CUPRINS
...................................................... ........ ……... Error! Bookmark not defined. Cuvânt introductiv..............................................
DOMENIUL PSIHOLOGIEI COMUNIC ĂRII ..... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PERSPECTIVE GENERALE ASUPRA COMUNICĂRII ............ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. DISCIPLINE ALE COMUNICĂRII......................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. FUNCŢIILE COMUNICĂRII ................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PARADIGME ALE COMUNIC ĂRII ..................... ..................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PARADIGMA STRUCTURALĂ ............................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PARADIGMA TRANZACŢIONALĂ ....................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PARADIGMA RELAŢIONALĂ .............................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PARADIGMA FENOMENOLOGICĂ ...................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. PERSONALITATE ŞI COMUNICARE ................. ................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Perspective intrapsihice asupra Eului ................................. Error! Bookmark not defined. Perspective intersubiective asupra Eului ............................ Error! Bookmark not defined. Personalitate şi reac ţ ii ii de fond ............................................ Error! Bookmark not defined. Tip de personalitate şi comunicare ...................................... Error! Bookmark not defined. Cultură şi personalitate ........................................................ Error! Bookmark not defined.
FORME ALE COMUNIC ĂRII................................ ................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. COMUNICAREA PARADOXALĂ .......................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Elemente ale teoriei grupurilor ........................................... Error! Bookmark not defined. Teoria tipurilor logice .......................................................... Error! Bookmark not defined. Schimbarea fundamental ă (paradoxal ă ) ............................ Error! Bookmark not defined. ................................................................. ...................... Error! Bookmark not defined. Tipuri de paradox ...........................................
Injoncţiunea paradoxală............................................... Error! Bookmark not defined. Previziunea paradoxală ................................................ Error! Bookmark not defined.
Terapeutică paradoxal ă în comunicare .............................. Error! Bookmark not defined. COMUNICAREA DEFENSIVĂ .............................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Perspectiva con ş tientă asupra defensei ............................... Error! Bookmark not defined. Perspectiva incon ş tientă asupra defensei ............................ Error! Bookmark not defined. Mecanisme de ap ă rare ......................................................... Error! Bookmark not defined. COMUNICAREA PROIECTIVĂ ............................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Conceptul de proiec ţ ie ie .......................................................... Error! Bookmark not defined. ............................................................... .................. Error! Bookmark not defined. Cultură şi proiec ţ ie ie ............................................. Comunicarea simbolică ....................................................... Error! Bookmark not defined. COMUNICAREA NONVIOLENTĂ ........................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Nevoie, frustrare, violen ţă.................................................... Error! Bookmark not defined. Compasiunea de sine şi de cel ălalt ...................................... Error! Bookmark not defined. Priza cu sine însu şi - vulnerabilizarea vulnerabilizarea ................................ Error! Bookmark not defined. Exprimarea de sine nonviolent ă .......................................... Error! Bookmark not defined. Observa ţ ie ie şi judecată .......................................................... Error! Bookmark not defined. COMUNICAREA PERSUASIVĂ ............................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Persuasiune şi putere ........................................................... Error! Bookmark not defined. Factori ai persuasiunii ......................................................... Error! Bookmark not defined. NEGOCIEREA ........................................... .................................................................. ........................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. .............................. Error! Bookmark not defined. Pozi ţ ii ii de negociere şi atitudine de fond .............................. .................................................................... .......................... ... Error! Bookmark not defined. Logică şi afect .............................................
COMUNICAREA EFICIENTĂ ............................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. .............................................................. .................. Error! Bookmark not defined. Atitudini ineficiente ............................................ Inferioritate şi comunicare .................................................. Error! Bookmark not defined. .............................................................. .................. Error! Bookmark not defined. Ideal şi comunicare ............................................ ................................................................... ...................... Error! Bookmark not defined. Pozi ţ ia ia empatică ............................................. Autenticitate şi încredere ..................................................... Error! Bookmark not defined. Comunicarea terapeutic ă ..................................................... Error! Bookmark not defined. Comunicarea cu sine ............................................................ Error! Bookmark not defined.
