INTRODUCERE Scopul raport raportulu uluii practi practicii cii de produc producție și licenţă licenţă este de a-mi a-mi dezvolta dezvolta abilit abilităţi ăţile le practice în baza materialului materialului teoretic însuşit pe parcursul anilor de studii. studii. Stagiul Stagiul de practică practică l-am petrecut petrecut în cadrul întreprind întreprinderii erii S.A. ,,JLC,,, ,,JLC,,, or. Cișinău, inău, de pe data de !".!#.$!%% p&nă pe !$.!'.$!%%. (e parc parcur ursu sull prac practi tici ciii am ocup ocupat at )unc )uncția de cont contab abil il în sec sec ția C*+ C*+A AL L A A/ / 0/AL1 0/AL1A0/ A0/.. Am avut responsa responsabil bilita itatea tea de a )ace )ace darea darea de seamă seamă a e2pedi e2peditor torilo ilorr și de a acumu acumula la cuno cunoștințe practic practicee re)erito re)eritoare are la tema tema tezei tezei de lice licennță analiz analizate ate.. 0ealizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini3 - însu însuşi şire reaa prac practi tică că a cuno cunoşt ştin inţe ţelo lorr obţi obţinu nute te la disc discip ipli line nele le gene genera rale le şi cele cele de specialitate4 - acumu acumular larea ea depr deprind inderi erilor lor de de lucru lucru pe specia specialita litate4 te4 - studierea studierea şi analiza analiza activităţ activităţii, ii, problem problemelor elor diri5ări diri5ării,i, organiz organizării ării la nivel nivel de unitat unitatee economică4 - acumu acumular larea ea depri deprider derilo ilorr de cerce cercetăr tării ştiinţi ştiinţi)ic )icee în mater materie. ie. Importanţa temei anal analiz izat atee cons constă tă în )apt )aptul ul că în prez prezen ent, t, la nive nivell mondi ondial al şi macroeco macroeconomi nomic, c, societăţil societăţilee comerciale comerciale îşi des)ăşoar des)ăşoarăă activitatea activitatea într-un mediu mediu concurenţ concurenţial ial e2trem de comple2 şi instabil, in)luenţat de toţi )actorii pozitivi sau negativi speci)ici )iecărei întreprinderi în parte. 6irmele vor putea să se adapteze şi să supravieţuiască sau vor obţine pro)iturile necesare doar daca vor cunoaşte acest mediu, vor putea să-l domine sau să se bucure de oportunităţile e2istente. (entru ca acest lucru să se întîmple este necesar ca întreprinzătorii să dispună de in)ormaţii corecte în scopul unei analize c&t mai bune a strategiilor viitoare. 7e aceea un manager trebuie să accepte riscul, să-şi asume pericolele şi să reacţioneze corect în )aţa eşecului sau scimbărilor. Am ales această această temă, deoarece deoarece în urma identi)icării riscurilor şi analizei analizei lor, rezultatele ulterioare negative vor )i eliminate, iar prin identi)icarea celor )avorabile se vor ma2imiza bene)iciile. * dată cu dezvoltarea relaţiilor în economia de piaţă a 0epublicii 8oldova, sporirea concurenţilor, dezvoltarea şi modernizarea tenologiilor, la întreprinderi apar di)erite tipuri de riscuri. Această temă este actuală, deoarece la momentul de )aţă şi în condiţiile crizei economice, instabilităţii politice prezintă un interes deosebit în special pentru întreprinderile producătoare, deoarece scimbările economice economice sunt )oarte mari, iar companiile încearcă încearcă să se adapteze adapteze la acest mediu. (entru aceasta se recurge la analiza analiza riscurilor în scopul prevenirii prevenirii şi anticipării riscului riscului și apoi monitorizării permanente a acestuia. La momentul de )aţă activitatea de producţie prezintă cel mai ridicat grad de risc pe tip de activitate, deoarece procesul de producţie e2primă un comple2 de activităţi care include mai multe etape ce pot )i in)luenţate de )actorii mediului intern sau e2tern şi din care întreprinzătorul poate avea pierderi în orice moment al procesului. 7e aceea, pentru o cunoaştere mai bună a acestor )actori care in)luenţează mani)estarea unor riscuri, se studiază minuţios tipurile de riscuri. Sarc Sarcin inil ilee prac practi tici ciii au dete determ rmin inat at structura logi logică că a rapo raport rtul ului ui,, care care cupr cuprin inde de introducerea, trei capitole, concluzii, bibliogra)ie şi ane2e. 9n capitolul I este este prezenta prezentată tă o scurtă scurtă caracte caracteris ristic ticăă a activi activită tății de produce producere re a S.A. ,,JLC”. #
cuprin cuprinde de date date re)eri re)eritoa toare re la descri descriere ereaa temei temei tezei tezei de licen licență cu tema3 tema3 denti denti)ic )icare areaa riscu riscurilo rilorr speci) speci)ice ice compa companii niilor lor ma mari ri din 0epublic 0epublicaa 8oldov 8oldovaa și me metod todele ele de management management utilizate. 9n capitolul III sunt sunt descrise descrise activită activitățile e)ectuate e)ectuate în cadrul întreprind întreprinderii erii S.A. ,,JLC” pe parcursul stagiului stagiului de practică. * analiză analiză pro)undă pro)undă este e)icientă e)icientă dacă sunt utilizate utilizate metode metode de reducere reducere a riscului riscului care necesită multă muncă, e2perienţă şi abilităţile unui manager de succes. Capi Capito tolu lull II
:
CAPITOLUL I. SCURTĂ PREZENTARE ȘI CARACTERISTICA ACTIITĂȚII DE PRODUCERE A !NTREPRINDERII S.A. ,,JLC” ,,JLC; S.A. - un lider recunoscut al pieţei moldoveneşti de produse lactate. 9n prezent, compania JLC este cea mai mare întreprindere de prelucrare a laptelui din 0epublica 8oldova. (rima secţie de producere a combinatului de lapte ,,JLC; S.A. a )ost )ondată în %<:: şi producea unt şi sm&nt&nă. 9n anii următori au )ost e)ectuate reconstrucţii, au )ost puse în )uncţiune noi secţii de producere şi în %<"! compania de lactate din Cişinău a )ost redenumită în Asociaţia =LA(/= din Cişinău, în baza căreia în procesul de privatizare din %$ iulie $!!: a )ost creată compania JLC. Societatea pe acţiuni JLC este situată în partea centrală a 0epublicii 8oldova, în Cişinău. Supra)aţa totală ocupată de ,,JLC; S.A. este de >,' ectare. S.A. ,,JLC; se desci)rează3 Societate pe Acţiuni ,,Jardan Lapte Companie;. (reşedintele S.A. JLC este ?ladimir Jardan. @na din primele companii de lactate din grupul JLC a )ost SA 6rigo;, după care a urmat Lapte; SA, care pe parcurs s-a trans)ormat în JLC. 9n prezent, din JLC Brup )ac parte companiile de lactate ,,JLC; şi ,,ncomlac;. Capitalul social al întreprinderii S.A. ,,JLC; constituie #">!