Raportul Eoru-Dolar in Economia Mondiala

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „Relaţii Economice Internaţionale” CATEDRA „Relaţii Economice Internaţionale”

PROIECTUL ÎN REI

Pe tema: „Raportul euro – dolar în economia mondială”

Autor:, studentă la anul III, grupa EMREI-261 Conducător ştiinţific: Maia Pisaniuc, conf. univ. dr.

CHIŞINĂU, 2008

_________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 2 din 35

2

CHIŞINĂU, 2008


2

P L A N: INTRODUCERE ......................................................... ...................................................................................... ................................... ...... 2

CAPITOLUL I Geneza şi evoluţia titanilor valutari....................................... valutari....................................... 4 § 1.1. Dolarul – supremaţie în economia mondială ........................................... ........................................... 4 § 1.2. Euro – monedă unică europeană .............................................................. .............................................................. 7

CAPITOLUL II Raportul euro – dolar în contextul economiei mondiale ..... 10 § 2.1. Analiza oscilaţiilor euro – dolar pe plan mondial ................................... 10 § 2.2. Influenţa monedelor euro şi dolar în dezvoltarea economiei mondiale .. 16

CAPITOLUL III Fluctuaţiile euro – dolar în cadrul economiei RM ............ 20 § 3.1. Aspectele pieţei valutare în RM .............................................................. .............................................................. 20 § 3.2. Implicaţiile volatilităţii euro şi a dolarului în economia RM .................. 22

ÎNCHEIERE ....................................................... .................................................................................... ............................................. ................ 24 BIBLIOGRAFIE .......................................................... ...................................................................................... ................................... ....... 25 ANEXE ...................................................... ................................................................................... ....................................................... .......................... 27


3

INTRODUCERE Actualitatea temei. Actualmente economia mondială se află într-un proces de corecţie a mai multor dezechilibre care s-au acumulat în cursul anilor precedenţi şi care vor presa probabil asupra activităţii economice pe parcursul unei perioade de timp. Un dezechilibru destul de important este şi acel al raportului dintre moneda unică europeană şi dolar. Banii, moneda sau activele monetare constituie, la ora actuală, „ţinta” mobilă a întregii omeniri. Evoluţia tuturor economiilor contemporane, ca de altfel şi sensul de mişcare al umanităţii nu par să-l contrazică absolut de loc pe „legendarul” de acum Karl Marx şi afirmaţia sa: „Banii apar ca fiind atotputernici” – motiv pentru care se confundă şi în prezent avuţia cu banii. Sub o formă sau alta, banii îndeplinesc mai multe funcţii, însă, prin definiţie discordanţa dintre cantitatea de bani aflată la un moment dat în circulaţie în posesia diferiţilor agenţi economici şi cantitatea de bunuri şi servicii oferite pe piaţă reflectă, în mod diferit de la o ţară la alta, puterea de cumpărare a unei monede sau alteia. Problematica se pune din punctul de vedere al valorii lor, al stabilităţii, fie că este vorba de euro, fie că este vorba de dolarul american. Fie dolar american, fie euro, se impune o stabilitate a monedei, cu atât mai mult cu cât cele două menţionate par să troneze întreaga lume financiară şi monetară. O monedă stabilă, puternică confirmă şi totodată susţine o economie dezvoltată, eficientă, funcţională. Creşterea economică este implicită. Moneda puternică furnizează cetăţenilor o siguranţă mai mare, o încredere în moneda respectivă de unde şi impulsionarea unor noi investiţii, aşa cum o dovedeşte poate, de-a lungul timpului dolarul american. Şi, poate, este aşa cum se spune „Fiecare popor are moneda pe care o merită”, pentru că atâta vreme cât locuitorii unui spaţiu economic nu înţeleg că este nevoie de timp, răbdare, eforturi, sacrificii, pierderi chiar experienţă pentru a clădi o economie competitivă, şi în final obţinerea profitului – bani – şi ca urmare o putere mare de cumpărare, atâta timp vor avea o monedă instabilă. În acest context de idei, identificarea influenţelor pe care moneda, în special euro şi dolarul, o are asupra dezvoltării economiei mondiale, este de o mare importanţă în contextul creării dezechilibrului financiar.

Scopul lucrării constă în cercetarea atât oscilaţiilor raportului euro – dolar pe plan mondial şi influenţa acestora asupra economiei globale cât şi schimbarea poziţionării dolarului pe piaţa valutară internaţională, odată cu apariţia monedei unice europene. _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 4 din 35

4

Structura tezei şi conţinutul: pornind de la obiectivul de bază şi sarcinile propuse spre realizare, teza este concepută cu următoarea structură: introducere, trei capitole care reflectă conţinutul de bază al cercetărilor efectuate, concluzii şi recomandări, bibliografie, anexe. În capitolul I „Geneza şi evoluţia titanilor valutari” este prezentată geneza celor două monede de importanţă mondială, accentuându-se evoluţia lor în contextul istoric. Sunt evidenţiate principalele etape de dezvoltare a euro şi dolarului, care au determinat crearea lor în monede dominante pe piaţa valutară. În capitolul II „ Raportul euro – dolar în contextul economiei mondiale” sunt analizate oscilaţiile cursului euro – dolar din momentul apariţiei monedei unice şi introducerii ei ca monedă legala pe teritoriul euroland-ului până în prezent. De asemenea sunt structurate schimbările produse de introducerea euro şi implicaţiile acestora în economia mondială.

În capitolul III „Fluctuaţiile euro – dolar în cadrul economiei RM” sunt identificate aspectele pieţei valutare ale Republicii Moldova, traduse prin fluctuaţiilor cursului de schimb EUR/LEU şi USD/LEU. Este efectuat un studiu privind implicaţiile volatilităţii parităţii euro – dolar în economia R.Moldova. În ultimul compartiment sunt generalizate principalele concluzii ale cercetării, privind puterea monedei şi importanţa stabilităţii ei în economia internaţională. De asemenea sunt accentuate poziţiile SUA şi UE pe piaţa mondială. Cât despre R. Moldova, este prezentată o recomandare privind piaţa valutară internă.


5

Capitolul I. GENEZA ŞI EVOLUŢIA TITANILOR VALUTARI .

§1.1. DOLARUL – SUPREMAŢIE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ. Istoria dolarului american începe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea când Statele Unite ale Americii nu erau decât un grup de colonii. La 5 februarie 1690, Colonia Massachusetts a introdus unităţi de valoare pentru a putea finanţa expediţiile militare. După aceea, la scurtă vreme şi alte colonii au adoptat această formă de plată. Cuvântul dolar şi semnul arhicunoscut în întreaga lume sunt, deci, mult mai vechi decât naţiunea şi valuta americană. Bancnota americană, în forma ei concretă, a văzut lumina zilei pentru prima dată în urmă cu peste 200 de ani, în timp ce cuvântul dolar este mai vechi de o jumătate de secol. Denumirea de ˝dolar˝ vine de la cuvântul ˝taler˝ care la începutul sec. XVI în regiunea Germaniei, desemna moneda de argint. Talerul a avut o mare circulaţie în Europa. În Anglia, talerul a fost numit la început ˝daler˝, apoi ˝dalar˝ pentru ca în variantă finală să devină ˝dolar˝. În 1785, la doi ani după încheierea războiului de independenţă a coloniilor engleze din America de Nord (1755 – 1783) şi cu doi ani înaintea adoptării Constituţiei, Congresul SUA, la propunerea lui Thomas Jefferson, a hotărât ca unitatea monetară a confederaţiei dă fie dolarul. Zece ani mai târziu, toate statele americane au primit dreptul de a tipări dolari pe hârtie. Timp de 141 ani, valoarea legală în aur a dolarului fixată în 1792 s-a menţinut ceea ce constituie un record de longevitate. În 1913 s-a înfiinţat Sistemul Rezervelor Federale. Necesităţile de finanţare generate de primul război mondial şi participarea SUA a determinat o creştere inflaţionistă a preţurilor de 12% (1913 – 1920). În 1934, după patru ani de criză economică, venitul naţional al SUA s-a redus cu 50%, masa monetară a fost supusă unei crude deflaţii, cu 15 mil. şomeri. Preşedintele Roosevelt a hotărât devalorizarea drastică a monedei cu 41% precum şi suprimarea convertibilităţii interne în aur. După al doilea război mondial, dolarul american a pierdut 33% din puterea de cumpărare1. În sec al XX-lea, funcţiile internaţionale ale dolarului s-au cristalizat şi dezvoltat în ciuda unor evenimente şi conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. Devenind mijlocul de rezervă şi de plată cel mai răspândit în relaţiile dintre state, dolarul a întrecut lira sterlină care timp de două secole funcţiona, 1

