CONSTAT CONSTATAREA TEHNICO-ŞT TEHNICO-ŞTIINŢ IINŢIFICĂ IFICĂ ŞI EXPERTIZA EXPERTIZA DACTILOSCOPICĂ DACTILOSCOPI CĂ
Realizat de:
Planul lu!"!ii
#$
DISP%NEREA
EFECT%ĂRII
CONSTATĂRII
TEHNICO
-
ŞIINŢIFICE ŞI A EXPERTIZEI DACTILOSCOPICE &$ OR'ANELE OR'ANELE CARE EFECT%EAZ EFECT%EAZĂ Ă CONSTA CONSTAT TAREA AREA TEHNICO TEHNICO-ŞIINŢIFICĂ ŞI EXPERTIZA EXPERTIZA DACTILOSCOPICĂ ($ C%PR C%PRIN INS% S%L L RAPO RAPOR RT%L%I %L%I DE CONS CONST TATARE TEHNI EHNICO CO-ŞIINŢIFICĂ ŞI A CEL%I DE EXPERTIZĂ DACTILOSCOPICĂ )$
*ALOAREA PRO+ATORIE A %R,ELOR
CONSTATĂRII
TEHNICO-ŞTIINŢIFICE
ŞI
A
PAPILARE
EXPERTIZEI
DACTILOSCOPICE
+i.li/0!a1ie
CONSTAT CONSTATAREA TEHNICO-ŞTIINŢIF TEHNICO- ŞTIINŢIFICĂ ICĂ ŞI EXPERTIZA DACTILOSCOPICĂ 2
A
#$ DISP%NEREA EFECT%ĂRII CONSTATĂRII TEHNICOŞIINŢIFICE ŞI A EXPERTIZEI DACTILOSCOPICE Legea procesual penală românească prevede, pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată, posibilitatea de a folosi cunoştinţele unor spec specia iali lişt şti, i, tehn tehnic icie ieni ni sau sau ex expe perţi rţi în ve vede dere reaa lămu lămurir ririi ii an anum umit itor or fapt faptee sau sau împrejurări ce au legătură cu o cauză penală !peraţiile de identificare a unei persoane pe baza amprentelor papilare, contribuie în numeroase cazuri la lămurirea împrejurărilor în care s"au săvârşit faptele penale şi de aceea constituie obiect al constatărilor tehnico"ştiinţifice sau expertizelor dispuse pe parcursul desfăşurării procesului penal #n $odul de procedură penală al %omâniei se prevede că atunci când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară lămurirea de urgenţă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune să se efectueze o constatare tehnico" ştiinţifică, iar în celelalte cazuri &art''( şi următoarele), organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune dispune efectuarea unei expertize expertize #n conformitate cu prevederile art 2*+ combinat cu art ''+ şi '' $od de procedură penală, organele de urmărire penală dispun efectuarea constatărilor tehnico"ştiintifice sau a expertizelor prin rezoluţie motivată, în care se stabileşte obiectul acestora, se formulează întrebările la care trebuie să se răspundă şi se precizează termenul de executare executare a lucrării -pre deosebire de efectuarea constatării tehnico"ştiinţifice, care poate fi dispusă numai de organul de urmărire penală, refacerea sau completarea acesteia se poate dispune atât de organul de urmărire penală cât şi de instanţa de judecată, atunci când raportul de constatare tehnico"ştiinţifică ori medico"legală nu este complet sau concluziile sale nu sunt precise &art''. $ pr pen) /entru dispunerea constatării tehnico"ştiinţifice din oficiu sau la cerere, se cer întrunite următoarele condiţii0 "prin efectuarea activităţii dispuse să se facă o anumită constatare1 "constatarea să presupună cunoştinţele unui specialist sau tehnician în domeniu1 "să existe pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare schimbare a unor situaţii de fapt cu privire la împrejurările supuse constatării1 "lămurirea faptelor sau împrejurărilor să reclame urgenţă #n ceea ceea ce priv priveş eşte te exp xpeerti rtiza "în "în spe peţţă ex exppert ertiza iza crim rimina inalist listic icăă dactiloscopică"organul de urmărire penală sau instanţa de judecată o dispun când este necesară lămurirea de către un expert a unor fapte sau împrejurări ale cauzei în vederea aflării adevărului &art''( $ pr pen) nefiind supusă imperativului
+
urgenţei, implicit fiind asigurată posibilitatea unei cercetări mai aprofundate şi mai complete a mijloacelor materiale de probă in cele prezentate în mod schematic cu privire la dispunerea efectuării şi la obiectul constatării tehnico"ştiinţifice şi ale expertizei, se poate concluziona0 "constatarea tehnico"ştiinţifică se dispune de regulă de organul de urmărire penală, iar instanţa de judecată &dar şi organul de urmărire penală) poate dispune refacerea sau completarea acesteia, trimiţând"o procurorului şi nu celui care a efectuat"o1 "expertiza şi noua expertiză se dispun atât de către organul de urmărire penală cât şi de instanţa instanţa de judecată1 "obiectul constatării tehnico"ştiinţifice este diferit de cel al expertizei, întrucât legea prevede pentru prima existenţa atât a unui pericol de dispariţie cât şi a necesităţii lămuririi urgente a unor situaţii