#:: lei, împărțit în ><$%:< acțiuni ordinare, de care dispun $":% acționari. ?aloarea nominală a unei acțiuni este de '> lei. Structura organizatoric a S.A. ,,JLC; este prezentată în ane2a %. Principal"l" acti#it$%i ale ,,JLC; S.A. sunt3 - Colectarea laptelui, - (roducerea şi realizarea produselor lactate, - (roducerea şi v&nzarea apei şi băuturilor răcoritoare, - /laborarea de tenologii în domeniul produselor lactate şi altor produse, - Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul prin reţeaua comercială proprie şi prin intermediul întreprinderilor de comerţ cu amănuntul din oraşele, centrele raionale şi satele 08, - 8edierea operaţiunilor de aciziţie şi comerţ, - Activitate economică e2ternă. aza de producţie a întreprinderii include3 - Secţia de lapte integral, - Secţia de producere a smînt&nii, - Secţia de producere a br&nzeturilor şi produselor de br&nză, - Secţia de producere a apei şi băuturilor răcoritoare. 9n secţia de producere a laptelui integral este organizată producerea de producţie cu proprietăţi curative, aşa precum ar )i laptele acru ,,i)iton;. ot aici este produsă cultura vie de iaurt de cinci tipuri. oate produsele sunt )abricate în baza tenologiei clasice veri)icate de timp, cu un gust şi calitate e2celentă, ast)el înc&t pot găsi întotdeauna consumatorii săi. S.A. ,,JLC; dispune de camere speciale cu temperaturi negative și pozitive pentru pastrarea materiei prime și a produselor )abricate. (rincipala &at"ri" pri&$ pentru producţia de produse lactate este laptele de vacă, care este colectat în partea centrală şi de sud a 0epublicii 8oldova. Livrarea laptelui crud se )ace '
printr-o reţea e2tinsă de puncte de colectare a laptelui, şi punctele proprii de colectare, al căror număr în $!%! a a5uns la şaptezeci. JLC o)eră un asortiment de produse de peste ! )eluri Dane2a $E. ,,JLC; S.A. produce următoarele produse din lapte integral3 lapte de vacă pasteurizat, produse lactate Diaurt, bioiaurt, bi)itonE, sm&nt&na, )rişcă, br&nză şi br&nzeturi. 9n cadrul întreprinderii la o ad&ncime de %"' de metri se găseşte un lac subteran cu apă naturală, care după ce este supusă celui mai avansat sistem de )iltrare şi ozonare, este livrată în magazine sub marca de apă minerală carbogazoasă şi plată =F/S=. Compania continuă să lucreze la e2tinderea gamei sale de produse. 7e asemenea, societate pe acţiuni ,,JLC; activează în calitate de distribuitor de caşcaval de la di)eriţi producători. (rincipalul )urnizor este concernul ,,6riesland 6ood Ceese;, un producător renumit de br&nză marca ,,6rico;, care este unul dintre cei mai mari producători de br&nză din *landa şi /uropa. (artenerul activ al ,,JLC; în producerea de iaurt din /uropa de ?est este compania ,,/rmann;. (entru organizarea activităţii comerciale compania JLC dispune de o reţea de magazine, dintre care3 - 8agazine de )irmă în mun. Cişinău4 - 8agazine de )irmă în raioanele 0epublicii 8oldova4 - aze angro în mun. Cişinău, Caul, 7rocia, *rei. +umărul total al personalului anga5at este de :! de persoane. 7ate istorice cu privire la S.A. ,,JLC;3 %<:: G a )ost )ondată uzina de lapte din Cișinău și se numea ,,HIKMINO;4 %<'! G uzina a )ost dotată cu utila5e4 %<': G a )ost e)ectuată reconstrucția uzinei, se descide sec ția de prelucrare a laptelui și producere a îngețatei4 %<'" G a )ost construită încăpere de $$! metri pătrați în care au )ost descise sec ția de producere a smînt&nii, untului și br&nză topită4 %<' G a )ost construită încăperea pentru realizare4 %<"! G uzina este redenumită ,,PQRQQ;4 %<"< G este dat în e2ploatare secția de producere a laptelui pra) D< tane T $:E4 Con)orm ordinului %> din $$.%%.%<<$ ,,PQRQQ; a )ost redenumită UVUWXNYX Z[UMNO\NXWWX ]^XOUWXWUX ,,R_`;4 %<<: G după privatizarea tuturor întrprinderilor producătoare de lapte, UVUWXNYX Z[UMNO\NXWWX ]^XOUWXWUX ,,R_`; a )ost reorganizată în Societate pe Actiuni ,,LA(/;4 $!!: - S.A. ncomlac;, S.A. Lapte;, S.A. 6rigo;, S.A. Comlac; au început să activeze sub o marcă comercială JLC;4 %$.!".$!!: G S.A. ,,LA(/; a )ost redenumită S.A. ,,JLC; con)orm C9S. (rincipalii clienţi ai companiei S.A. ,,JLC; sunt3 (arallel S0L, Ciocana SA, 7acia- L? SA, 6egro S0L, 6ourcette - 8 S0L, 8C 8aret S0L, +C*8LAC SA, JA07 S0L, L+/LLA S0L, 8/0* S0L, ?/BA-L S0L, ?istarcom S0L ş.a.. (rincipalii furnizori de materii prime şi materiale sunt3 S@71@C/0 8*L7*?A S0L, Amin S 0L, rida S0L, Litarip S0L, 0odal S S0L, Cedrus Com S0L, A+LA7 L@f S0L, >
S8L/ S0L Dane2a #E, iar concurenţii companiei sunt3 S.0.L. Lactalis Alba, S.0.L. Lapmol, S.A. Lactis ş.a.. (ersonalul din cadrul întreprinderii este cali)icat și constituie <%! persoane în anul $!%!. Componența acestora după locul pe care îl ocupă3 muncitori de bază și au2iliari este prezentată în )igura %.%.
'i(ura ).) Componența personalului con)orm locului de muncă ocupat în anul $!%!, persoane Sursa3 /laborat de autor în baza (lanului de a)aceri al S.A. ,,JLC; Salariul mediu anual al acestor categorii de muncitor este prezentat în tabelul %.%. Ta*"lul ).) Salariul &"+iu anual al &uncitarilor +" *a$ și au-iliari n /0)0 mii lei categoria de muncitori salariul muncitori de bază %'$!! muncitori au2iliari #<:' Sursa3 /laborat de autor în baza (lanului de a)aceri al S.A. ,,JLC; Con)orm datelor din tabel observăm că muncitorii de bază au un salariu mediu lunar de >>>" lei, iar cei au2iliari de ::<' lei, ceea ce este speci)ic pentru 0epublica 8oldova. Am observat că în cadrul întreprinderii S.A. ,,JLC; )luctuația cadrelor este destul de mare Dane2a :E. Aceasta este una din problemele speci)ice companiilor din țara noastră. C&te persoane au )ost anga5ate și concediate în anul $!!< și $!%! este prezentat în )igura %.$.
'i(ura )./ +umărul persoanelor anga5ate și concediate în anul $!!< și $!%!, persoane Sursa3 /vidența indicatorilor personal "
9n anul $!!< venitul din v&nzări a constituit :':<>:$ lei, iar volumul v&nzărilor G $>>'<,% tone, ceea ce ne demonstrează că întreprinderea are succese pe pia ța 0epublicii 8oldova. (entru a analiza mai amănunțit activitate întreprinderii în continuare vom prezenta analiza )inanciară a acesteia. Analia 1inanciar$ este un instrument managerial care contribuie la cunoaşterea situaţiei )inanciare a întreprinderii, a )actorilor şi cauzelor care au determinat-o în conştientizarea trecutului şi prezentului, în vederea )undamentării viitoarelor obiective strategice, de menţinere şi de dezvoltare a întreprinderii într-un mediu concurenţial. Obiectivele de bază ale analizei )inanciare sunt3 descoperirea şi mobilizarea relaţiilor interne4 diagnoza şi reglarea activităţii întreprinderii4 întărirea autonamiei economico )inanciare4 creşterea e)icienţei economice4 )undamentarea deciziilor )inanciare. ?enitul din v&nzări reprezintă a)lu2ul de avanta5e economice generate în cursul anului de gestiune în urma vînzării produselor, măr)urilor, prestării serviciilor și îndeplinirii contractelor de construcție. 9n continuare va )i prezentată analiza dinamicii și structurii venitului din v&nzări a companiei S.A. ,,JLC;. Dabelul %.$E Ta*"lul )./ Analia +ina&icii și structurii #"nitului +in #2n$ri Indicatorii
2008 2009 Suma, onderea, Suma, onderea, mii lei ! mii lei !
