1. CONCEPTE REFERITOARE LA RISCUL DE ŢARĂ În sens larg, riscul de ţară exprimă probabilitatea pierderilor financiare în afac afacer eril ilee inte intern rnaţ aţio iona nale le,, pier pierde deri ri ge gene nera rate te de un unel elee ev even enim imen ente te macroeconomice şi/sau politice din ţara analizată. Conceptul de risc de ţară este legat de alte două noţiuni a! risc riscul ul suv suver eran an b! riscul de transfer "iscurile legate de datoria externă publică sau public garantate sunt riscului suveran suveran. #l ex incl inclus usee în cadr cadrul ul riscului expr prim imăă prob probab abil ilit itat atea ea ca un stat stat suveran, la un anumit moment, să nu poată sau să nu dorească să$şi onoreze anga%amentele externe, din cauze a&ate sub controlul autorităţilor statale. "iscul suveran depinde de performanţele economice şi de sc'imbările de ţară. (pre deoseb deosebire ire de î)mprum î)mprumutur uturile ile acordat acordatee guv guverne ernelor lor,, creditel creditelee acordat acordatee instituţiilor instituţiilor financiare sau agenţilor agenţilor economici *care sunt garantate de guvern! guvern! cunosc şi implică trei niveluri de risc nivelul microeconomic care priveşte gradul de încredere şi valabilitatea comercială a firmei+ nivelul mediu riscul legat de ramură+ nivelul de ţară ce priveşte în mod curent riscul de transfer. stfel, riscul de transfer exprimă exprimă posibilitatea ca şi în condiţia în care proiectul *finanţat din î)mprumuturi externe! ar genera &uxuri băneşti înmonedă locală acoperitoare pentru stingerea obligaţiilor, guvernul să nu aibă mi%loacele valutare pentru a efectua sc'imbul valutar în vederea rambursării datoriei faţă de creditorul extern. În abordarea riscului de ţară se au în vedere cel puţin următoarele considerente $ na natur turaa riscu risculu luii *ce *ce an anum umee este este supu supuss risc risculu ului i împru împrumu mutt sau sau inves investiţ tiţie ie directă!+ $ termenul de expunere la risc *termen scurt, mediu, lung!+ $ tipul debitorului *agent economic cu capital ma%oritar de stat sau privat!+ $ evenimentele care port genera risc *politice, sociale, economice!+ $ probabilitatea de realizare a evenimentelor menţionate+ $ evaluarea ţi prognozarea riscului+ $ căi de evitare şi diminuare a riscului. #venimentele care, de regulă, in&uenţează riscul de ţară sunt de natură politică război, ocupaţie militară străină, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la origine revendicări teritoriale, con&icte de interese legate de polarizarea politică regională+ socială război civil, revolte şi dezordini provocate de diferenţe etnice, sindicalism militant, divizări religioase, contradicţii între anumite clase sociale+ econom omică ică diminuarea creşterii produsului intern brut timp îndelungat, econ -
creşterea ratei in&aţiei, deprecierea considerabilă a monedei naţionale, scăderea accentuată a încasărilor din export, creşteri bruşte ale importurilor de produse alimentare din export, creşteri bruşte ale importurilor de produse alimentare şi petrol, criza economică actuală, modificări ma%ore ale politicii economice. atura evenimentelor economice, sociale şi politice pune în evidenţă existenţa riscului economic, riscului social şi riscului politic în calitate de componente ale riscului de ţară. Riscul politic reprezintă probabilitatea ca un stat suveran să nu îşi onoreze anga%amentele ce decurg din împrumuturile internaţionale din motive politice. cestea îmbracă forme variate, cum ar fi războaie, ocupaţii militare străine, lovituri de stat, etc. Riscul social reprezintă expunerea la pierderi în tranzacţiile internaţionale cauzate de evenimente sociale *revolte, divizări religioase, sindicalism militant etc.! Riscul economic reprezintă expunerea la pierderi în tranzacţiile internaţionale cauzate de evenimente economice *exemplu reduce rea încasărilor din export, creşterea bruscă a importurilor, restrict de ordin valutar etc.!. a stabilirea şi analiza rating$ului fiecărei categorii de risc se au în vedere componente specifice 0entru evaluarea riscului politic se au î)n vedere $ stabilitatea guvernamentală+ $ condiţiile socio 1 economice+ $ profilul investiţional+ $ con&ictele interne+ $ con&ictele externe+ $ corupţia+ $ politicile militare+ $ religia şi politica+ $ legea şi ordinea+ $ tensiunile etnice+ $ responsabilitatea democratică+ $ calitatea birocraţiei. Componentele riscului financiar sunt $ rata datoriei externe în produsul intern brut+ $ serviciul datoriei externe+ $ contul curent *soldul! ca procenta% din exportul de bunuri şi servicii+ $ lic'iditatea netă ca şi acoperirea pe luni a importului+ $ stabilitatea ratei de sc'imb. a stabilirea riscului economic se au în vedere următoarele componente $ produsul intern brut pe locuitor+ $ creşterea reală a produsului intern brut+ 2
$ rata anuală a in&aţiei+ $ excedentul / deficitul bugetar ca procenta% din produsul intern brut+ $ contul curent *soldul! ca procenta% din produsul intern brut. 3oate aceste componente dau posibilitatea evaluării şi efectuării unei analize riguroase a riscului de ţară pe baza unei metodologii &exibile ţin4ndu$ se totodată seama de specificul fiecărei ţări. 5e asemenea există şi riscuri la nivelul societăţilor comerciale1 care se clasifică astfel riscul pur *accidental, neintenţionat, asigurabil! este acel risc împotriva căruia agenţii economici se pot asigura. cest risc bine gestionat poate aduce profit normal. riscul speculativ se delimitează prin aceea că, în raport de circumstanţe, el poate aduce fie c4ştig, fie pierdere subiecţilor economici ce îl practică. 6estiunea acestui risc implică mari dificultăţi, respectiv stăp4nirea unui larg arsenal de căi şi instrumente. riscul de neplată este riscul de insolvabilitate a unei societăţi comerciale aflate pe punctul de a da faliment. În acest caz ,se recurge, de regulă, la restructurarea firmei. 0rofitul scontat în cazul acestui gen de risc trebuie să fie suficient de mare pentru a acoperi riscul de faliment, pentru a evita falimentul. riscul de inovaţie constă în acea opţiune, în acel comportament care poate conduce la profitul inovaţional. 7novaţia presupune, prin definiţie, restructurarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale nefinanciare.
. I!PORTANŢA ANALI"EI RISCULUI DE ŢARĂ 0ierderile î)nregistrate ca urmare a materializării riscului de ţară sunt percepute ca diferenţă între veniturile preconizate a fi realizate şi veniturile efectiv realizate în urma derulării afacerilor supuse riscului de ţară. ceste pierderi pot fi pierderi de oportunităţi generate de blocarea profiturilor realizate din plasamente+ costuri suplimentare ocazionate de adoptarea unor strategii de diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor+ pierderi totale reale reprezentate de volumul capitalului investit ce nu mai poate fi recuperat din ţara gazdă. naliza riscului de ţară presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificărilor din mediul intern sau extern. 8ără o cunoaştere deplină a situaţiei economice şi politice din ţara gazdă nu se poate anticipa care va fi --
5obrotă 9asile 7., "estructurare şi dezvoltare economică, #ditura 3eora, :ucureşti 2;;<, p. =-
=
reacţia economiei acestei ţări la sc'imbările bruşte intervenite la nivel mondial. ivelul de risc al ţării este amplificat de dependenţa de importuri de materii prime, dependenţa energetică ma%oră de alte state *importuri masive de petrol, gaze naturale sau cărbuni!, dependenţa de a%utoare din străinătate, dependenţa de veniturile celor care lucrează în străinătate, de existenţa unor tensiuni regionale latente sau de dependenţa de exportul unui număr limitat de mărfuri. Cunoaşterea şi înţelegerea riscului de ţară este importantă şi sub un alt aspect riscul de ţară este un concept multidimensional care nu poate fi exprimat întotdeauna printr$o cifră. "iscul de ţară reprezintă o noţiune agregată care oferă o imagine sintetică asupra gradului de risc la care este expusă o afacere+ nivelul riscului nu este acelaşi pentru fiecare din componentele sale, căci riscul de ţară poate, în mod agregat, să se situeze la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale put4nd avea un nivel extrem de ridicat.
