³ Manual de medicina interna ³- pg. 123 33. b Borundel .medicina interna pag.246 F Chiru F. si co lab. IOBS pg. 123 Marcati cu Äx´ raspunsul corect 34. c Borundel .medicina interna pag.246 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 119 35. c Borundel .medicina interna pag.247 F . C. Borundel A medicina interna ± pg. 145 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 36. a Borundel .medicina interna pag.247 A . L. Titirca ± ³ Urgente medico- chirurgicale ³ ± pg. 33 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 37. b Borundel .medicina interna pag.247 A L. Titirca ± ³ Ur gente medico- chirurgicale ³ ± pg. 33 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 38. c Borundel .medicina interna pag.252 A L. Titirca ± ³ Urgente medico- chirurgicale pg. 25 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 39. a Borundel .medicina interna pag.253 0 F L. Ti tirca ± ³ Urgente medico- chirurgicale ³ ± pg. 118 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 40. a Borundel .medicina interna pag.248 1 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 123 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 41. b Borundel .medicina interna pag.254 2 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 125 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 42. c Chiru F . Urgente medicale pag. 33 3 F C. Borundel A medicina interna ± pg. 132 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 4 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 128 9. b Borundel .medicina interna pag.218 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 5 F C. Borundel A medicina interna ± pg. 132 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 6 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 130 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 46. c Borundel .medicina interna pag.263 7 F C. Borundel A medicina interna ± pg. 145 12. c Titirca L . Urgente medico-chirurgicale pag. 33 47. a Borundel .medicina interna pag.287 8 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 145 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 48. c Borundel .medicina interna pag.232 9 A C. Borundel A medicina interna ± pg. 146 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 49. b Borundel .medicina interna pag.247 0 F C. Borundel A medicina interna ± pg. 128 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 sociati termenii din cele 2 coloane : 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 17. c Borundel .medicina interna pag.225 52. a Borundel .medicina interna pag.245 : 1C C. Borundel ± ³ Manual de medicina interna ³ - pg. 124 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 D C. Borundel ± ³Manual de medicina interna ³ ± pg. 132 19. c Borundel .medicina interna pag.218 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 A C. Borundel ± ³Manual de medicina interna - pg. 303 20. a Borundel .medicina interna pag.218 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 B C. Borundel A medicina interna - pg. 160 21. b Borundel .medicina interna pag.219 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 E C. Borundel ± ³ Manual de medicina interna ± pg. 226 22. a Borundel .medicina interna pag.219 57. b Borundel .medicina interna pag.220 . R: 1E C. Borundel ± ³Manual de medicina interna ³ ± pg. 123 23. c Borundel .medicina interna pag.224 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 C C. Borundel - ³ Manual de medicina interna ³ ± pg. 128 24. c Borundel .medicina interna pag.225 59. c Borundel .medicina interna pag.224 A C. Borundel ± ³Manual de medicina interna ³ ± pg. 121 25. b Borundel .medicina interna pag.227 60. b Borundel .medicina interna pag.231 D C. Borundel ± ³Manual de medicina interna´ ± pg. 154 26. a Borundel .medicina interna pag.226 61. c Borundel .medicina interna pag.321 B C. Borundel ± ³ Manual de medicina interna ³ ± pg. 149 27. c Borundel .medicina interna pag.231 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 28. a Borundel .medicina interna pag.232 I. odulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie otati cu A ( adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: . In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, ai rar precordial sau epigastric. . Durerea anginoasa poate iradia i n sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in s pana la nivelul o mbilicului. . Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un s ingur deget. . Majoritatea pacientilor ac uza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. . Repausul la pat este i ndicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. . Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari raclinice invazive. . Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos antiischemic. . In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. . Asociati termenii din cele 2 coloane: .AB . sedativ . Morfina . opiaceu . Heparina . antianginos .AB . Nifedipina . actiune pe receptorii betaadrenergici . Nefrix . inhibitor al enzimei de conversie . Clonidina A B . Dislipidemiile (cr esterea lipidelor serice) . principalul factor cauzal al I.M.A. . Infarctul silentios . se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. . Sindrom c oronarian intermediar arcati cu X raspunsul corect . In HTA cu valori mari , medicatia de urgenta consta in administrarea de: ) anticoagulante ) antiaritmice ) diuretice . Ur matoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: ) Pr opranolol ) Metoprolol ) Salbutamol . Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu M.A. se recomanda: ) administrarea de morfina ) mobilizarea precoce ) reluarea plimbarilor in salon d upa 48 de ore. . In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: ) obstructia c oronariana ) fumatul ) s edentarismul . In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune: ) efectuarea tratamentului antibiotic ) efectuarea tratamentului anticoagulant ) efectuarea tratamentului antiinflamator . Medicatia antianginoasa cuprinde: ) nitrati cu ac tiune rapida si de scurta durata ) antialgice cu actiune retard ) opiacee si sedative . In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: ) 20-30 minute ) 3-5 minute ) cel putin 2-3 ore . In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia: ) tromboza cerebrala ) glomerulonefrita hipertensiva ) infarctul miocardic
9. Exista si for me nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cre sterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M .B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se rea lizeaza pri n administrarea de analgetice simple sau opiacee. 13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale r enale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va f i bogata in colesterol si in grasimi sa turate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea bolii.