Dolarul american - istoria monedei lumii, http://www.stirilocale.ro/Dolarul_american_istoria_monedei_lumii_IDN69375.html _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 6 din 35

6

de fapt, ca monedă internaţională. Forţa crescândă a dolarului începând cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativă faţă de aur şi faţă de celelalte monede sprijinite pe forţa economică, militară şi financiară a SUA. Pornind de la acest fapt şi de la inexistenţa altei monede comparabile cu caracter internaţional SUA au reuşit să impună dolarul ca pivot al sistemului monetar internaţional creat la Bretton Woods. Din punct de vedere economic, anume aici s-a născut imperiul american. Dolarul american nu era in întregime convertibil in aur, dar a fost deschis convertirii in aur doar pentru guvernele străine. Aceasta a promovat dolarul in postura de valută a rezervelor lumii. Ceea ce a fost posibil deoarece în timpul celui de-al doilea război mondial, Statele Unite furnizaseră provizii si echipamente aliaţilor lor, cerând aur în schimb, şi astfel au acumulat o cantitate semnificativă din aurul lumii. Un imperiu nu ar fi fost posibil dacă, în urma aranjamentului de la Bretton Woods, cantitatea de dolari era limitată la cantitatea disponibilă de aur, astfel încât să fie posibilă convertirea dolarilor înapoi în aur. Acordurile de la Bretton Woods au adus o eră de stabilitate generală a ratei de schimb ce a durat peste 20 de ani. În baza acestui sistem, monedele erau legate de dolar şi le era permisă fluctuaţia numai în limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite. Fluctuaţiile extreme ale ratei de schimb distorsionează preţurile pe piaţă, provoacă anumite confuzii în rândul consumatorilor, împiedică dezvoltarea comerţului internaţional şi stânjenesc investiţiile. Dolarul era singura monedă convertibilă în aur, prin aceasta devenind şi pe planul legii mondiale moneda dominantă în raport cu celelalte monede ale ţărilor aderente la sistem2. La sfârşitul anilor `60 începutul anilor `70 devine evident faptul ca Guvernul american nu avea să-şi răscumpere dolarii în aur ca urmare a devalorizării lor, aceasta fiind consecinţa a 2 factori primordiali: inflaţia creată de creşterea preţurilor importurilor (în special petrol) şi costurile războiului cu Vietnam. Astfel în 1972 – 1973 a fost realizat un acord cu Arabia Saudită conform căruia americanii urmau să sprijine Casa Saud, iar aceasta urma să accepte doar dolari americani în schimbul petrolului. În scurt timp restul ţărilor OPEC au urmat Arabia Saudită şi acceptau în schimbul petrolului doar dolari, în acest mod SUA menţine dominaţia dolarului pe piaţa mondială, care devenise convertibil în petrol3. În anii `80 R. Reagan pune capăt celei mai mari dezordini cunoscute vreodată de economia americană prin manipularea dobânzii pe care Sistemul Rezervelor Federale a impus-o peste 20% atunci când în statele occidentale nu depăşea 10%. Capitalurile externe au fost atrase pe piaţa americană astfel 2

Conflictul euro – dolar, http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html Dolarul american - istoria monedei lumii, http://www.stirilocale.ro/Dolarul_american_istoria_monedei_lumii_IDN69375.html 3


7

încât cererea de dolari creşte spectaculos. Odată cu aceasta creşte şi oferta de valute occidentale având ca efect cea mai mare scumpire a dolarului. Erau păgubite astfel toate celelalte ţări, inclusiv cele occidentale pentru că importul de petrol şi materii prime al acestora, care se efectua în dolari, a devenit implicit mai scump. Politica dobânzilor mari în SUA a avut ca efect exportul de şomaj şi inflaţie din SUA către alte ţări. În anii `90 influenţa dolarului creşte considerabil. Astfel în 1995 peste 380 miliarde USD se aflau în circulaţie în întreaga lume, două treimi din ei aflându-se în afara hotarelor SUA. Peste 5 ani, în anul 2000, cantitatea banilor aflaţi în circulaţie era de 540 miliarde, iar conform ultimelor date statistice realizate de către Sistemul Rezervelor Federale, în 2008 pe piaţa mondială externă a SUA circulă circa 800 miliarde USD4. În cei peste 30 de ani scurşi de la renunţarea la etalonul aur – dolar, valuta americană a trecut prin trei crize care a marcat fiecare din cele trei decenii, iar astăzi suntem martorii celei de-a patra crize, consecinţele căreia se simt pe plan mondial. În principiu, toate căderile dolarului au fost legate de istoria deficitului bugetar al SUA şi au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. Potrivit unor specialişti, adepţi ai teoriei elasticităţii, scăderea cursului valutei americane cu 10% ducea la o reducere a ritmului de creştere economică a Europei cu 0,5% pe an5. Astăzi . dolarul continuă să fie principala valută de rezervă in zona Pacificului şi a Asiei, iar in alte ţări, cum ar fi Timorul de Est, Ecuador, Salvador, dolarul american este monedă oficială. Dolarul este principala monedă pe piaţa globală, fiind valuta preferată în tranzacţiile cu petrol şi aur, iar marile corporaţii ale lumii îşi listează preţurile în aceeaşi valută.

4

Money Stock Measures - H.6, 28 noiembrie 2008, Federal Reserve System, https://www.federalreserve.gov/releases/h6/Current/ 5 Dolarul american - istoria monedei lumii, http://www.stirilocale.ro/Dolarul_american_istoria_monedei_lumii_IDN69375.html _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 8 din 35

8

§1.2. EURO – MONEDĂ UNICĂ EUROPEANĂ. ˝L´Europe se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas˝ JAQUES RUEFF

Încă de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care să deservească teritoriul statelor semnatare ale Uniunii a fost mai mult decât binevenită. Diferenţele de paritate între ţările statelor membre, povara unor calculaţii şi recalculaţii în funcţie de ţările străbătute în concediu sau în călătorii de afaceri, diferenţele de comisioane din diferitele sisteme bancare şi nu în ultimul rând dificultatea unor proceduri care tindeau din ce în ce mai mult înspre simplificare administrativă, au făcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii. Practic, ideea unei monede comune a apărut încă din 1968, odată cu introducerea Uniunii Vamale. Realizarea Sistemului Monetar European, în 1979 şi semnarea, în 1986, a Actului Unic European, care a consacrat cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor, capitalului, serviciilor şi bunurilor) au însemnat paşi importanţi în realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezintă baza legală a monedei unice. Tratatul validează Uniunea Monetară Europeană şi stabileşte etapele de realizare a acesteia, precum şi criteriile de convergenţă pe care trebuie să le îndeplinească Statele Membre care vor să participe la zona Euro. Astfel, în 1994 au demarat pregătirile în vederea realizării monedei unice, care să înlocuiască monedele naţionale ca monedă de cont, începând cu 1999, şi fizic, din 2002. Moneda va deveni astfel una din modalităţile prin care se demonstrează că unitatea este mai puternică decât diversitatea în spaţiul european, simbol al apartenenţei la acelaşi sistem şi punct de reper pentru orizontul unor interese comune6. Iniţial, numele generic pentru moneda europeană era ECU-ul (European Currency Unit), însă numele care s-a impus atât pe piaţă, cît şi în conştiinţa oamenilor este cel de euro. ECU-ul nu a constituit niciodată reprezentarea unei monede propriu-zise, ci era doar o unitate de măsură monetară, un nume generic care fluctua în raport cu monedele ţărilor europene. Însă el a constituit, cu siguranţă, una din etapele hotărâtoare care au dus la apariţia monedei unice europene. După câteva luni de discuţii, Consiliul European de la Madrid a decis în decembrie 1995 numele viitoarei monede - .EURO. 6

