Test curs -Comerţ -Comerţ internaţional – Test Nr. 1.
1. Comentaţi pe scurt ( max. 10 rânduri) următoarea aserţiune „imaginea tradiţională a corelaţiei dintre politica externă şi politica comercială externă s -a i nversat” nversat” pag 6
In fazele incipiente ale comertului international, cand au inceput tarile sa faca schimburi comerciale intre ele, politicile comerciale externe erau intr’o intr’o mare masura dependente si influentate de politicile externe ale tarilor participante. Una dintre trasaturile centrale ale mediului de schimbare a politicilor comerciale este erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica externa. Acest lucru a permis, de fapt, amestecarea politicilor economice si de securitate, ceea ce a dus in final la scoaterea in evidenta a unui antiargument antiargument si anume Razboiul Rece. Politica comerciala internationala capata ireversibile dimensiuni, ajunganduse chiar la o subordonare subordonare a politicii externe, in fapt reprezinta „arma” principala folosita folosita de natiuni in „razboiul global economic si politic”. 2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 33 Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide, Ideile economice maturizate în ţările ţările dezvoltate sunt tot mai mai asumate de ţările în curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie, astfel in următorii ani, productivitatea va atinge un nivel nive l care va redesena tabloul polilor de putere. Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară.). multipolară.). Europa şi America trebuie săsă-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea. acestea . Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive. competitive. Spiritul Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Astăzi vorbim de dragoni şi tigrii asiatici şi de gazele americane şi europene. europene. Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) mercantilismul ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional............... pag 70 Aceasta teorie a fost filozofia economica a sec al 16 si exprima credinta ca bogatia unei tari este exprimata prin cantitatile de metale pretioase de care dispune aceasta. Calea de obtinere a acestui deziderat se considera a fi promovarea exporturilor si restrictionarea importurilor. Prin faptul ca valoarea exporturilor unei natiuni era mai mare decat cea a importurilor, prin tranzactionare aceasta primea in loc de produse metale pretioase, rezultand la inflorirea asa crezutei „bogatii”. Un exemplu concret il constituie coloniile Marii Britanii din America care nu aveau voie sa faca export pe teritoriile pe care facea Marea Britanie export, iar importurile le faceau numai din Marea Britanie. Aceasta strategie mercantilista a inflamat relatii comerciale internationale si a condus la prabusirea imperiului britanic si la izbucnirea unor conflagratii sangeroase.
4. Printre forţele care influenţează piaţa internaţională a serviciilor regăsim: a;b;c;d;e; (se va comenta fiecare într-o într-o frază)....... • • • • • • • • •
Rolul strategic al serviciilor în conexiune cu exporturile de bunuri; (bunurile exportate cuprind un traseu logistic caruia ii sunt administrate pachete de servicii complementare) Creşterea responsabilităţii producătorilor pentru bunurile ofertate; (utilizatorii solicita produse si servicii integrate in cadrul unor sisteme performante care sa ofere avantaje specifice) Creşterea intensivităţii produselor în Drepturile D repturile de Proprietate Intelectuala; ( Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate; Diminuarea distanţei economice dintre state; Accentuarea comercialităţii serviciilor; Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii; Maturizarea conceptului de serviciu global; Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;
5. Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; Active fara forma fizica vadul comercial, marcile inregistrate, dreptul de autor, patente, contracte de exclusivitate, concesiuni, licente, retele comerciale etc • Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; • Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, dar oferă oferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; • Utilizarea activelor intangibile reprezintă reprezintă o sursă de autonomie pentru actorii individu individ uali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip autoauto-organizaţional; • Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; • Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora a cestora de către actorii societali interesaţi; • O bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, sub controlul acesteia; • Activele intangibile intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin.