c. Diazepam 4. anticoagulant d. Aspirina 5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina c. actiune vasodilatatoare 4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin 5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A 4. Obstructia c oronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A. 5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale 9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica, hiperglucidica b) hi pocalorica, hipolipemianta c) hipercalorica, hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata i n angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni co mplicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. Cei mai i mportanti factori de r isc pentru I.M.A. sunt: a) stresul, infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat, HTA, fumatul c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului r espirator 17. Cateterismul cardiac este: a) un examen s cintigrafic
x i i . ii i i i ) o metoda invaziva de diagnostic a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului 8. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: b) scaderea transaminazelor ) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic c) examenul EKG ) medicamentele cu efect antiinflamator 36. Durerea precordiala in angina pectorala are ca racter: ) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 ± 3 min. 9. Simptomul principal in angina pectorala este: b) de ³gheara´ de i ntensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta ) durerea respiratorie ) i nsuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 ± 30 min insotita de lipotimie ) edemul 37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de: 0. In angina pectorala durerea este: a) 15 ± 30 de minute si c edeaza la administrarea de nitrati ) brusca, violenta ca Ä o lovitura de pumnal´ , in etajul abdominal superior b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si n u cedeaza la administrarea de nitrati ) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) 10 ± 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace ) localizata in regiunea lombara, unilateral 38. Infarctul miocardic este produs de: 1. In HTA, cefaleea: a) sc aderea contractiilor ventriculare ) apare de obicei dimineata, la trezire b) diabetul zaharat ) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii ) se i nsoteste de paloare a fetei respective a miocardului 2. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: 39. In IMA conduita de urgenta vizeaza: ) hipertiroidism, feocromocitom a) oprirea hemoragiei ) glomerulonefrita acuta si cronica b) intreruperea efortului fizic ) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 3. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: 40. Interventiile cele mai i ndicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore ) are o evolutie rapida sunt: ) are o evolutie progresiva a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii ) are o mortalitate ridicata b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal 4. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: c) asigurarea confortului ) stadiul de hipertensiune intermitenta 41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: ) s tadiul prehipertensiv a) i ndicele de protrombina ) stadiul de hipertensiune permanenta b) creatina 5. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia: c) c olesterol ) i nsuficienta c ardiaca globala 42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: ) encefalopatie hipertensiva a) prezinta localizarea retrosternala ) infarct miocardic b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept 6. HTA esentiala se caracterizeaza prin: c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin ) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani 43. Organul tinta afectat in IMA este: ) incidenta este mai mare la barbati a) ficatul ) formele mai grave apar la femei b) creierul 7. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie s a fie: c) ganglionii limfatici ) hipersodat 44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta i n: ) normosodat a) regim ali mentar hiposodat ) hipo sau desodat b) regim hipercaloric 8. Regimul de viata in H TA consta in ur matoarele, cu exceptia: c) r egim hipoglucidic ) limitarea eforturilor fizice 45. Tratamentul HTA esentiale presupune a dministrarea: a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu ) respectarea orelor de somn si de masa ) implicarea in situatii conflictuale b) antibioticelor 9. Regimul hiposodat contine: c) tonicardiacelor ) mai putin de 0,5 g sar e/zi 46. HTA apare mai frecvent la femei: ) 10-14 g sare/zi a) dupa varsta de 25 ani ) 2-5 g sare/zi b) dupa varsta de 40 ani 0. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: c) dupa varsta de 60 ani ) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic 47. HTA esentiala se mai numeste: ) EKG, f undul de ochi si probele functionale renale a) boala hipertensiva ) EKG de efort, ex. sputei b) hipertensiune permanenta 1. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: c) feocromocitom ) arterei radiale 48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: ) carotidei a) la 48 ± 72 de ore de la debut ) venei femurale b) la 12 ± 24 de ore de la debut 2. Tahicardia r eprezinta: c) la 14 zile de la debut ) frecventa normala a respiratiei 49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: ) frecventa scazuta a res piratiei a) ionograma sanguina ) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min b) hemoleucograma 3. Bradicardia reprezinta: c) probe de coagulare ) ac celerarea frecventei pulsatiilor 50. In HTA, factorii de risc sunt: ) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, ) s caderea frecventei respiratiilor obezitatea 4. Simptomul principal in angina pectorala este: b) ateroscleroza c oronoriana ) dispneea c) umiditatea si poluarea atmosferica ) i nsuficienta respiratorie Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie ) durerea AREM DE CORECTURA 2 ± c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 28 ± c - Borundel C, Medicina i nterna pentru cadre medii, pag. 408 Notati cu A (adevarat) au F (fals) 3 ± b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 29 ± c - Borundel C, Medicina i nterna pentru cadre medii, pag. 408 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 ± a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 30 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 5 ± b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98 ± F ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 6 ± a - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.99 32 ± c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 ± F ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 7 ± b - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.94 33 ± b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 8 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 34 ± c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 9 ± c - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.110 35 ± c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 10 ± b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112 36 ± a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79 ± A ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 11 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384 37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43 ± F ± Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104 12 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385 38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 0 ± F ± Chiru F. s i colaboratori, Urgente medicale, pag.105 13 ± c - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.95 39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44 1 ± A ± Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.105 14 ± c - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.95 40 ±a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45 2 ± A ± Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.109 15 ± c - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.97 41 ± a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 3 ± A ± Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 16 ± b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 4 ± F ± Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 17 ± c - Chiru F. si co laboratori, Urgente medicale, pag.69 43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388 5 ± A ± Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411 18 ± a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98 44 ± a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 . Asociati termenii din cele 2 coloane 19 ± a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 . Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 20 ± b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 ± c; 2 ± a; 3 ± e; 4 ± b; 5 ± d 21 ± a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 . Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409 22 ± a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404 48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 ± c; 2 ± d; 3 ± e; 4 ± a; 5 ± b 23 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 . Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104 24 ± c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 ± d; 2 ± e; 3 ± b; 4 ± a; 5 ± c 25 ± b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 I. Marcati cu X raspunsul corect 26 ± a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 ± c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 27 ± c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 odulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie otati cu A (adevarat) au F (fals) .Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani . Ulcerul gastric apare mai fre cvent la varsta de 30-50ani .Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. .In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in c ursul toamnei sau al imaverii. . Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal .Hematemeza reprezinta ex pectoratia cu picaturi de sa nge. arcati cu Äx´ raspunsul corect : . Ulcerul gastro-duodenal este: ) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal ) i nflamatie a mucoasei duodenale ) inflamatie a intestinului subtire . Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : ) hipocondrul drept ) epigastru ) fosa iliaca dreapta .Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : ) antispastice
7.Varsatura cu aspectul ³ zatului de cafea ³ poarta denumirea de hematemeza. 8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ³ ca pacura´. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. 10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare s cade pana la anorexie. 11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe an tihistaminice. 12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . 13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza,stenoza b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 6. Colecistita acuta este:
