Universitatea “Transilvania” din BRASOV Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: Afaceri Internationale
Riscul de exploatare si riscul de profit
Student: Grupa:
1
Cuprins: I. Notiuni introductive ................................................................................................... 3 II. Riscul de exploatare .................................................................................................. 3 III. Riscul de profit......................................................................................................... 6 IV. Studiu de caz............................................................................................................ 7 IV.1 Descrierea activitătii firmei...............................................................................7 IV.1.1 Calitate........................................................................................................ 8 IV.1.2 Concept angajati.......................................................................................... 8 IV.2 Organigrama firmei............................................................................................ 9 IV.3 Aplicatie............................................................................................................. 9 V. Concluzii................................................................................................................. 11 ..................................................................................................................................... 12 VI. Bibliografie............................................................................................................ 12
2
I. Notiuni introductive În condiţiile actuale specifice economiei de piaţă, noţiunea de risc pare a fi sinonimă cu cea de activitate. Deşi omniprezent în mediul de afaceri, şi nu numai, riscul este adesea, relativ dificil de detectat sau anticipat. Evenimentele ce pot afecta veniturile şi performanţele ulterioare investiţiei sunt atât de numeroase şi variate încât identificarea lor reprezintă o provocare chiar şi pentru cei mai abili şi experimentaţi investitori, fiindcă viitorul este în mare măsură necunoscut. Multe decizii în afaceri se iau plecându-se de la estimări asupra viitorului. Luarea unei decizii în baza unor estimări, prezumţii, aşteptări, previziuni, prognoze asupra evenimentelor viitoare implică o doză bună de risc, uneori destul de dificil de definit şi, în cele mai multe cazuri, imposibil de măsurat cu precizie, dată fiind natura conceptului. În limbajul curent, înţelegem prin risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se exprimă prin probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau la impactul acestuia în situaţia în care se produce. Poţi reţine cu uşurinţă, din teoria clasică a deciziei, că: riscul este „un element incert dar posibil ce apare permanent în procesul activităţilor socio-umane ale cărui efecte sunt păgubitoare şi ireversibile.” Managementul riscului, ca parte componentă a managementului modern, a devenit o preocupare de prim rang a lumii moderne şi, totodată, unul dintre ”mecanismele cheie” ale evoluţiei economice. Fiecare decizie pe care oamenii o iau în activitatea lor implică riscuri care pot modifica atât conduita comportamentală a structurilor cât şi rezultatele acestora. Orice tip de afacere este vulnerabilă în faţa pierderilor provenite din cauza riscurilor necontrolate. Controlul dinamicii riscului, prevenirea şi limitarea factorilor de risc se realizeazã într-o succesiune de paşi, precum: identificarea riscului; analiza şi evaluarea riscului; determinarea intervenţiilor prioritare pentru limitarea riscului; tratamentul riscului.
II. Riscul de exploatare Riscul de exploatare este specific activitătii productive si comerciale a unei întreprinderi, modul său de manifestare având drept rezultat variabilitatea rezultatului exploatării, ca efect al modificării conditiilor economice din mediul unde activează întreprinderea. Se poate astfel afirma că riscul de exploatare reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai scăzut cost la variatia conditiilor din mediul în care activează, incapacitate care va avea drept efect diminuarea profitului din exploatare sau chiar intrarea în pierdere. Activitatea de exploatare a întreprinderii se desfasoară într-un mediu economic dinamic, mediu care poate induce asupra activitătii o serie de influente cum ar fi: modificarea preturilor de achizitie sau de desfacere, accentuarea concurentei, presiuni salariale, inovatii tehnice si tehnologice, etc. Toate aceste influente pot avea drept efect restrângerea volumului de activitate a întreprinderii, respectiv diminuarea nivelului de rentabilitate a acesteia, riscul ca întreprinderea să devină nerentabilă, întrun timp mai lung sau mai scurt, este cu atât mai mare cu cât ea este mai sensibilă la interactiunea cu mediul.