de fapt sau împrejurări ale cauzei1 "obiec "obiectul tul expert expertize izeii îl consti constitui tuiee necesi necesitat tatea ea lămuri lămuririi rii uno unorr fapte fapte sau împrejurări ale cauzei cu ajutorul cunoştiinţelor unui expert, fără a mai impune existenţa pericolului de schimbare şi a urgenţei, urgenţei, dar în scopul aflării adevărului adevărului $ele de mai sus au menirea, printre altele, să arate că ceea ce diferenţiază în esenţă constatările tehnico"ştiinţifice de expertize este obiectul lor şi nu organele care sunt însărcinate cu efectuarea acestora La locul săvârşirii infracţiunii rămân numeroase urme sau obiecte a căror găsi gă sire re,, ridi ridica care re,, co cons nser erva vare re şi de dese seor orii inte interp rpret retar aree prin prin me meto tode de tehn tehnic icee de laborator uneori foarte complicate, nu pot fi făcute decât de specialişti având şi dotarea materială necesară şi nu de către orice organ de urmărire penală e pildă, dacă la faţa locului se găseşte şi se ridică un document suspect ce poartă urme digitale latente pe suprafaţa sa, care pot aparţine făptuitorului infractiunii, este necesară o examinare de laborator pentru constatarea existeneţei şi evidenţierea lor 3xaminarea şi relevarea unor asemenea urme la faţa locului nici nu se pot imagina, deoarece astfel de operaţii cer anumite condiţii de laborator, urmele trebuind să fie tratate cu soluţie de ninhidrină sau cu ale substanţe care le eviden evidenţia ţiază ză dup dupăă câteva câteva zile zile %ezult %ezultatu atull exami examinăr nării ii şi relevă relevării rii nu poate poate fi consemnat decât într"un raport de constatare şi nu în procesul verbal de cercetare la faţa locului întrucât este imposibil ca cercetarea să se extindă pe atâtea zile #n acest caz se întrunesc cele două condiţii impuse de normele procesual" penale pentru efectuarea efectuarea unei constatări tehnico"ştiinţifice0 tehnico"ştiinţifice0 "exis "există tă pe peri rico coll de disp dispari ariţi ţiee a urme urmelo lorr ce se po pott afla afla pe do docu cume ment ntee deoarece se cunoaşte că hârtia nu poate păstra multă vreme aceste urme şi în orice caz nu în starea în care au rămas, intervenind în timp modificări ca urmare a îmbâcsirii urmei, datorită întinderii secreţiilor biologice în masa hârtiei, care are proprietăţi higroscopice, etc
4
"este necesară lămurirea urgentă a existenţei urmelor, deoarece, astfel, documentul nu poate fi folosit mai departe pentru rezolvarea cauzei, fiindcă nu poate fi atins, existând pericolul să se şteargă sau să se deterioreze eventualele urme /ractica a demonstrat că la faţa locului se impune cu necesitate efectuarea de constatări tehnico"ştiinţifice dactiloscopice de interpretare pentru a se mai stabili0 mâna şi degetul care au creat urma1 modul cum a acţionat autorul când a creat urmele1 care este vechimea unei urme1 dacă urmele papilare au fost lăsate în timpul executării actului infracţional etc #n toate cazurile, când la faţa locului au fost descoperite un număr mare de urme papilare, se impune cu urgenţă problema clarificării situaţiei acestor urme printr"un document oficial în baza căruia organul de urmărire penală va acţiona în continuare, orientându"şi cercetările şi eforturile spre găsirea persoanelor care au lăsat urmele #n momentul de faţă, la întrebări cum ar fi0 câte din urmele papilare ridicate aparţin victimei, reclamantului, membrilor de familie ai acestuia ori salariaţilor care lucrează în locul unde s"a săvârşit fapta5 $îte din urmele papilare ridicate prezintă suficiente caracteristici pentru identificarea persoanei care le"a creat5 -e răspunde indirect prin explicaţiile cuprinde în planşele fotografice cu aspectele constatate şi urmele ridicate de la faţa locului $onsiderăm că toate operaţiile de mare complexitate şi tehnicitate ce treb trebui uiau au efec efectu tuat atee pe pent ntru ru a răsp răspun unde de la asem asemen enea ea într întreb ebăr ării fac fac ob obie iect ctul ul constatărilor tehnico"ştiinţifice dactiloscopice, deoarece se încadrează întocmai cond co ndiţ iţii iilo lorr prev prevăz ăzut utee de $odu $odull de proc proced edur urăă pe pena nală lă pe pent ntru ru disp dispun uner erea ea şi efectuarea constatării tehnico"ştiinţifice