i i i i i ) pierderea de substanta a peretelui gastric ) inflamatie a mucoasei duodenale. . Spalatura gastrica este co ntraindicata in: ) cancer gastric ) i ntoxicatii cu substante caustice ) staza gastrica . Ulcerul gastro-duodenal i mpune tratamentul chirurgical i n caz de: ) hemoragie di gestiva superioara, hematurie ) s tenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric ) dureri mari si repetate, varsaturi . HDS se exteriorizeaza prin: ) hematemeza, hemoptizie ) hematemeza, melena ) hematemeza, hematurie 0. Melena r eprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: AREM DE CORECTURA otati cu A (adevarat) au F (fals)
i b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11.Paracenteza este: a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic 13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala pe gol. Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
. ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 . ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 . ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 . ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 . - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 . ± F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 . ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 . ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 . - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 0. ± F Borundel,C.Manual de medicina i nterna pag. 372 1. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378 2. ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 3. ± A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 4. ± F Borundel,C.Manual de medicina i nterna pag. 452
Marcati cu X raspunsul corect
odulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: .In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. .Polakiuria este o tulburare a diurezei. .Retentia de urina este emisia involuntara de urina. .Hematuria totala es te de origine uretrala. .Edemul renal este alb, nedureros, moale. .Proteinuria i nseamna prezenta glucozei in urina. .Radiografia simpla ,³pe gol´, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. .Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. sociati termenii din ce le 2 coloane. . .Radiografia abdominala pe gol . necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod .Urografia . apreciaza valoarea functionala a fiecarui nichi in parte .Cistoscopia
9.IRA este o s uferinta r enala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei r enale acute. 11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 12.Dializa sca de sansa de supravietuire a pacientului. 13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. 15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.
. 1. Polakiurie .cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore . Incontinenta de urina .prezenta sangelui in urina
c.cresterea frecventei mictiunilor 4. Hematuria d.prezenta puroiului i n urina 5. Piuria e.emisia involuntara de urina
1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369 2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 5. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 6. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 451 7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126 8. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489
c. se mai numeste ³rinichi artificial´ 4.Nefrograma izotopica d. studiaza prezenta unor calculi r adioopaci 5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
. Poliurie . . Disurie ) scaderea cantitatii de urina in 24 ore Retentie de urina ) suprimarea secretiei urinare Anurie
c) dificultatea sau durerea la mictiune 4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
arcati cu X raspunsul corect: . Infectia urinara este favorizata de: . traumatisme . expunerea in mod constant la frig si umiditate . adenomul de prostata . Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face: . prin urinarea directa intr-o eprubeta . din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril . direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar . Manifestarile urinare din cadrul s indromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, exceptia: . oligurie, pana la anurie . HTA . hipostenurie, izostenurie . Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat: . prin sonda duodenala sau intestinala . numai pe cale parenterala . prin clisme alimentare . Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta i n: . administrarea de lichide in cantitate crescuta . administrarea de diuretice care nu elimina potasiul . dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol . Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: . supraincarcare sodica si hidrica . hipokaliemie si hipercalcemie . HTA,insuficienta cardiaca . Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: . in perioada de formare a edemelor . in perioada de formare si mentinere a edemelor . in perioada de mentinere a edemelor . Retentia de urina reprezinta: . suprimarea secretiei urinare . emisia involuntara de urina . imposibilitatea bolnavului de a-s i goli vezica . Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: . suprimarea brusca a functiilor renale . leziuni degenerative renale . blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui ca lcul 0. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie: . moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica . hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica . h iperproteica, normolipidica, hiperglucidica 1. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia: ) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta ) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in s pecial a lor bilaterale ) evitarea consumului de sare
12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) cr este progresiv b) ramane neschimbat c) s cade progresiv 13. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. Edemul renal este: a) rosu, nedureros, moale b) alb, dureros, tare c) alb, nedureros, moale 16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a) transpiratii a bundente b) c onstipatie c) diaree sau varsaturi 17. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii i mportante b) i nsuficienta c ardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie, tenesme vezicale c) anemie 20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. Calculii uratici sunt: a) duri, galben-bruni b) albiciosi, moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. In poliurie, densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040
. i i i, x i ) este alb, nedureros, moale ) este violaceu, dur, dureros ) debuteaza la pleoape, fata, maleole 5. Prezenta puroiului in urina se numeste: ) proteinurie ) hematurie ) piurie 6. Calculii renali pot fi formati din: ) colesterol ) acid uric ) clorura de potasiu 7. In litiaza urica se administreaza: ) medicatie a lcalinizanta ) acid mandelic ) acidifiante 8. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un r egim: ) sarac in acizi nucleici ) sarac in oxalati ) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe 9. In insuficienta renala acuta, halena are miros: ) amoniacal ) de acetona ) dulceag ± gretos 0. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede: ) repaus absolut la pat ) reducerea ratiei calorice ) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie 1. In administrarea orala de Furosemid ) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore ) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore ) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 2. Polakiuria reprezinta: ) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica ) c resterea frecventei mictiunilor ) emisia involuntara de urina 3. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia: ) migrarea unui calcul ) restrictii alimentare ) zdruncinaturi 4. Pentru examenul sumar de urina se r ecolteaza: ) urina din 24 de ore ) prima urina de dimineata ) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 5. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: ) sc ade progresiv ) r amane constant ) c reste progresiv 6. Complicatiile litiazei renale cele mai o bisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia: ) poliuria ) anuria ) infectia urinara 7. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu e xceptia: ) cand apare infectia urinara ) cand calculii ureterali nu se e limina timp indelungat ) cand functia rinichiului nu este afectata 8. Calculii renali au un diametru de: ) 0.5 ± 1 mm ) 1 - 1.5 mm ) peste 2 mm 9. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita: ) 2-3 saptamani ) 4-6 luni ) 1-2 luni 0. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu: ) manitol si diuretice de ansa ) an tihistaminice ) s olutii perfuzabile 1. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: ) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter ) obstructia unilaterala a cailor urinare ) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 2. In stadiul compensat al IRA, c antitatea de a pa permisa este: ) 1500-2000 ml/zi ) 600-700 ml/zi ) 500-1000 ml/zi 3. Hipokaliemia din IRA se co recteaza prin urmatoarele, cu exceptia: ) aport alimentar de fructe, legume, sucuri ) lactat de sodium ) saruri de potasiu 4. Cauzele postrenale ale IRA sunt: ) hi povolemia odulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale AREM DE CORECTURA otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 ± F ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 ± F ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 - F ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 ± F ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 589 ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 590 sociati termenii din ce le 2 coloane. . C. Bor undel, Medicina interna, pag. 589, 590 ± d; 2 ± b; 3 ± e; 4 ± b; 5 ± c . C. Bor undel, Medicina interna, pag. 581-583 ± c; 2 ± e; 3 ± a; 4 ± b; 5 ± d . C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582 ± c; 2 ± d; 3 ± b; 4 ± e; 5 ± a arcati cu X raspunsul corect ± c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197 ± c ± C . Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334 ± b - C . Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888 ± b - C . Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891 ± c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 ± b - C . Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876 ± c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 0 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 1 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 2 ± a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 3 ± c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 4 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 5 ± c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