CONTEXTE FUNDAMENTALE ÎN COMUNICARE ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. COMUNICAREA ÎN CUPLU ................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Cadru general – sine şi alter ................................................ Error! Bookmark not defined. Alegerea partenerului .......................................................... Error! Bookmark not defined. ................................................................... ...................... Error! Bookmark not defined. Dragoste şi ideal ............................................. COMUNICAREA ÎN GRUP / ORGANIZAŢIE.......................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Lider şi dinamică de grup ................................................... Error! Bookmark not defined. Perspectiva intrapsihic ă asupra grupului ........................... Error! Bookmark not defined.
REZUMATUL CURSULUI Domeniul de studiu al psihologiei comunic ării este alcătuit din ansamblul fenomenelor de comunicare inerente fiin ţării. Psihologia comunic ării se constituie la interferen ţa diferitelor discipline ale comunic ării şi se recomand ă prin încercarea sistematic ă de relevare a resorturilor psihologice care ofer ă specific comunicării individuale. Obiectul de studiu al disciplinei este ab initio diluat într-un spaţiu excedentar care genereaz ă comunicării limite laxe: ansamblul fenomenelor prin care se produce schimbul de informa ţie între indivizi. Comunicarea apare, în aceast ă ordine, ca fundament ontologic: este inerent ă lumii fenomenale (dup ă cum este perceput ă de individul uman), astfel încât este imposibil ca dou ă entităţi să nu comunice. Graţie spectrului s ău larg, psihologia comunic ării poate oferi o seam ă de ipoteze şi vectori de cercetare uneia din interoga ţiile fundamentale ale antropologiei culturale: cum pot oamenii exista împreună ? Direcţiile de studiu şi paradigmele pe care se întemeiaz ă domeniul de faţă pot constitui şi o ilustrare a unei alte interoga ţii majore circumscrise aceleia şi nevoi de cunoa ştere a omului: cum pot fi oamenii atât de diferi ţi ? Dacă sub aspect afectiv diferen ţa este creat ă de întreaga istorie a individului şi mai ales de raportul s ău cu prezentul, sub aspect teoretic, cognitiv, una dintre sursele alterităţii epistemice o constituie paradigma. Constituie o necesitate de fond şi obiect de studiu prin excelen ţă al psihologiei comunic ării comunicarea asupra comunică rii, rii, comunicarea asupra modalit ăţ ii în care comunică m. m. Pentru ăţ ii aceasta este nevoie de a distinge nivelul logic şi ontologic la care cercet ătorul î şi situează discursul, din considerente psihologice. ionare, Funcţiile comunicării precizează domeniul de studiu al fenomenului: informare, pozi ţ ţ ionare, normare, influen ţ are, are, contact afectiv. Paradigmele comunic ării se
înscriu pe un ambitus care se desf ăşoară de la „polul” intrapsihic” la cel intersubiectiv, în func ţie de referinţa esenţială a subiectului cunosc ător: sine sau alter. Cele patru paradigme ale psihologiei comunic ării (structurală, tranzacţională, relaţională, fenomenologică) se află într-o relaţie circulară prin intricarea surselor acestora: sine şi alter, antinomie fundamental ă a problematicii comunic ării. Paradigma structural-expresivă consider ă de maximă importanţă palierul intrapsihic şi are ca obiect predilect de studiu personalitatea. Teoria psihanalitic ă (în speţă aplicată problematicii comunicării) consideră că resorturile comunicării pot fi surprinse prin intermediul dorin ţelor lalt -receptor este individului şi a balansului expresiv-represiv al acestora. Raportul cu celă lalt determinat de nevoile emi ţătorului – obiectul, arat ă Freud, este creat de c ătre pulsiunea subiectului, vectorul său comportamental. Paradigma tranzac ţ ional ională orientează interesul c