6. În corelaţie cu comerţul cu bunuri, serviciile se pot clasifica în: a; b; c; d; e; (se va comenta • Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic); • Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); • Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi întreţinere); • Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice) 7. Protejarea şi consolidarea proprietăţii intelectuale a devenit o preocupare a comunităţii internaţionale pentru că: a; b; c; d; e; -Ideile şi cunoştinţele reprezintă o componentă tot mai importantă a CI; -O parte tot mai mare din valoarea produselor de astăzi este reprezentată de volumul de invenţii, inovaţii, design şi testări pe care le încorporează; -UE şi-a propus prin Strategia Lisabona sa devină “cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă”;
-Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vând şi se cumpără în funcţie de creativitatea pe care o încorporează; -Textilele sau noile maşini şi utilaje conţin invenţii şi design în proporţie considerabilă, -O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafăcute; • -Deţinătorilor de DPI trebuie să li se garanteze faptul că alţi actori economici nu le subminează statutul; Rigurozitatea cu care sunt protejate Drepturile Proprietate Intelectualla variază de la ţară la ţară; • Proprietatea intelectuală devine un atu esenţial al competitivităţii; • Diferenţele dintre ţări în ce priveşte reglementarea şi protejarea PI generează numeroase stări tensionale la nivelul sistemului comercial internaţional; • Pentru a gestiona această nouă provocare devine obligatorie armonizarea reglementărilor naţionale şi adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) raţiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenţial al sistemului comercial multilateral actual............ pag 118 Aplicarea principiului nediscriminarii in relatiile dintre participantii la sistem presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national. Nediscriminarea este un pivot important din următoarele raţiuni: - De natură economică: desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici. - Oferă şanse egale ţărilor indiferent de mărime: ofera tarilor mici garantia ca marile puteri comerciale nu isi vor exercita forta economica pentru a institui bariere comerciale in defavoarea lor in perioada unei conjuncturi economice nefavorabile. Se reduce si riscul ca alte tari in curs de dezvoltare sa beneficieze de tratament comercial semnificativ mai favorabil din ratiuni de politica externa - De eficienţă: aplicarea clauzei sprijina aplicarea regulilor multilaterale intrucat modificarea lor este costisitoare. Orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti parteneri - Reducerea costurilor şi duratei negocierilor : prin extinderea automata a rezultatelor negocierilor intre doua sau mai multe parti se evita tratative bilaterale sau plurilaterale indelungate, redundante si cu costuri semnificative
9. Printre obiectivele care urmau să fie îndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay regăsim: a; b; c; d; a. Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare şi netarifare; b. Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai importante a comerţului internaţional unor norme noi de conduită mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu şi convenite pe cale multilaterală; c. Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din economia internaţională; d. Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi celelalte politici sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic între dimensiunile comercială, financiară şi investiţională.
Test curs - Comerţ internaţional – Test Nr.2.
1. Comentaţi pe scurt( max. 10 rânduri) următoarea aserţiune „ una dintre trăsăturile mediului în schimbare al politicii comerciale este erodarea graniţelor care marchează li mitele din tre politica externă şi politica economică externă” ........................... pag 5
De-a lungul timpului, s-a constatat o erodare a granitelor dintre politica externa si politica economica externa. Razboiul Rece a limitat sfera participantilor la diplomatia comerciala intz si a creat bazele infleuntarii fundamentelor fluxurilor com de imperativele geopolitice. In anii 80 conflictele dintre marii actori comerciali au luat amploare, astfel diplomatia comerciala bi si multilaterala a fost pusa la incercare. La sf anilor 80 aceste diferente comerciale evidentiaza tot mai mult caracteristicile unei noi ere, asa cum spun si analistii, in aceasta noua era, geoeconomia ia locul geopoliticii. Pe scena politcii intz, apar disputele intre marile blocuri comerciale (NAFTA, UE). Daca la sf sec 19 puteam vorbi de o economie intz, in prezent s-a nascut o retea economica globala. 2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 33 Cea mai parte din fluxurile comerciale internationale actuale se deruleaza avand ca actori principali membrii QUAD: SUA, UE, Japonia, China, tari care reprezinta motorul economiei mondiale. Comertul international continua sa creasca in ritm accelerat, iar ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt implementate in regiunile in curs de dezvoltare sau in tranzitie, fapt ce duce treptat la o noua redesenare a tabloului polilor de putere in plan comercial. • Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară. • Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea; • Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive; • Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare; • Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) avantajul absolut ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional.................... pag 72 Aceasta teorie a fost fondata de Adam Smith care sustinea ideea comertului liber intre state, considerandu-l cea mai potrivita cale de sporire a bogatiei. Aceasta teorie sugereaza faptul ca o tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva (adica le produce cu costuri mai mici) decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai Producţia/oră Franţa Japonia competitive. Un exemplu elocvent este cel cu Franta si de muncă Japonia, in care Franta produce 2 sticle de vin pe ora sau vin 2 1 3 ceasuri pe ora, iar Japonia produce 1 sticla de vin pe ora sau 5 ceasuri pe ora. Este evident ca Franta are un ceasuri 3 5 avantaj absolut la vin, iar Japonia la ceasuri. Presupunand ca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri, amandoua tarile vor avea de castigat.
4. Printre câştigurile obţinute ca urmare a participării la comerţul internaţional regăsim: a;b; c;d; (se va comenta fiecare într-o frază) -Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate; -Pieţe cu dimensiuni mai mari, (posibilitatea explorarii unei piete straine ofera un beneficiu imens prin faptul ca poti sa exporti si sa iti dezvolti afacerea) -Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională, (comunicarea si comertul intre state le face sa se inteleaga mai bine, datorita legaturilor puternice create) -Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării; (factorii de productie sunt raspanditi asimetric pe tot globul si este nevoie de a importa anumiti factori pentru a se mentine pe linia e plutire) -Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale, -Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice, -Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare; (pentr u a nu stagna „a nu ramane in epoca de piatra” e nevoie ca tehnologia sa ajunga in toate colturile lumii. Comunicarea intre state a devenit un element esential in domeniul afacerilor si, de ce nu, in relatiile personale) -Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. (de exemplu fluxurile financiar-valutare s-au dezvoltat intr-un ritm alert odata cu participarea la comertul international) -Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci. - Apare un nou raport între forţa interdependen ţei şi cea a teritorialităţii .