Abateri, ± Suma, p"p" mii lei
% $ # : ' > ?enitul din v&nzarea produselor %#"#%: #% $%!#>% :> "#!:" %' ?enitul din v&nzarea măr)urilor #!<:%' >< $::%: ': - >'$#% - %' ?enitul din prestarea serviciilor #" !.!! #'% !.!! - #> ! *AL venit din v&nzări ::"%%> %!! :':<> %!! ""! f Conclui"3 7in tabel se observă o ma5orare a venitului din v&nzări cu ""! mii lei. Această creștere a avut loc ca consecin ță a ma5orării venitului din v&nzarea produselor cu "#!:" mii lei. otodată se observă o reducere at&t a venitului din v&nzarea măr)urilor, c&t și a venitului din prestarea serviciilor respectiv cu >'$#% mii lei și #> mii lei. /2amin&nd venitul din v&nzîri din punct de vedere structural, putem a)irma că întreprinderi S.A. ,,JLC; des)ășoară o activitate diversi)icată, deoarece obține venituri din trei tipuri de activități. (onderea principală o ocupă venitul din v&nzarea măr)urilor și a produselor, ceea ce ne arată că întreprinderea des)ășoară activitate de producere. Pro1itul 4pi"r+"r"5 p&nă la impozitare reprezintă pro)itul DpierdereaE obținută de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activitatea operațională, de investiții, )inanciară și e2cepțională Dane2a 'E. La întreprinderea S.A. ,,JLC; analiza dinamicii și structurii pro)itului p&nă la impozitare este prezentată în tabelul %.#.
Ta*"lul ).6 Analia structurii pro1itului p2n$ la i&poitar" n +ina&ic$ 2008 Indicatorii
mii lei
2009 !
mii lei
Abateri, #±$ !
mii lei
p"p"
0ezultatul )inanciar din activitatea >$>%," %$$ $$#!<,$ # %>!:",' - #< operaţională3 pro)it DpierdereE 0ezultatul )inanciar din activitatea de - $<><,# - ' >$#:," $# <$!: % investiţii3 pro)it DpierdereE 0ezultatul din activitatea )inanciară3 pro)it %:", #> - %'>>,: - > - #:%:,$ - :$ DpierdereE 0ezultatul e2cepţional3 pro)it DpierdereE (ro)itul DpierderiE perioadei de gestiune p&nă '%:!,$ %!! $><"",' %!! $%#",# f la impozitare, (( Conclui"3 7in datele prezentate în tabel se observă că întreprinderea S.A. ,,JLC; a obținut rezultat )inanciar pozitiv at&t în anul precedent, c&t și în anul de gestiune. 8ai mult dec&t at&t în anul de gestiune s-a constatat o ma5orare a pro)itului DpierderiiE perioadei de gestiune p&nă la impozitare cu $%#",# mii lei. 8a5orarea (( a )ost determinată de creșterea rezultatul )inanciar din activitatea operaţională și de obținerea în anul de gestiune a unui rezultat pozitiv din activitatea de investiții, ceea ce a dus la sporirea (( respectiv cu %>!:",' mii lei și <$!: mii lei. otodată obținerea pierderilor din activitatea )inanciară în anul $!!< a cauzat reducerea pro)itului contabil cu #:%:,$ mii lei. 7acă vom e2amina structura ((, putem menționa că ponderea principală îi revine rezultatului )inanciar din activitatea operaţională, ceea ce se apreciază pozitiv și re)lectă o des)ășurare normală a activității de bază a S.A. ,,JLC;. Pro1itul *rut sau pierderea globală caracterizează nivelul de depă șire a venitului din v&nzări asupra costului acestor v&nzări Dtabelul %.:E. Ta*"lul ).7 Analia +ina&icii și structurii pro1itului *rut p" tipuri +" acti#it$ți op"rațional" Indicatorii
2008 2009 Abateri, ± Suma, mii onderea, Suma, mii onderea, Suma, mii p"p" lei ! lei ! lei
% $ # : ' > (ro)itul brut din v&nzarea #%#$,'< :" %$<##,> %$ <%$!>,$" % produselor (ro)itul brut din v&nzarea ::#',#< ': - $">!',#$ - $" - "%< -% '$,% ! serviciilor *AL pro)it brut %>%,$ %!! %!!',<: %!! %<$>",": f Conclui"3 Con)orm datelor din tabel observăm că pro)itul brut comparativ cu anul precedent s-a ma5orat cu %<$>",": mii lei. Această ma5orare a )ost determinată de cre șterea pro)itului brut din v&nzarea produselor și prestarea serviciilor. +egativ a in)luențat micșorarea pro)itul brut din v&nzarea măr)urilor, ce a dus la reducerea pro)itului brut total în anul $!!< cu "%<
7acă e2aminăm structura pro)itului brut, observăm că întreprinderea S.A. ,,JLC; obține pro)it din trei tipuri de activități, ponderea principală în anul $!!< revenindu-i pro)itului brut din v&nzarea produselor. 9n continuare va )i prezentetă situa%ia patri&onial$ a companiei S.A. ,,JLC;. # Ane2a ' $ Situaţia patrimonială a oricărei întreprinderii este determinată de activele ce se a)lă în posesia acesteia. Activele, la r&ndul lor reprezintă valorile economice, bunurile în care s-au investit )ondurile întreprinderii, iar pasivele reprezent&nd )inanţarea acestor )onduri. Dtabelul %.'E Ta*"lul ).8 Analia co&pon"n%"i 9i structurii patri&oniului ntr"prin+"rii Cate%orii de active
2008 2009 &uma, ponderea, &uma, mii ponderea, mii lei ! lei !
Abateri, ± &uma, p"p" mii lei
Acti#" p" t"r&"n lun( %::::< >>,#"% %'' :'"! :,$ - Active nemateriale la <' !,!:: <# !,!#' -$ -!,!!< valoarea de bilanţ - Active materiale pe termen <':% ::,!#" '% ##,>>< -'%" lung din care3 - active materiale în curs de >$ #,%>$ #!$: %,%$# -#' -$,!#< e2ecuţie - mi5loace )i2e la valoarea de :%'" #,>> %'>" #!,$<' -$',' '!<: %:,>" lung - Alte active pe termen lung $:$ !,%% $>' !,!< $# -!,!%# Acti#" cur"nt" "#%$< " ",$! -:#># -#,"%$ materiale - Creanţe pe termen scurt :'%"< $!,"' '>#"< $!,<: %%$!! !,%$ - nvestiţii pe termen scurt #"'! %,"$# $!:: !,"> -%"!> -!,<> - 8i5loace băneşti :>< !,$%' <% !,#> '%$ !,%:< - Alte active curente :$ !,!%< $% !,! %"> !,!>$ Total acti# $%">#< %!! $><$# %!! '%'<< 2 Conclui"3 9n urma analizei tabelului $.:, observăm că activele totale ale întreprinderii în anul $!!< s-au ma5orat comparativ cu anul $!! cu '%'<< mii lei. Acest )apt a )ost determinat de creşterea activelor pe termen lung şi a activelor curente în $!!< )aţă de $!! respectiv cu :'"! mii lei şi '%< mii lei. +egativ a in)luenţat diminuarea activelor materiale în curs de e2ecuţie cu #' mii lei, mi5loacelor )i2e la valoarea de bilanţ $'# mii lei şi investiţiilor pe termen scurt cu %"!> mii lei. Analiz&nd structura patrimoniului întreprinderii observăm că ponderea cea mai mare în total activ o ocupă activele pe termen lung >>,#" iar ponderea în dinamică s-a ma5orat cu :,$ ceea ce se apreciază pozitiv, iar ponderea activeleor curente în dinamică s-a micşorat cu :,$ ceea ce se apreciază negativ şi pe viitor întreprinderea trebuie să ma5oreze ponderea activelor curente în total activ. Analiza modi)icărilor structurale ale patrimoniului se e)ectuează prin calcularea ratelor de %!