Moneda Euro, http://www.referat.ro/referate/Moneda_euro_08513.html


9

In mod oficial, de la 1 ianuarie 1999, ECU a fost înlocuit cu EURO, la o paritate de 1:1. Diferenţa faţă de ECU este că, de acum înainte, orice schimb de monede între statele care au adoptat moneda unică se face la o rată fixă. Astfel, rata de schimb pentru monedele care intra în grupul euro va rămâne aceeaşi prin definiţie. Euro are şi un simbol (€) inspirat din litera grecească epsilon, având ca punct de reper leagănul civilizaţiei europene. La nivel grafic, reprezentarea este apropiată de litera E, cu două linii paralele la mijloc, făcând referire la prima literă din cuvântul cheie .Europa. Data limita de introducere efectiva în circulaţie a monedelor şi bancnotelor euro s-a fixat ca fiind 1 iulie 2002. S-au însemnat atunci doua perioade: perioada 1 ianuarie 1999 - 1 ianuarie 2002, în care se urmarea reprezentarea monedelor naţionale ale ţărilor participante la Uniunea Monetară în exprimări nezecimale pe piaţa monedei unice euro, aceasta având numai rol de monedă scripturală; şi perioada 1 ianuarie 2002 - 1 iunie 2002, o perioadă de timp relativ scurtă, când 8 miliarde de bancnote euro şi aproximativ 38 miliarde de monede euro au înlocuit 6 miliarde bancnote şi 29 miliarde monede naţionale ale statelor participante. De la 1 iulie 2002, euro a devenit moneda unica legală pe teritoriul Euroland7. Prin realizarea uniunii monetare şi circulaţia unei monede unice începând cu 1 ianuarie 1999 capătă substanţă unul dintre obiectivele majore ale Uniunii. Moneda unică se adresează numai acelor state semnatare ale „Tratatului” şi care aplică o politică monetară unică privitoare la o monedă unică şi au un institut de emisiune al acesteia de tipul băncii centrale autonome care să sintetizeze şi să ducă mai departe reuşitele modelului autorităţii monetare independente de fluctuaţiile politice şi electorale şi având rol integrator într-un sistem fiduciar regional cu un loc propriu, bine definit şi important în fluxurile mondializate actuale. La câteva luni după debut singura certitudine în rândul conducătorilor europeni a fost aceea că migraţia către euro a fost un succes din punct de vedere tehnic şi că eforturile trebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pe care se întemeiază uniunea monetară8. Iniţial la Uniunea Monetară au aderat 11 state ale Uniunii Europene. Următoarea extindere a zonei euro a avut loc în 2001 când Grecia înlocuieşte moneda naţională cu cea unică, apoi a urmat Slovenia în 2007, Malta şi Cipru în 2008, iar în 2009 se preconizează aderarea Slovaciei9. 7

EURO, http://www.uniuneaeuropeana.ro/euro.html Conflictul euro – dolar, http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html 9 Map of euro area, http://www.ecb.int/euro/intro/html/map.en.html 8


10

Conform datelor din ˝Buletinul lunar a 10-a aniversare a Băncii Centrale Europene˝, la finele anului 2007 în circulaţie erau aproximativ 12 miliarde de bancnote în valoare de 677 miliarde EUR. Astfel, valoarea bancnotelor euro aflate în circulaţie a depăşit-o pe cea a dolarului SUA, situându-se la sfârşitul anului 2007 la aproximativ 540 miliarde EUR, cursul de schimb la acea dată fiind de 1 EUR = 1,4721 USD. Se mai estimează că în ceea ce priveşte valoarea, între 10% şi 20 % din bancnotele euro circulă în afara zonei euro10. Lansarea monedei europene unice, euro, este considerată cea mai importantă revoluţie monetară din istorie. Euro a reuşit să devină un rival serios pentru dolarul american pe piaţa mondială într-un termen destul de scurt, zona euro devenind a doua economie a lumii ca mărime.

10

Buletin lunar a 10-a aniversare a BCE, 1998-2008, http://www.ecb.int/pub/html/index.en.html


11

Capitolul II. RAPORTUL EURO – DOLAR ÎN CONTEXCTUL ECONOMIEI MONDIALE.

§2.1. ANALIZA OSCILAŢIILOR EURO – DOLAR PE PLAN MONDIAL. La sfârşitul sec. XX – începutul sec. XXI s-a produs cea mai mare revoluţie monetară din istorie – apariţia monedei comune euro şi formarea euroland-ului, care promitea marcarea unui punct de cotitură în Sistemul Monetar Internaţional.Acest punct de cotitură reprezenta trecerea de la sistemul cursurilor de schimb fixe, sprijinit de conferinţa de la Bretton Woods, la regimul ratelor de schimb flotante. Introducerea euro a provocat dolarul şi a fost cea mai importantă dezvoltare a Sistemului Monetar Internaţional de când dolarul a înlocuit lira ca monedă internaţională dominantă după primul război mondial. Până la adoptarea monedei unice europene, pe parcursul (a aproape) unui secol, rolul de monedă de referinţă/de bază a fost exercitat cu succes de către dolarul SUA. În tranzacţiile internaţionale la sfârşitul secolului trecut primei valute îi revenea până la 80-90% din total. Dolarul american deţinea şi cca. 9/10 din rezervele monetare internaţionale. Efectiv aceasta permitea SUA să aibă un deficit enorm al balanţei comerciale (de până la 400-600 mlrd. dol. anual), finanţat de fiecare dată cu propria monedă. Cu alte cuvinte, prima economie a lumii „impozita” „restul lumii” în aceste proporţii. Şi dolarul nu avea de suferit, cu toate că peste 3/5 din totalul acestei monede se afla în afară ţării emitente11. „Tânăra” monedă europeană chiar din primii ani s-a dovedit a fi extrem „de periculoasă” (în momentul emiterii sale 1 euro=0,8 dol.) şi a început să „împingă” dolarul mai întâi din Europa, apoi (parţial) şi din alte zone. Economia americană şi sistemul său financiar a fost pus în faţa faptului şi a fost nevoită să „absoarbe” într-un timp scurt câteva sute de miliarde de dolari, anterior utilizaţi în fostele zone ale dolarului, adică, în primul rând, în ţările Uniunii Monetare Europene (UME). Moneda euro a reprezentat şi mai reprezintă cea mai mare încercare pentru SUA din întreaga sa istorie. Emiterea şi aplicarea monedei euro efectiv a însemnat divizarea (bipolarizarea) lumii din punct de 11

Cea de-a doua criză economico-financiară mondială: Repercursiunile ei posibile asupra economiei R. Moldova, ECO nr.197 din 19.11.2008 _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 12 din 35

