un pequeño proyecto del procesamiento de la tara, que aun no esta completo pero da nociones basicas para su continuacion
Tara AstakFull description
A translation of the original sanskrit document highlighting the various rituals of worshiping Ma Tara.
Descripción completa
CONCEPTE REFERITOARE LA RISCUL DE ŢARĂ IMPORTANŢA ANALIZEI RISCULUI DE ŢARĂ PRINCIPALII INDICATORI FOLOSIŢI ÎN ANALIZA RISCULUI DE ŢARĂ VARIANTE DE RISCURI DE ŢARĂ
Astrology
tara lagnaFull description
SINTONIZACION Y MANUAL
Full description
Descripción completa
fisa de lecturaFull description
Full description
Fisa medicina de familie.HTA.Osteoartroza.DZ tip 2 subcompensat
fisa de lectura experientialaFull description
IMM - FISA DE OPORTUNITATEFull description
Full description
Full description
Fisa de tara Portugalia
Portugalia cont contiinent nenta ala este este împa împart rtit ita a în doua oua de râul ei
principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, desi cel mai înalt punct al Portugaliei Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,!" m. #udul în jos spre Algar$e este format mai ales din câmpii si climatul de aici este ce$a mai calduros si mai uscat decât nordul racoros si ploios. Alte râuri importante includ %ouro, Min&o si 'uadiana, similare râului Tejo prin faptul ca toate iz$orasc din #pania.
2.2*- +m2 ar&ipelagul Azore/ -* +m2 ar&ipelagul Madeira/ zon mari mariti tim m). ). Terit eritor oriu iull Portu ortuga gali liei ei cont contin inen enta tale le are are o for form rectangular cu o lungime de peste !0 +m 1i o lime de cca 22 +m Structura administrative-teritoriala
Port ortugal ugalia ia cont ontine inental al este este împrit în " districte, care are ca su4di$iziuni cantoane (conce (concel&o l&os) s) 1i *20 *20 comune comune (freg (fregues uesias ias). ). În afar afar terito teritoriu riulu luii continental, Portugalia înglo4eaz dou regiuni autonome (Azore 1i Made Madeir ira) a),, dou dou ar&i ar&ipe pela lagu guri ri situ situat ate e în 5cea 5ceanu null Atlan tlanti tic. c. Organ Organiza izare re
admin administ istrat rativă ivă3
Districte 3
A$eir $eiro, o, 6eja eja, 6rag raga, 6rag 6raga an7a, 7a, 8ast 8aste elo 6ranco anco,, 8o9m4ra, 8o9m4ra, :$ora, :$ora, ;aro, aro, 'uarda, 'uarda, 4al, ?iana do 8astelo, ?ila @eal 1i ?iseu. Putere Puterea a local locală ă3 ;ieca iecarre dist distri rict ct este este di$i di$iza zatt în cant cantoa oane ne (concel&os), care la rândul lor sunt di$iz $izate în comune (freguesias), care posed ecare adunri 1i consilii alese. Așezare geogracă: situat în eBtrema sudC$estic a Duropei, în peninsula E4eric. apitala:
Magazinele sunt desc&ise, de luni pân $ineri, între 3C"3 1i "!3C"3, 1i sâm4ta lima3 temperat mediteranean (Portugalia continental 1i în Madeira) 1i temperat oceanic (Azore). Temperatura medie pe teritoriul continental al Portugalie $ariaz între "" 8 iarna 1i 2 8 $ara. În Azore, temperatura oscileaz între "" 8 1i 22 8 $ara. În Madeira, temperatura medie mai joas este " 8 1i media mai ridicat este 20 8. &esurse naturale #olul este acoperit cu peste milioane &ectare de pdure (cca !N din suprafaa rii) 1i *,0 milioane &ectare terenuri culti$a4ile (din care aproape mil. &ectare sla4 producti$e). Ar4orii de plut, $ia de $ie, pomii fructiferi, citricele 1i mslinii, alturi de pini 1i eucalipi, constituie nota dominanta a Oorei portug&eze. ?ecintatea 5ceanului Atlantic ofer Portugaliei accesul la importante resurse piscicole. În su4sol sunt resurse de3 uraniu, cupru, cositor, olfram, tungsten, sare, marmura, granit. &e!eaua de infrastructuri
posed o reea rutier dez$oltat format din autostrzi, itinerarii principale, itinerarii complementare 1i drumuri naionale. În 2", reeaua rutier pe continent era de "."2 +m, din care 2.-- +m cu regim de autostrad. &e!eaua feroviară3 Portugalia dispune de 2.* +m (2.-* +m în funciune) ci ferate care asigur legtura Ford C #ud deCa lungul aBei din litoralul continental portug&ez, precum 1i legturi $nfrastructuri
rutiere3 Portugalia
trans$ersale. 'egături maritime3 În Portugalia continental, eBist nou porturi principale3 ?iana do 8astelo 1i 4al (regiunea
(Azore), ;unc&al (Madeira). Principalele lanturi de mallCuri sunt
Sonae Sierra alaturi de
(ercceo Supermar)eturi 3Sum4o,Pingo %oce Popula!ia: ",0 milioane locuitori (anul 2"") reprezentând o
cre1tere de ",N comparati$ cu recensmântul din 2". 8ifrele pariale pentru anul 2"2 indic o u1oar scdere (C,!N) a populaiei în anul 2"2, care în $alori a4solute sCa ridicat la ".! mii locuitori (trimestrul al EEEClea 2"2). Populaia acti$
este de !.** mii persoane (trim. E? 2"2). 8re1terea populaiei Portugaliei se datoreaz în principal sporirii soldului OuBului migrator care în 2" a a$ut o contri4uie de "N din total 1i numai N se datoreaz soldului cre1terii naturale a populaiei. În anii majoritatea imigranilor în Portugalia pro$eneau din rile de lim4 portug&ez. Începând cu anul " se constat o cre1tere a OuBurilor migratorii din rile din Dstul Duropei.