#. PRINCIPALII INDICATORI FOLOSIŢI $N ANALI"A RISCULUI DE ŢARĂ 5imensionarea şi analiza riscului de ţară se bazează pe un sistem de indicatori economici şi sociali, ce pot fi structuraţi astfel
1. In%icato&ii mac&oeconomici %e &e'ultate indică modul în care o economie valorifică factorii de producţie. 7ndicatorul oferă o informaţie asupra nivelului dezvoltării economice, a modului în care economia ar suporta un şoc ca de exemplu creşterea bruscă şi semnificativă a preţului la resursele energetice. >i analiza structurii 07:$ului oferă informaţii utile în analiza riscului de ţară. 5acă se are în vedere structura după modul de producere *0*9 :!i!, de exemplu o pondere ridicată a valorii adăugate brute în agricultură, generează şanse mai ridicate ca economia să fie sensibilă la sc'imbările intervenite în economia mondială. >i structura după c'eltuieli oferă informaţii asupra nivelului investiţiilor, deci şansele creşterii stabile a economiei. 3ot în acest mod obţinem informaţii asupra ponderii sectoarelor public şi privat. 5acă sectorul public este limitat doar la servicii esenţiale *sănătate, infrastructură! există şanse ca economia să fie atractivă pentru investitori. Evoluţia reală a PIB-ului . #ste o analiză care se efectuează pe mai mulţi ani pentru a putea identifica un trend şi a efectua predicţii. 0rezintă interes şi estimarea deplasărilor structurale în 07:. Creşterile
PIB-ul pe locuitor
<
semnificative, în termeni reali, oferă şanse mari ca economia să fie aptă de a$şi gestiona corect serviciul datoriei externe. Formarea brută a capitalului. ivelul şi evoluţia sa, caracterizează potenţialul de creştere viitoare. "elevant este şi indicatorul ?*8:C!i@-/?*07:!i deoarece experienţa a dovedit că o creştere a acestui raport precede apariţia dificultăţilor în ac'itarea datoriei externe. Deficitul bugetar . #ste un indicator de ,,sănătateA al economiei. Bn deficit ce depăşeşte -$= implică o creştere a masei monetare, creditului şi a in&aţiei. În astfel de situaţii, ţările se supraîndatorează pentru finanţarea deficitului. Inflaţia indică gradul de stabilitate a preţurilor . 5intre măsurile in&aţiei, indicele preţurilor bunurilor de consum, indicele preţurilor producţiei industriale, indicele de&ator al produsului intern brut. Cel mai exact, dar nu cel mai prompt este indicele de&ator al 07:. Structura financiară macroeconomică . 7ndicatorii din această categorie re&ectă economiile interne şi costul capitalului. 7ndicatorul se calculează astfel masa economiilor / 07:. 9olumul economiilor D investitEii F modificarea stocurilor F exporturile 1 importurile F taxe 1 c'eltuieli guvernamentale
. In%icato&i ai (alan)ei %e pl*)i :alanţa de plăţii ilustrează capacitatea unei ţări de a obţine valuta necesară acoperirii datoriei externe. 5intre aspectele analizate omerţul e!terior prin indicatori precum ritmurile de creştere a exporturilor şi importurilor, elasticitatea cererii în funcţie de venit pentru produsele importate, elasticitatea cererii în funcţie de venit pentru produsele exportate, gradul acoperiri importurilor prin exporturi. "eniturile e!terne . "eferitor la veniturile externe, interesează de regulă volatilitatea acestora, căci în acest fel o economie naţională poate face faţă mai bine şocurilor externe. (e urmăresc ponderea exportului către principalii parteneri în total export, dependenţa de export, importul de bunuri şi servicii raportat la 07:, ponderea importului de bunuri şi servicii neesenţiale în total import+ ponderea importurilor de resurse energetice, ponderea importurilor produselor alimentare. Sustenabilitatea deficitului de cont curent . cest aspect este re&ectat prin indicatori precum raportul între soldul contului curent şi încasările în contul curent, soldul contului curent/07:. G valoare puternic negativă a primului indică o slăbiciune a economiei.