structură ale activelor ce cuprind3 rata imobilizărilor4 rata activelor curente4 corelaţia între activele curente şi imobilizării. 7atele inițiale sunt luate din raportul )inanciar. DAne2a 'E (entru aprecierea potenţialului productiv al întreprinderii se calculează următorii indicatori3 rata patrimoniului4 coe)icientul compoziţiei. Analiza acestor indicatori se e)ectuează după tabelul analitic %.>. Ta*"lul ).: Calculul co"1ici"n%ilor patri&oniului ntr"prin+"rii Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
0ata imobilizărilor !,>>: !,"!" !,!:# 0ata activelor curente !,##> !,$<# -!,!:# Corelaţia între activele curente şi !,'!" !,:%' -!,!<$ imobilizării 0ata patrimoniului cu destinaţie de !,:<> !,#"' -!,%$% producţie Coe)icientul compoziţiei tenice a !,#" !,#!# -!,!: întreprinderii Conclui"3 Analiz&nd structura patrimoniului şi anume rata imobilizărilor observăm că cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului la începutul perioadei este de !,>>:, iar în $!!< de !,"!" ceea ce ne demonstrează că întreprinderea nu înt&lneşte di)icultăţi în acitarea datoriilor curente, iar creşterea acestuia în dinamică se apreciază negativ. +ivelul ridicat al corelaţiei între activele curente şi activele imobilizate de !,'!" în $!! şi !,:%' în $!!< determină tendinţa spre accelerarea rotaţiei patrimoniului întreprinderii şi contribuie la eliberarea mi5loacelor băneşti. 0ata patrimoniului cu destinaţie de producţie se încadrează în limita admisibilă de !,', iar diminuarea acestuia în dinamică se apreciază negativ, deoarece are loc micşorarea volumului activităţii de producţie, iar coe)icientul compoziţiei tenice în dinamică are o tendinţă negativă de descreştere. 9n continuare vom analiza analiza )actorială a activelor nete, prezentată în tabelul %.". Ta*"lul ).; Analia 1actorial$ a acti#"lor n"t" &ii l"i Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
'ezultatul influenţei
%. otal Active $%">#< $><$# '%'<< '%'<< $. 7atorii pe termen lung ##"> "'>$' "$$:< -"$$:< #. 7atorii pe termen scurt %%:"'< >::#' -'!#$: '!#$: #. Active nete D%-$-#E <<'!: %$<%" '>%:# 2 Conclui"3 7in tabel se observă o creştere a activelor nete cu '>%:# mii lei, care se datorează creşterii total activ şi a reducerii datoriilor pe termen scurt cu '!#$: mii lei. +egativ se apreciază doar ma5orarea datoriilor pe termen lung, valoarea cărora pe viitor trebuie redusă ceea ce va asigura creşterea activelor nete. * parte componentă a activelor nete sunt acti#"l" cur"nt" n"t", care în literatura de specialitate se înt&lnesc sub denumirea de )ond de rulment, mi5loace circulante proprii sau capital circulant net.
%%
'on+ul +" rul&"nt n"t reprezintă o parete a capitalului permanent )olosită pentru )inanțarea activelor curente. Analiza )actorială a activelor curente nete la întreprinderea S.A. ,,JLC; este prezentată în tabelul %.. Ta*"lul ).< Analia 1actorial$ a acti#"lor cur"nt" n"t" &ii l"i Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
'ezultatul influenţei
%. Capital propriu <<'!#," %$<%"",# $<>"#,> '%'<< $. 7atorii pe termen lung ##">,# "'>$' "$$:," "$$:< #. Active pe termen lung %::::<,: % :'""<,$ - '!#$: #. 6ond de rulment net D%h$-#E - :%'><,: %:'"#," '>%:#,% 2 Conclui"3 7in datele tabelului se observă o ma5orare a )ondului de rulment net cu '>%:#,% mii lei, care a avut loc pe seama cre șterii surselor proprii și a celor împrumutate pe termen lung, respectiv cu '%'<< mii lei și "$$:< mii lei. otuși ma5orarea investițiilor în activele pe termen lung a cauzat reducerea activelor curente nete cu '!#$: mii lei. Analiza structurii surselor de )inanţare a activelor se e)ectuează în scopul aprecierii stabilităţii )inanciare a întreprinderii şi a gradului de dependenţă )aţă de sursele atrase, după tabel analitic %.<. Ta*"lul ).= Analia structurii surs"lor +" 1inan%ar" a acti#"lor prin &"to+a co"1ici"n%ilor Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
A
1
2
3
(ărimea teoretică 4
Coe)icientul de autonomie !,:> !,: !,!$ !,' Coe)icientul de atragere a surselor împrumutate !,': !,'$ - !,!$ j !,' Coe)icientul corelaţiei între sursele împrumutate %,%< %,! - !,%% j% şi proprii 0ata solvabilităţii generale %,: %,<$ !,! $ 0ata de acoperire a capitalului propriu $,%< $,! - !,%% k%-$ Conclui"3 Analiz&nd structuria surselor de )inanţare a activelor întreprinderii S.A. ,,JLC; observăm că nici un coe)icient nu se incadrează în limita admisibilă3 coe)icientul de autonomie, ne re)lectă că capitalul propriu nu asigură auto)inanțarea activității întreprinderii, însă ma5orarea acestuia în anul $!!< se apreciază pozitiv4 coe)icientul de atragere a surselor împrumutate ne arată că securitatea )inanciară nu este stabilă și micșorarea acestuia cu !,!$ se apreciază pozitiv4 coe)icientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii re)lectă suma mi5loacelor atrase revenită la un leu capital propriu și ne arată că situația )inanciară este puțin riscantă, se apreciază pozitiv micșorarea în dinamică cu !,%%4 rata solvabilităţii generale e2primă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea, iar rata de acoperire a capitalului propriu re)lectă sursele de )inanțare a activelor, ceea ce în cazul dat depășește limita admisibilă. Lic>i+itat"a *ilan%ului conta*il reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi acita la termen obligaţiile sale de plată. Analiza licidităţii bilanţului în dinamică este prezentată în tabelul %.%!. Ta*"lul ).)0 %$
Analia lic>i+it$%ii *ilan%ului n +ina&ic$ Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
(ărimea teoretică
%E Coe)icientul licidităţii absolute !,!!: !,!%' !,!%% !,$-!,$' $E Coe)icientul lici-dităţii intermediare !,:# !,<$$ !,:<$ !,"-!, #E Coe)icientul total de acitare !,># %,$$> !,' $,!-$,' Conclui"3 Con)orm datelor din tabel se observă că nici un coe)icient de liciditate nu se încadrează în limitele admisibile, ceea ce ne demonstrează că întreprinderea nu este capabilă să acite datoriile pe termen scurt prin mobilizarea mi5loacelor băneţti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. Liciditatea absolută de asemenea nu atinge nivelul admisibil, iar creşterea acesteia în dinamică se apreciază pozitiv, ast)el pe viitor e posibil ca întreprinderea să dispună de su)iciente mi5loace băneşti pentru acitarea datoriilor pe termen scurt. Coe)icientul total de acitare în anul $!! a )ost de !,>#, aceasta înseamnă că valoarea datoriilor pe termen scurt depăşesc valoarea activelor, ceea ce presupune e2istenţa unui risc înalt de )alimint, iar creşterea acestuia în dinamică cu !,' se apreciază pozitiv. 7upă esenţa economică )lu2urile mi5loacelor băneşti reprezintă încasările şi plăţile mi5loacelor băneşti e)ectuete în cursul perioadei de gestiune. 7i)erenţa dintre încasările şi plăţile de mi5loace băneşti ne dă )lu2ul net de mi5lloace băneşti care este prezentat în tabelul %.%%. Ta*"lul ).)) Analia n +ina&ic$ a 1lu-ului n"t +" &i?loac" *$n"9ti l"i Indicatorii
2008
2009
Abateri, ±