5.Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; • • • • • • •
Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, daroferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; Utilizarea activelor intangibile reprezintă o sursă de autonomie pentru actor ii individuali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip auto-organizaţional; Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora de către actorii societali interesaţi; O bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, sub controlul acesteia; Activele intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin.
6. În conformitate cu GATS serviciile se pot clasifica în: a; b; c; d; (se va comenta fiecare într-o frază)........ pg 266 • sectorul telecomunicatiilor de baza • serviciile de transporturi maritime: • deplasarea persoanelor fizice: se refera la intrarea si sederea temporara a persoanelor cu scopul de a furniza servcii • servicii financiare: 7. Printre disfuncţionalităţile relevate în administrarea TRIPs regăsim: a; b; c; d; • Un mare număr de ţari in curs de dezvoltare şi în tranziţie nu deţin sistemele juridice adecvate sar cinii dificile de întărire a DPI şi nici nu îndeplinesc alte condiţii necesare aplicării acordului; • TRIPs nu ia în considerare că adm. publice şi instituţiile care oferă şi garantează protecţia PI ,în multe ţări, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce la: – Personal insuficient calificat; – Lipsa de performanţă a sistemelor de informare; – Rezultate deformate • Reducerea valorii DPI prin măsuri cum ar fi: licenţele obligatorii; limitarea posibilităţii de consolidare a DPI, exceptarea de la exercitarea drepturilor in favoarea terţilor; • Problema noilor tehnologii (protecţia nu poate precede noile tehnologii). 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) de ce negocieril e comerci ale multi laterale sun t schim bur i mult ivalente de concesii ...................... pag 133 Concesia este renuntarea unilaterala de catre una dintre parti la una sau mai multe dintre pozitiile sustinute in scopul crearii conditiilor pentru o intelegere. In practia negocierilor, concesiile pot sa poarte asupra unor interese reale ale partenerului respectiv sau pot sa reprezinta doar renuntarea la unele pretentii formale, in acest din urma caz ele reprezentand o simpla „stratagema”. Negocierile comerciale sunt un lung sir de concesii, precedate de identificarea problemei, stabilirea prioritatilor, formularea pozitiilor initale si ascultarea propunerilor. Cu cat este mai larga paleta problemelor luate in calcul, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile. 9. Printre principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay se pot menţiona: a; b; c; d; e; • Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu principiile de bază, cu obiectivele şi angajamentele asumate de partile contractante astfel încât să se obţină avantaje sporite şi reciproce pentru toţi participanţii; • Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces; • Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare; • Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare; • Luarea în considerare a posibilităţii ca tarile in curs de dezvoltare să aducă contribuţii la procesul de liberalizare pe măsura îmbunătăţirii performanţelor lor economice; • Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate; • Principiul angajamentului unic.
Test curs - Comerţ internaţional –– Test Nr.3.
1. Comentaţi pe scurt( max. 10 rânduri) următoarea aserţiune „o mare parte din comerţul internaţional actual este o reflectare a dezvoltării sistemelor globale de producţie” ............ pag 42
Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile sa produca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent, globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prin intermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesari apropierii noilor avantaje comparative. 2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care diver sificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 37 • Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de obstacole comerciale tarifare si netarifare (bariere in accesul la piete); • Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor in distorsionarea fluxurilor comerciale a sporit continuu; • Ele generează însemnate pierderi de bunăstare, afecteaza preturile; • S-a conturat o lege a protecţiei constante; • Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură nefavorabilă; • Barierele comerciale subminează bazele specializării, afecteaza fundamentele economiei de scara si produc efecte negative asuprea consumatorilor. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) avantajul relativ ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional pag 73 Aceasta teorie a fost dezvoltata de David Ricardo, care sustinea ca avantajul comparativ se concretizeaza in câştigul realizat de o naţiune care produce şi vinde la extern bunuri pe care le realizează cu costuri mai mici relativ la alte bunuri naţionale, iar în schimbul lor procură alte mărfuri a căror realizare la intern se dovedeşte mai puţin avantajoasă. Teoria ia in considerare conceptul de cost de oportunitate atunci cand incearca sa determine ce bunuri sau servicii trebuie produse de o tara. 4. Naţiunile fac comerţ între ele pentru că: a;b;c;d; -Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne; -Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale; -Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob; -Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe
5. • • • • • • • • • •
Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, dar oferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; Utilizarea activelor intangibile reprezintă o sursă de autonomie pentru actorii individuali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip auto-organizaţional; Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora de către actorii societali interesaţi; bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, sub controlul acesteia; Activele intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin.