H
+. ,ARIANTE DE RISCURI DE ŢARĂ #xistă opinia conform căreia riscul de ţară este un risc de mediu, de fapt o componentă a riscului de mediu, fiind un macro$risc. 5eosebirea faţă de micro$riscuri *comercial, de proiect, de firmă, de investiţii etc.! se a&ă în aria de includere, modul de gestionare. "iscul de ţară nu trebuie confundat şi identificat cu riscul politic care este doar o componentă a acestuia. "iscul de ţară este considerat ca un risc sistematic, economia naţională fiind parte componentă a economiei internaţionale. "iscul suveran este un macro$risc care afectează în special creditele externe acordate unui stat, căci riscurile de ţară afectează nu doar condiţiile de acordare a unui credit, ci afectează şi capacitatea unei ţări de a gestiona corect serviciul datoriei externe. Cu c4t gradul de risc de ţară este mai mare, cu at4t mai mic este gradul de implicare pe piaţă a firmelor străine. Între riscul de ţară şi gradul de internaţionalizare a firmelor există o relaţie de inversă proporţionalitate. 0entru firmele străine interesul în stabilirea mărimii riscului de ţară nu se limitează la decizia finală binară ,,investesc / nu investescA, ci în mod nuanţat, pe baza evaluărilor, firmele îşi stabilesc reacţia faţă de evoluţia mediului de afaceri dintr$o ţară, evaluează permanent nivelul de acceptabilitate al riscului. 7nvestitorii sunt nevoiţi să$şi asume riscuri, iar succesul afacerilor presupune operarea în condiţii de risc iar în multe cazuri decizia este însoţită de o încărcătură emoţională semnificativă. "elaţia dintre risc şi profit se poate ilustra# ca în 8igura H.- prin care se diferenţiază managerii în două clase căutători de risc şi cei care evită riscul, căci la valori ale profitului egale *0-D02! căutătorii de risc vor efectua plasamentul în zona cea mai riscantă.
2
0ăun C., 0ăun ., "iscul de ţară, #d. #conomică, :ucureşti, -III, p. <2 #itman aJrence, 8undamentals of investments, #d. Karper L "oJ, -IMM, p MN
=
O
-. LO/ALI"AREA 0I RISCUL DE ŢARĂ 6lobalizarea, un termen cu accepţiuni diferite şi controversate, reprezintă în mediul economic o internaţionalizare a afacerilor, tendintă ,,naturalăA a firmelor de a căuta at4t diversificarea activităţilor ca profil, c4t şi extinderea geografică a afacerilor. #vident, orice firmă a&ată în expansiune geografică este interesată să reducă riscurile de operare în teritorii străine şi să valorifice la maxim oportunităţile de operare pe diferite pieţe în vederea ma%orării excedentelor de exploatare. 0rin internaţionalizarea activităţii, firmele pot produce cu c'eltuieli mai reduse *costuri de manoperă, de transport, taxe vamale, etc.! prin delocalizarea producţiei *sau a diferitelor activităţi de producţie!. 0rocesul de internaţionalizare este reciproc avanta%os, at4t pentru ţara de localizare, c4t şi pentru investitori. 0rocesul este mai evident în ţările în curs de dezvoltare unde procesul economisirii este relativ redus şi sunt necesare a&uxuri de capital. 6lobalizarea activităţilor economice induce dificultăţEi suplimentare în opţiunea firmelor pentru diferitele variante strategice de expansiune. (electarea variantelor de penetrare pe pieţe externe se face %udec4nd
N
avanta%ele şi costurile diferitelor alternative, astfel înc4t agenţii să poată fi grupaţi în ,,căutători de active strategiceA, procedeu aplicat de firme puternice, cu atitudine de piaţă agresivă, a&ate în expansiune+ ,,căutători de factori de producţieA, în sensul că firmele se internaţionalizează cu scopul identificării de resurse naturale, umane, la costuri reduse faţă de ţara de origine+ ,,căutători de profitA, categorie ce include firmele care se internaţionalizează cu scopul localizării în zonele geografice gazdă ce pot produce o masă mai mare a profitului, prin diminuarea riscurilor potenţiale. Parile firme participante la procesul globalizării îşi extind treptat activitatea de la nivelul pieţei interne, către cea externă, în mod treptat, nu doar ca o activitate ce diminuează stocurile, ci şi ca una care în mod sistematic promovează extensia activităţii.
. FACTORI CARE INFLUENŢEA"Ă RISCUL DE ŢARĂ Pultitudinea de factori care in&uenţează nivelul riscului de ţară se pot grupa în următoarele clase factori de natură macroeconomică factori de natură politică *interni şi externi!.