6lu2 net din activitatea operaţională D%>#>>E D%<<"E -%># 6lu2 net din activitatea de investiţii D':>%>!#E D%'%'!%E -%#>%#%!: 6lu2 net din activitatea )inanciară $#>""$< -%:#">:# 9ncasări DplăţiE e2cepţionale otal )lu2 net D$$$:!E ">' %%'$ Conclui"3 n)ormaţia din tabel a)irmă obţinerea în anul $!!< a unui )lu2 net total pozitiv mai mare ca în anul $!! cu %%'$ lei. Acest )lu2 a )ost obţinut ca rezultat a nedepăşirii )lu2ului din activitatea operaţională de către )lu2ul negativ din activitatea de investiţii şi pozitiv din activitatea )inanciară. (ozitiv se apreciază îndreptarea mi5loacelor băneşti încasate de către întreprindere pentru procurarea activelor pe termen lung, ceea ce este re)lectat prin obţinerea unui )lu2 net negativ din activitatea de investiţii. (e viitor întreprinderea trebuie să tindă spre ma5orarea )lu2ului net din activitatea operaţională. Analiz&nd situaţia )inanciară a întreprinderii S.A. ,,JLC; putem concluziona că pe viitor ar terebuie să gestioneze mai e)icient sursele împrumutate, ţin&nd cont, în primul r&nd de scopul pentru care acestea au )ost împrumutate. Aceste surse ar trebui gestionate în aşa )el, înc&t să permită obţinerea unui pro)it ma2im pe seama utilizării lor. Să mărească valoarea de bilanţ a mi5loacelor băneşti Ddar nu e2ageratE, pentru a-şi mări ulterior ratele de liciditate şi solvabilitate, dat )iind )aptul că acestea s&nt semnalizatori importanţi ai activităţii )irmei pentru creditorii acesteia, ast)el dacă ratele amintite mai sus vor scădea şi-n viitorii ani cu aceleaşi ritmuri, întreprinderea analizată riscă să-şi piardă încrederea creditorilor şi să se lipsească de posibilitatea de a bene)icia de împrumuturi. %#
%:
CAPITOLUL II. IDENTI'ICAREA RISCURILOR SPECI'ICE CO@PANIEI S.A. ,,JLC” ȘI @ETODELE DE @ANAE@ENT UTILIZATE Riscul n acti#itat"a +" pro+uc%i" se mani)estă printr-o mulţime de probabilităţi de nerespectare a termenelor de producţie, nerespectarea standardelor de calitate sau de ma5orare a celtuielilor suplimentare, lucru care se doreşte a )i evitat cu a5utorul unui plan strategic care să reducă aceste probabilităţi. La momentul de )aţă activitatea de producţie prezintă cel mai ridicat grad de risc pe tip de activitate, deoarece procesul de producţie e2primă un comple2 de activităţi care include mai multe etape ce pot )i in)luenţate de )actorii mediului intern sau e2tern şi din care întreprinzătorul poate avea pierderi în orice moment al procesului. 7e aceea, pentru o cunoaştere mai bună a acestor )actori care in)luenţează mani)estarea unor riscuri, se studiază minuţios tipurile de riscuri. 9ntreprinderea S.A. ,,JLC;, )iind lider pe piaţa autotonă în ramura industriei laptelui, dispun&nd de un puternic suport )inanciar din partea investitorului german ?ladimir Jardan şi de o ecipă managerială pro)esionistă, este supusă totuși in)luenţei riscului concur"n%ial din partea întreprinderilor autotone3 S.0.L. Lactalis Alba, S.0.L. Lapmol, S.A. Lactis, S.A. nlac și alte întreprinderi. Riscul +" pro+uc%i" poate )i considerat ca cel mai important în activitatea de producţie, )iind un risc speci)ic companiei S.A. ”JLC” . 0iscul care ar cauza n"solicitar"a pro+uc%i"i 1init", ar putea )i generat de lacunele interne ale companiei3 incompetenţa personalului, micşorarea productivităţii muncii, lipsa strategiilor de mareting sau organizarea ine)icientă a distribuţiei produselor )inite. 7in )ericire, S.A. ,,JLC; nu cunoaşte asemenea probleme. (ermanenta renovare şi modernizare a )abricii, organizarea unui sistem de distribuţie e)icient, promovarea producţiei sale calitative şi motivarea personalului au scos întreprinderea S.A. ,,JLC; din aria pericolului de diminuare a cererii pentru produsul livrat pe piaţa autotonă. 0iscul de producţie poate )i legat şi de procesul de aprovizionare la timp a materiilor prime Dlapte, zaăr, di)erite adausuri, apă ş.a.E, deoarece dacă sunt încălcate condiţiile contractuale privind )urnizarea lor la momentul potrivit atunci în procesul de producţie au loc întreruperi sau la depozitele companiei se produc suprastocuri. 7e aceea gestiunea acestui tip de risc necesită o mare atenţie din partea )urnizorilor şi a conducătorilor din subdiviziunile companiei. 9n cazul în care se observă mic șorarea volumului v&nzărilor managerii )iecărui departament imediat organizează ,,masa rotundă,, unde iau decizii re)eritoare la problema apărută. Riscul +" r"aliar" cuprinde riscul legat de organizarea incorectă a des)acerii şi comercializării produselor sau alegerea unor puncte de des)acere incorecte şi ine)iciente pentru toate tipurile de produse lactate. Acest lucru se re)eră la )aptul că magazinele, supermareturile sunt alese greşit în privinţa creşterii volumului de v&nzări. ?inderea produselor lactate prin intermediari, detailişti sau angrosişti, de asemenea in)luenţează activitatea de mareting, deoarece e2istă riscul ca aceşti intermediari să nu o)ere avanta5ele unei mai bune promovări pe piaţa produselor sau să nu-şi onoreze obligaţiile privind plata pentru produsele cumpărate. @n pas important în activitatea S.A. ”JLC” este că la momentul de )a ță ea dispune de peste #! de magazine de )irmă, ceea ce permite ca produsele să )ie bine promovate și proaspete. Ast)el riscul %'
de realizare necesită o atenţie sporită din partea celor care înceie contractele de v&nzare cumpărare şi a 7epartamentului de mareting, care în cazul S.A. ”JLC” , nu este destul de cali)icat, dar ar trebui să elaboreze o politică de mareting e)icientă. Ast)el, în contractul de v&nzare G cumpărare este stipulat că în caz de neacitare la timp v&nzătorul are dreptul să perceapă o amendă în mărime de !,' din suma datoriei pentru )iecare zi de înt&rziere, încep&nd cu a > G a zi de la livrarea măr)ii. 7e asemenea este indicat că v&nzătorul are dreptul să întrerupă livrarea măr)ii către cumpărător, dacă datoriile acestuia depășesc suma de : norme medii zilnice livrate Dane2a >E. Riscul "colo(ic pentru S.A. ”JLC” presupune că emisiile de gaze în atmos)eră să dăuneze mediului încon5urător, însă scimbările tenologice şi plata pentru poluare reduc din veniturile companiei. 9n spri5inul unui mediu ecologic şi al societăţii, )irma s-a supus cerinţelor privind utilizarea unor ţevi de emisie necesare combaterii poluării. Riscul +" transport este unul de scurtă durată - în cazul comercializării produselor lactate e2istă posibilitatea de alterare a acestora în urma transportării lor la temperatură necorespunzătoare de la întreprindere p&nă la aran5area produselor lactate pe ra)turile magazinelor. Aceste pierderi pot )i de asemenea cauzate şi de neasigurarea mi5locului de transport în cazul producerii accidentelor, totuşi gradul de producere al lor este scăzut reieşind din )aptul că destinaţia de la uzină p&nă la punctele de des)acere este relativ mică şi )abrica este situată pe teritoriul 0epublicii 8oldova. @n avanta5 în acest caz este )aptul că întreprinderea S.A. ,,JLC; dispune de mi5loace proprii de transport, care dispun de pașaport sanitar și corespund cerințelor. Riscul natural are un grad mai scăzut de apariţie datorită zonei seismice în care se a)lă ţara, iar inundaţiile sau clima nu a)ectează în mare măsură procesul de producţie, doar în cazul c&nd este un an secetos poate să se mic șoreze volumul de materie primă primară DlapteE. Riscul in1la%ionist - pentru întreprinderea S.A. ”JLC” este prezent la momentul actual din cauza situaţiei instabile din țară care poate aduce diminuări în pro)itul întreprinzătorilor. 7eşi preţul creşte în perioada de in)laţie, capacitatea de cumpărare a banilor scade iar consumatorii sunt nevoiţi să reducă din celtuielile lor. otuşi consumul de produse lactate nu sa micşorat în mare măsură datorită )aptului că acestea reprezintă produse de consum de primă necesitate. 7in perspectiva )urnizării de materii prime, materiale sau utila5e, creşterea acestor preţuri duce la consecinţe negative în privinţa ma5orării costurilor de producţie şi scăderii cererii. Riscul #alutar - la apariţia acestuia, scimbarea de curs valutar pe o perioada poate să aducă pierdere, dar şi c&ştig antreprenorului care e)ectuează tranzacţia sau investiţia în valută străină. Atunci c&nd în companie au loc investiţii la un nivel înalt al cursului valutar, mai t&rziu reducerea lui va in)luenţa negativ prin micşorarea de mi5loace băneşti şi invers dacă rata dob&nzii este mai înaltă, iar valuta străină va creşte în raport cu leul după investiţie, şansele de a avea c&ştig sunt mari în urma di)erenţelor de curs valutar. 0eţeaua de distribuţie a S.A. ”JLC” este naţională şi internaţională De2portă în @craina, 0usia şi unele ţări arabeE de aceea acest risc este prezent în cadrul acestei întreprinderi. Riscul +" 1ali&"nt se va putea mani)esta c&nd compania va avea doar pierderi, iar procesul de producţie nu va putea )i gestionat din cauza lipsei de mi5loace băneşti, dar şi neacordării de credite din cauza nerambursării lor. Acest risc pentru S.A. ”JLC” la moment nu are posibilitate să se producă. %>