ătre palierul interpersonal, interac ţional, respectiv asupra modalit ăţilor de codare-decodare ale mesajului, f ără însă a eluda dimensiunea intrapsihică. Prototipul paradigmei este analiza tranzac ţională propusă de Eric Berne, autor cu formare psihanalitică. Teoria lui Berne reprezint ă o adaptare a celei de a doua topici freudiene f reudiene într-o perspectivă nuanţat intersubiectivă. Elementul de esen ţă îl reprezintă tranzacţia, unitatea ac ţiunii sociale, mesaj generat de o stare interioar ă a Eului emiţătorului care interac ţionează cu o stare similară sau complementar ă a Eului receptorului. ionale elementul central de studiu îl constituie rela ţia dintre În cadrul paradigmei rela ţ ţ ionale indivizi, în timp ce elementele structurale personale sunt secundare. Esen ţa oricărei fiinţe este considerat ă relaţia pe care o între ţine cu mediul s ău. Comunicarea este în ţeleasă în termeni generali de interacţiune. Pentru aceast ă paradigmă este ilustrativ sistemul propus de şcoala de la Palo Alto sub conducerea lui Gregory Bateson. Paradigma fenomenologică reprezintă o manieră de glisare din modelele intrapsihice spre cele intersubiective, rela ţionale. Analiza fenomenologic ă presupune descrierea oric ărui fenomen (de
către cel care-l trăieşte), în încercarea de a-i surprinde esen ţa prin investigarea sistematic ă a conţinuturilor conştiinţei. Se are în vedere sensul personal ca rezultant ă a proceselor colective de elaborare a semnifica ţiilor. Conţinutul comunicării este analizat prin raportarea la contextul normativ în care se afl ă subiectul, f ără a fi conştient de influen ţele pe care le exercit ă. Pentru că orice psihologie a comunic ării este confluent ă unei psihologii a personalit ăţii, raportul dintre personalitate şi comunicare constituie un spa ţiu de studiu important al fenomenuliui comunicării. Personalitatea este sursa fenomenelor comunic ării, de aceea, orice psihologie a comunic ării trebuie să se refere la Eu şi la elementele de proiect identi ţiar ale individului. Cunoa şterea propriei personalităţii oferă posibilitatea înţelegerii influenţei structurii şi a nevoielor personale asupra comunc ării. În cadrul paradigmei structurale, personalitatea este sursa oric ărui fenomen al comunic ării. Ca element opera ţional, imaginea de sine se construie şte prin interacţiunea sine şi lume şi este o component ă importantă a Eului subiectului, nucleu al personalit ăţii. Ireductibil, în comunicare există trei modalităţi de reacţie a celuilalt la imaginea de sine, trei t rei situa ţii de interacţiune, de r ăspuns al celuilalt la defini ţia dată sieşi: confirmare, respingere, negare. În raport cu modul în care este în ţeleasă comunicarea, se relev ă forme ale sale determinate de conceptele esen ţiale care folosesc drept referin ţă: paradox, defens ă, proiecţie, violenţă, persuasiune, persuasiune, negociere, eficien ţă. Comunicarea paradoxală porneşte de la premisa experimental ă a situaţiilor în care un gest paradoxal, împotriva „bunului sim ţ”, ilogic, poate aduce schimbarea dorit ă, în timp ce o ac ţiune conform bunului sim ţ şi logicii comune poate conduce la e şec, respectiv la perpetuarea disfunc ţiei. Comunicarea defensivă este un proces complex prin intermediul c ăruia individul î şi conserv ă manierele deja dobândite – disfunc ţionale – de a- şi negocia tr ăirile în diferite situaţii. Defensele constituie încerc ări de a realiza un compromis între nevoi vitale interne şi cerinţe externe, dintre dorinţe şi norme. Defensele sunt o manier ă de reacţie normală în măsura în care realizeaz ă compromisuri eficiente, permit adaptarea. Conceptul de comunicare defensiv ă subliniază aspectele dezadaptative ale ap ărărilor pe care orice subiect implicat în variile situa ţii ale comunic ării le pune implicit în operă. Comunicarea proiectivă acoper ă diferite fenomene de interes