12

vedere valutar. Prin cursul valutar, statele caută să acţioneze asupra economiei interne şi balanţei plăţilor şi apare, adeseori ca armă redutabilă în lupta politică dintre state. Cursul valutar, ocupă un loc central în organizarea relaţiilor valutar – financiare internaţionale. În principiu un curs valutar „X” Є/$ reflectă relaţiile dintre preţurile interne - europene şi externe – americane; este mijlocul ce stabileşte raportul dintre toate mărimile economiei europene - în interiorul spaţiului euro – faţă de economia americană. Prin curs valutar se compară venitul naţional, preţurile interne, salariile, costurile, productivitate12. Luând în consideraţie importanţa evoluţiei cursului valutar, este necesar să analizăm oscilaţiile raportului euro – dolar , începând cu introducerea monedei unice şi până în prezent13. Grafic 1

În 1999, la lansarea ca monedă scriptică, euro a fost cotat la 1,17 USD, după care a continuat să cadă până ce a păşit pragul de 0,8252 USD în toamna anului 2000, acesta prezentând minimul său istoric. Din 2002, anul în care euro devine monedă unică legală pe teritoriul euroland-ului, se observă o apreciere continuă a lui faţă de dolarul american, conform datelor prezentate în graficul nr.114. 12

Conflictul euro – dolar, http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html Vezi Anexa 1 14 Euro foreign exchange reference rates, BCE, http://www.ecb.int/stats/exchange/eurofxref/html/eurofxref-graphusd.en.html 13


13

Economistul american Bergsen, consilier al fostului preşedinte Bill Clinton şi expert în politică comercială, director al „Institute of International Economics”, considera în anul 2002 că euroland-ul celor 11 se compară deja cu SUA în raport de producţie, comerţ şi rezervă şi va fi şi mai puternic atunci când vor fi membre cele 15 state ale Uniunii. În timp ce Europa va deveni un creditor mondial, SUA avea datorii nete de 2000 mld. $. Dacă BCE va consolida credibilitatea euro vor avea loc transferuri ale investitorilor privaţi şi băncilor centrale din dolari în euro între 500 – 1000 mld. $. Ca o concluzie, euro va deveni, pe termen mediu, rivalul sau partenerul dolarului american. El conturează următoarele efecte ale direcţiei fluctuaţiilor euro – dolar: -

după o perioadă de apreciere a dolarului va apărea o corectură de curs în favoarea euro, apreciată la 25-40%, ca urmare a deficitelor ridicate ale balanţei comerciale a SUA;

-

o apreciere a dolarului va avea efecte negative şi anume ar duce la accentuarea importului, accentuarea creşterii acestuia provocând noi creşteri ale deficitelor balanţei comerciale şi , deci, accentuarea măsurilor protecţioniste;

-

o scăderea bruscă a dolarului ar cauza scumpirea importului, creşterea inflaţiei şi astfel a dobânzilor, ceea ce ar genera prăbuşiri la bursă. Astfel s-ar încheia lunga perioadă de „miracol economic american” cu efecte monetare

negative. Bergsen propune crearea unor zone de control ale fluctuaţiilor în jurul nivelului de 1euro = 1,25$. Oficialităţi americane nu agreează asemenea zone, apreciind că experienţa de până acum arată că aceste măsuri nu pot evita speculaţiile 15. „Creşterea puternică a euro in faţa dolarului în ultimele luni pe pieţele de schimb internaţionale a uimit pe mulţi, a intrigat pe şi mai mulţi şi, în orice caz, a produs mari bulversări în relaţiile comerciale şi financiare internaţionale” scria în vara anului 2003 analistul economic Ilie Şerbănescu, în revista „Revista 22”. La acel moment euro câştigase 10% în raport cu dolarul american, fiind cotat la aproximativ 1,16 USD. Mărfurile americane au devenit mai ieftine, exporturile din SUA mai competitive, ajutând substanţial corectarea masivelor deficite comerciale americane. Se părea că, dintre cei doi piloni pe care se sprijineau, SUA au ales consolidarea celui comercial, chiar dacă în schimb trebuia să accepte slăbirea celui financiar, a cărui osatura o constituie un dolar puternic16. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi prim-vicepreşedinte Alpha Bank, considera că economia europeană nu performa la nivelul pe care îl arăta creşterea euro faţă de dolar şi

15 16

Conflictul euro – dolar, http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html Paza bună trece primejdia rea, Revista 22, http://www.revista22.ro/dolar-sau-euro-473.html


14

cataloga aprecierea monedei unice ca fiind una artificială, cauzată de lipsa de cooperare şi corelare dintre BCE şi Fondul de Rezerve apărută în urma conflictelor pe tema Irakului dintre Europa şi SUA17. În anul 2003 cursul euro, conform datelor BCE, a oscilat între 1,04 USD la începutul anului şi 1,26 USD la sfârşitul lui. Pe parcursul anului 2004, moneda unică a cunoscut o creştere continuă şi câştiga tot mai mult teren în faţa monedei americane, conturându-se o evoluţie la care nimeni nu se aştepta la momentul lansării euro. Creşterea de la 1,26 USD la circa 1,36 USD a dus la majorarea cursului euro în raport cu dolarul cu 7,35%. Motivele cele mai des invocate ca fiind cauze a căderii libere a monedei americane erau performanţele slabe ale economiei SUA, creşterea preţului mondial al ţiţeiului şi incertitudinile legate de alegerile prezidenţiale din state. "Raportul dintre dolar si euro este determinat de evoluţia economica din Statele Unite si Europa. SUA se confruntă cu probleme grave legate de deficitul comercial şi de cel bugetar. Aceste două elemente determină investitorii să se uite comparativ la cele două monede şi să considere ca dolarul prezintă un risc mai ridicat. Acest lucru a determinat vânzări masive de dolari în ultima perioadă” consideră Aurelian Dochia, analist BRD-SocGen18. În toamna aceluiaşi an previziunile pentru jumătatea anului viitor legate de evoluţia dolarului faţă de euro, realizate la Londra, au suferit schimbări semnificative, ridicându-se de la 1,15 EUR/USD până la 1,35 EUR/USD. La începutul anului 2005, raportul euro – dolar înregistrează o cădere continuă de la 1,3416 USD, maximul din martie, până la 1,1667 USD în luna noiembrie a aceluiaşi an, moment din care paritatea euro – dolar începe a oscila în direcţie pozitivă, încheind anul cu 1,1797 USD. Anul 2006 începe cu o rată de schimb de 1,18 USD pentru un euro şi continuă să crească, ajungând la sfârşitul anului nivelul de 1,31 USD/EUR. Între timp se observă o cădere continuă a rezervelor în dolari deţinute de băncile centrale de la 66,7% în 2002 la 64,7%. Grafic 2

Moneda americană a pierdut în 2007 13% din valoarea faţă de euro. În primele luni ale anului, pe pieţele

internaţionale,

paritatea

euro/dolar a avut o evoluţie liniştită, 17

Dolar sau euro ?, Revista 22, http://www.revista22.ro/dolar-sau-euro-473.html Pe termen mediu dolarul-în cădere liberă, http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1252933-termen-mediu-dolarul-caderelibera-fata-euro.htm 18