&$ OR'ANELE CARE EFECT%EAZĂ EFE CT%EAZĂ CONSTAT CONSTATAREA TEHNICOŞIINŢIFICĂ ŞI EXPERTIZA EXPERTIZA DACTILOSCOPICĂ #n co conf nform ormit itat atee cu art art ''2 alin alin2 2 $ pr pr pe pen n,, 6con 6const stat atar area ea tehn tehnic ico" o" ştii ştiinţ nţif ific icăă se efec efectu tuea ează ză de regu regulă lă de către către spec specia iali lişt ştii sau sau tehn tehnic icie ieni ni care care funcţionează în cadrul altor organe7 e subliniat aceste prevederi, deoarece, dintr"o concepţie stranie, unii practicieni absolutizează prima parte a textului de lege citat, socotind că efec efectu tuare areaa co cons nsta tată tării rii tehn tehnic ico" o"şt ştii iinţ nţif ific icee este este de co comp mpet eten enţa ţa ex excl clus usiv ivăă a specialiştilor din laboratoarele ce aparţin instituţiei din care fac parte şi organele de urmărire penală, ceea ce este total eronat e asemenea datorită aceleaşi concepţii s"a ajuns să se afirme că lucrările sunt socotite expertize sau constatări tehnico"ştiinţifice în funcţie de organul care le efectuează, astfel că aceeaşi lucr lucrar aree ex exec ecut utat atăă de un labo labora rato torr al po poli liţi ţiei ei şi de un unul ul din din subo subord rdin inea ea
.
8inisterului 9ustiţiei ar fi în primul caz, constatare tehnico"ştiinţifică, iar al doilea, expertiză, când de fapt legea le diferenţăază după obiectul lor 3xpertiza criminalistică &deci şi cea dactiloscopică) după cum stipulează art art''' şi '': $ pr pr pe penn se soli solici cită tă dire direct ct labo labora rato toar arel elor or de ex expe pert rtiz izăă criminalistică, precum şi oricărui institut de specialitate, astfel că se limitează cazurile în care se admite numirea directă a expertului de către organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată ;ceastă reglementare se justifică prin aceea că la executarea expertizelor tehnice sau contabile pot fi folosiţi specialişti ori experţi care lucrează în diferite instituţii sau întreprinderi în funcţii de contabili, economisti, revizori, ingineri, arhitecţi, etc, cunoştinţele lor în domeniul respectiv fiind suficiente pentru executarea unor astfel de expertize e asemenea şi mijloacele tehnice necesare pentru efectuarea acestor expertize nu diferă de cele ce se folosesc şi în producţia materială, acolo unde experţii profesează meseria $u totu totull altf altfel el se prez prezin intă tă lucr lucrur uril ilee în ex expe pert rtiz izaa crim crimin inal alis isti tică că un unde de expertul trebuie să fie special calificat în acest scop
nstitutul de criminalistică din >nspectoratul ?eneral al /oliţiei %omâne şi >nstitutul
(
($ C%PRINS%L C%P RINS%L RAPORT%L%I DE CONSTA CON STAT TARE TEHNICOŞIINŢIFICĂ ŞI A CEL%I DE EXPERTIZĂ EXPERTIZĂ DACTILOSCOPICĂ !peraţiile şi concluziile constatării tehnico"ştiinţifice ca şi ale expertizei se consemnează într"un raport, în conformitate cu art''., respectiv '22 şi '2+ $ pr pen #ntruc #ntrucât ât conţin conţinutu utull raport raportulu uluii de consta constatar taree tehnic tehnico"ş o"ştii tiinţi nţific ficăă nu este este reglementa reglementatt prin textul art''. art''. $ pr pen, pen, prin extensie, extensie, se interpretează interpretează că în cazu cazull său său se ap apli lică că prev preved eder eril ilee art art'2 '2++ $pr $prpe penn refe referi rito toar aree la co conţ nţin inut utul ul raportului de expertiză /ractica laboratoarelor de expertiză criminalistică confirmă respectarea întocmai a reglementării amintite %aportul de constatare tehnico"ştiinţifică sau de expertiză dactiloscopică cuprinde următoarele părţi0 "parte introductivă1 "descrierea în amănunt a operaţiilor efectuate1 "concluziile #n partea introductivă se arată în ce bază s"a efectuat constatarea tehnico" ştiinţifică sau expertiză şi care este organul de urmărire penală sau instanţa de judecată ce a dispus executarea executarea acesteia -e consemnează numele şi prenumele expertului, data la care s"a dispus efectuarea lucrării, data când a fost întocmit raportul, precum şi locul, respectiv laboratorul de expertiză criminalistică sau institutul de specialitate din care face parte expertul ;rt'': alin+ $ pr pen prevede că atunci când laboratorul de expertiză criminalist criminalistică ică sau institutul institutul de specialitate specialitate consideră consideră necesar necesar ca la efectuarea efectuarea expertizei să participe sau să"şi dea părerea şi specialiştii de la alte instituţii, poate