Facto&i %e &isc %e natu&* mac&oeconomic* 0rincipalii factori sunt implică măsurile şi reperele pe care le stabileşte statul şi guvernul pentru mersul economiei. 7mpactul măsurilor macroeconomice diferă în funcţie de tipul de ţară. 5e pildă, în ţările în curs de dezvoltare măsurile macroeconomice au un impact mult mai rapid şi mai puternic dec4t în ţările dezvoltate. Strategia comercială vizează măsurile referitoare la administrarea situaţiei comerciale în relaţiile economice internaţionale pentru substituirea importurilor şi promovarea exporturilor. #olul $i implicarea statului %n economie . "emodelat sau c'iar de$a dreptul nou, statul răm4ne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de funcţii şi de puteri diferite, c'iar dacă mi%loacele s$au modificat şi se modifică neîncetat. &odul de formare a preţurilor . (e au în vedere cele mai importante preţuri în economie, cum sunt cursul de sc'imb, rata dob4nzii, preţul de consum *cu deosebire al produselor alimentare!, preţul inputurilor
Politica macroeconomică
M
industriale, în special preţul energiei, care de cele mai multe ori sunt controlate de guvern. 5in punct de vedere a analizei riscului de ţară şi a impactului pe care acestea îl au asupra investiţiilor străine se urmăreşte modul de acţiune al guvernelor prin controlul asupra acestor preţuri, raţionalizări şi subvenţii făcute în scopuri precise. Ca urmare nu pot să scape analizei diferitele relaţii $ modificarea cursului de sc'imb şi relaţia cu activitatea de comerţ exterior+ $ relaţia dintre subvenţii, deficitul bugetar şi in&aţie+ $ relaţia dintre rata dob4nzii şi investiţii etc. Structura financiară. 0lasamentele financiare antrenează de regulă transferuri mari de fonduri. 0entru a se asigura această mobilizare de fonduri este necesară şi o structură financiară care să servească dezvoltării durabile în ţara gazdă.
Facto&i %e &isc %e natu&* politic* 0rincipalii factori economici interni care influenţează riscul de ţară sunt factori generaţi de starea economiei naţionale a ţării ga'dă *07:, formarea brută de capital fix, variaţia stocurilor şi creşterea economică! factori sectoriali *ponderea agriculturii în 07:, ponderea sectorului industrial în 07:, ponderea sectorului public în 07:, deficitul bugetar, gradul de acoperire al c'eltuielilor publice prin veniturile bugetare! factori generaţi de dimensiunea pieţei interne *nivelul cererii globale de consum, oferta globală, nivelul concurenţial al pieţei, accesibilitatea pieţei de consum pentru investitorii străini, indicele preţurilor de producţie şi rata inflaţiei! factori generaţi de situaţia financiară a ţării ga'dă *viteza de circulaţie a monedei, rata lic'idităţii monetare, rata medie a dob4nzii, rata economisirilor, volumul creditelor acordate, accesibilitatea pe piaţa creditului şi pe cea de capital, siguranţa sistemului financiar $ bancar! factorii geografici * dotarea cu resurse naturale, dependenţa de importuri de combustibil şi energie, densitatea reţelei de poştă şi telecomunicaţii şi calitatea infrastructurii şi a serviciilor oferite!. 0rincipalii factorii economici externi care influenţează mărimea riscului de ţară sunt factori generaţi de situaţia comerţului exterior al ţării gazdă $ volumul total al importurilor sau ponderea importului sau exportului în 07:+ factori generaţi de gradul de a ţării gazdă $ ponderea datoriilor externe în exporturile totale sau în 07: şi datoria externă brută+ factori legaţi de prezenţa capitalului străin atras $ volumul total al investiţiilor străine, rata investiţiilor brute şi distribuţia geografică a investiţiilor străine+ I
factori generaţi de situaţia balanţei de plăţi externe şi a cursului de sc'imb * stabilitatea cursului de sc'imb valutar şi lic'iditatea internaţională!.
2. !ETODE PENTRU E,ALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ #valuarea riscului de ţară diferă în funcţie de poziţia de pe care este perceput riscul deţară a! de pe po'iţia unui e!portator presupune evaluarea efectelor pe care le generează contractele comerciale internaţionale. b! evaluarea riscului de ţară din punct de vedere al unui investitor *se realizează prin determinarea impactului pe care il are realizarea unui proiect de investiţii pe teriroriul ţării gazdă a investiţiei!. c! evaluarea riscului de ţară din punct de vedere al unei bănci *necesită determinarea efectelor generate de nerambursările de credite la scadenţa!. Păsurarea riscului de ţară începe să se dezvolte pe măsura extinderii activităţilor bancare în străinătate deci, începuturile se pot fixa cam în secolul Q79, în plin ev mediu. C'iar dacă nu există o teorie şi o metodologie constituită sistematic, fiecare bancă evalua clienţii şi plasamentele din străinătate. 3otuşi, în principal, aprecierile se bazau pe experienţa, intuiţia şi informaţiile deţinute de funcţionarii bancari.