i c) obstructia cailor urinare 45. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit, sete, anorexie b) oboseala, s omnolenta, astenie c) facies teros, edeme declive 46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de s upravietuire a pacientului 47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare s i abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta, stare confuzionala 48. Simptomele generale ale colicii r enale sunt: a) polakiurie, disurie b) agitatie psiho-motorie, transpiratie c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus 49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) c ancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se re curge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) s cintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament a ntibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hi potensiune a rteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic a l: a) aparatului renal, folosind o s ubstanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, in jectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radigrafia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian
9 ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 ± A ± Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 11 ± A ± Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 12 ± F ± Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 13 ± A ± Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 14 ± A ± C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 15 ± F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 17 ± a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 18 ± c - Chiru F. si co laboratorii, Urgente medicale, pag.212 19 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 20 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 22 ± a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279 23 ± a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282 24 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 25 ± c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 26 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 27 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 28 ± c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 29 ± a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 30 ± c - Chiru F. si co laboratorii, Urgente medicale, pag.210 31 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237
32 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 33 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 34 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584 35 ± c - C. Borundel, Medicina in terna, pag. 607 36 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 37 ± c - C. Borundel, Medicina in terna, pag. 611 38 ± c - C. Borundel, Medicina in terna, pag. 610 39 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 40 ± a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 41 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 42 ± a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 43 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 44 ± c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 45 ± a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 46 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
± i . i ii, i , . 8 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 9 ± c - Chiru F. si co laboratorii, Urgente medicale, pag.215 0 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 1 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 2 ± c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 3 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 4 ± b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
± - . , i i i , . 56 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 57 ± c - Chiru F. si co laboratorii, Urgente medicale, pag.207 58 ± c - Chiru F. si co laboratorii, Urgente medicale, pag.214 59 ± b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204 60 ± b ± Ti tirca L.Tehnici de evaluare si i ngrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
odulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: .Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii ternati in serviciile de chirurgie. .Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului gestiv de la esofag pana la rect. .Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila ,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si c itologic al bilei .Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si droelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. .In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. a avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. .Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a edicului . sociati termenii din ce le 2 coloane ).Colica biliara ).Afectiuni inflamatorii ale cailor bi liare extra si trahepatice. ).Litiaza biliara ).Inflamatii c u caracter acut ale peretelui co lecistic,de ferite grade (congestie,supuratie,gangrena). ).Colecistita acuta ).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in zicule sau in caile biliare. ).Angiocolitele ).Durere violenta in epigastru sau hi pocondrul drept c u adiere in umarul drept.
7.Profilaxia escarei postoperatorii este a desea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este c omplicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie a tinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv r eluarea alimentatiei n u ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai fr ecvent in litiaza biliara. a) cefalee persistenta b) tuse c u expectoratie sangvinolenta c) greturi si varsaturi 9.Mobilizarea pacientului dupa i nterventia chir urgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sa la de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal, cu capul i ntors lateral 12.Dupa i nterventia chirurgicala tranzitul i ntestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect co lecistochinetic b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.Pentru a lamuri cauza care a produs c olica biliara se impune explorarea cailor bi liare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sa u colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei san guine 17. In colica biliara,bolnavului i se ad ministreaza: a) antialgice,antispastice,antiemetice b) antitermice c) antibiotice
arcati cu Äx´ raspunsul corect : .Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului i n vederea interventiei chirurgicale: ) r espectarea disciplinei s pitalicesti ) c onvingerea ca interventia chirurgicala este benefica ) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire .Preoperator unui bolnav c u stenoza pilorica i se va efectua: ) urografie ) esofagoscopie ) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate .In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: ) plasma ) sange total conservat ) masa eritrocitara .Cum se pregateste preoperator colonul: ) regim ali mentar sarac i n reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate ) regim a limentar bogat in fibre celulozice ) administrarea purgativelor drastice .Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: ) hiperhidratarea ) i nsuficienta renala ) boala tromboembolica .Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: ) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric ) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei ) regim hidric .Regiunile paroase se rad: ) in seara dinaintea interventiei ) cu 1-2 ore inaintea interventiei ) cu 36 or e inaintea interventiei .O complicatie de temut a rahianesteziei este: odulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia 8.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescunerala pag-599 AREM DE CORECTURA 9.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescuotati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: pag-615 .F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu10.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescug-537 pag-616 .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mihai M ihailescu11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescug-543 pag-618 .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mihai Mihailescu12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescug-545 pag-618 .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mihai Mihailescu13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescug-550 pag-659 .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mihai Mihailescu Asociati termenii din cele 2 coloane g-556 1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567 .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mi hai M ihailescu2-C g-557 3-B .A-Chirurgie-Silvian Dasc hinevici(1997), Mihai Mihailescu4-A g-598 Marcati cu Äx´ raspunsul corect
odulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific otati cu ³adevarat´ sau ³fals´, enunturile de mai jos: . Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. . Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. . Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea lceratiilor de decubit. . Afectiunile sis temului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. . Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza i nvatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, drului, bastonului. . In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. . Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ntral. . Mobilizarea depinde de s tarea generala a pacientului. sociati notiunile din coloana ³A´ cu cele din co loana´B´. B Aparat respirator Pneumonie hipostatica Pielea Tromboze Aparatul digestiv cercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: . Imobilizarea la pat predispune pacientul la: ) greturi ) varsaturi ) escare . In cazul bolnavilor i mobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: ) antidecubit
± - ii . i i ii iji i i medicali,pag 219 62 ± a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 63 ± a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
1. b ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535 2. c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551 3 c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4.a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 552 5 c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555 6 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 556 7 b ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558 8 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 9 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 616 10 c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu ± 615 11 c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 12 c ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 617 13 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 622 14 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 15 a±Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 16 b ±Chirurgie Daschievici-Mihailescu ± 660 17 a -
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. 11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.