folosi asistenţa sau avizul acestora #n acest caz în partea introductivă se va menţiona nominal participarea unor asemenea specialişti arătându"se cine a cerut aceasta şi în ce scop @ot în această parte, se va trece obiectul constatării tehnico"ştiinţifice sau expertizei şi întrebările la care urmează să se răspundă eoarece adeseori se confundă obiectul expertizei cu înrebările la care urmează a se răspunde, nu este lipsit de interes a dezbate această problemă cu ajutorul următoarelor speţe0 #n situaţia când s"a trimis o urmă digitală ridicată de la locul comiterii unui furt furt prin prin sparg spargere ere în dauna dauna avutul avutului ui privat privat,, obiect obiectul ul expert expertize izeii îl consti constitui tuiee examinarea urmei digitale ridicate de la faţa locului în vederea identificării celui care a lăsat"o, iar întrebările adresate expertului ar putea fi0 dacă urma prezintă deformări1 căreia dintre persoanele suspecte ale căror amprente de comparare se trimit aparţine urma #n cazul unei hârtii suspecte a păstra urme digitale, obiectul constatării este examinarea documentului ridicat de la faţa locului pentru a se stabili dacă are pe A
el astfel de urme, iar întrebările ce s"ar putea adresa sunt următoarele0 dacă şi câte urme se găsesc pe hârtia în cauză1 care este vechimea fiecărei urme în parte1 dacă vreuna din urme aparţine victimei1 dacă urmele pot face obiectul unei expertize de identificare dactiloscopică $u privire la întrebările ce se adresează expertului, practica criminalistică a stabilit câteva reguli ce se recomandă a fi respectate atunci când ele se formulează ;stfel, întrebările trebuie0 "să nu depăsească obiectul expertizei1 "să fie în concordanţă cu specialitatea laboratorului la care se adresează instanţa de judecată sau organul de urmărire penală1 "să precizeze toate problemele ce se impun a fi lămurite prin cunoştinţele unui specialist sau expert şi care nu sunt în afara obiectului expertizei1 "să fie clare, precise şi complete #n aceeaşi parte a raportului se consemnează printr"o descriere amănunţită completată cu fotografii, întregul materil pus la dispoziţie pentru efectuarea constatării tehnico"ştiinţifice sau expertizei #n acest sens experienţa expertizei criminalistice din ţara noastră poate fi sintetizată în următoarele0 "des "descr crie iere reaa am amăn ănun unţi ţită tă a co cole letu tulu luii prim primit it în care care se gă găse sest stee ob obie iect ctul ul purtător de urmă, a legăturilor, sigiliilor aplicate şi textul acestora şi executarea, în acelaşi timp, a fotografiilor acestora1 "desfacerea coletului şi consemnarea tuturor obiectelor şi urmelor pe care aces acesta ta le cu cupr prin inde de,, cu prec preciz izar area ea stăr stării ii de co cons nser erva vare re în care care se gă găse sesc sc precizându"se eventualele deteriorări datorate transportului $u această ocazie obiectele vor fi fotografiate1 "des "descr crie iere reaa am ampr pren ente telo lorr ma marto rtorr &car &caree au fost fost luat luatee de la pe perso rsoan anel elee susp suspec ecte te,, în ve vedderea erea co com mpa pară rări rii) i) preci recizâ zânndu du"s "see da daccă sunt sunt de cal calita itate cores co respu punz nzăt ătoa oare re şi po pott fi folo folosi site te pe pent ntru ru rezo rezolv lvare areaa într întreb ebări ărilo lorr ce au fost fost adresate upă epuizarea problemelor ce trebuie consemnate în partea introductivă se va trece la cea de"a doua parte a raportului, în care se vor descrie amănunţit toate operaţiile efectuate e pildă, în cazul unei constatări tehnico"ştiinţifice efectuate asupra unui obie ob iect ct ce treb trebui uiee trat tratat at pe pent ntru ru a fi rele releva vate te ev even entu tual alel elee urme urme,, se vo vorr arăta arăta amănunţit metodele aplicate reţetele folosite, timpul scurs de la aplicarea metodei până la apariţia urmei sau a urmelor, executându"se fotografierea detaliată a acestora #n continuare se vor descrie particularităţile de identificare pe care le prezintă urmele #n cazul când se trimite o urmă, şi împreună cu aceasta amprentele unor persoane suspecte, pentru a se stabili prin expertiză cui aparţine urma, descrierea operaţiunilor efectuate se va face în aceeaşi ordine în care s"au şi realizat
