Tema Tem a nr. 23
Abcesul parodont parodontal al marginal, marginal, hiperstezia hiperstezia dentinară dentinară şi alte complicaţii complicaţii ale bolilor parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
A. terenul individual al pacientului B. ereditate C. prezenta placii bacteriene D. manopere stomatologice intempestive E. calitatea smaltului dentar (pag. 174)
A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual, vestibular, palatinal (pag. 172)
A. 0,2 % B. 20 % C. 2 % D. 22 % E. 6 % (pag. 174)
A. palatinal B. lingual C. vestibular D. mezial E. distal (pag. 172)
A. insistenta la periaj B.exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al acestuia este redus sau blocat C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale D. scaderea rezistentei imune a organismului E. microtraume repetate ale gingiei (pag. 172)
A. sistemului nervos in exclusivitate B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate E. eroziunii chimice acide in exclusivitate (pag. 174)
A. pozitive, in general la int ensitati mai mari ale st imulilor folositi B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit E. negative doar la testul electric (pag. 173)
A. simplu; B. complicat; C. mixt; D. diferentiat; E. simetric. (pag. 173)
A. aparitia diastemei patologice m ai mari de 2 mm; B. celulita a buzei superioare; C. tulburari de ocluzie frontala; D. cefalee si stare de curbatura; E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar. (pag. 173)
A. insuficienta renala; B. sinuzita maxilara; C. abces cerebral; D. colecistita prin piofagie; E. rectocolita prin piofagie. (pag. 175)
A. necrozele pulpare; B. lacunele cuneiforme; C. pulpitele acute laterograde sau retrograde; D. celulita; E. septicopioemia. (pag. 174)
A. periaj; B. detartraj; C. badijonaj cu ZnCl2; D. traumatisme dento-alveolare; E. indepartarea obturatiilor in exces. (pag. 173)
A. apar in 1/3 medie a supr afetelor dentare
B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin C. apar mai frecvent ocluzal D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui E. nu reprezinta o lipsa de substanta. (pag. 174)
A. Palatinal; B. Sublingual; C. Vestibular; D. Lingula E. Nu are o localizare predilecta (pag. 172)
A. Celulita buzei superioare B. Glosodinie C. Tulburari de gust D. Infectii micotice E. Afte si herpes (pag. 173)
A. factori loco-regionali d eterminanti B. virsta C. alimentatie D. unele boli locale E. sex (pag. 171)
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1- 2 mm pina la 1,5 cm B. dintii limitanti sunt indemni de carie C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee D. consistenta abcesului este moale, depresibila E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma (pag. 172)
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare D.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari E. nici unul din cele enuntate (pag. 174)
A. prezenta peliculei dobindite B. prezenta placii bacteriene C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor E. efectuarea detartrajului ultrasonic (pag. 174)
A. simptomatologie subiectiva zgom otoasa si frecventa B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta C. uneori durerea poate aparea si spontan D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite E. aspect lobulat al papilelor (pag. 173)
A. 0,2 % B. 20 % C. 2 % D. 22 % E. 6 % (pag. 174)
A. sistemului nervos in exclusivitate B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide C. traumei ocluzale in exclusivitate D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate E. eroziunii chimice acide in exclusivitate (pag. 173)
A. Sistemul nervos B. Distoniilor neuro-vegetative C. Traumei ocluzale D. Circulaţiei sangvine parodontale E. Periajul excesiv şi incorect (pag. 174)
A. permit îndepărtarea cu u şurinţă din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului său în ambele sensuri C. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă D. partea activă are formă cilindrică E. lungimea părţii active este de cca 20 mm. (pag. 223)
A. închidere perfectă a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărită C. radioopacitatea intensă a conului dă o falsă impresie de obturaţie neetanşă D. are acţiune oligodinamică (discutabilă în condiţiile unei sigilări perfecte) E. flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă. (pag. 243)
A. se resoarbe B. asigură o bună sigilare în condiţiile unei tehnici corecte C. necesită canale cu secţiune circulară D. necesită un calibru suficient de larg al porţiunii apicale a canalului E. necesită instrumentar endodontic special. (pag. 239)
A. este mai lentă B. există posibilitatea fracturării compactoarelor C. obturează cea mai mare parte a spaţiului endodontic D. facilitează depăşirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunzător E. există posibilitatea apariţiei unor leziuni termice ale parodonţiului de susţinere. (pag. 234)
A. contuzia buzei superioare B. cheilita actinica C. cheilita glandulara D. edem Quinqe E. chist radicular infectat (pag. 173) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
A. este o complicatie a parodontit ei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare (pag. 172)