c Deformari articulare 4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului 5 Aparatul locomotor e Escara de decubit b) relaxa c) de paie 3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica
ii
. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: ) fotoliul rulant ) patul ) cadrul . Satisfacerea preocuparilor i ntelectuale ale pacientului imobilizat se face: ) la cinematograf ) la telefon ) la radio si T.V. . In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face: ) la pat ) la cabinetul EKG ) la cabinetul asistentelor . Imobilizarea favorizeaza: ) diareea ) c onstipatia ) varsaturile . Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: ) bogat in proteine ) bogat in glucide ) bogat in celuloza si lichide 0. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin: ) masaj usor al membrelor ) tapotaj toracic odulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific AREM DE CORECTURA otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: r. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina A ³Ingrijirea omului bolnav si a omului natos ³ ± Chiru F. 65 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 65 .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 74 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 70 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.74 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 75 F................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 75 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««74 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 74 0F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 73 1 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««..72 2 A.........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 72 3 A...........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,««««.. 72 4 F73 5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,«««73 sociati notiunile din coloana ³A´ cu cele din co loana´B´. r. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina - a ³Tehnica ingrijirii bolnavului´ Mozes 1129 - e .................,,,,,,,,,,,,,,..........................1129 - d.................,,,,,,,,,,,,,.........................1129 odulul 34 : Dermato-venerologie si nursing s pecific otati cu ³adevarat´ sau ³fals´, enunturile de mai jos: .Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. .Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu v irus HIV. . Asocierea virusului HIV c u germeni oportunisti, produce febra inalta. . Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. . Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. . Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. . Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o s ursa de infectii socomiale. . Asociati notiunile din co loana ³A´ c u cele din coloana´B´. A
Fereastra serologica Perioada a doua Perioada de latenta clinica Perioada a patra
j 11. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chi mioterapice 12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) r abdare, tact, educatie 15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) s tarea asistentei medicale
4 - b ................,,,,,,,,,,,,........................... 1129 5 - c.................,,,,,,,,,,,,...........................8 - 119 Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr. intrebare Raspuns Bi bliografie Nr. pagina 1 C ³Tehnica ingrijirii bolnavului´ Mozes 1129 2 A.............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................1130 3 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,............1130 4 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............1130 5 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,............1131 6 C.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................131 7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.........1131 8 B................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..........1131 9 C ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........1132 10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....1132 11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........ 1132 12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.....1132 13 B ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..............1132 14 C ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.........1132 15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...1132 8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei. 9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5¶. 10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar c u ser fiziologic. 14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea 4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia 5 Infectii oportuniste e Prima perioada 2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon 3 Tratamentul limfomului malign
. AB
c Eritromicina 4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina
Tratamentulantifungic
5 Tratamentul infectiei cu sa lmonela
Nistatin
e Tratament antivirotic
.AB Pneumocystis carinii
c Tiabendazol
Cotrimoxazol + S ulfadiazina
4 Strongiloides stercoralis
Toxoplasma gondii
d Ampicilina
Cotrimoxazol
5 Hemophilus influenzae
Giardia intestinalis
e Metronidazol + Furazolidon
arcati cu Äx´ raspunsul corect : . Infectia HIV este produsa de: ) r etrovirus ) treponema pallidum ) enterovirus . Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: ) 6 ± 12 luni ) 2 ± 4 ani ) 5 ± 10 ani . Rezistenta HIV la mediul ex tern este: ) cr escuta ) slaba ) foarte c rescuta . Virusul HIV poate fi izolat din: ) sange, sperma, secretie otica ) s ange, sperma, secretie vaginala ) s ange, secr etie salivara, LCR . Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: ) i nfectia bacteriana
b) i nfectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) an tihistaminice c) antibiotice 7. Rolul profilactic in i nfectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul a lergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele di n hepatita transmisa parenteral c) protectie cu a ntibiotice
. i ii , i ) i ntreruperea sarcinii ) c ontinuarea evolutiei sarcinii ) cat mai multe nasteri 1. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: ) folosirea obiectelor personale ) folosirea baii ) indepartarea donatorilor infectati 2. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: ) 10 ani ) 5 ani ) 3 ani 3. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: ) cr esterea apetitului alimentar odulul 34 : Dermato-venerologie si nursing s pecific AREM DE CORECTURA otati cu ³adevarat´ sau ³fals´, enunturile de mai jos