3
Prin risc de exploatare se înţelege acea situaţie nefavorabilă creată în organizaţie, în care, veniturile obţinute din vânzarea produselor (serviciilor), nu acoperă cheltuielile efectuate (CT = CF + CVt). În orice afacere, preocuparea principală a organului decident este aceea de a utiliza în aşa fel potenţialul productiv încât să fie obţinute suficiente venituri pentru acoperirea cheltuielilor efectuate. În analiza riscului de exploatare se porneşte de la rentabilitatea unei afaceri ( valoarea profitului). Pragul de rentabilitate reprezintă punctul la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare iar rezultatul este nul . Problema esenţială a oricărei afaceri este ca cerinţa ecuaţiei CA – (CV + CF) = 0 să fie îndeplinită. Asfel, este atins un grad minim de utilizare a potenţialului productiv care să producă veniturile minime necesare acoperirii costurilor. În cadrul economiei de piaţă scopul oricărei afaceri este realizarea de profit (Pf). Astfel, ecuaţia de mai sus ar reflecta mult mai corect procesul economic dacă ar avea următoarea formă: CA = CVt + CF +Pf. În practică, analiza pragului de rentabilitate poate clarifica problemele legate de trei tipuri importante de decizii în afaceri: − când se iau decizii asupra unor produse, analiza pragului de rentabilitate poate să ajute la determinarea dimensiunii cifrei de vânzări pentru noul produs, astfel încât prin producerea lui, firma să fie profitabilă; − când se studiază efectele unei extinderi generale a nivelului de operaţii a unei firme; o extindere va duce la creşterea atât a costurilor fixe cât şi a celor variabile, dar şi la creşterea cifrei de afaceri previzionate; − atunci când o firmă doreşte să se implice în proiecte de modernizare şi automatizare, proiecte care cer o investiţie în activele fixe, pentru o micşorare ulterioară a costurilor variabile (mai ales a celor cu forţa de muncă), analiza pragului de rentabilitate poate ajuta decidenţii întrevadă consecinţele acestor proiecte. Pentru analiza riscului de exploatare sau operaţional (posibilitatea de a nu se recupera totalitatea cheltuielilor efectuate din veniturile obţinute) sunt cunoscute patru modele: Modelul intervalului de siguranţă; Modelul indicatorului de poziţie; Modelul coeficientului efectului de levier de exploatare; Modelul ratei care exprimă direct riscul de exploatare (Rpr). a) Modelul intervalului de siguranţă (indicele de securitate sau indicatorul de poziţie, notat cu Is). Acest indicator evidenţiază marja de securitate de care dispune firma iar valoarea lui este direct proporţională cu gradul de securitate şi invers proporţională cu gradul de risc. În calculul intervalului de siguranţă sunt utilizate valorile cifrei de afaceri, cifrei de afaceri a pragului de rentabilitate astfel: Is =
CA
−
CAmin
CA
(1)
Unde: • • •
Is = intervalul de siguranţă; CA = cifra de afaceri reală din planul de afaceri; CAmin = cifra de afaceri minimă corespunzătoare pragului de rentabilitate.
4
b) Modelul indicatorului de poziţie - este utilizat pentru aprecierea riscului
de exploatare în funcţie de poziţia acestuia faţă de pragul de rentabilitate. Se exprimă în mărimi absolute prin £ şi în mărimi relative £`: £ = CA – CApr (2) £`=
CA
− CApr
CApr
⋅100 (3)
- £ exprimă capacitatea organizaţiei de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei. Este
întâlnită şi sub denumirea „flexibilitate absolută” şi are următoarea semnificaţie: cu cât valoarea lui £ este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus. - £`este denumit “coeficient de volatilitate” şi creşte invers proporţional cu riscul de exploatare. c) Modelul coeficientului efectului de levier de exploatare (coeficient de
pârghie de exploatare). Modelul utilizează un indicator Kl denumit coeficient pârghie de exploatare, acesta se calculează conform relaţiei: Kl =
CA
−
CVt
CF
= marja brută/cost fix (4)
Atunci când KL < 1, avem de a face cu risc de exploatare, în sensul că firma nu îşi poate acoperi cheltuielile din veniturile proprii, deci nu îşi poate recupera factorii de producţie, intrând în zona riscului de faliment.
d) Modelul ratei care exprimă direct riscul de exploatare (Rpr).