6. Printre trăsăturile specifice ale comerţului cu servicii regăsim: a; b; c; d; e; • Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate; • Pieţe cu dimensiuni mai mari, • Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională, • Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării; • Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale, 7. O conduită comercială multilaterală cu privire la DPI trebuie să vizeze: a; b; c; d; -Modul în care trebuie aplicate principiile de bază ale SCI în tranzacţiile cu DPI; -Modul în care se poate acorda o protecţie adecvată DPI; -Maniera în care ţările trebuie să pună în aplicare, pe teritoriul lor DPI; -Modul în care trebuie soluţionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectuală 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) de ce în cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele mai multe ori, mai importantă decât eficacitatea ............. pag 139
Deseori, s-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pt echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari), indiferent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au divedit intotdeauna posibile. Rezultatele la care au ajuns analistii sunt intuitive pt ca ele reflecta abordarea dpdv al reciprocitatii care a marcat tratativele comerciale multilaterale. S-a constatat ca acceptarea altor formule decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi fost mai putin avantajoase in termeni de bunastare intrucat fiecare tara este preocupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale, in sectoarela sensibile la concurenta, desi este constienta de avantajele pe care le-ar produce anumite ajustari structurale.
9. Principalele deosebiri care se pot identifica între GATT şi OMC sunt: a; b; c; d: -GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o orga inţ având baze legale solide; -OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-au numit părţi contractante; -GATT s-a ocupat exclusiv de com cu bunuri, în timp ce activit OMC vizează şi com cu servicii şi cu DPI; -Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil şi acţionează în mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară membră. • În cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.); • Aspecte ale comerţului care se bucurau în textul GATT de 1-2articole au devenit în cadrul OMC acorduri în sine; • Termenul reformă nu se regăseşte în textul GATT dar se regăseşte de 10 ori doar în Acordul cu privire la agricultură; • GATT este un acord “al diplomaţilor, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precişi;
Test curs - Comerţ internaţional – Test Nr.4.
1. Comentaţi succint (max.10 rânduri) următoarea aserţiune „ în prezent, asistăm la o altă dimensiune a interfeţei dintre comerţ şi principiile etice şi anume însănătoşirea climatului comercial internaţional” ............... pag 11
Insanatosirea climatului comercial international actual este data de tendinta ONG-urilor dar si grupurilor de consumatori de a initia campanii pentru respectarea normelor sociale si ecologice. Aceste organisme fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale cu scopul protejarii mediului inconjurator. Reglementarea comerciala in domeniul sensibil al proprietatii intelectuale (filme straine, muzica) dar si cea cu privire la exploatarea minorilor sau munca la negru duc la orientarea comertului international cu precadere pe componenta „individ”, devenind astfel mult mai „sanatos”dpdv etic. 2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care instituţionalizarea comerţului internaţional influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 40 A devenit necesară ca urmare a: - apariţiei unor noi actori ai comerţului; - modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei; - accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de politică sectorială, - diversificării factorilor care contribuie la schimbările societale. • S-a realizat sub o formă provizorie GATT, permanentizându-se prin crearea O.M.C. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) diferenţa în ce priveşte dotarea naţiunilor cu factori de producţie ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional........... pag 76/88/90 Dpdv al teoriilor clasice, fdp sunt: resursele umane, munca si capitalul. Dpdv al teoriilor moderne, fdp sunt: resursele umane, resursele naturale, resursele de capital, resursele de cunostinte, infrastructura. • Teoria avantajelor comparative nu dă răspunsul la o întrebare fundamentală-ce factori deter mină care produse se califică pentru a avea avantaje comparative în cazul fiecărei ţări; • Această teorie este elaborată de Eli Hecksher şi Bertin Ohlin;
• Analiza se bazează pe următoarele observaţii: - dotarea cu factori de producţie diferă de la o ţară la alta; - bunurile sunt diferite în funcţie de tipurile de factori de producţie utilizaţi pentru realizarea lor si de proportia in care se combina acestia; • O tara va avea un avantaj comparativ in cazul acelor produse care folosesc mai intensiv factori de productie mai abundenti si va trebui sa exporte acele bunuri. (ex: tarile OPEC dispun de avantaje comparative in prod de petrol si produse petroliere) 4. Printre restricţiile specifice în calea comerţului internaţional cu servicii regăsim: a; b; c; d; (se va comenta fiecare într-o frază)...... -Limitarea nr de prestatori de servicii într-un anumit sector; -Interzicerea accesului prestatorilor străini; -Limitarea CA, a obiectului de activitate şi a nr de angajaţi; -Impunerea structurii de proprietate şi a formei juridice a prestatorului de servicii; -Plafonarea cotei de piaţă şi a capitalului investit
5. Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; • -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale • -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult • -unul din parteneri detine mai multe informatii • Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; • Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, dar oferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; • Utilizarea activelor intangibile reprezintă o sursă de autonomie pentru actorii individuali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip auto-organizaţional; • Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; • Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora de către actorii societali interesaţi; • bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, su b controlul acesteia; • Activele intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin. 6. În corelaţie cu comerţul cu bunuri, serviciile se pot clasifica în: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază)........ -Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic); -Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); -Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi întreţinere); -Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice) 7. Printre formele drepturilor de proprietate intelectuală regăsim: a; b; c; d; (se va comenta fiecare într-o frază).......... -copyright (autorii de progr pt calculatoare si producatorii de muzica trb sa aiba dreptul de a opri comercializ lucrarilor lor de actorii neautorizati. Multe produse ale creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii si difuzarii pt o per de 50ani) -marci de fabrica, de comert sau de servicii(Acordul def care tipuri e simboluri pot fi ligibile pt a fi protejate ca marci de fabrica, de com sau de serv si ce drepturi minime le sunt conferite proprietarilor lor) -denumirile de origine (Acestea sun fol pt a individualiza anumite produse. Fol numelui regiunii unde a fost produs un bun are un rol dual permitand determ orignii sale si contribuind la cresterea competitiv prod). -desenele industriale(Acestea trb protejae cel putin 10 ani. Proprietarii lor trb sa aiba capacitatea de a preveni prod, vnz sau importul de articole care detin un desen ce este o copie a unui desen industr protejat) -brevete(Protectia lor trb asigurata cel putin 20 de ani de la brevetare. Protectia brevetelor de inventie este asig atat pt produse cat si pt procese in toate dom tehno.)