15

fluctuaţiile rezumându-se la culoarul 1,2910 – 1,3050 USD, graficul 2 indicând o mică excepţie la începutul anului, când euro atinge 1,33 USD. Această stabilitatea s-a datorat fie lipsei de informaţii economice venite din SUA sau euro-zonă, care să surprindă investitorii, fie datorită faptului ca atât Rezerva Federală americană cât şi Banca Centrală Europeană nu au modificat nivelul dobânzilor de referinţă19. Banca Centrala Europeana a decis în luna februarie menţinerea dobânzii de referinţă din zona euro la 3,5%, pentru a doua luna consecutiv, în concordanţă cu estimările analiştilor. Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a precizat după întâlnirea conducerii BCE ca „vigilenţa trebuie sa rămână esenţa politicii noastre, pentru a ne asigura că riscurile privind stabilitatea preţurilor nu se vor materializa, pe termen mediu". Această declaraţie a putut fi interpretată de pieţele financiare drept un semnal ca BCE va majora, la viitoarea reuniune a Consiliului de politică monetară, programată la 8 martie, dobândă de referinţă la 3,75%. Însă o astfel de măsură a fost deja "prinsă" in preţul parităţii, ceea ce a făcut ca ea să nu aibă repercusiuni semnificative asupra evoluţiei euro, pragul suport menţinându-se la 1,2747 dolari, iar cel de rezistenţă la 1,32 dolari20. Aprecierea constantă a monedei unice era considerată drept consecinţa reducerii constante a diferenţialului dintre dobânzile din cele doua zone, ceea ce a constituit principalul factor de influenţă asupra raportului de schimb euro – dolar. În vreme ce Rezerva Federală a scăzut dobânda de referinţă cu 1%, urmare a intrării în recesiune a economiei americane în ultima parte a anului, BCE a majorat-o cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce a şi provocat mărirea raportului de schimb la 1,4968 USD, care era maximul atins la acel moment de moneda unică faţă de cea americană. De-a lungul întregului an 2007, teama şi credinţa pieţelor internaţionale a fost aceea ca un euro puternic va afecta economia zonei, lucru care nu s-a întâmplat. În fapt, creşterea economică a rămas robustă, ca şi excedentul balanţei comerciale germane, care în luna octombrie a atins un nivel record, ca urmare a unei expansiunii neaşteptate a exporturilor. Chiar dacă exporturile europene către SUA au scăzut, cererea din zona euro şi din pieţe emergente, precum China, au alimentat creşterea. Având deja învăţată lecţia din 2004, când euro a urcat până la un maxim de 1,36 USD, firmele europene au apelat la hedging, protejându-se astfel mult mai bine decât în trecut. În ideea atenuării impactului unui dolar slab, multe corporaţii şi-au luat măsuri pentru a produce mai mult la nivel local21. 19

Euro foreign exchange reference rates, BCE, http://www.ecb.int/stats/exchange/eurofxref Paritatea euro/dolar s-a mişcat într-un culoar îngust 12 februarie 2007, http://www.clubafaceri.ro 21 Perspectivele evoluţiei dolarului în 2008, Financial Director 12 februarie 2008, http://www.financialdirector.ro/macroeconomie/perspective-de-evolutie-a-dolarului-in-2008.html 20


16

Şi deşi sunt companii care au fost afectate de întărirea euro, precum Airbus, ai cărei oficiali afirmau că această evoluţie ameninţă însăşi existenţa companiei, creşterea economiei pentru întreaga regiune s-a situat peste aşteptările pieţei. Pe parcursul anului 2008, paritatea euro – dolar a cunoscut evoluţii vertiginoase, atingând la data de 15 iulie maximum său istoric de 1,5990 USD, coborând până la 1,2460 USD în octombrie, iar pe data de 28 noiembrie a înregistrat cursul de 1,2727 USD. La momentul actual rata de schimb comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007 a scăzut cu circa 13,37% (Grafic 3)22. Grafic 3

Cea mai însemnată creştere a monedei unice a început în primăvara acestui an, atingând în aprilie nivelul de 1,5940 USD. La începutul lunii iunie, trebuie observat că după scăderea euro la 1,5462 dolari, moneda americană, fiind susţinută atât de creşterea randamentelor bonurilor de Tezaur ale SUA după ce preşedintele Fed din Dallas, Richard Fisher, a declarat miercuri că dobânzile ar putea creşte "mai devreme" dacă inflaţia persistă, a urmat o revenire pe plus a monedei unice, paritatea închizând pe pieţele americane la 1,5553 dolari, după ce au fost publicate datele privind preţurile de consum din SUA, care au crescut cu doar 0,2%, nivel considerat de analişti prea mic pentru a provoca o creştere a dobânzii de către Rezerva Federală. Preţurile unciei de aur au avut o evoluţie descendentă pe parcursul săptămânii trecute, la aceasta contribuind atât marcările de profit ale speculatorilor cât şi aprecierea dolarului şi reducerea costurilor barilului de petrol. Aurul este considerat drept cel mai sigur

22

Euro foreign exchange reference rates, BCE, http://www.ecb.int/stats/exchange/eurofxref/html/eurofxref-graphusd.en.html _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 17 din 35

17

"refugiu" în perioadele în care inflaţia se află pe un trend ascendent, aşa cum era cea din vara anului curent în care asistam la scumpirea petrolului23. Aprecierea euro a ieftinit produsele importate din SUA, ceea ce afectează exporturile unor ţări care utilizează euro, în special Germania şi Franţa. La începutul acestei luni, rezultatele unui sondaj efectuat în Germania evidenţiază îngrijorarea investitorilor privind menţinerea ritmului de creştere a exporturilor, care devin mai puţin competitive. Scăderea cu 8,5% a dolarului în raport cu euro, de la începutul anului, l-a determinat pe preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, să avertizeze că UE îşi va reduce capacitatea de export. În schimb, produsele “made in USA” sunt tot mai cerute la export. Deficitul comercial al SUA, din luna august, a avut cea mai mică valoare din acest an, 57,6 miliarde dolari24. În pofida faptului că euro a căzut cu aproximativ 20% de la mijlocul lunii iulie, el rămâne a fi unica monedă puternic supraevaluată faţă de dolar, scrie DailyFX. Totul fiind balansat, previziunea valuării şi a ratei dobânzii ne sugerează o slăbire continuă a raportului euro – dolar 25.

§2.2. INFLUENŢA MONEDELOR EURO ŞI DOLAR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI MONDIALE. Pe parcursul istoriei cele două monede au influenţat într-o manieră diferită, însă destul de esenţial economia mondială. Până la apariţia monedei unice europene, dolarul era principala monedă de pe piaţa valutar – financiară, rol acordat de evenimente atât economice cât şi istorice. Euro a apărut ca fiind o provocare pentru dolar şi a crescut, transformându-se treptat într-un concurent important, chiar periculos, care alături de moneda americană prezintă monedele dominante pe piaţa valutară internaţională. Statutul de monedă dominantă se cucereşte în timp; moneda trebuie să îndeplinească mai multe funcţii: -

să joace un rol major în tranzacţiile internaţionale, comerciale şi valutare;

-

să fie o importantă monedă de investiţii;

-

să fie atractivă ca monedă de rezervă pentru băncile centrale;

-

să joace un rol central, ca ancoră monetară, în sistemul existent al cursurilor de schimb.