popula!iei3
impozit indirect aplica4il unor produse sau ser$icii a cror list este sta4ilit de Ta4loul 'eneral de Empozite, în special acte, contracte, documente, titluri etc, realizate pe teritoriul portug&ez 1i care nu sunt supuse plii T?A, sau care au fost eBonerate de la plata T?A. $mpozitul pe societă!i (Emposto so4re o @endimento das
Pessoas 8olecti$as H E@8) În Portugalia, anul conta4il scal corespunde cu anul ci$il 1i declaraia tre4uie fcut cel mai târziu la " mai a anului care urmeaz anului de impozitare, pe cale electronic. #ocietile comerciale rezidente sunt rede$a4ile la E@8 (Empozitul pe #ocieti) pentru ansam4lul $eniturilor lor, inclusi$ cele o4inute în afara teritoriului portug&ez. @ata de impozitare $ariaz în funcie de acti$itile 1i $eniturile întreprinderii3 C #ocietile rezidente care eBerseaz ca o4iect principal acti$itate comercial, industrial sau agricol3 "2,!N pentru $enituri su4 "2 ! euro/ 2!N pentru $eniturile peste "2 ! euro/ C #ocietile rezidente care nu eBerseaz ca o4iect principal acti$iti comerciale, industriale sau agricole3 2",!N/
#istemul scal portug&ez aplic te&nici de amortizare, pro$izioane, eliminarea du4lei impuneri 1i reportul decitelor pe ultimele 1ase eBerciii nanciare. $mpozitul pe 9eniturile Persoanelor Fizice (Emposto so4re o
@endimento das Pessoas #ingulares H E@#) E@# se aplic persoanelor considerate de legea scal ca rezidente pe teritoriul naional portug&ez, care sunt impoza4ile pe totalitatea $eniturilor lor, adic indiferent de ar de origine unde sunt o4inute. Începând cu " ianuarie 2", se aplic o cre1tere a impozitului pe $eniturile persoanelor zice atât prin modicarea tran1elor de impozitare de la opt în 2"2 la cinci în 2", cât 1i prin mrirea cotelor de impozitare pentru ecare palier de $enit. Astfel, noile taBe de impozitare $ariaz de la "*,!N pentru $eniturile mai mici de -. euro pân la *,N pentru $eniturile mai mari de . euro. TaBa de impozitare $ariaz dup cum urmeaz3 tran1a între -. 1i 2. euro, impozit de 2,!N/ $enituri între 2. 1i *. euro cu impozit de -N/ tran1a de $enituri între *. 1i . cu un impozit de *!N. Precizm c în 2"2 tran1ele de impozitare au pornit de la o rat minim de "",!N pentru $eniturile de pân la *. euro 1i ajungeau la o rat maBim de *0,!N pentru $eniturile de peste "!. euro. Tot de la " ianuarie 2", se introducere o suprataB de ,!N aplicat lunar persoanelor care pltesc impozitul pe $enit, care se adaug la noile cote de impozitare descrise mai sus. %e asemenea, se aplic o taB de solidaritate de 2,!N pentru persoanele cu $enituri de peste . euro pe an. TaBa de solidaritate urc la !N pentru $eniturile care dep1esc 2!. euro pe an. 8ategoriile de $enituri impoza4ile în materie de E@# sunt3 $eniturile salariale (impozit prele$at la surs)/ $enituri profesiona 6i4liograe &ttp3lisa4ona.mae.rositeslisa4ona.mae.rolespdf2"`Endrumar`de`afac eri`Portugalia.pdf &ttp3ro.i+ipedia.orgi+iFatalitate