r. intrebare Raspuns ibliografie r. pagina 1F³Ingrijiri speciale acordate pacientilor catre asistentii medicali´ Titirca L. 425 A 425 A 426 A 426 A 426 A 426 sociati notiunile din coloana ³A´ cu cele din co loana´B´ . Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie r. pagina 1 - e uericultura si pediatrie´ Marcean si ihailescu 455 - a .................,,,,,,,,,,,,,,.................455 - d.................,,,,,,,,,,,,,...................455 - b .................,,,,,,,,,,,,.....................455 - c ................,,,,,,,,,,,,.......................455 . Nr. Intrebare/raspuns ibliografie Nr. pagina -a uericultura si pediatrie´ Marcean si ihailescu 58 -e ...............,,,,,,,,,,,,........................... 58 - b .................,,,,,,,,,,,,.............458 - c............,,,,,,,,,,,,....................458 - d ................,,,,,,,,,,,,..............458 . Nr. Intrebare/raspuns ibliografie Nr. pagina - b ³Puericultura si pediatrie´ Marcean si
c) c resterea apetitului sexual 14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei
7F 426 8A 426 9 A 427 10 F 227 11 A 427 12 A 427 13 F 427 14 A427 15 A428
Mihailescu 459 2 - a 459 3 - e 459 4 - c 459 5 - d 459 Marcati cu Äx´ raspunsul corect : Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 A ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 217 2 C ³Puericultura si pediatrie´ Marcean si Mihailescu 455 3 B ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 219 4 B ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 219 5 A ³Puericultura si pediatrie´ Marcean si Mihailescu 456 6 C ³Puericultura si pediatrie´ Marcean si Mihailescu 458 7 A ³Puericultura si pediatrie´ Marcean si Mihailescu 459 8 C ³Boli infectioase si epidemiologie´ 221
10 A ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 222 11 C ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 222 12 A ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 221 13 B ³I ngrijiri s peciale acordate pacientilor de catre asis tentii medicali´ Titirca L. 426 14 C ³Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali´ Titirca L 426 15 A ³I ngrijiri s peciale acordate pacientilor de catre as istentii medicali´ Titirca L. 426
9 B ³Boli infectioase si epidemiologie´ Bocarnea 223
odulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: .Hepatitele virale sunt i nfectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si ezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. .Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. .Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zi le si niciodata nu lipseste. .Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului c are depaseste bordul costal c u cativa c m. .Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios. .Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu r eprezinta ultimul stadiu e volutiv in infectia rsistenta cu virus hepatic B si C. .Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. .Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline sociati termenii din ce le 2 coloane
arcati cu Äx´ raspunsul corect : .Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: ) fecalo-orala ) contact sexual ) parenterla .Virusul hepatitei B este prezent: ) in saliva, lichidul seminal si sange ) pe tegumente ) pe regiunile paroase .Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect: ) laxativ ) hepatoprotector ) antialgic .Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza i n perfuzie lenta, intravenoasa, solutii car e ntin: ) arginina, sorbitol ) insulina ) aminoacizi .Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar escut se pot administra: ) sedative ) coleretice ) antibiotice .In perioada de ascensiune a icterului este indicat i n toate cazurile: ) repausul odulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific AREM DE CORECTURA otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 . F-Boli infectioase si e pidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 . F-Boli infectioase si e pidemiologie-Constantin Bacar nea-pag-173 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 . A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 0. A-Boli infectioase s i epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 1. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp. 9.Imunizarea activa se face c u vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu r isc mare de imbolnavire,ci s i tuturor sugarilor. 11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o eventualitate posibila. 15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales c and gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarc inii. 16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau i ndirect in conditiile unor deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.
b) consumul de lipide de ori gine animala c) c onsumul de s ucuri carbogazoase 7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.Hepatita cronica survine i n proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, a gitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 1 - 6 luni c) 2-23 saptamani
12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu Äx´ raspunsul corect : 1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167 2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169 3.b- Boli infectioase si e pidemiologie C.Bacarnea-175 4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174
. ii i i i i i . .c.- Boli infectioase s i epidemiologie C.Bacarnea-173 . b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 odulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: sociati termenii din ce le 2 coloane arcati cu Äx´ raspunsul corect : .Care dintre principii nutritivi s e vor administra diabeticului,cantariti: ) hidratii de carbon ) li pidele vegetale ) proteinele .Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: ) polifagie, polidipsie, poliurie ) polipnee, tahicardie, polifagie ) puls sa ltaret, polidipsie, apnee .Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: ) hiperglicemie si glicozurie ) anemie ) cresterea transaminazelor .Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: ) hi perglucidic, hipolipidic ) hidrozaharat, normoprotidic ) hiperprotidic, hipoglucidic .Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: ) diabetul zaharat tip . ) hipoglicemii ) diabet zaharat tip .