23

Paritatea euro - dolar s-a oprit vineri la 1,55 dolari, http://www.curierulnational.ro/Finante Dolarul, la un nou minim istoric faţă de euro, ECO, http://www.eco.md/article/4497/ 25 Vezi Anexa 2 24


18

Cele patru criterii sunt strâns legate între ele, unul implicându-l pe celălalt. Conform datelor statistice actuale, dolarul deţine încă hegemonia absolută. Dar este în continuă descreştere. Euro a devenit monedă internaţională de rezervă de importanţă capitală, nu numai în virtutea faptului că toate monedele anterioare din zona euro, indiferent de locul unde erau ele deţinute, au fost convertite în euro la 1 ian. 1999. Nu toate monedele au potenţialul de a deveni monedă de rezervă, dar euro este acceptat ca modalitatea de plată într-o zonă suficient de largă pentru a reprezenta, pe termen lung un rival serios pentru dolarul american. Zona euro reprezintă acum a doua economie a lumii, ca mărime26. Ea este răspunzătoare pentru o parte mai mare din comerţul mondial, decât cea care revine SUA27. Ridicarea euro la rangul de monedă vehiculată şi apariţia lui ca valută puternică a relansat Europa în competiţia mondială cu SUA si Japonia prin reaşezarea sferelor de influenţă valutară pe piaţa mondială. Introducerea monedei unice europene a prezentat anumite avantaje pentru zona euro şi anume: 1. dispariţia riscurilor cu privire la schimburile monedei inter-europeană şi reducerea în consecinţă a cheltuielilor aferente tranzacţiilor; 2. inducerea unei mari stabilităţi pe pieţele financiare, reducerea volatilităţii, orientarea acestor pieţe către un comportament macroeconomic al limitelor strânse ale deficitului bugetar; 3. eliminarea ineficienţei politicilor monetare naţionale necoordonate; 4. funcţionarea optimă a Pieţei Comune: este evident că marea piaţă europeană ar fi afectată de riscurile valutare implicate de instabilitatea cursurilor de schimb; cea mai bună garanţie împotriva instabilităţii cursurilor de schimb valutar este însăşi dispariţia monedelor europene si înlocuirea acestora cu moneda unică; 5. stimularea comerţului si a producţiei, pe de o parte prin eliminarea costurilor legate de utilizarea unor monede diferite, iar pe de alta parte, prin eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare28. Capacităţile globale ale monedei euro cresc în măsură ce moneda europeană substituie funcţiile îndeplinite până nu demult în exclusivitate de dolarul american. Astfel, azi în lume circulă o mai mare sumă cash în euro decât în dolari, de aproximativ 540 miliarde EUR. Totodată, moneda unică s-a 26

Vezi Anexa 3 Conflictul euro – dolar, http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html 28 EURO, http://www.uniuneaeuropeana.ro/euro.html 27


19

transformat într-un lider al pieţei internaţionale de valori, deoarece volumul de obligaţiuni şi alte titluri de valoare emise de diferite companii din întreaga lume în euro a depăşit volumul celor nominate în dolari. În acelaşi timp se accelerează ritmul creşterii monedei euro în structura rezervelor valutare şi aur ale băncilor centrale din diferite ţări ale lumii 29. Simultan se reduce cota dolarului în această structură. Conform calculelor FMI, în trimestrul trei al anului 2007, volumul monedei euro în bilanţurile băncilor centrale a ajuns la peste 26%, în timp ce cota dolarului s-a redus sub 64%30. În ceea ce urmează vom analiza euro şi dolarul ca ancore monetare, aceasta fiind o caracteristică importantă a utilizării internaţionale a celor două monede şi prezintă o funcţie a unei monede dominante. Pentru autorităţile monetare din ţările în dezvoltare, alegerea regimului valutar reprezintă o importanţă deosebită, cu implicaţii asupra compoziţiei rezervelor valutare. Se ştie că opţiunile de regim valutar se situează într-o gamă largă, de la fixitate absolută (Consiliu Monetar sau înlocuirea monedei naţionale) până la flotare liberă. În condiţiile în care autorităţile monetare optează pentru un regim de curs, de jure sau de facto, diferit de flotarea liberă, trebuie ales un etalon potrivit caracteristicilor economiei în cauză. Acest etalon poate fi o monedă străină sau un coş de monede. FMI nominalizează cam 150 de ţări care au un alt regim decât flotarea liberă. În 54 din aceste ţări, euro are rolul de ancoră monetară, ca singură ancoră (în 35 de ţări), sau ca o componentă a coşului în celelalte. Majoritatea acestor ţări sunt însă ţări mici al căror PIB cumulat reprezintă mai puţin de 4% din PIB mondial. Analizând aceste date, se observă că utilizarea euro ca ancoră monetară în ţări terţe se bazează pe factori geografici şi instituţionali, multe din aceste ţări având relaţii strânse cu Uniunea Europeană. Există mai multe grupuri de ţări care utilizează euro ca ancoră monetară: •

• Din statele membre UE doar Danemarca participă deocamdată la MRS 2 prin legarea coroanei de euro, şi stabilirea unei marje de fluctuaţie stricte (+/-2,25%). Suedia sau Marea Britanie precum şi noii membri pot participa de asemenea la noul mecanism al cursului de schimb;

•

• Noii membri şi statele candidate din care doar Polonia şi Turcia nu au un regim explicit faţă de euro; referitor la regimul de schimb al leului, ştim că BNR a trecut de la flotarea controlată pe baza dolarului la un regim bazat pe coş în care euro reprezintă 75%. De asemenea de la 3 martie 2003 s-a trecut la euro ca monedă de referinţă pentru calculul cursului valutar şi a altor indicatori.

29 30

Vezi Anexa 4 Tendinţe pe piaţa valutară externă şi internă: efecte şi noi provocări, Standard Financiar nr.1 2008


20

•

• În zona balcanilor de vest majoritatea ţărilor au optat pentru regimuri fixe sau de flotare controlată faţă de euro;

•

• În Africa de nord şi Zona Francului CFA, euro este utilizat ca ancoră monetară unică;

•

• Ţări suverane precum Monaco, San Marino, Vatican folosesc euro pe baza unui

•

aranjament special. În acest context, trebuie să precizăm că la începutul anului 2003 au avut loc două schimbări

majore. În primul rând unele ţări exportatoare de petrol membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului care aveau un regim de jure legat de DST, au trecut la dolar ca monedă ancoră. În al doilea rând Rusia a anunţat că urmăreşte o politică de curs de flotarea controlată în funcţie de rata reală calculată pe baza unui coş în care euro reprezintă 40%. În concluzie, euro este utilizat ca ancoră monetară în ţările apropiate geografic sau economic de UE. În restul lumii euro are un rol limitat din acest punct de vedere. În schimb dolarul american este utilizat într-o proporţie mai mare la nivel global, neexistând corelaţii regionale. Circa 18% din comerţul internaţional revine exporturilor/importurilor americane, SUA ocupând primul loc în comerţul exterior al principalelor state (dezvoltate economic). Dacă, ipotetic, SUA ar proceda în relaţiile comerciale cu China, aşa cum a procedat Rusia cu RM (celebrarea la 27 martie 2006 a Actului unirii Basarabiei cu România prin stoparea de către Rusia a importurilor de vinuri moldoveneşti), atunci China şi nu numai, ar provoca o criza economică şi comercială regională. Menţionăm că succesele remarcabile ale Chinei din ultimul sfert de secol sunt datorate în măsură determinantă de relaţiile şi comerţul ei cu SUA, iar Banca Centrală Chineză este cel mai mare deţinător de rezerve ale dolarului31. Atât dolarul cât şi euro, influenţează insistent economia ţărilor terţe, fiind parcă într-o competiţie continuă în acapararea unor noi pieţe valutare naţionale. Rivalitatea lor a dus la schimbări esenţiale în economia mondială şi rămâne a fi un factor important a dezvoltării ei.

31

Cea de-a doua criză economico-financiară mondială: Repercursiunile ei posibile asupra economiei R. Moldova, ECO, http://www.eco.md/article/5998/ _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 21 din 35

21

Capitolul III. FLUCTUAŢIILE EURO – DOLAR ÎN CADRUL ECONOMIEI RM

§3.1. ASPECTELE PIEŢEI VALUTARE ÎN RM. Actualmente, Republica Moldova menţine un regim valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea şi oferta de valută străină pe piaţa valutară internă. În condiţiile unor intrări semnificative de capital de peste hotare, care nu pot fi totalmente absorbite prin intervenţiile BNM pe piaţa valutară, are loc o apreciere a monedei naţionale32. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2008 s-au înregistrat următoarele intrări de capital, care au avut un impact semnificativ asupra pieţei valutare a Republicii Moldova: •

majorarea în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice cu 66.7 la sută până la 1.2 miliarde dolari SUA,

•

sporirea cu 25.0 la sută în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică până la 130 mil. dolari SUA,

•

creşterea de 2.4 ori (până la 127 mil dolari SUA) în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de investiţii străine şi de credite contractate de la persoanele afiliate.