-topografii(designul de circuite integrate- protectia este acordata pt cel putin 10 ani. Sunt constit de
Conv de la Washington cu priv la propr intelect cu priv la circuitele integrate) -secrete comerciale&alte tipuri de info confid ( trb protej impotr diseminarii sau a altor acte contrare practicilor com oneste) 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocur i concurenţiale desfăşurate în mai mul te etape .................. pag 134 Procesul negociativ parcurge frecvent multe stadii, incepand cu actiunile unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negoceri si continuand cu negocierea propriu-zisa , post-negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. Procesul de negoicere propriuzisa e divizata in mai multe etape: exista o perioada de studiere a propunerilor in care participantii isi exprima preferintele cu privire la anumite aspecte aflate in agenda; urmeaza o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si raspund la cererile de oferta ale celorlalti si redacteaza setul de solutii fezabile. Stadiul final al tratativelor se incheie cu concluziile si cu redactarea formei definitive a protocoalelor/acordurilor/codurilor de conduita. Faptul ca procesul negociativ se desfasoare pe etape duce la folosirea intregii palete de tactici de negociere si stratageme precum „baiat bun- baiat rau”, „presiunea timpului”, „secretul lui Socrate”. 9. Printre funcţiile pe care le îndeplineşte OMC regăsim: a; b; c; d; e; • Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; • Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri; • Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii; • Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre; • Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de coerenţă la nivelul procesului decizional global.
Test curs - Comerţ internaţional - Test Nr. 5.
1. Comentaţi pe scurt ( max. 10 rânduri) importanţa protejării proprietăţii intelectuale ....... pag 267 Ideile şi cunoştinţele reprezintă o componentă tot mai importantă a CI. Filmele cinematografice, casetele, soft-urile pt calculatoare şi serviciile on-line sunt vândute şi cumpărate în baza informaţiilor şi creativităţii pe care o încorporează, nu pe baza materialelor din care sunt confecţionate. Deţinătorilor de drepturi de proprietate trebuie să li se garanteze faptul că principalii concurenţi nu vor produce bunurile încălcându-le proprietatea asupra cunoştinţelor încorporate în acele produse. Protecţia
DPI este reglementată de: -Conv de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale -Conv de la Berna privind protecţia lucrărilor literare şi artistice -Acordul Trips Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variază de la ţară la ţară. Proprietatea intelectuală devine un atu esenţial al competitivităţii. Diferenţele dintre ţări în ce priveşte reglementarea şi protejarea PI generează numeroase stări tensionale la nivelul sistemului comercial internaţional. Pentru a gestiona această nouă provocare devine o bligatorie armonizarea reglementărilor naţionale şi adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; 2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care globalizarea sistemelor de producţie influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 41 Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile sa produca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent, globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prin intermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesari apropierii noilor avantaje comparative. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) impactul parcurgerii fazelor ciclului de viaţă al produselor asupra fundamentelor comerţului internaţional.............. pag 79 Teoria ciclului de viaţă al produselor pune accentul pe aspecte privind: creativitatea, extinderea pieţei, avantajele comparative şi răspunsul strategic al rivalilor globali în deciziile cu privire la producţia, comerţul şi investiţiile internaţionale. Conform teoriei, ciclul de viaţă al produselor cuprinde 3 etape: produs nou, produs matur, produs standardizat. În conformitate cu această teorie producţia internă începe în stadiul 1, atinge cote importante în stadiul 2 şi se reduce, uneori până la eliminare în stadiul 3. 4. Printre instrumentele de politică comercială folosite în comerţul cu servicii regăsim: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază)....... -Restricţii cantitative(care limitează direct volumul sau valoarea tranzacţiilor); -Măsuri bazate pe preţ(impunerea unor taxe furnizorilor străini sau controlul tarifelor); -Măsuri care impun prezenţa fizică a prestatorului pe piaţa respectivă sau obligaţia de a crea firme pe acel teritoriu economic; -Obstacole tehnice(cerinţe privind autorizarea, regl. specifice unor pieţe sectoriale); -Măsuri care decurg din funcţionarea pieţelor publice( achiziţii guvernamentale, stimulentele)
5. • • • • • • • • • •
Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, dar oferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; Utilizarea activelor intangibile reprezintă o sursă de autonomie pentru actorii individuali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip auto-organizaţional; Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora de către actorii societali interesaţi; bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, sub controlul acesteia; Activele intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin.