Riscuri cur"nt" în secţia de depozitare a produselor e2istă probabilitatea ca stocurile să-şi piardă din calitate din cauza menţinerii pe un timp îndelungat ca rezultat al scăderii cererii. Riscul "cono&ic se asociază in)luenţei evoluţiei mediului economic şi a gestiunii activităţii uzinei. 9n cazul v&nzării p&nă în $!!< a produselor lactate o in)luenţă deosebită a )ost înăsprirea concurenței a produselor lactate. 9n 0epublica 8oldova în ianuarie $!%%, i ndustria alimentară şi a băuturilor în ansamblu a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu >,<, dintre care3 )abricarea produselor lactate G cu #,> etc. Riscul op"ra%ional este legat de )aptul că în operaţiile de manipulare cu utila5ul poate să se producă o de)ecţiune, de aceea )irmele de deservire tenică sunt mereu la dispoziţia companiei S.A. ”JLC” . 7e asemenea cali)icarea personalului şi per)ecţionarea lor este importantă pentru momentele de absenţă a unuia din muncitori. 7eşi unele utila5e nu necesită supravegere, se înt&mplă să e2iste riscul întreruperii acestora. Riscul c" a1"ct"a$ *unuril" companiei sunt reprezentate de condiţiile de păstrare şi umiditate a produselor lactate, temperatura minimă sau ma2imă care poate in)luenţa calitatea ei. Riscul c" a1"ct"a$ p"rsonalul ntr"prin+"rii care se mani)estă prin di)erite accidente cauzate de neatenţia sau necunoaşterea muncitorilor din secţiile de producţie despre protecţia anga5atului la locul de muncă. 9n cadrul întreprinderii S.A. ,,JLC; nu e2istă un departament care ar identi)ica, studia și analiza riscurile, de aceea eu propun careva in)orma ție re)eritoare la modul cum ar trebui să )ie identi)icate riscurile din cadrul organizației. La moment )iecare manager al S.A. ,,JLC,, are responsabilitatea ca să identi)ice evenimentele imprevizibile care au e)ecte negative asupra activității întreprinderii ș i să reducă problemele apărute. 0e)eritor la i+"nti1icar"a propriuBis$ a riscurilor, e2istă o varietate de metode dintre care )iecare organizaţie poate adopta pe cea sau cele corespunzătoare culturii sale şi modului de organizare. * primă modalitate este abordarea prin prisma dimensiunilor riscurilor, plec&nd de la ideea că riscul este multidimensional, cuprinz&nd toate aspectele unei organizaţii. Altă modalitate o reprezintă )olosirea categoriilor )uncţionale, adică identi)icarea riscurilor din diverse arii operaţionale. Această modalitate )uncţionează )oarte bine în organizaţiile care au departamente bine delimitate. A treia modalitate presupune luarea în considerare a activelor implicate. Se pune accentul pe activele critice ale organizaţiei, identi)ic&ndu-le pe acelea care sunt cel mai mult e2puse la risc. 9n general activele unei organizaţii se împart în patru categorii3 oameni4 proprietăţi4 venituri4 )ondul comercial. I+"nti1icar"a riscurilor trebuie să ia în considerare a&pecte precum3 )actori cauzali şi posibile consecinţe4 intervalul de timp pe care se des)ăşoară identi)icarea4 corelarea cu alte riscuri, acord&nd o atenţie particulară metodelor de in)luenţare reciprocă a acestora şi corelărilor negative între anumite riscuri4 strategiile utilizate în mod curent pentru diminuarea riscului şi gradul lor de e)icacitate. /tapă de bază în managementul riscurilor, identi)icarea acestora se poate realiza prin numeroase metode şi prin apelarea la surse variate de in)ormaţii. 8a5oritatea sunt valabile at&t • • •
• •
%"
pentru a)aceri c&t şi pentru proiecte şi se pot )olosi combinat, în )uncţie de c&t de avansat este nivelul implementării managementului de risc în cadrul organizaţiei. n)ormaţii pentru identi)icarea riscurilor pot )i obţinute prin3 B c"rc"tar" la &asa +" lucru3 studierea documentelor, planurilor elaborate de organizaţie, a rezultatelor concurenţilor, a bazelor de date comerciale, in)ormaţii deţinute de persoane implicate în a)aceri similare, descrieri ale derulării unor a)aceriTproiecte asemănătoare etc. (rincipalele documente ce pot )i studiate sunt3 rapoartele anuale Dtipuri de activităţi, răsp&ndirea geogra)ică a organizării, sursele importante de pro)it, zonele ce pot )i dezvoltate etcE, documentele )inanciar contabile, situaţia mi5loacelor )i2e4 planul locului, )otogra)ii şi materiale descriptive despre incinta în care se derulează activitatea bene)iciarului de proiect, şi unde va )i amplasat produsul realizat prin proiect, materialele promoţionale despre organizaţie, documentaţiile tenice, revistele de specialitate, publicaţiile privind asigurarea protecţiei, condiţiile de elaborare a contractelor, documentelor de înciriere, înregistrări privind asigurările organizaţiei, etc4 - #iit" la 1a%a locului3 acestea permit discuţia cu cei e2puşi la riscuri, crearea unei reţele in)ormaţionale de contacte necesare managerului de risc pentru a-şi îmbunătăţi rapoartele4 - particip$ri la &ani1"st$ri n a1ara or(ania%i"i3 con)erinţe de specialitate, întruniri ale asociaţiilor pro)esionale în care se discută aspecte legate de riscuri ce pot proveni din mediul e2tern organizaţiei. 9n ceea ce priveşte metodele de identi)icare a riscurilor, utiliar"a "-p"ri"n%"i intuiti#" a &ana("rilor s-a dovedit o tenică nesatis)ăcătoare în trecut datorită )aptului că aceştia se bazează în identi)icarea riscurilor doar pe propria e2perienţă şi specializare. otuşi, utilizarea acestei metode poate )i asociată cu alte modalităţi ce vor )i enumerate în continuare. E-p"r%ii +in co&pani" pot identi)ica un număr redus de riscuri datorită implicării lor în )oarte multe a)aceri şi proiecte şi a creşterii ast)el a încrederii de a rezolva orice problemă potenţială re)eritoare la derularea acestora. Aceștia evită în numeroase cazuri să discute cu membrii altor departamente consider&ndu-le o problemă proprie și negli5&nd ast)el impactul posibil asupra celorlalţi. 8etoda este recomandabilă în companiile cu o cultură ce propagă asumarea riscurilor şi utilizează şi alte metode de identi)icare. 0ealizarea unor c>"stionar" stan+ar+ completate de persoanele implicate în derularea activităţilor este o metodă e)icientă dacă acestea sunt adaptate )iecărui tip de activitate şi domeniu operaţional. Asemănătoare cestionarelor sunt list"l" +" control a riscurilor 4c>"clist5 . Acestea cuprind surse potenţiale de risc, cum ar )i3 cadrul în care se des)ăşoară activitatea, personalul care participă la realizarea acesteia, estimări eronate ale bugetului şi termenului de e2ecuţie, scimbări în legislaţie sau economie etc şi este necesară doar =bi)area= cauzelor şi riscurilor potenţiale. Se porneşte de la o listă standard care este apoi adaptată )iecărei a)aceriTproiect, dar e2istă pericolul ca acestea să devină )oarte laborioase ceea ce îngreunează prelucrarea in)ormaţiei.
%
* altă metodă este ta*"lul riscurilor Dvezi e2emplul din tabelul $.%E.