$u privire la examinarea urmei ori mijlocului material de probă se vor enumera toate constatările făcute în legătură cu acesta ;stfel la urmă se vor descrie0 tipul şi varietatea sa, felul nucleului, forma deltei &dacă espe posibil) şi câteva detalii caracteristice pe care le prezintă, iar în continuare se ilustrează cu o fotografie la dimensiuni corespunzătoare >ată de exemplu cum se descriu în raportul de expertiză constatările asupra unei urme de identificat0 6amprenta prezentată este o urmă digitală monodeltică, varietatea sinistrodeltică cu nucleul în formă de laţ liniar şi deltă neagră #n cuprin cuprinsul sul desenul desenului ui papila papilarr se observă observă clar clar imprim imprimate ate următo următoare arele le detali detaliii carac caracte teri rist stic ice0 e0 la trei trei cres creste te spre spre drea dreapt ptaa de ba bagh ghet etăă se află află un cârli cârlig, g, în continuare la o creastă de aceasta, o bifurcaţie, iar după alte două creste se găseste o bifurcaţie şi după alte două creste o depăşire1 pe linia delto"centrală sunt şase creste ;mprenta are suficiente detalii pentru a permite identificarea degetului care a lăsat"o 3xpertul nu se limitează numai la elementele pe care le"a descris în această parte a raportului, ci va căuta să studieze cu mare atenţie urma descoperind şi marcând un număr mult mai mare de elemente care vor constitui baza lui pentru comp co mpar arar area ea cu alte alte am ampr pren ente te11 nu numa maii du după pă acee aceeaa va trec trecee la ex exam amin inar area ea amprentelor de comparat Brmătoarea operaţie consemnată în raport va fi examinarea separată a ampr am pren ente telo lorr de co comp mpar arat at La ex exem empl plul ul prez prezen enta tatt se va co cons nsem emna na câte câte din din amprente sunt de tipul sinistrodeltic cu laţ liniar şi cu sase creste pe linia delto" centrală, retinându"se numai acestea ;poi se va descrie în continuare amprenta care prezintă caracteristicile ce au fost descrise la urma care urmează a fi identificată escrierea amprentei se va face similar ca la urmă sau se va menţiona că această amprentă prezintă numeroase asemănări cu urma, atât în privinţa formei, a desenelor desenelor cât şi a amplasării detaliilor detaliilor caracteristice /e baza acestor elemente de coincidenţă care apar doar la o singură amprentă amprentă din totalul totalul celor celor avute la dispoziţie dispoziţie pentru examinat, examinat, expertul expertul trece să verifice punct cu punct dacă toate detaliile ce le"a descoperit în urmă se găsesc şi la amprenta care are cea mai mare asemănare cu ea ;ceastă operaţie este exam ex amin inar area ea co comp mpar arat ativ ivă, ă, care care ca şi cele celela lalt lte, e, treb trebui uiee de desc scri risă să am amăn ănun unţi ţit, t, consemnân consemnându"se du"se în raport toate felurile felurile de comparaţii comparaţii efectuate efectuate $onstatăr $onstatările ile se demonstrează şi vizual prin fotografii şi desene #n cadrul examenului comparativ nu trebuie să se aibă în vedere numai numărul punctelor de coincidenţă, ci şi varietatea &diversitatea) lor e exemplu, într"o comparare, specialistul trebuie să nu se limiteze numai la 2 sau + feluri de detalii, cum ar fi început, sfârşit de creastă, bifurcaţie, ci să caute şi altele în aşa fel încât să se ajungă la ("A feluri de detalii 3xaminarea comparativă va cuprinde mai multe etape0 "stabilirea numărului total &cât mai mare) de puncte coincidente1 :
"selectarea celor mai rare&valoroase) puncte de coincidenţă1 "căutarea unor puncte coincidente cât mai diverse 8odul de examinare comparativă cel mai uzitat de specialişti şi experti dactil dactilosc oscopi opi este este tehnic tehnicaa juxtap juxtapune unerii rii imagin imaginilo ilorr &foto &foto nr nr'*') '*') şi constă constă în prezentarea alăturată a forografiilor celor două amprente comparate, mărite la aceeaşi scară pe care se trasează concomitent cel puţin '2 puncte de coincidenţă descoperite în ambele imagini 3lementele de individualizare sau caracteristicile vizibile pe cele două imag imagin inii po pott fi ma marca rcate te prin prin dive divers rsee trăs trăsăt ătur urii &cer &cercu curi ri,, pă pătr trat ate, e, săge săgeţi ţi,, etc etc)) real realiz izat atee în cu culo lori ri vizi vizibi bile le şi nu nume mero rota tate te,, în ve vede dere reaa cana canali liză zări riii aten atenţi ţiei ei privitorilor spre asemănările sau deosebirile dintre ele etaliile comune pot fi colorate pe ambele fotografii, dar se va manifesta atenţia necesară pentru a nu se da impresia că au fost desenate elemente noi acolo unde iniţial nu existau e reţi reţinu nutt că de demo mons nstra trarea rea iden identi tită tăţi ţiii este este va vala labi bilă lă atun atunci ci când când pe cele cele do două uă fotograme juxtapuse nu există nici un punct necoincident