Rata care exprimă riscul de exploatare se determină cu ajutorul relaţiei (3) şi are următoarea semnificaţie: cu cât rata este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai mare. Rpr =
CApr CA
⋅
100
(6)
Se apreciază că situarea cifrei de afaceri faţă de punctul critic are următoarea semnificaţie: - Is ≤ 5% organizaţia are o situaţie instabilă din punct de vedere al riscului de exploatare; - 5% < Is ≤ 10% organizaţia prezintă o situaţie relativ stabilă; - 10% 20% organizaţia are o situaţie confortabilă.
5
III. Riscul de profit Scopul oricărei afaceri care se derulează în sistemul economiei de piaţă este realizarea profitului, adică acea diferenţă pozitivă dintre încasările obţinute prin vânzarea produselor ( serviciilor) şi costul lor. Acest indicator fiind expresia eficienţei economice a firmei şi reprezintă, totodată, capacitatea acesteia de a produce profit. În cazul în care firma realizează o diferenţă negativă între încasări şi costuri atunci vorbim despre pierderi care, realizate în mod repetat, produc falimentul. Riscul de profit defineşte: a. acea situaţie nefavorabilă în care se situează o firmă aflată în incapacitate de a realiza o cifră de afaceri minimă care să genereze un profit necesar pentru acoperirea volumului dividendelor cerute de acţionari; b. acea situaţie nefavorabilă în care se situează o firmă aflată în incapacitate de a realiza o cifră de afaceri minimă care să genereze nivelul profitului estimat. Pentru calculul riscului de profit sau a riscului de a nu se realiza un volum de activitate care să genereze un profit necesar să acopere dividendele aşteptate de deţinătorii de capitaluri se utilizează indicatorul „cifra de afaceri minimă” (CA min). Pentru determinarea „CAmin” necesară restituirii dividendelor se parcurg următoarele etape: 1) determinarea volumului dividendelor cerute de către acţionari (D): D = Cu Rd%
⋅
Unde:
D – volumul dividendelor; Cu – capitalul utilizat în afacere; Rd% - rata dividendelor cerute de acţionari 2) Determinarea profitului net (Pn): Pn = D +
CPF 100
−
CPF
⋅
D
3) Determinarea profitului brut (Pb) după relaţia: Pb = Pn + (
CI
100
−
CI
)·Pn
4) Determinarea costurilor (C) astfel: C=
Pb RRC %
C = costul aferent cifrei de afaceri; RRC % = rata rentabilităţii la costuri calculată astfel: RRC =
C V
6
Acest indicator este necesar pentru calculul cifrei de afaceri minime care să asigure profitul necesar realizării dividendelor pretinse de acţionari. 5) Determinarea cifrei de afaceri minime (CA min) astfel: CAmin = Pb + C 6) Determinarea cifrei de afaceri lunar programată (CAL) astfel: CAL =
CAp 12
CAL = cifra de afaceri lunar programată; CAp = cifra de afaceri programată pe anul respectiv. 7) Timpul necesar pentru realizarea cifrei de afaceri minime (T) se calculează astfel: T=
CA min CAL
T se exprimă în unităţi de timp (luni) şi semnifică în a câta lună de la începutul ciclului productiv se realizează o cifră de afaceri minimă necesară obţinerii unui profit care să asigure restituirea dividendelor cerute de acţionari. Riscul de profit apare în situaţia în care T >12 luni.