Ta*"lul /.) Ta*"lul riscurilor Ameninț ării
- incedii - )urturi - cutremure - datorii - de)ecțiuni în
Resurse
Consecinț e
- clădiri - staționări ale procesului de - ecipamente producție - materiale - rebuturi sportive, supraconsumuri de resurse - personal - )urnizori - retragerea produselor de pe piață - clienți
Factorii modificaț ionali
ecipamente de rezervă alternative penru )urnizori sisteme de prevenire a incendiilor
e2ploatarea utila5elor Sursa3 Ciocoiu +adea Carmen, 8anagementul riscurilor în a)aceri și proiecte, /d. AS/, ucurești, $!!>, p.#< rainstor&in(Bul est e o metodă )oarte e)icientă at&t pentru identi)icarea riscurilor, c&t şi pentru stabilirea unor strategii de răspuns. +ecesită ca specialiştii implicaţi în derularea proiectului să cunoască )oarte bine aspectele )uncţionale şi operaţionale şi să aibă su)iciente ocazii şi timp pentru a se înt&lni şi discuta despre proiect. 7ezavanta5ele sunt generate de posibilitatea ca sesiunea de brainstorming să )ie dominată de cei cu personalităţi puternice. @tilizarea specialiştilorTconsultanţilor e2terni este )oarte recomandată, dar necesită timp pentru ca aceştia să se )amiliarizeze cu proiectul, organizaţia, procedurile utilizate, iar e2perienţa acumulată =pleacă= odată cu ei. R"ultat"l" i+"nti1ic$rii riscurilor se concretizează în3 descrierea surselor de risc, ce trebuie să includă estimări re)eritoare la3 probabilitatea de apariţie a evenimentelor determinate de acea sursă, domeniul de variaţie al rezultatelor posibile, momentul estimativ al producerii evenimentuluiTlor, )recvenţa anticipată de apariţie a evenimentelor generate de acea sursă4 potenţialele evenimente nedorite- care au o probabilitate de apariţie sau o magnitudine a pierderii =relativ largă=4 soluţiile posibile pentru diverse situaţii riscante. (entru a permite )ormalizarea procedurilor de managementul riscului este indicat ca toate in)ormaţiile obţinute prin metodele enumerate să )ie structurate într-un )ormat care să permită stocarea în baze de date accesibile şi care pot )i uşor consultate la derularea oricărei a)aceriT proiect. (entru i+"nti1icar"a cau"lor unor situa%ii +i1icil" au )ost dezvoltate tenici )ormale precum3 analiza cauză-e)ect, analiza cauză-rădăcină. Acestea sunt utilizate pe scară largă şi pentru identi)icarea riscurilor * situaţie di)icilă poate )i de)inită ca o problemă cu e)ect negativ asupra succesului a)acerii şi care nu poate )i rezolvată intern de către ecipa de management. 7acă o problemă este într-adevăr clasi)icată ca situaţie di)icilă, managerul )irmei Dsau al proiectuluiE trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru rezolvarea sa . Cauza generatoare a problemei poate )i de obicei identi)icată prin )ormularea unor întrebări de tipul 7e ce;3 7e ce a apărut această (roblemă C&nd se dă răspuns la o ast)el de întrebare, este important să se continue să se pună întrebarea de ce;. Atunci c&nd nu se mai poate răspunde la întrebarea de ce;, însemnă că s-a identi)icat cauza generatoare a (roblemei. •
•
%<
Analia CauaBE1"ct 4Dia(ra&a 'is>*on" sau +ia(ra&a Is>aaa5, care se utilizează pentru analiza problemelor comple2e care par a avea mai multe cauze interdependente. @nul dintre aspectele ceie ale acestei tenici este )olosirea diagramei cauză-e)ect. 7atorita )elului în care arată diagrama, această tenică este de asemeni numită şi 7iagrama *s de (eşte. ene)iciile acestei tenici sunt următoarele3 permite e2plorarea di)eritelor categorii de cauze, încura5ează creativitatea prin intermediul procesului de brainstorming, )urnizează o imagine gra)ică a problemei şi a potenţialelor categorii de cauze. /tapele construirii diagramei 6isbone3 %. denti)icarea problemei. $. 7escrierea problemei în partea dreaptă a diagramei. Aceasta poate )i problema sau simptomul dar la acest moment nu se poate şti cu siguranţă. #. Se desenează o linie orizontală direcţionată către caseta cu problema. Aceasta săgeată va servi drept coloana vertebrală, pornind de la care vor )i identi)icate şi grupate cauze ma5ore sau minore. :. Se identi)ica cauzele potenţiale şi se grupează în categorii principale, a șa ca3 oameni, procese, materiale, ecipamente, mediul etc. '. Se continuă brainstorming-ul asupra cauzelor prin analiza detaliată a acestora pentru )iecare categorie principală identi)icată D)igura $.%E.
'i(ura /.) 7iagrama saaa Sursa3 Stii Liudmila, 8anagementul riscurilor în a)aceri, /d. AS/8, Cișinău, $!%!, p. %' Analia Cau"iB R$+$cin$ B această metodă este o cale de identi)icare a cauzei care se a)lă la originea apariţiei unei probleme. Analiza cauzei rădăcină se )ace printr-o serie de întrebări de tipul de ce; prin care se pot descoperi una sau mai multe cauze. (entru )iecare din aceste cauze, se pune întrebarea din nou de ce;. 7acă se poate răspunde din nou la întrebare, înseamnă că primul răspuns este probabil un simptom. Se continuă cu întrebarea de ce; p&nă c&nd nu se mai poate găsi un răspuns logic. Acest ultim nivel este cel mai probabil să reprezinte cauza rădăcină care a generat simptomele observabile. (rin analiză, se poate descoperi mai mult de o cauză rădăcina. 7upă ce s-a identi)icat cauzele rădăcina, se pregăteşte un plan de acţiuni pentru rezolvarea problemei. $!
8anagementul riscului este o obligație a întregii ecipe a unei companii. Acest aspect trebuie completat prin e2istența unui departament de management al riscului sau macar a unei persoane care să aibă atribuții în această direcție. (utem concluziona că întreprinderea S.A. ,,JLC,, trebuie să identi)ice riscurile în mod regulat şi este necesar să ia în considerare at&t riscurile interne, pe care le poate controla sau in)luenţa, c&t şi riscurile e2terne.