'*
Elemente caracteristice caracteristice individuale individuale coincidente coincidente
' început de creastă papilară1 2 bifurcaţie de creastă papilară1 + început de creastă papilară1 4 creste alternative1 . sfârşit de creastă papilară1 ( punct papilar1 A început de creastă papilară1
început de creastă papilară1 : sfârşit de creastă papilară1 '* început de creastă papilară1 '' început de creastă papilară 1 '2 sfârşit de creastă papilară1 '+ sfârşit de creastă papilară '4 bifurcaţie de creste papilară
e regulă, se realizează câte o demonstraţie pentru fiecare din perechile de imagini coincidente #n cazul urmelor la care s"au examinat porii, se întocmeşte o plansă separată cu ilustrarea ilustrarea comparativă a acestora $ând urmele sunt imprimate complet şi nu prezintă deformări se poate ilustra verificarea continuităţii liniare a desenului papilar prin segmentarea în două sau mai multe părţi a fotogramelor celor două amprente ce se compară şi inversarea fragmentelor între ele pentru a se constata dacă desenul îşi schimbă aspectul morfologic -egmentarea se va face în limita posibilităţilor chiar prin punctele caracteristice comune, comune, marcate prin colorare &foto nr nr '*2)
''
emonstrarea continuităţii liniare Cerificarea rificarea coinciden coincidenţei ţei detaliilo detaliilorr caracterist caracteristice ice descoperit descoperitee în ambele ambele amprente şi demonstarea vizuală a acestui fapt se efectuează foarte frecvent prin diagrama punctelor de coincidenţă 8etoda constă în următoarele0 se ia câte o fotografie la aceeaşi scară, de la urma şi impresiunea care se compară, şi se lipesc alăturat pe o coală de hârtie -ub această planşă se fixează în aşa fel încât să nu se mişte, o ală coală de hârtie, care va constitui suportul pe care se construieşte diagrama ;poi cu mare atenţie pe cele două fotografii sunt înţepate exact în acelaşi loc punctele de coin co inci cide denţ nţă ă #nţe #nţepa pare reaa se va reali realiza za în aşa aşa fel fel încâ încâtt vâ vârfu rfull înţe înţepă păto toru rulu luii să străpungă uşor şi coala de hârtie de sub planşa cu cele două fotografii '2
#n continuare se unesc prin linii drepte urmele de înţepătură de pe coala albă de hîrtie şi apar două diagrame care vor fi foarte asemănătoare ca formă şi dimensiuni dacă amprentele au fost create de acelaşi deget sau regiune a palmei ori ori plan plante tei i iag iagra rame mele le se po pott trasa trasa cu lini liniii co colo lora rate te ch chia iarr pe foto fotogr gram amel elee comparate
iagrama punctelor coincidente e regulă se constată mici diferenţe între dimensiunile componentelor celor două diagrame, explicabile prin mecanismul diferit de formare a celor două amprente, care este influenţat de următorii factori0 "suportul diferit pe care au rămas r ămas amprentele1 '+
"gradul de apăsare este diferit în cele două cazuri1 "direcţia şi felul de rulare a degetului în cazul impresiunii şi contactul static al degetului cu suportul în cazul urmei1 "curbarea sau rugozitatea suprafeţei &bec, sticlă, scândură aspră)1 "greşeli de tehnică, în cazul fotografierii urmei la faţa locului1 "îmbâcsirea sau imprimarea incompletă a unora din caracteristici Bn mod de demonstrare uşor de realizat, dar şi uşor de înţeles este reprezentarea prin rapoarte şi proporţii pe hârtie milimetrică, a fiecărui segment de dreaptă care ia naştere între un punct fix de pe amprentă şi fiecare din punctele de coincidenţă trasate şi numerotate anterior $u compasul se iau dimensiunile acestor segmente, după ce au fost numerotate cu aceleaşi cifre ca şi punctele de coincidenţă coincidenţă şi se reproduc grafic pe hârtie hârtie milimetrică
@rasarea de la un punct fix a unor drepte spre fiecare din punctele de coincidenţă
'4