IV. Studiu de caz. IV.1 Descrierea activitătii firmei
Gealan România este subsidiara din România a grupului german Gealan Fenster Systeme GmbH, producător de profile din PVC pentru usi si ferestre cu geam termoizolator. A fost înfiintată în 1997 având ca obiect de activitate, în prima fază, comercializarea produselor marca Gealan, din 1999 trecând la productie proprie. În prezent, GEALAN România detine o cotă de piată de aprox. 30% si are cea mai mare notorietate în România pe piata ferestrelor termoizolante. Compania colaborează cu cca 450 de firme partenere în România livrând acestora componentele si tehnologia necesară productiei de ferestre termoizolante. GEALAN România este în prezent liderul pietei românesti de profile PVC si oferă partenerilor solutii complete. Datorită capacitătii sale de productie a devenit un jucător zonal în cadrul grupului - livrând profile către Republica Moldova si Bulgaria. De asemenea GEALAN România exportă către firma mamă - GEALAN
7
Fenster Systeme GmbH – întreaga paletă de profile executate aici, certificând astfel identitatea de retetă si tehnologie. Nu toate ferestrele din PVC sunt la fel de performante. Deosebirile esentiale sunt date de proprietătile tehnice ale profilelor din PVC. Cea mai nouă generatie de profile GEALAN destinate usilor si ferestrelor cu geam termopan pune accent atât pe aspectul estetic dar si pe îndeplinirea tuturor cerintelor de izolatie. Geometria profilelor, ajustată si prelucrată până în cel mai mic detaliu, îndeplineste toate cerintele tehnice indiferent dacă este vorba de protectie termică, fonică sau împotriva spărgătorilor, de ventilatie si de realizare a ferestrelor cu dimensiuni diferite. Introducerea managementului de calitate în conformitate cu standardul international ISO 9000:2000 si adoptarea celor mai noi tehnologii în domeniu au făcut ca profilele GEALAN să fie recunoscute si apreciate în toată lumea. Prin aceasta, Gealan a creat premisele organizatorice pentru continuarea directiei pozitive de dezvoltare. Firma a obtinut în anii trecuti cresteri ale cifrei de afaceri si a putut să-si crească substantial procentul de prezentă pe piată. Pozitia GEALAN, de initiator în bransă în ceea ce priveste protectia mediului înconjurător a fost consolidată în anul 1997 printr-o certificare suplimentară conform standardului international ISO 14001. Ulterior aceste standarde de mediu au fost integrate împreună cu standardele managementului calitătii ISO 9001:2000 în sistemul de management QSU care cuprinde si normele de securitate a muncii. IV.1.1 Calitate Pulberea aditivată necesară producerii profilelor este importată direct de la firma mamă din Germania. De asemenea, a fost preluat în totalitate procesul tehnologic, inclusiv controlul calitătii. Toate acestea au făcut ca implementarea managementului de calitate în conformitate cu standardul international ISO 9002 să se facă într-un timp scurt si fără probleme. La începutul anului 2003 GEALAN România este certificată conform noului standard international de calitate ISO 9001:2000. Din aprilie 2008, compania este re-certificată în sistemul de management integrat (al calitătii, protectiei mediului si securitătii si sănătătii ocupationale) după cerintele organismului de certificare de anvergură internatională– TUV Thüringen. Certificările ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:1999 plasează calitatea ca o caracteristică definitorie a activitătii companiei. Alte produse Gealan : accesorii, glafuri, usi intrare, praguri.
IV.1.2 Concept angajati Relatia zilnică a tuturor angajatilor la GEALAN este asigurată printr-o cultură a companiei care poate fi descrisă prin următorii 5 C:
8
IV.2 Organigrama firmei
Comitetul executiv Consiliul de administrație Secție producătoare tâmplărie PVC
Secție producătoare tâmplărie aluminiu
Secție producătoare tâmplărie lemn
Secție producătoare diverse
VÂNZĂTOR
Agenți de vânzări
Montator tâmplărie
SHOW-ROOM
CLIENT IV.3 Aplicatie
3.1 Se consideră că firma GEALAN realizează 3 categorii de produse în cele 3 sectii de productie si anume:
9
-
ferestre cu geam termopan şi cu rama de aluminiu, dimensiuni 130 x 80, cod FGTA 130x80, notate sub denumirea de produsul A; - uşi de intrare, dimensiuni 180 x 80, cod U 180x80, notate sub denumirea de produsul B; - ferestre cu geam termopan şi cu rama de lemn, dimensiuni 90 x 150, cod FGTL 90x150, notate sub denumirea de produsul C. Se mai cunosc următoarele informatii: CF = 2.000.000 € QA = QB = QC = 100.000 bucăti pA = 100 € ; VA = 50 € pB = 300 € ; V B = 200 € pC = 250 € ; V C = 180 € a) Să se efectueze o analiză a riscului de exploatare cu ajutorul pragului de rentabilitate. Rezolvare: CA = QA pA + QB pB + QC pC CA = 100.000 · 100 + 100.000 · 300 + 100.000 · 250 = 65.000.000 € QPr =
CF p
−V p – V = MCV MCVA = pA - VA = 100 € - 50 € = 50 € MCVB = pB - VB = 300 € - 200 € = 100 € MCVC = pC - VC = 250 € - 180 € = 70 € MCV A
MCV = QPr =
+
MCV B
+
MCV C
3
2.000 .000 73 ,3
CAPr = p · QPr =
=
50
+
100
+
70
3
= 73,3 €
= 27285 buc.