%$ CAPITOLUL III. DESCRIEREA ACTIITĂ ȚIILOR E'ECTUATE !N CADRUL !NTREPRINDERII S.A. ,,JLC” PE PARCURSUL STAIULUI DE PRACTICĂ (e parcursul stagiului de practică petrecut în perioada !".!#.$!%%-!$.!'.$!%% în cadrul întreprinderii S.A. ,,JLC;, str. Sarmizegetusa , darea de seamă este îndeplinită pe data de %'.!:.$!%%, codul și numele e2peditorului este <:' 0A7@CA+ +C*LA. /ste indicat în )actura de e2pediție a ambala5ului ce a )ost luat de la )iecare depozit cu indicarea numărului de ambala5e și a prețului acestora. La )iecare depozit se calculează suma totală a ambala5ului în lei. /2emplu la depozitul %3 D"'!h""'h$::! %#' leiE. Această )actură se )ace în : e2emplare3 una răm&ne la depozit, iar restul # sunt date e2peditorului. /2peditorul o )actură o lasă la poartă pentru control, una este e2emplarul e2peditorului, iar a treia o aduce la depozitul de ambala5 c&nd întoarce tara. /2istă )acturi de e2pediție a producției pentru compensare, unde este indicată mar)a cu rebut care a )ost returnată la depozit. 9n cazul dării de seamă analizate, )actura număru %%>':#, observăm că e2peditorul a returnat la depozitul %un pacet de lapte de $,' de % litru și două pacete de lapte $,' de !,' litri în sumă de %$,$ lei. 9n )acturile care au )ost modi)icări re)eritor la cantitatea măr)i luate am calculat suma. 7e e2emplu în )actura numărul $%#"#:, e2peditorul inițial a luat "> unități de smînt&nă de %!, apoi :!, am )ăcut următoarele calcule3 D:!".#'%h$'$>,"-'',":$$>$,!# leiE, o altă sumă care am indicat-o în )actura dată. 6acturile cu comenzile de la magazin se completează în # e2emplare3 - e2emplarul %- e2emplarul cumpărătorului4 - e2emplarul $ G e2emplarul )urnizorului4 - e2emplarul # G e2emplarul organizației de transport. $$
Con)orm )acturii )iscale numărul !<<!$<, data de %'.!:.$!%%, cumpărătorul 70AB*7+ C*8 S.0.L., a )ăcut comandă de producție în sumă de '>#.$! lei, )iind indicat tipul produsului și cantitatea necesară. /2istă și )acturi de intrare în care se indică denumirea, cantitatea, suma produselor rămase pe care le-a returnat la depozit. @ltima etapă constă în )aptul că din suma total pe venit se scade suma pe ambala5 D%%">$.!:$%>>.!! <'<>.!: leiE. 9n cazul pierderii )acturii, e2emplarul $ G e2emplarul )urnizorului, se ia e2emplarul %e2emplarul cumpărătorului de la magazin și se retapează. 7acă se pierde întreg complectul de )acturi3 e2emplarul %- e2emplarul cumpărătorului4 e2emplarul $ G e2emplarul )urnizorului4 e2emplarul # G e2emplarul organizației de transport, se anunță la șe)ul secției, se publică în 8*+*0@L *6CAL Dse scrie cerere și se acită o ta2ă în sumă de ! leiE, apoi se anulează numărul acestei )acturi. /2peditorul care nu prezintă )acturile plătește în casă o amendă în sumă de '!! lei, iar în cazul lipsei anumitor produse sau a ambalo5ului plătesc lipsa. 9n 8icroso)t /2cel am introdus datele re)eritoare la devamările la iaurt DinvoiceE prezentate în ane2a . aurtul este importat din Bermania. Se introduc datele re)eritoare la3 denumirea produsului, prețul unei unități în euro și în lei, volumul în grame, cantitatea unităților, apoi se calculează suma totală în lei și euro a produselor importate, c&t și celtuielile pentru transport și suma ?A. Am introdus în programa %C G realizare, in)ormația re)eritoare la mar)ă și la ambala5ul de la depozit, și am veri)icat calculul sumei ?A. Am )ăcul analiza produselor )abricate pe parcursul perioadei ianuarie G octombrie anul $!!" G $!! Dane2a și lapte prins, cremă de lapte prins, iaurt, ce)ir, smînt&nă, lapte acru, lapte acidulat și covășit, respectiv cu %:#:,# unități naturale și >:",: unități naturale. 6ăc&nd analiza comparativă a v&nzărilor în anii $!!< și $!%!, am observat că v&nzările au crescut cu %>,> în anul $!%! comparativ cu anul $!!< Dane2a %!E. La ma5orarea v&nzărilor cel mai mult a contribuit creșterea v&nzărilor volumului de br&nză de la "'$ lei in $!%!. 9ntreprinderea S.A. ,,JLC; deține o poziție de lider pe piața 0epublicii 8oldova și pe viitor ar )i bine ca să-și moderizeze utila5ul și să mențină calitatea produselor la cel mai înalt nivel.
$#
CONCLUZIE 0ezultatele )inale ale proiectului conduc la următoarele concluzii şi propuneri3 %. Ciar dacă apariţia riscului duce la anumite pierderi pentru companie, totuşi riscul poate să se mani)este şi prin obţinerea unui pro)it în urma asumării lui. $. Analiza riscurilor la întreprinderea producătoare S.A. ,,JLC” este independentă din punct de vedere al clasi)icării riscurilor. oate riscurile analizate sunt prezente la )irma respectivă, )iecare av&nd at&t mani)estări negative, dar şi pozitive. 8a5oritatea celor cu consecinţe negative de5a au )ost diminuate în timp. #. 9n general, lu&nd în ansamblu toate riscurile analizate, cele mai multe riscuri cu in)luenţă negativă o au riscurile e2terne care nu pot )i in)luenţate de )irmă şi anume riscul politic, in)laţionist, iar cele care pot )i in)luenţate de )irmă sunt riscurile de liciditate, de producţie sau ce ţine de bunurile şi personalul ei. :. Bestiunea riscului de către managementul )irmei trebuie sa )ie bazată pe analiza tuturor riscurilor posibile, deoarece între multe dintre ele e2istă o legătură puternică ce pot duce la apariţia altor tipuri de risc. '. +ecesitatea de investiţii permanente în calitatea producţiei şi a utila5ului modern reduc probabilitatea de nesolicitare a produselor. Sincronizarea sarcinilor tuturor compartimentelor întreprinderii va in)luenţa asupra deciziei de atragere a investiţiilor străine, deoarece alocarea mi5loacelor băneşti unui )ond de risc constituie sarcina de bază în asumarea riscului. (entru prevenirea riscurilor sunt recomandate mai multe propuneri . Analiza riscurilor trebuie să )ie o activitate permanentă în cadrul organizaţiei, de aceea identi)icarea lor se )ace prin di)erite metode cum ar )i alcătuirea unor liste care e2plică provenienţa riscului, organizarea unor şedinţe a directorilor de producţie şi a şe)ilor de secţii, deoarece comunicarea în colectiv este mai convenabilă şi utilă pentru menţinerea atenţiei asupra tuturor cauzelor de apariţie a riscului. denti)icarea riscurilor ce provin din e2terior poate )i realizată cu a5utorul participării persoanelor la con)erinţe şi care să )ie la curent cu noutăţile politice. @n subiect important în cazul întreprinderilor mari se bazează pe claritatea contractelor de v&nzare-cumpărare sau de transport. (entru menţinerea transparenţei se recomandă ca înceierea contractelor să prevadă ca plăţile ce se acită cu înt&rziere, pentru zilele respective să le corespundă un coe)icient de penalizare. oate persoanele din companie trebuie să se preocupe de identi)icarea, dar şi de controlul riscului. ransmiterea riscului )inanciar poate )i preluat de către organizaţiile cu activitate )inanciară, iar a riscurilor pure de companiile de asigurare. (entru per)ecţionarea şi dezvoltarea strategiilor companiei S.A. ,,JLC” este necesar ca toate metodele propuse pentru minimizarea riscurilor să )ie puse în aplicare. 9n )inal, succesul unei analize a riscurilor depinde de implicarea top managementului. 0olul managementului, constă nu doar în numirea ecipei şi a responsabilităţilor, dar este şi de a analiza, controla procesul de analiză a riscurilor şi a o)eri suport )inanciar pentru implementarea soluţiilor propuse. robleme &i&temului de caracter intern sunt uzura morală şi )izică a utila5elor4 )lu2ul de cadre în cadrul întreprinderii4 utilizarea nee)icientă a spaţiilor productive4 insu)icienţa de cadre4 ine2istenţa compartimentului de risc4 conducere complicată, ş.a. (e viitor întreprinderea producătoare S.A. ,,JLC” trebuie să-și )ormeze un compartiment de risc4 să se e2tindă pe piaţa e2ternă4 să procure utila5 nou, ş.a. $:
LOSAR DE TER@ENI %. 0iscul în activitatea de produc ție $. Activitate de producere #. Analiza )inanciară :. Bestiunea riscurilor '. /valuarea riscurilor >. 8etoda de evaluare a riscurilor ". 8etode de management . denti)icarea riscurilor <. 7area de seamă a e2peditorilor %!. ?olumul v&nzărilor %%. 6actură )iscală.
$'
ILIORA'IE %. Ciocoiu +adea Carmen, 8anagementul riscurilor în a)aceri și proiecte, /d. AS/, ucure ști, $!!>, p.%!>4 $. Slobodeanu +eli, Analiza și evaluarea riscurilor economic și )inanciar ale întreprinderii, teză de doctor în economie, Ci șinău, $!!4 #. Stii Liudmila, 8anagementul riscurilor în a)aceri, /d. AS/8, Ci șinău, $!%!, p. $$:4 :. (lanul de a)aceri al S.A. ,,JLC,,4 '. 0apoartele )inanciare ale S.A. ,,JLC,,4 >. ttp3TT.siguranta.roTpaginiTclasi)icareaqriscurilor.pp ". ttp3TT.asigurare.mdTroTcontentT%""T . ttp3TT.riscuri.roTpaginiTclasi)icareaqriscurilor.pp.
$>
ANEFE
$"