Sisteme %e e3alua&e a &iscului %e )a&* a4 p&oce%ee 5o&male Bn procedeu simplu are în vedere selectarea unui număr de indicatori relevanţi, ca de exemplu rata creşterii 07:, gradul de îndatorare, rata in&aţiei etc+ se plasează pe o scală *de ex. de la ; la -;!, fiecare variabilă individuală+ se calculează scorul prin însumarea punctelor acordate. (corul sepoate exprima şi procentual. (4 p&oce%ee statistice 3e'nicile statistice principale includ analiza comparativă, modelul probabilistic, modelul logistic şi modelul experimental, etc. Petodologia folosită constă în selectarea unui eşantion de ţări, pentru o anumită perioadă de timp, şi împărţirea acestora în două categorii ţări care au înt4mpinat dificultăţi în onorarea serviciului datoriei şi ţări care şi$au onorat, conform contractelor, datoria externă. poi, sunt căutate variabilele care pot fi determinate în delimitarea între cele două categorii. c4 sisteme %e ala&ma&e &api%*
-;
ceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se bazează pe estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectuează predicţii pentru un orizont de timp scurt şi au ca obiectiv identificarea dificultăţilor concomitent cu producerea lor. Dint&e 5acto&ii %e ala&ma&e se pot enume&a6 î)n domeniul strategiei economice 1 sc'imbarea guvernului sau iminenta sc'imbare+ 1 remanierea guvernamentală+ 1 mişcări sociale. calitatea managementului macro 1 creşterea şi accelerarea creditului intern+ 1 accelerarea creşterii masei monetare+ 1 accelerarea in&aţiei+ 1 modificări ale ratei de sc'imb a monedei naţionale+ 1 creşterea rapidă a deficitului bugetar+ 1 neîndeplinirea criteriilor de performanţă impuse de organisme financiare internaţionale *de ex. 8P7!. posibilitatea unei crize de lic'iditate, evidenţiată de 1 ritmul creşterii comerţului exterior *îndeosebi evoluţia soldului balanţei!+ 1 modificarea rezervelor+ 1 aglomerarea scadenţei creditelor+ 1 accentuarea vizibilă a contractării de credite pe termen scurt+ 1 factorii de alarmare aferenţi poverii datoriei 1 creşterea rapidă a datoriei externe, neînsoţită de creştere economică+ 1 creşterea rapidă a raportului dintre datoria externă şi încasări în contul curent+ 1 sporirea nevoii de finanţare externă. %4 mo%ele p&o(a(iliste În măsurarea riscului de ţară se are în vedere evaluarea corectă a probabilităţii de apariţie a unor evenimente capabile să in&uenţeze negativ capacitatea de plată a datoriei externe. #stimarea se bazează pe o listă de factori care pun în evidenţă dependenţa dintre mediul economic şi cel politic al unei ţări. ista factorilor se completează cu răspunsuri la întrebări precum care este probabilitatea de apariţie a unei situaţii nefavorabile+ de exemplu un război civil în "om4nia pe teme etnico$teritoriale. c4nd există cea mai mare probabilitate de apariţie a evenimentuluiR (e oferă o estimare a orizontului de timp. care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului de ţară dacă se produce o situaţie adversăR care este probabilitatea de suspendare a plăţilorR ceastă probabilitate depinde de natura situaţiei şi tipul de risc. 5e exemplu, în cazul unui război probabilitatea este mai mare dec4t în cazul unor mişcări sindicale. --
c4nd există cea mai mare probabilitate de apariţie a reeşalonării, renegocierii sau refuzului de platăR 0e baza răspunsurilor la cele cinci întrebări se pot combina rezultatele într$un indice sintetic de risc, pe baza căruia se pot alcătui clasamente de ţări. Petoda prezintă avanta%ul accesibilităţii, dar şi dezavanta%ul subiectivităţii, căci se bazează pe aşa numitele probabilităţi subiective şi nu cele frecventiste determinate pe observaţii statistice.
-2