A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie (pag. 172)
A. factori locali favori zanti B. varsta C. instalarea unor boli generale D. efectele secundare ale unor medicamente E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj (pag. 171)
A. contact cu instrumente m etalice B. contact cu alimente C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi D. contact cu peria de dinti E. poate aparea si spontan
(pag. 174)
A. retractii gignivale B. prepararea unor cavitati proximale C. detartraj D. gingivectomie E. gingivostomatita ulcero-necrotica (pag. 173)
A. stimularea directa a pulp ei dentare B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari (pag. 174)
A. la coletul dintilor B. in zona incizala/ocluzala a dintilor C. mai frecvent vestibular D. mai frecvent oral E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara (pag. 174)
A. traumatismelor m ecanice la dinti cu mobilitatea patologica B. periajului excesiv C. lucrarilor protetice incorect realizate D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci (pag. 174)
A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani B. fistulizeaza C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde D. produce abcese ale lojilor profunde E. produce, oral, osteite sau osteomielite (pag. 173)
A. jena dureroasa la masticatie B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara C. percutie verticala dureroasa D. dinti limitanti cu carii profunde complicate E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa (pag. 173)
A. osteite/osteomielite ale o aselor maxilare B. sinusite frontale
C. celulite D. adenite E. tromboflebita sinusului cavernos (pag. 175)
A. nu exista simptomatologie subiecti va B. jena dureroasa la masticatie C. durerea poate aparea si spontan D. uneori, durerile sunt intense, violente E. aspect lobulat al papilelor (pag. 173)
A. scade rezistenta organismului B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat (pag. 172)
A. pulpite cronice B. pulpite acute C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute retrograde E. osteite (pag. 173)
A. o tumefactie circumscrisa r otunda sau ovalara localizata apical B. dintele afectat prezinta de obicei carie C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoţeste de celulita buzei superioare E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa (pag. 173)
A. pericoronar B. subalveolar C. periradicular D. poate inconjura una sau mai multe feţe ale radacinii E. submucos gingival (pag. 173)
A. gastrita B. colita C. colecistita D. flebita E. septicemia (pag. 175)
A. abcesul parodontal marginal B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica C. pericoronarita acuta D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui E. hiperestezia dentinara (pag. 172-173)
A. prezenta aparatelor protetice B. prezenta obturatiilor fizionomice C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse D. prezenţa recesiunilor gingivale E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale (pag. 174)
A. blocuri masive de tartru B. manevre terapeutice incorecte C. obturatii debordante D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet E. aparate ortodontice (pag. 172)
A. retractii gingivale B. interventii chirurgicale parodontale C. periaj profesional D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice E. planarea radiculara (pag. 173)
A. apar frecvent la caninii inf eriori B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara C. apar la coletul dintilor D. apar frecvent vestibular E. apar pe suprafata radiculara (pag. 174)
A. tulburari ale sistem ului neurovegetativ B. trauma ocluzala C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase D. eroziunilor chimice acide E. regurgitatiile acide (pag. 174)
A. pulsatila B. redusa C. medie D. intensa uneori E. iradianta (pag. 173)
A. gastrita cronica B. pancreatita C. rectocolita ulcero-hemoragica D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica E. septicopioemii si septicemie (pag. 175)
A. celulite B. meningita C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. noma E. sinuzita maxilara (pag. 175)
A. adenite B. meningita C. tromboflebita sinusului cavernos D. noma E. abces cerebral (pag. 175)
A. contactul cu un instrument m etalic, intimplator sau in cur sul sondarii parodontom etrice B. contactul cu peria de dinti C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar) D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice E. contactul cu alimente acre sau dulci (pag. 174)
A. abcesul parodontal marginal B. necroze pulpare C. parestezii D. pulpite acute laterograde sau retrograde E. gingivita acuta ulcero-necrotica (pag. 172)
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de int ensitate medie B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala (pag. 173)
A. este o complicatie a parodontit elor marginale cronice; B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde; C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala; D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie; E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.