6. Firma globală se caracterizează prin: a; b; c; d; e; -integrează cele trei obiective; -se află în căutarea factorilor de producţie; -caută debuşeele optime pentru produsele şi serviciile sale; -se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atuu al competitivităţii. -are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei; -trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali concurând sau asociindu-se cu aceştia; -se comportă ca un jucător global; -tehnologiile au un rol tot mai important în coordonarea filialelor; -cultivă un lanţ de localizare, delocalizare, relocalizare; -se înscrie în triunghiul – global networking, global switching, global focusing.
7. Protejarea şi consolidarea proprietăţii intelectuale a devenit o preocupare a comunităţii internaţionale pentru că: a; b; c; d; e; -Ideile şi cunoştinţele reprezintă o componentă tot mai importantă a CI; -O parte tot mai mare din valoarea produselor de astăzi este reprezentată de volumul de invenţii, inovaţii, design şi testări pe care le încorporează; -UE şi-a propus prin Strategia Lisabona sa devină “cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă”;
-Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vând şi se cumpără în funcţie de creativitatea pe care o încorporează; -Textilele sau noile maşini şi utilaje conţin invenţii şi design în proporţie considerabilă, -O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafăcute; -Deţinătorilor de DPI trebuie să li se garanteze faptul că alţi actori economici nu le subminează statutul; • Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variază de la ţară la ţară; • Pro prietatea intelectuală devine un atu esenţial al competitivităţii; • Diferenţele dintre ţări în ce priveşte reglementarea şi protejarea PI generează numeroase stări tensionale la nivelul sistemului comercial internaţional; • Pentru a gestiona această nouă provocare devine obligatorie armonizarea reglementărilor naţionale şi adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial multilateral.............. • Reflectă dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism; • Se prezintă sub multe forme( poate fi difuză şi specifică); • Este o functie de forte pe care o tara o poate utiliza in procesul de negociere bilaterala • Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât aceştia dobândesc pe cale multilaterală toate facilităţile negociate deja iar membrii pretind o „taxa de admitere”; • O cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se pornească de la premisa că sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ; • Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizării să nu aibă alte mijloace de a obţine acest deziderat; 9. Printre aspectele sistemice ale mecanismului OMC de soluţionare a diferendelor se pot menţiona: a; b; c; d; e; • • • • •
Sunt implicate direct doar guvernele; Compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri nu este de regulă cerută sau acordată; Capacitatea de punere în aplicare a deciziilor Organului de Solutionare a Diferendelor este asimetrică; Costurile de administrare a procesului sunt ridicate; Cele mai multe cazuri se solutionează pe calea consultărilor bilaterale.
Test curs - Comerţ internaţional – Test Nr. 6.
1. Comentaţi pe scurt ( max. 10 rânduri) următoarea afirmaţie: „diversificarea ca natură a politicii comerciale reduce importanţa ideii de stat ca actor unitar” ................ pag 3
Politica comercială are ca sarcină si distributia mai echilibrata a resurselor intre diferite grupuri de interes, fiind cea mai evidenta forma de manifestare a proceselor care stabilesc ce obtine fiecare, cum si de ce. Intr-o economie internationala in permanenta globalizare si pe fondul modernizarii tehnicilor comunicationale, efectele asupra deciziilor nationale devin tot mai complexe si mai greu de anticipat. Functiile statului sunt provocate de noi determinanti, se modifica constant dar el nu devine neputincios in fata noilor fluxuri comerciale.