%eprezentarea detaliilor pe hârtie milimetrică &cifrele '"'* reprezintă mărimea dreptelor trasate la fotografia anterioară) #n cazul când, în afară de examinări comparative, în cazul expertizei s"au efectuat şi experimentări, acestea vor fi descrise amănunţit cu arătarea mijlocelor, reţelelor şi condiţiilor în care s"au desfăşurat upă terminarea tuturor examinărilor din partea descriptivă se trece la redactarea ultimei părţi a raportului0 concluziile 3le vor cuprinde răspunsurile la toate întrebările adresate %ăsp %ăspun unsu suril rilee reda redauu atât atât pă părer rerea ea ex expe pert rtul ului ui sau sau spec specia iali list stul ului ui de la laboratorul de expertiză criminalistică sau institutul de specialitate respectiv, cât şi opinia sau avizul specialiştilor de la alte instituţii care au fost solicitaţi să participe sau să asiste la efectuarea lucrării, în conformitate cu prevederile art '': alin+ $prpen 3ste necesar ca răspunsurile răspunsurile să nu depăsească obiectul constatării tehnico" ştiinţifice sau al expertizei şi de asemenea ele trebuie să decurgă în mod logic din demonstraţ raţiile făcute %ăspunsul care nu"şi "şi găseste demonst nstrare rareaa coresp corespunz unzăto ătoare are în cuprin cuprinsul sul raport raportulu uluii poate poate fi consid considera eratt ca subiec subiectiv tiv,, iar lucrarea nesatisfăcătoare din acest punct de vedere $oncluziile trebuie să fie scurte, clare, precise, fără echivoc, direct la obiect şi să răspundă pe puncte la întrebările puse în ordonanţă sau în rezoluţie $onclu $oncluzii ziile le referit referitoar oaree la identi identitat tatea ea realiz realizată ată prin prin dactil dactilosc oscopi opiee pot cuprinde unul sau mai multe răspunsuri Diecare răspuns poate avea următorul caracter0 "afirmativ, în mod cert1 "negativ, în mod cert1 '.
"probabil1 "nu se poate stabili /robabilitatea, în orice expertiză criminalistică cu obiect de identificare, nu este este de decâ câtt afirm afirmat ativ ivăă şi în mo modd gres gresit it se susţ susţin inee că po poat atee fi ne nega gati tivă vă $oncluziile probabile se formulează, de regulă în cazul constatărilor tehnico" ştiinţifice şi au ca obiect interpretarea urmelor la faţa locului e exemplu0 6urma de pe partea dreaptă a televizorului a fost lăsată, probabil, de degetul mare de la mâna mâ na drea dreapt ptăă a pe pers rsoa oane neii care care a mu muta tatt aces acestt ob obie iect ct77 sau sau 6u 6urm rmaa pa papi pila lară ră descoperită descoperită pe becul becul încăperii încăperii în care a fost găsit cadavrul cadavrul a fost lăsată lăsată de o persoană ce avea probabil înălţimea de peste ',* ',* m7 3xpe 3xpert rtiz izaa da dact ctil ilos osco copi pică că,, spre spre de deos oseb ebir iree de alte alte ge genu nuri ri de ex expe pert rtiz izăă criminalistică, excelează prin concluzii certe datorită elementelor exacte cu care lucrează >dentificarea dactiloscopică nu poate fi probabilă decât atunci când urma aflată în discuţie conţine mai puţin de detalii caracteristice şi acestea sunt din cele cu frecvenţă mare de apariţie #n celelalte cazuri, concluziile expertizei dactiloscopice pot fi certe sau de imposibilitate
)$ *ALOAREA PRO+ATORIE A %R,ELOR PAPILARE A CONSTATĂRII TEHNICO-ŞTIINŢIFICE ŞI A EXPERTIZEI DACTILOSCOPICE Brmele papilare fac parte din categoria probelor indirecte &indiciilor) /rezenţa lor la locul săvârşirii infracţiunii nu dovedeşte, în mod direct, că acolo s"a săvârşit acea faptă şi nici că persoana sau persoanele de la care provin sunt autorii infractiunii Brma papilară probează doar prezenta persoanei care a lăsat"o în locul cercetat /ersoana în cauză putea să fie trecut prin locul unde s"a săvârşit o infractiune, înainte de comiterea acesteia, în timpul săvârşirii faptei de o altă persoană sau imediat după comitere, în intervalul scurs până la sosirea echipei de cercetare la faţa locului 8embrii echipei de cercetare la faţa locului pot de asemenea, lăsa urme"din neatenţie"pe obiectele aflate în câmpul infractiunii #n multe cazuri, urmele descoperite au fost lăsate chiar de victimele infracţiunii /rin intermediul urmelor papilare, a constatării tehnico"ştiinţifice sau a expertizei dactiloscopice, se poate stabili identitatea persoanelor care au venit în contact cu obiectele existente în locul unde s"a comis o infracţiune, iar după realizarea acestui prim pas, cu ajutorul altor probe se trece la stabilirea rolului pe care acele persoane l"au jucat în savârşirea faptei penale cercetate
'(