pA
+
pB 3
+
pC
· QPr =
100
+
300
+
250
3
· 27285 = 216,6 · 27285
CAPr = 5.909.931 € Is =
CA
−
CA Pr
CA
· 100 =
65 .000 .000 − 5.909 .931 65 .000 .000
· 100 = 90,9 % => firma are o
situatie foarte confortabilă din punct de vedere al riscului de exploatare K 1 =
CA
−
CV t
CF
CVt = QA · VA + QB ·VB + QC ·VC = 100.000 · 50 + 100.000 · 200 + 100.000 · 180 CVt = 43.000.000 € 65 .000 .000 − 43 .000 .000 K 1 = = 11 2.000 .000
K 1 > 1 => nu există risc de exploatare £ = CA – CApr £ = 65.000.000 - 5.909.931 = 59.090.069 €
10
£`=
CA
− CApr
CApr
⋅100 = 65 .000 .000 − 5.909 .931 ∙ 100 = 99,9 % => dacă valoarea 5.909 .931
lui £` creste, riscul scade. Rpr =
CApr
⋅
CA
=
100
5.909 .931 65 .000 .000
· 100 = 9,1 %
b) Pe baza informatiilor prevăzute în planul de afaceri pentru anul în curs, determinati timpul necesar companiei Gealan pentru a realiza cifra de afaceri minimă. Se dau următoarele date: - Cu = 600.000 € - Rd = 10% - CAp = 900.000 € - CPF = 75% - CI = 16% - RRC = 30% Rezolvare: D = Cu · Rd = 600.000 · Pn = D +
CPF 100
Pb = Pn + (
CPF CI
⋅
−
100
−
CI
10 100
= 60.000 €
D = 60.000 +
75 100 − 75 16
)·Pn = 240.000 +
100
Pb = 285.600 € C=
Pb RRC %
=
285 .600 30 %
· 60.000 = 240.000 €
−16
· 240.000
= 952.000 €
CAmin = Pb + C = 285.600 + 952.000 = 1.237.600 € CAp 12 CA min CAL
CAL =
=
T=
=
900 .000 12
= 75.000 €
1.237 .600 75 .000
= 16,5 luni
În această situaţie afacerea este riscantă în sensul că nu se realizează un volum de activitate care să genereze un profit necesar să acopere dividendele aşteptate de deţinătorii de capitaluri (10%). Perioada în care se realizează această cifră de afaceri este de 16,5 luni adică, se depăşeşte termenul cu 4,5 luni. Afacerea prezintă risc de profit.
V. Concluzii Volumul vânzărilor, resursele consumate, preţul de vânzare, structura costurilor, combinaţia de produse valorificate sunt variabile de gestiune care influenţează raportul cost-volum-profit. Orice modificare a oricărei din aceste
11
variabile produce efecte asupra profitului, punctului de echilibru şi riscului economic al întreprinderii. Riscul de exploatare depinde mai ales de nivelul cheltuielilor fixe, datorită faptului că o eventuală creştere a cifrei de afaceri determină o mai mare absorbţie a cuantumului acestor cheltuieli. Importanţa lor poate fi apreciată numai în raport cu marja generală de întreprindere, şi nu ca valoare absolută. Relativ la aceste probleme, pragul de rentabilitate este considerat a fi o măsură a flexibilităţii întreprinderii în raport cu fluctuaţiile sale şi, deci, o modalitate de a măsura riscul. Cu cât pragul de rentabilitate este mai redus, cu atât riscul de exploatare este mai nesemnificativ.
VI. Bibliografie 1. Petrisor Mandu, Liana-Cristina Nicolau: Managementul riscului – Curs pentru studenti, Anul II, Master, Brasov 2010; 2. Marilena Mironiuc: Metodologia de analiză a riscului economic pentru întreprinderea multiprodus; 3. Lect.univ.drd.Irina Isaic-Maniu: Măsurarea si analiza statistică a riscului în România; 4. www.scribd.com.
12