2. Explicaţi pe scurt (max.10 rânduri) modul în care redefinirea rolului companiilor transnaţionale influenţează evoluţia comerţului internaţional..... pag 44 Noile tehnologii au facut posibila globalizarea, iar CTN au transpus-o in practica. Prin intermediul deciziilor adoptate de acestea in domeniile achizitiilor, productiei si investitiilor s-au creat piete globale si s-a oferit impulsul pt cresterea interdependentelor. Productia internationala realizata de acesti actori economici (CTN) creste intr-un ritm superior celorlalti indicatori macroeconomici. Integrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor productive integrate ale corporatiilor. 3. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) rivalitatea strategică globală şi impactul acesteia asupra fundamentelor comerţului internaţional................ pag 82 Conform perceptiei economistilor Krugman si Lancaster asupra fenomenului comercial, firmele se preocupa sa isi dezvolte avantaje sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala. Acestia se concentreaza asupra deciziilor strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala. Aceste decizii isi pun amprenta atat asupra comertului international, cat si asupra fluxurilor de investitii. Firmele ce concureaza pe piata globala dispun de numeroase mijloace pt a obtine avantaje competitive durabile. Cele mai uzuale sunt detinerea DPI, investirea in cercetare-dezvoltare, valorificarea curbei existentei, preocuparea pt asumarea efectelor economiilor de scara si de gama. 4. Câştigurile derivate din participarea la comerţul internaţional sunt:a;b;c,d; e; (se va comenta fiecare într-o frază).......... -Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate;-Pieţe cu dimensiuni mai mari, (posibilitatea explorarii unei piete straine ofera un beneficiu imens prin faptul ca poti sa exporti si sa iti dezvolti afacerea) -Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională, (comunicarea si comertul intre state le face sa se inteleaga mai bine, datorita legaturilor puternice create) -Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării; (factorii de productie sunt raspanditi asimetric pe tot globul si este nevoie de a importa anumiti factori pentru a se mentine pe linia e plutire) -Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale, -Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice, -Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare; (pentru a nu stagna „a nu ramane in epoca de piatra” e nevoie ca tehnologia sa ajunga in toate colturile lumii. Comunicarea intre state a devenit un element esential in domeniul afacerilor si, de ce nu, in relatiile personale)
-Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. (de exemplu fluxurile financiar-valutare s-au dezvoltat intr-un ritm alert odata cu participarea la comertul international) -Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci. - Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii .
5. • • • • • • • • • •
Activele intangibile se caracterizează prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existenţă discretă şi relativ volatilă ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regulă, aceste active nu pot avea utilităţi dedicate, previzibile şi facil controlabile, dar oferă oportunitatea unor acţiuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectivă în acţiune necesită opţiuni bazate pe înaltă expertiză; Utilizarea activelor intangibile reprezintă o sursă de autonomie pentru actorii individuali şi colectivi implicaţi şi, totodată, favorizează comportamentele de tip auto-organizaţional; Utilizarea acestor active necesită competenţe specializate în domeniul tehnologiei informaţiei şi al managementului cunoaşterii, precum şi tehnologii şi proceduri din ce în ce mai sofisticate; Deşi, în anumite circumstanţe, activele intangibile pot fi capitalizate şi multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacţionării, valoarea lor economică nu este una intrinsecă, ci este una care se bazează pe recunoaşterea acestora de către actorii societali interesaţi; bună parte dintre activele intangibile se formează în afara organizaţiei care le utilizează şi operează, în mică măsură, sub controlul acesteia; Activele intangibile generează, în egală măsură, avantaje competitive dar şi vulnerabilităţi pentru entităţile care le deţin.
6. În corelaţie cu comerţul cu bunuri, serviciile se pot clasifica în: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază)........ -Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic); Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); -Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi întreţinere); -Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice) 7. Printre aspectele sensibile înscrise, în ultimii ani, pe agenda negocierilor comerciale multilaterale regăsim -Politicile şi practicile în domeniul concurenţei; -Problematica ambientală; -Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor; -Aspectele comerciale ale DPI, -Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale; -Comerţul cu servicii; -Soluţionarea noii generaţii de diferende comerciale -În condiţiile acestui fragil, dar dinamic raport de forţe SCI are nevoie de noi ancore mai solide dar mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile globale;
-Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale; -Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD; -Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi comercial influenţează dinamica, structura şi orientarea geografică a fluxurilor comerciale. 8. Explicaţi pe scurt (max. 10 rânduri) transparenţa ca principiu al sistemului comercial multilateral............. pag 124 • Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant şi nedistorsionat de informaţii cu privire la regimurile comerciale practicate de tarile membre; • Este un pilon de rezistenta, reprezinta o obligatie de baza a statelor participante • La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru şi consilii care primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri cuprinzând practicile comerciale; • Ţările participante sunt obligate să notifice reglementările legale, modificările în arhitecturile instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi instrumente de politică comercială, modul în care soluţionează problemele specifice, • Trebuie realizată în dublu sens; • Ofera numeroase avantaje in procesul de cooperare multilaterala: - Reduce presiunile asupra mecanismului de soluţionare a diferendelor, întrucât anumite măsuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat; - Este vitală pentru credibilitatea sistemului: OMC este, deseori, singura sursă credibilă de informaţii pentru societatea civilă - Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politică comercială si chiar la cresterea rating-ului unei tari; 9.În conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerţul internaţional cu servicii se pot menţiona: a; b; c; d; e ; Principiile care guvernează comerţul cu servicii • Nediscriminarea în relaţiile comerciale dintre participanţii la acordurile bilaterale şi multilaterale; • Noua reciprocitate funcţională şi evolutivă; • Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieţele externe; • Concurenţa loială; • Liberalizarea comercială; • Transparenţa reglementărilor la nivel naţional.