Brmele papilare rămase după efectuarea comparaţiilor dactiloscopice de excludere a persoanelor ce nu au legătură cu săvârşirea faptei prezintă un interes deosebit în activitatea de probaţiune, deoarece pot ajuta organul judiciar în formarea de convingeri certe cu privire la existenţa infractiunii şi vinovăţia făptuitorilor $onform principiului liberei aprecieri a probelor, consfinţit şi de $odul nostru de procedură penală, probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia &deci şi a urmelor papilare) realizăndu"se de organul de urmărire penală şi de instanţa de judecată, potrivit convingerii lor, formată după examinarea tuturor probelor administrate şi conducându"se după conştiinţa lor $onstatăril $onstatărilee tehnico"şt tehnico"ştiinţ iinţifice ifice şi expertizel expertizelee dactilosc dactiloscopice opice constitui constituiee mijloacele legale de administrare ca probe a urmelor papilare 8ijloacele de probă nu au o ordine prestabilită 3le fiind utilizate în cadrul procesului penal în raport raport cu ansamblul probelor existente existente în cauză $a va valo loar aree prob proban antă tă,, co cons nsta tata tare reaa tehn tehnic ico" o"şt ştii iinţ nţif ific icăă şi ex expe pert rtiz izăă dactiloscopică sunt egale cu celelalte mijloace de probă Eazându"se însă pe demonstraţiile ştiinţifice şi pe ilustraţii uşor de verificat, aceste mijloace de probă prezintă un grad de obiectivitate mai ridicat, care nu generează suspiciunile relei credinţe care poate fi întâlnită relativ la persoanele chemate ca martori $omparativ cu alte genuri de expertize criminalistice, cele referitoare la urmele papilare, se caracterizează în general pe formularea de concluzii certe &poz &pozit itiv ivee sau sau ne nega gati tive ve)) co cont ntri ribu buin indd astf astfel el în mo modd subs substa tanţ nţia iall la form formar area ea conv co nvin inge geri riii orga organe nelo lorr judi judici ciare are în legă legătu tură ră cu iden identi tita tate teaa făpt făptui uito toril rilor or şi împrejurărilor comiterii infracţiunilor infracţiunilor #ntr #ntr"u "unn stud studiu iu asup asupra ra mo modu dulu luii în care care sunt sunt pe perc rcep eput utee co conc nclu luzi ziil ilee rapoartelor de expertiză criminalistică de către instanţele judecătoreşti se afirmă că AF din cazuri concluziile sunt însuşite, în 2F neînsusite, iar în ''F nu au fost utilizate $oncluziile însuşite sunt cele care au contribuit la soluţionarea cauzei ;portul expertizei este mai clar exprimat în hotărârile judecătoreşti, alte ori doar amintit sau numai subînţeles, fără nici o motivare specială #n ceea ce priveste însuşirea expresă a rapoartelor de expertiză, cercetarea dosarelor de judecată relevă diverse situaţii0 concluziile certe sunt reţinute de instanţă ca probă unică în lipsa altor probe concludente, sau în coroborare cu alte probe administrate în cauză cauză Calorificarea concluziilor prin coroborare cu alte probe se întâlnesc atât sub formă simplă, când se menţionează că expertiza confirmă sau infirmă o anumită stare de fapt, cât şi sub formă dezvoltată când completul de judecată nu numai că îşi însuşeste concluziile expertizei, dar preia din constatările raportului argumentele cu caracter tehnic /otrivit aceluiaşi studiu, neînţelegerea concluziilor raportului de expertiză se da dato tore reaz azăă în primu primull rând rând fapt faptul ului ui că, că, într într"o "o serie serie de do dosa sare re,, ex expe pert rtiz izel elee 'A
efectuate nu au mai ajuns în stadiul de a fi valorificate întrucât procesul penal a încetat pentru unul din următoarele motive0 amnistie, restituire la procuratură, împăcarea părţilor, renunţarea la acţiune etc $oncluziile constatărilor tehnico"ştiinţifice şi expertizelor dactiloscopice trebuie apreciate în mod critic atât faţă de motivarea din cuprinsul raportului cât şi faţă de restul restul materialel materialelor or probatorii probatorii administrate administrate în cauza respectivă respectivă
+I+LIO'RAFIE #$ C/dul C/dul de 2!/ 2!/edu edu!a !a 2enal" 2enal" al R/34niei R/34niei &$ '5e/!05e '5e/!05e P"6e7u P"6e7u I/n R$ C/n7tantin C/n7tantin 8 9Se!etele 9Se!etele A32! A32!ent entel/! el/! Pa2ila!e Ed$ Na;i/nal +uu!e6ti #<<= ($ C"t"lin T/a T/ade! de! 8 Te5 Te5ni" ni" C!i3inali7ti" C!i3inali7ti" 8 Datil/7/2ie Datil/7/2ie >udiia!" Ed$ PRO %ni?e!7ita!ia +uu!e6ti &@@ )$ BBB$2/litia!/3ana$!/C!i3inali7tiinde$5t3 $ BBB$Bii2edia$/!0
'