(pag. 172-173)
A. este localizat mai ales vestibular; B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual; C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala; D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale; E. prezinta jena dureroasa la masticatie. (pag. 172)
A. sunt, in general, indem ni de carie; B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate; D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. (pag. 173)
A. se poate instala dupa detartraj ; B. este determinata de prezenta placii bacteriene; C. apare la contactul cu un instrument metalic; D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet; E. nu apare la contactul cu alimente calde. (pag. 173)
A. apar la coletul dintilor; B. apar ca o lipsa de substanta ovalara; C. apar pe toate fetele dintilor; D. se pot forma prin periaj excesiv; E. se pot datora traumei ocluzale. (pag. 174)
A. rezistenta mecanica mai redusa a denti nei radiculare; B.lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi adanci; C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici; D. canale colaterale aberante; E. distonie neuro-vegetativa. (pag. 174)
A. celulite; B. pulpite acute; C. parodontite apicale acute; D. gangrene; E. necroze. (pag. 173)
A. durere localizata; B. tumefactie cu dimensiuni variabile; C. prurit gingival;
D. tensiune la nivelul gingiei; E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie. (pag. 173)
A. este rotunda; B. este ovalara; C. are dimensiuni variabile; D. este circumscrisa; E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru. (pag. 173)
A. este o complicatie a parodontit elor marginale cronice B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. nu este insotit de adenopatie regionala. (pag. 172)
A. cariile localizate sub coletul anat omic al dintelui B. necrozele pulpare C. parodontitele apicale pe cale retrograda D. lacunele cuneiforme E. leziunile aftoaase. (pag. 174-175)
A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale B. prezenta leziunilor hiperkeratozice C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. resorbtia osului alveolar E. adenopatii loco-regionale frecvente. (pag. 173)
A. sistemului nervos B. traumei ocluzale C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv D. eroziuni chimice acide E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare. (pag. 174)
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare D.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme hidrodinamice E. stimularea factorului de crestere epiteliala. (pag. 174)
A. Colecistita prin piof agie in conditii de hipo-sau anaclorhidr ie gastrica B. Diabet C. Leucemie D. Septicopioemii E. Septicemie (pag. 175)
A. abcesul parodontal marginal B. hiperestezia dentinara C. pericoronaritele D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. abcesul cerebral (pag. 172)
A. Hiperestezia dentinara B. Lacune cuneiforme C. Sinuzita maxilara D. Celulite E. Tromboflebita sinusului cavernos (pag. 175)
A. Detartraj B. Gingivectomie C. Gingivita alergica D. Infectii micotice E. Tumori gingivale (pag. 175)
A. pulpite acute totale B. necroze pulpare C. hiperestezia dentinara D. abcesul lojii sublinguale E. parodontite apicale subacute sau cronice (pag. 172)
A. este o complicatie a parodontit elor marginale cronice B. este localizat numai vestibular C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. toate de mai sus (pag. 172)
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale B. gradul de resorbtie osoasa C. mobilitatea patologica D. mobilitatea fiziologica E. igiena orala (pag. 171)
A. dintii limitanti sun t, in general, indemni de car ie B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. apar frecvent adenopatii locoregionale E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala (pag. 172)
A. suprafata gingiei este de culoare r oz si are aspect granular, “de prundis” B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente. D. evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale libere E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii (pag. 173)
A. este o complicatie a parodontit ei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare (pag. 173)
A. contact cu alimente acre sau dulci B. contact cu alimente solide sau lichide C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) D. contact cu peria de dinti E. poate aparea si spontan (pag. 174)
A. retractii gingivale B. prepararea unor cavitati proximale C. detartraj D. periaj profesional intempestiv E. gingivectomie (pag. 174)