. ii i i i i i . 10. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-170 11. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169
6.Insulina es te i ndispensabila in: a) diabetul de tip . b) hipoglicemii c) diabetul de tip . 7.Insulina se va i njecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr g lucoza c) 10 gr glucoza 9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10.La varstnicii care au c omplicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei
odulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific AREM DE CORECTURA otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: sociati termenii din ce le 2 coloane arcati cu Äx´ raspunsul corect : . a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 . a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 712 . a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 711 . c ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 . c± Medicina interna Cornrliu Borundel - 723 odulul 45 : Ginecologie si nu rsing in ginecologie otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. . Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. . Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza. . Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. . Cel mai frecvent si mptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. . Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. . Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. . Histerografia permite evi dentierea fibroamelor extracavitare. sociati termenii din ce le 2 coloane .A 1 Menoragie prelungita Tumora de ovar Dismenoree Chist dermoid Continut grasos
6. a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 7. a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 8. a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 9. a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 10. a ± Medicina interna Cornrliu Borundel - 722
9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect. 10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fi broamele co lului uterin. 12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie. 14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
c Chistadenoame seroase 4 Lichid clar d Chistadenoame mucinoase 5 Lichid transparent vascos e Fibroame uterine
.AB Menoragie Sangerare uterina Leucoree Durere la urinat Tuseu vaginal Scurgere apoasa
.AB Histerometrie Chiuretaj uterin Testul La hm-Schiller arcati cu Äx´ raspunsul corect : . In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin: ) menoragie prelungita ) menstruatie obisnuita ) amenoree . In tumorile uterine, durerea este: ) vie ) ca o jena ) puternica . In histerectomie problema principala a pacientei este: ) absenta menstruatiei ) cresterea libidoului ) alterarea imaginii de sine . Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza: ) revenirea la o viata normala de cuplu ) neacceptarea limitelor ) neacceptarea noii imagini corporale . Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in: ) depistarea precoce a tumorii ) i ncurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie ) evitarea efortului fizic . La ex ternare, asistenta recomanda pacientei operate sa evi te: ) ridicarea de greutati si efortul fizic ) relatiile sexuale timp de 6-8 luni ) igiena locala si controlul medical . Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in: ) extirparea totala a ovarelor ) rezectia partiala a ovarelor ) extirparea trompelor . Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara: ) r estabilirea permeabilitatii trompelor odulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie AREM DE CORECTURA otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
4 Disurie d Urocultura 5 Infectie urinara e Examen clinic local
b Masurarea cavitatii uterine 3 Colposcopie c Examenul trompelor, cu substanta de contrast 4 Biopsie de endometru d Examenul endoscopic al colului uterin 5 Histerosalpingografia e Detectarea cancerului de col uterin b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii r espiratorii b) complicatii renale c) c omplicatii pulmonare 12. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii c) i mediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii 13. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta, fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Mobilizarea post-operatorie se rea lizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 sa ptamani dela operatie 15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic
r. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina F ³Ginecologie´ ± Nanu si Crisan 131 A...........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.... 131 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................131 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................132 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................135 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................135
7 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................136 8 F......,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............136 9 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................137 10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....................137 11 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................138 12 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.............138 13 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....................139 14 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................139
15 A ..............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................... 139 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Nr.Intrebare si raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 - e ³Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali´ Titirca L. 179
iji i i i i i ii iji i i i i i ii edicali´ Titirca L. 179 Marcati cu Äx´ raspunsul corect : Nr. intrebare medicali´ Titirca L. 182 - b ³Ginecologie´ ± Nanu si Crisan 231 Raspuns Bibliografie 9 B ³I ngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii - c,,,,,,,,,,,,..................231 Nr. pagina 1 A ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de ca tre medicali´ Titirca L. 184 - d .......................... 231 179 10 A ³ Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de c atre asistentii . Nr.Intrebaresi raspuns Bibliografie asistentii medicali´ Titirca L. medicali´ Titirca L. 185 r. pagina 2 B ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 11 C ³Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii - a ³Ginecologie´ ± Nanu si Crisan135 medicali´ Titirca L. 179 medicali´ Titirca L. 186 - c ........135 3 C ³Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de catre asistentii 12 B ³ Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de c atre asistentii - e 135 medicali´ Titirca L. 179 medicali´ Titirca L. 187 - b137 4 A ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 13 A ³ Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de c atre asistentii - d 136 medicali´ Titirca L. 180 medicali´ Titirca L. 187 . Nr.Intrebaresi raspuns Bibliografie Nr. pagina 5 B ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 14 B ³ Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de c atre asistentii - b ³Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali´ Titirca L. 180 medicali´ Titirca L. 188 edicali´ Titirca L. 167 6 A ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asis tentii 15 B ³ Ingrijiri s peciale acordate pacientilor de c atre - e ...............,,,,,,,,,,,,........................... 167 medicali´ Titirca L. 180 asistentii medicali´ Titirca L. 188 - d ................,,,,,,,,,,,,..........................167 7 B ³ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii - a .................,,,,,,,,,,,,...........................167 medicali´ Titirca L. 182 odulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific sociati termenii din ce le 2 coloane ) Nou nascut a) 18 respiratii/min ) Un an b) 22 res piratii/min ) 4 ani c) 44 respiratii/min ) 10 ani d) 20 respiratii/min ) Adolescent e) 25 respiratii/min otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. molitic. . Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, 10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. lebsiella pneumonia. 11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si c opil pot fi: varsta mica, predispozitie . Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului. . Cauzele favorizate de astmul bronsic la c opil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute 12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau le cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii. Fenobarbital I.M. . Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi 13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. oductive, c ianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut c ardiogen. 14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu . In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori nogramei sanguine. pirodermite. . Alimentatia sugarului cu B.D.A este c ea mai recomandata varstei. 15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat . Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. insulinodependent este ac idocetoza diabetic. arcati cu Äx´ raspunsul corect : . Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. ) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in c ursul noptii, dispnee expiratorie, heezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secr etie scoasa albicioasa ) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee spiratorie ) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha, stare de boseala . Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: ) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar ) Siro puri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vi tamine ) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice . In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: ) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza rop expectorant, aeriseste ca mera ) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea utei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris ( miofilin sau bronhodilatatoare), il pravegheaza pana la incetarea crizei ) ridica si sprijina colipul i n povitie semi-sezand, administreaza sirupuri xpectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care co pilul este sensibil . Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : ) 4-6 ani ) 0-3 ani ) 7-8 ani . Bronhopleumonia este o boala respiratorie car acterizata prin: ) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj ter- si s ubcostal, tuse obositoare ) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie ) Debut insidious, febra moderata, stare a lterata, dispnee cu polipnee . In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de: ) 6-8 l/min ) 8-10 l/min ) 4-6 l/min . In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: ) Regim normocaloric, normosodat cu a limente solide ) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide ) Alimente preferate de copil . Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: ) Cord prea lenes ) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite ) Anemii se vere . Insuficenta cardiac de c ause pulmonare este determinata de: ) Tuse productive c u ex pectoratie abundenta mucopurulenta ) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat ) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax 0. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: ) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces ) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide i n exces ) Nu are legatura cu masa sanguine 1. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: ) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza ) Dispnee, ceanoza, durere c are determina discomfort si a ncsietate ) Dispnee care se agraveaza in t imp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza 2. Edemul pulmonar acut este: ) O afectiunestrict pulmonara ) O marire de volum a plamanilor ) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 3. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: ) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse s pastic, obositoare cu sputa rozata, r aluli fine ascendente ) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri c repitanta ) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, ra luri ronflante 4. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome: ) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi ) J ugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea nsiunii areteriale ) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, adicardie 5. Investigatiile care se indica i n insuficienta cardiac sunt: ) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii rteriale E.C.G ) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G ) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P .V.C 6. O i ndicatie majora de tratament in ins uficienta cardiac este: ) Repaus absolute la pat in decubit dorsal ) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare ) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 7. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:
a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + a ntitusive c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective 18. Oxigenoterapia se i ndica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca, tateter nazal sau s ub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim a limentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in c antitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici a bdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ, stafilococ, pneumococ b) Escherichia, colii, s higella, salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Recoltarea coproculturii la copil s e efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la s ugar, oligurie b) Tegumente si mucoase roz, pliu c utanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de 1 cm, oligurie c) Tegumente cu eritem fesier, pliu c utanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului 25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 a ni, frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 a ni, frig, infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani, fr ig, angine repetate mai ales cele pultacee 27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si a le gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare c) Edeme declive, dureri lombare, o ligorie, dispnee 28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. Analizele de sange s unt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel: a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric) c) VSH, c alcemie, magneziemie 30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric, hipolipidic de cr utare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze c uprinde urmatoarele categorii de medicamente: a) Antibiotic, vitamine si di uretice b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite 33. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si c lonice intense uneori pierderea starii
i ) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta ) Atonie musculara cu pierderea starii de co nstienta 4. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: ) 1-5 ani ) 0-1 an si 6 luni ) 3 luni ± 5 ani 5. Convulsiile febrile se manifesta astfel: ) Criza de c ontracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de aximum 15 minute ) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute ) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 6. In cadrul unor boli a le sistemului nervos central apar c onvulsii: ) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate arte mare ) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate oderata ) Nu apar convulsii in bolile S.N.C 7. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: ) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza ) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza ) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau f enobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat r os 8. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: ) In decubit dorsal cu capul pe perna ) Il sc utura usor si il apasa pe degetele de la maini ) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de o biecte dure 9. Diabetul zaharat este boala: ) Pancerasului endocrine ) A intregii glande pancreatice ) A f icatului 0. Principalele cause ale diabetului zaharat s unt: ) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi ) Unele viroze (cu virus ur lian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a delor de gradul I ) Infectii microbiene netratate la timp 1. Semnele diabetului za harat infantile compensate sunt: ) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, s labire ) Pofta e xagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata ) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in eutate 2. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: ) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza c olesterolemia ) Glice mia colesterolemia V.S.H ) Glicozurie V.S.H, H.l.G 3. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: ) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita ac uta tulburari de refractie a le chiului ) Infectii c utanate litiaza r enala sau biliaracu H.T.A, arterita ) Arterita r etinopatie polinevrita 4. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau i n zaharuri: ) Ciocolata, rahat, bomboane, s truguri, curmale, pepene galben, siropuri ) Fragi, capsuni, piersici, banana ) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas 5. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele:
i , i , , i b) Stafide, caise, must, bere, urda c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda 46. Pacientului cu diabetz zaharat i se r ecomanda un regim ali mentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi c u mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in ce le 2 gustari 47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri a limentare neglijarea tratamentului sa u imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei s i a tratamentului 49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala scazuta b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal 50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie, ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici i n sange si urina, ionograma modificata, pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoza b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul i ntestinal, comportament c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie 52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie cr escute, a petit normal b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta, glicozurie disparuta cr ize convulsivante c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat 54. In starile de r au hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si s eara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de jun, pranz si se ara, restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%
odulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific AREM DE CORECTURA sociati termenii din ce le 2 coloane uericultura si pediatrie pag 249 .c .e
3. b 4. d
5. a
otati cu A ( adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . F pag 237 . A pag 238 . A pag 239 . A pag 233 . A pag 266
6. F pag 280 7. F pag 281 8. F pag 314 9. A pag 316 10. F pag 319 11. A pag 342
12. A pag 342 13. F pag 409 14. A pag 409 15. F pag 412
arcati cu Äx´ raspunsul corect : ) a) pag 233 - Puericultura si pediatric ) c) pag 234-235 ³_´ ) b) pag 248 ) b) pag 237 ) a) pag 238 ) c) pag 240 ) b) pag 240 ) b) pag 265 ) c) pag 266 0) a) pag 266 1) c) pag 266 2) c) pag 267 3) a) pag 267 4) b) pag 267 5) b) pag 267 6) c) pag 268 7) a) pag 268 8) a) pag 268 9) c) pag 269
20) c) pag 289 21) b) pag 279 22) b) pag 208 ± Proceduri 23) a) pag 208 - Puericultura si pediatric 24) a) pag 285 25) b) pag 316 26) c) pag 316 27) a) pag 318 28) c) pag 318 29) b) pag 319 30) a) pag 319 31) c) pag 320 32) b) pag 320 33) a) pag 339 34) c) pag 340 35) a) pag 340 36) a) pag 340-341 37) b) pag 342 38) c) pag 342 39) a) pag 408
40) b) pag 409 41) c) pag 409 42) a) pag 410 43) c) pag 410 44) a) pag 411 45) c) pag 411 46) b) pag 411 47) c) pag 411 48) a) pag 412 49) a) pag 412 50) a) pag 412 51) a) pag 413 52) c) pag 413 53) b) pag 414 54) c) pag 414
Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Marcati cu Äx´ raspunsul corect :