Raţiuni ale diplomaţiei comerciale
• Necesitatea obţinerii unor informaţii utile şi neutre despre mediul extern de faceri; • Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici să-şi sporească credibilitatea şi să-şi • • • •
îmbunătăţească imaginea externă; Încurajarea firmelor (îndeosebi a celor mai mici) să-şi internaţionalizeze activităţile; Ţinerea sub control a posibilelor stări conflictuale; Sprijinirea delegaţiilor proprii de afaceri; Preocupări de natură strategică.
Rolul diplomaţilor comerciali
• • • • • •
Culegerea de informaţii; Comunicarea; Oferirea de referinţe credibile; Promovarea unor interese specifice; Coordonarea; Logistica.
Modificarea determinanţilor diplomaţiei comerciale
• • • •
Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai competitive; Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul economic extern care generează avantaje dar şi disconfort; Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export, evoluţia cererii sunt influenţate de avantajele tehnologice şi de modificarea preferinţelor consumatorilor; Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe termen mediu şi lung.
Fundamentele comerţului internaţional sunt influenţate de:
• • • • •
Avantajele comparative şi competitive ale statelor şi companiilor; Structura sectoarelor analizate; Specificităţile strategiilor şi de managementul firmelor; Natura, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor guvernamentale; Inerţia istorică( tradiţii, obiceiuri, moduri de viaţă specifice).
Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:
• • • •
Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne; Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale; Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob; Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe
Globafobie
• • • •
Există o notabilă deosebire între cele două curente; Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl guvernează şi nu respingerea comerţului în sine, “Globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului internaţional; Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea produce mai multă sărăcie, polarizare socială, exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra că fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.
Globafilia
• • • • •
Susţinătorii acestui curent practică un optimism nesustenabil; Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC şi în ţările dezvoltate; Se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea importurilor şi sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale; Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rău nenecesar”; Principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator de bunăstare prin schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a comportamentului actorilor economici.
Factorii ce influenteaza CI
• • • • • • • •
Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial; Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică regională; Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială; Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale, Progresul tehnico-ştiinţific, Instituţionalizarea comerţului internaţional, Globalizarea sistemelor de producţie, Redefinirea rolului companiilor transnaţionale.
Funcţiile SCI
• • • •
Forum de gestionare a derulării schimburilor comerciale internaţionale; Obţinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scară multilaterală a comerţului internaţional; Creator de coduri de conduită plurilaterale şi multilaterale în planul politicilor comerciale; Conturarea unui nou parteneriat internaţional;
Principiile S.C.I.
• • • • •
Nediscriminarea; Reciprocitatea; Consolidarea angajamentelor; Transparenţa; Salvgardarea.
Clauza stand-still
• • •
Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o nouă măsură incompatibilă cu conduita comercială multilaterală care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internaţionale; În exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC să nu se adopte măsuri comerciale care depăşesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea măsurii; Să nu se adopte măsuri doar cu scopul de a face mai consistentă oferta pe parcursul tratativelor.
Clauza Roll-back
• • •
Toate măsurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comercială multilaterală vor fi eliminate sau făcute compatibile înainte de încheierea oficială a tratativelor; Angajamentul va fi pus în aplicare treptat, pe baze echitabile incluzându-i pe toţi cei ale căror interese sunt afectate; În schimbul retragerii măsurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilalţi parteneri.
Acordul TRIPs: • • • •
•
• •
Creează premisele ca programele de computer să fie protejate la fel ca operele literare; Stabileşte modul în care pot fi protejate datele; Extinde reglementările internaţionale cu privire la copyright; Produsele creaţiei tehnologice şi artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii şi difuzării pentru o perioadă de 50 de ani; Defineşte care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca mărci de fabrică, de comerţ sau de servicii; Mărcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca şi cele pentru bunuri; Mărcile care au cunoscut notorietate într -o ţară vor căpăta o protecţie suplimentară;
Efectele TRIPs asupra economiilor • • • •
Încurajarea ISD; Stimularea transferului de tehnologie; Crearea de structuri stimulative pentru investitori; Atenuarea diferendelor comerciale:
O conduită multilaterală trebuie să vizeze: • • • •
Modul în care trebuie aplicate principiile de bază ale SCI în tranzacţiile cu DPI; Modul în care se poate acorda o protecţie adecvată DPI; Maniera în care ţările trebuie să pună în aplicare, pe teritoriul lor DPI; Modul în care trebuie soluţionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectuală;
Protecţia DPI este reglementată de: • • •
Convenţia de la Paris cu privire la protecţia proprietăţii industriale; Convenţia de la Berna cu privire la protejarea lucrărilor literare şi artistice; TRIPs
OMC-Funcţii
• Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor • • • •
multilaterale; Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri; Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii; Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre; Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de coerenţă la nivelul procesului decizional global.
Instituţionalizarea comerţului internaţional
•
A devenit necesară ca urmare a: - apariţiei unor noi actori ai comerţului; - modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei; - accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de politică sectorială, - diversificării factorilor care contribuie la schimbările societale. • S-a realizat sub o formă provizorie GATT, permanentizându-se prin crearea O.M.C.