A. apar în 1/3 medie a supraf etelor dentare B. apar la coletul dintilor C. apar mai frecvent vestibular D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui E. reprezinta o lipsa de substanta (pag. 174)
A. stresul si distoniile neuro -vegetative B. devitalizarea dintilor C. trauma ocluzala D. periajul excesiv E. detartrajul manual (pag. 174)
A. periajului intempestiv B. traumatismelor mecanice C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici D. eroziunii chimice acide E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale (pag. 174)
A. Celulite B. septicopioemii C. sinuzita maxilara D. septicemie E. colecistita (pag. 175)
A. sunt, in general, indem ni de carie; B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate; D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. (pag. 173)
A. Celulita B. Osteita maxilară C. Adenita D. Septicopiemia E. Sinuzita maxilară (pag. 175)
A. nu este compatibilă cu util izarea cimenturilor de sigilare B. densitate mai mică a obturaţiei C. apar leziuni termice ale parodonţiului în cazul supraîncălzirii gutapercei D. frecvenţa mai mare a obturaţiilor cu depăşire comparativ cu cele din condensarea convenţională la rece E. consum mai mare de conuri de gutapercă. (pag. 229)
A. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatura maximă 155 °C) C. încălzire în 5 minute cu m enţinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control D. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu şi ergonomic. (pag. 229)
A. protecţie mai eficientă împotriva microinfiltraţ iilor de interfaţă com parativ cu condensarea laterală la rece
B. se realizează doar o alipire a unor mase izolate de gutapercă C. se produce fuzionarea conurilor într-o masă mică D. densitatea şi omogenitatea lasă de dorit E. asigură un succes clinic în timp. (pag. 227)
A.curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porţiunii respective a canalului B. pulpite seroase totale C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpară simplă. (pag. 218)
A. biocompatibilitatea mat erialului de obturaţie cu bontul p ulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicală în cazul folosirii rumeguşului infectat C. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaţie şi ţesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaţia de canal este corespunzătoare E. stimulează formarea la apex a unui ţesut fibros. (pag. 241)
A. este metodă foarte rapidă, necesitând mai puţin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la rece C. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânită D. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaţiul endodontic E. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor. (pag. 235)
A. adaptarea superioară a gutapercei la pereţii canalului prin ram olire B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenţionale la rece C. grad de omogenitate deosebită a obturaţiei D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonţiului. (pag. 228)
A. fracturarea unui instrum ent pe canal B.folosirea instrumentului endodontic de lărgit de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru a canalului C. formarea unui prag D. îndepărtarea corespunzătoare a detritusurilor organominerale în timpul tratamentului mecanic E. formarea unei căi false. (pag. 220-221)
A. neconcordanţă între calibrul conuri lor şi cel al instrumentelor provenite de la diverse firm e B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigură o sigilare eficientă şi singură D. solubilitatea sigilanţilor, în majoritatea cazurilor
E. metoda este simplă. (pag. 219)
A. să aibă spirale integre B. să fie uşor îndoit C. să se verifice pătrunderea acului în turaţie pe canal D. să nu fie ruginit E. să se verifice sensul corect de rotaţie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal). (pag. 219)
A. retractii gingivale prin involutie B. dupa detartraj C. chiuretaj gingival D. chiuretaj gingival in camp inchis E. planarea radacinilor (pag. 174)
A. tumefactie circumscrisa rotunda B. jena dureroasa la masticatie C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui D. sinusita maxilara E. abcesul cerebral (pag. 173)
A. intense (mai rar) B. sub forma de jena dureroasa la masticatie C. localizate de intensitate mare D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate E. simulante cu fenomene de otita (pag. 173)
A. exacerbarea virulentei germ enilor B. reducerea drenajului pe cale naturala C. in absenta tartrului D. manevre terapeutice corecte E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar (pag. 173)