În condiţiile unui aflux semnificativ de valută Banca Naţională a efectuat intervenţii mai masive pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în special în lunile iulie-august, când a fost înregistrată o încetinire a ritmului de creştere a inflaţiei. Astfel, de la începutul anului Banca Naţională a procurat 320 milioane dolari SUA faţă de 184 milioane dolari SUA în perioada respectivă a anului precedent. De menţionat că, luând in consideraţie ponderea semnificativă a dolarului SUA pe piaţa valutară internă a Republicii Moldova, cursul de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza tranzacţiilor de cumpărare / vânzare a dolarilor SUA pe piaţa inter - şi intra bancară. Concomitent, cursul oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine inclusiv faţă de 32

"Situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova”, informaţie prezentată de Guvernatorul BNM Leonid Talmaci la şedinţa plenară a Parlamentului RM, http://www.bnm.md/md/inform_parlament _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 22 din 35

22

euro se determină prin cross-cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională. Astfel, evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine, este influenţat atât de evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA, cît şi de evoluţia cursului de schimb al altor valute faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale. De la începutul anului şi până la 03.09.2008 cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 14.7 la sută, de la 11.3 până la 9.65 lei moldoveneşti pentru un dolar SUA, în urma majorării volumului lichidităţii în valută străină pe piaţa valutară internă, pe fundalul persistenţei afluxurilor semnificative de valută în ţară. Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro s-a apreciat cu 15.9 la sută, de la 16.6 până la 13.9 lei moldoveneşti pentru un euro la situaţia din 03.09.2008. Aprecierea mai pronunţată a leului moldovenesc faţă de euro în lunile iulie-august a avut loc ca urmare a aprecierii în această perioadă a dolarului SUA faţă de Euro pe piaţa financiară internaţională (Grafic 4)33. Grafic 4

De la apariţia monedei unice pe piaţa valutară internaţională, în 1999, atât rata de schimb EUR/LEU cât şi cea USD/LEU a înregistrat diverse evoluţii 34. Pornind de la cursul de 9,7 lei, euro a atins valoarea sa cea mai mare de 17,5547 lei pe data de 6 decembrie a anului 2006, ca astăzi cursul oficial al BNM să-l coteze la 13,2837 lei. Dolarul american a apărut pe piaţa RM cu mult înaintea monedei unice, dar pentru a face o comparaţie accentuăm rata de schimb dolarului la 1 ianuarie 1999 care era de 8,32 lei, atingând valoarea sa maximă de 14,7838 lei la data de 14 aprilie 2003 şi astăzi paritatea USD/LEU este de 10,3844.

33 34

Pietele valutar-financiare internationale pe parcursul lunii octombrie 2008, BNM Vezi Anexa 5


23

§3.2. IMPLICAŢIILE VOLATILITĂŢII EURO ŞI A DOLARULUI ÎN ECONOMIA RM. Piaţa valutară din R. Moldova constată aceleaşi tendinţe de consolidare a poziţiilor monedei euro în detrimentul dolarului SUA. Atât populaţia neimplicată în activităţi economice, cât şi cei implicaţi în tranzacţii economice sunt predispuşi să accepte rolul în creştere a monedei euro. Pe de o parte volumul remitenţelor în creştere, în special, de la acei cetăţeni angajaţi în ţările din zona euro, cât şi reorientarea exporturilor spre ţările membre ale Uniunii Europene fac să crească oferta de euro pe piaţa valutară. Dar şi economiile sunt tot mai mult făcute în euro, ca fiind o valută mai sigură şi previzibilă. Un indicator destul de elocvent sunt rezervele valutare obligatorii ale băncilor comerciale din RM, care ne arată că rezervele deţinute în euro le depăşesc pe cele în moneda americană. Tendinţa de modelare a rezervelor valutare sunt prezentate în Tabel 135 Tabel 1 Perioada Baza de rezervare (mărimea (luna mijloacelor atrase) decembrie) În USD şi în În EUR şi în alte VLC, alte VLC, recalculate recalculate în în USD EUR (mil.USD) (mil.EUR)

2004 2005 2006 2007 2008

202,7 255,9 297,3 466,6 588,7

88,4 139,6 250,5 469,2 660,3

Norma rezervelor în VLC de la mijloacele atrase in VLC,%

Suma rezervelor obligatorii menţinute în USD în contul Rezervelor obligatorii în VLC al băncii la BNM (mil. USD)

6,0 10,0 10,0 15,0 20,5

12,2 25,5 29,7 70,0 120,7

Suma rezervelor Rata de obligatorii remunerare mentinute în EUR a rezervelor în contul obligatorii, Rezervelor % obligatorii în VLC al băncii la BNM (mil. EUR)

5,3 14,0 25,0 70,4 135,4

0,33 0,48 0,47 0,44 0,39

(octombrie)

Totodată, pe parcursul ultimilor trei – patru ani tot mai multe segmente ale pieţei de bunuri şi servicii folosesc moneda euro ca monedă de referinţă în stabilirea preţurilor pe piaţa internă. Astfel, preţurile la bunurile imobile, autovehiculele şi alte maşini şi utilaje, materiale de construcţie, electrocasnice şi alte au ca referinţă moneda unică europeană.

35

Instrumentele de politică monetară, BNM, http://www.bnm.md/md/money_politics_tools


24

În structura rulajului valutar pe piaţa internă, în anul 2007, cota dolarului s-a redus la 67% în timp ce ponderea monedei euro a crescut la peste 28%. Celelalte valute nu prezintă mare interes, având o pondere de sub 5% şi fiind tranzacţionate ocazional, sporadic şi sezonier 36. De menţionat că aprecierea monedei naţionale, care a putu fi urmărită în decursul anului curent, nu este un factor distructiv din următoarele considerente. În primul rând, conform estimărilor, ponderea mărfurilor importate (materie primă, resurse energetice, părţi componente etc.) constituie circa 80 la sută din mărfurile exportate. Astfel, aprecierea leului nu afectează semnificativ exportatorii din Republica Moldova. Aprecierea monedei naţionale contribuie la încetinirea ritmului de creştere a preţurilor la resursele energetice importate, fapt care are un impact benefic asupra temperării ritmului de creştere a inflaţiei. Pot fi conturaţi şi alţi factori pozitivi aferenţi aprecierii monedei naţionale cum ar fi reducerea preţului la importul de utilaje, tehnologii etc., creşterea nivelului general de trai al populaţiei37. Începând cu 4 septembrie 2008 cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi-a inversat trendul, depreciindu-se cu 7.7 la sută, de la 9.65 la 03.09.2008 până la 10.39 lei moldoveneşti pentru un dolar SUA la 24.09.2008. Această depreciere a fost condiţionată de cererea sporită de valută străină din partea unor importatori principali de resurse energetice, amplificată de aşteptările apărute ca urmare a evoluţiei crizei financiare internaţionale. În acest context începând cu 19 septembrie 2008, BNM a intervenit prompt pe piaţa valutară prin vânzarea a 37.1 milioane dolari SUA. Cursul de schimb la casele de schimb valutar al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA a fost mai volatil, dată fiind ponderea semnificativă a pieţei valutare în numerar în rulajul total al pieţei valutare interne (circa 25.0 la sută din rulajul total). Este necesar de accentuat că deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi euro, care s-a înregistrat pe parcursul ultimii săptămâni nu a avut la bază factori obiectivi, dar, în opinia noastră, a fost cauzată de tentativele extrapolării consecinţelor crizei financiare internaţionale pe piaţa din Republica Moldova. La moment, însă, nu există pericol pentru resimţirea consecinţelor crizei pe piaţa internă, dat fiind că sistemul bancar din Republica Moldova dispune de resurse destule pentru a-şi onora obligaţiunile şi a extinde în continuare operaţiunile de creditare. La rândul său, Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb.

36

Tendinţe pe piaţa valutară externă şi internă: efecte şi noi provocări, Standard Financiar nr.1 2008 "Situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova”, informaţie prezentată de Guvernatorul BNM Leonid Talmaci la şedinţa plenară a Parlamentului RM, http://www.bnm.md/md/inform_parlament 37


25

ÎNCHEIERE "Există acum o mulţime de potenţiali 'regi' care luptă să ne preia poziţia", spune Leo Melamed, preşedinte emerit al Chicago Mercantile Exchange şi fondator al primei pieţe pentru contracte futures financiare din lume. În cea mai mare parte a secolului 20, lucrurile arătau altfel. Statele Unite erau singura ţară care era mai puternică la sfârşitul celui de-al doilea război mondial decât la începutul lui. În lumea unipolară, SUA şi economia lor au servit drept ancoră pentru economia mondială. SUA au putut să menţină un deficit al contului curent în decursul mai multor decade. SUA au pieţele de valori şi pieţele de capital cele mai mari şi mai lichide, iar dolarul este moneda de rezervă cea mai importantă. Totuşi, de la sfarsitul Razboiului Rece, rivalii străini au preluat prima poziţie deţinută iniţial de SUA în cadrul mai multor clasamente economice. Începând cu 1 ian. 1999 se creează şi intervine pe piaţa alternativă monetară europeană -euro- având mărime şi puteri similare. Moneda unică europeană devine treptat principalul rival al dolarului, înregistrând aprecieri continue faţă de moneda americană şi fiind utilizată mai intens pepiaţa valutar-financiară internaţională. Astăzi, China se dezvoltă mai rapid decât Statele Unite, iar mulţi investitori si istorici consideră că Uniunea Europeana se afla pe o poziţie economică egală cu Statele Unite. "Statele Unite sunt o forţă, însă nu singura şi cu siguranţă nu mai sunt o super-putere", a declarat Jim Rogers, care a pus bazele fondului de hedging Quantum împreună cu investitorul miliardar George Soros în anii '70. Stabilitatea monedei, fie euro, fie dolar, este deosebit de importantă pentru că o monedă instabilă întăreşte dependenţa economiilor de comerţ, distrug investiţiile şi scindează mediile de afaceri. Atunci când persistă instabilitatea monedei, a ratei de schimb, acest lucru nu numai că reduce consumul şi investiţiile, dar şi precipită haosul industrial, nemulţumirile sociale şi chiar eventuale răsturnări în plan politic. Cât despre Republica Moldova, realitatea de azi sugerează necesitatea revizuirii cadrului legislativ în sensul liberalizării operaţiunilor cu valute străine, eliminării restricţiilor în folosirea acestora pe teritoriul RM. Astfel, se poate realiza eliminarea presiunilor asupra leului, iar valuta intrată în ţară ar ieşi mai uşor ca plată pentru importuri fără a fi necesară convertirea lor în lei, respectiv fără a distorsiona piaţa valutară internă şi ar uşura misiunea BNM.


26

BIBLIOGRAFIE I. Monografii, manuale, broşuri 1. C-tin Kiriţescu – „Moneda: Mica Enciclopedie”, Buc, Ed. Enciclopedică, 1998 2. Christian Chabot - „Euro: Moneda europeană” , Ed. Teora, 1999

II. Ediţii periodice şi articole 3. Money Stock Measures - H.6// Federal Reserve System – 28 noiembrie 2008 4. Buletin lunar a 10-a aniversare a BCE 1998-2008// Banca Centrală Europeană – 2008 5. Marcu Tatiana. Cea de-a doua criză economico-financiară mondială: Repercursiunile ei posibile asupra economiei R. Moldova// ECO – 2008 – nr. 197 6. Dolarul, la un nou minim istoric faţă de euro// ECO – 2007 – nr. 147 7. Şerbănescu Ilie. Paza bună trece primejdia rea// Revista 22 – 9 iunie 2003 8. Cuncea Cristina. Pe termen mediu dolarul-în cădere liberă// Adevărul – 29 octombrie 2004 9. Brăileanu Răzvan. Dolar sau euro ?// Revista 22 – 9 iunie 2003 10. Perspectivele evoluţiei dolarului în 2008// Financial Director România – 12 februarie 2008 11. Tendinţe pe piaţa valutară externă şi internă: efecte şi noi provocări// Standard

Financiar – 2008 – nr. 1 12. "Situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova”, informaţie prezentată de Guvernatorul BNM Leonid Talmaci la şedinţa plenară a Parlamentului RM 13. Instrumentele de politică monetară// BNM – 2008 14. Ziarul „Financiar” – 19 martie 2003, 26 martie 2003 15. Revista „Piaţa Financiară” – 2 apr. 2003, 3 apr. 2003 16. Ziarul „Bursa” – 4-6 apr. 2003


27

III. Surse Internet 17. http://www.stirilocale.ro/ Dolarul_american_istoria_ monedei_lumii_IDN69375.html 18. http://www.referat.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26.html 19. https://www.federalreserve.gov/ releases/h6/Current/ 20. http://www.referat.ro/referate/Moneda_euro_08513.html 21. http://www.uniuneaeuropeana.ro/euro.html 22. http://www.ecb.int/euro/intro/html/map.en.html 23. http://www.ecb.int/pub/html/index.en.html 24. http://www.eco.md/article/5998/ 25. http://www.ecb.int/stats/exchange/eurofxref/html/eurofxref-graph-usd.en.html 26. http://www.revista22.ro/dolar-sau-euro-473.html 27. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1252933-termen-mediu-dolarul-cadere-libera-fata-euro.htm 28. http://www.clubafaceri.ro 29. http://www.financialdirector.ro/macroeconomie/perspective-de-evolutie-a-dolarului-in-

2008.html 30. http://www.curierulnational.ro/Finante 31. http://www.eco.md/article/4497/ 32. http://www.eco.md/article/5998/ 33. http://www.uniuneaeuropeana.ro/euro.html 34. http://www.bnm.md/md/inform_parlament


28

ANEXA 1

Evoluţia ratelor de schimb nominale şi respectiv reale

Sursa: Raport FMI „PERSPECTIVES DE L’ÉCONOMIE MONDIALE Octobre 2008”


29

ANEXA 2 Previziunea ratei dobânzii Euro/US Dollar

Previziunea valuării Euro/US Dollar

Sursa: DailyFX.com


30

Sursa: Raportul anual BRI


31

ANEXA 3

Sursa: Raport FMI „PERSPECTIVES DE L’ÉCONOMIE MONDIALE Octobre 2008”

Sursa: Pietele valutar-financiare internationale pe parcursul lunii octombrie 2008, BNM _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 32 din 35

32

ANEXA 4

Sursa: Buletin lunar a 10-a aniversare a BCE 1998-2008// Banca Centrală Europeană – 2008


33

Evoluţia ratei de schimb USD/LEU 1999-2008

ANEXA 5

Evoluţia ratei de schimb EUR/LEU 1999-2008

Sursa: BNM _________________________ Ptoiect de curs pe tema: Raportul euro-dolar în economia mondială, Pagina 34 din 35

34

Raportul Eoru-Dolar in Economia Mondiala

Recommend Documents