pentru psihologie sau sociologie precum atribuirea, efectul de halo, efectul pygmalion. Mecanismul proiec ţiei – aşa cum este înţeles de S. Freud – confer ă fenomenelor enun ţate un bun fundament psihologic. Comunicarea nonviolent ă ă propune o serie de jaloane care conduc la stingerea conflictului. Reperele au fost constituite prin practic ă de către Marshall Rosenberg în cadrul Institutului de comunicare nonviolent ă pe care l-a înfiin ţat. Comunicarea este în ţeleasă ca un proces (deseori eşuat) de exprimare a nevoilor. De aceea, de maxim ă importanţă este capacitatea de a fi în contact cu propriile nevoi, a putea sim ţi şi a putea cere. Dac ă nevoile individului nu sunt gratificate, intervine frustrarea şi nevoia de a-l agresa pe cel ălalt prin judecăţi de valoare (clasificare, comparare, atribuire etc.). Este important ă diferenţierea dintre observa ţie şi evaluare (de ex. evaluare: „Vasile este agresiv”; observa ţie: „Vasile spune c ă nu sunt capabil”). Capacitatea de a nu mai evalua şi atribui vina este consecutiv ă capacităţii de asumare a responsabilit ăţii pentru propriile comportamente şi cu maniera de a opera schimb ările necesare. Comunicarea persuasivă reprezintă acţiunea care are drept scop modificarea atitudinal ă a subiectului în condi ţiile în care acesta consider ă că alegerea sa, consecutiv ă schimbării atitudinale, este liberă. Mesajul persuasiv ac ţioneaz ă asupra opţiunilor decizionale, prin extinderea sau diminuarea acestora. În acest scop se angajeaz ă într-o manieră interacţională mesaje şi surse care vizează restructurarea cognitiv ă a cadrului de referin ţă. Teoriile şi metodele negocierii se constituie pe raportul cu o „parte advers ă”: resursele sunt limitate şi distribuţia acestora produce inevitabil binomul pierdere-câ ştig. Tentaţia câştigătorului unic este fantasma central ă în abordarea fenomenului negocierii, indiferent de maniera în care se pot distribui resursele aflate în disput ă. Chiar dacă se porneşte de la o abordare „câ ştig-câştig” se face în scopul de a conserva propriul cî ştig.
Toate formele de comunicare sunt reprezentate într-un balans specific în stilul de comunicare al fiec ărui individ. De aceea, formele de comunicare reprezint ă maniere de decriptare a mesajelor şi a indici asupra sensului personal al comunic ării. Comunicarea eficient ă ă presupune momente de „a fi împreun ă”, de a putea tr ăi comuniunea la nivel global. Pentru aceasta trebuie s ă existe o sintonie între „timpurile psihice”, ritmurile interlocutorilor. Eficien ţa în comunicare este indicat ă prin faptul că interlocutorii: se referă la sine într-o manier ă directă; personalizează discursul; î şi asumă afecte, reprezent ări şi comportamente. Eficienţa în comunicare este determinat ă de capacitatea de empatie şi autenticitate. Cuplul şi grupul sunt contexte fundamentale de comunicare în m ăsura în care se exprim ă, din perspectiv ă structurală, maniera în care, înm psihogenez ă, individul intră în relaţie cu lumea: iniţial cu o singur ă persoană (mama), apoi, prin intermediul tat ălui, al terţului, cu diversitatea personalităţilor celorlalţi. Cele două contexte fundamentale de comunicare (cuplu şi grup) pun problema manierei în care se constituie figura „diferen ţei”, a alterităţii, a „lumii”, pe fondul prorpiei construc ţii şi personalizări.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE rii, Polirom, 2002. 1. Abric, J.-C., Psihologia comunică rii, 2. Georgescu, M., Introducere în consilierea psihologică , Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. rii, e-book, Facultatea de Sociologie-Psihologie, 3. Minulescu. M., Psihologia comunică rii, Sociologie-Psihologie, Universitatea Spiru-Haret. 4. Mucchielli, A., Arta de a comunica, Polirom, 2005. ilor de comunicare, Polirom, 2005. 5. Prutianu, Şt., Antrenamentul abilit ăţ ăţ ilor 6. Rosenberg, M., Comunicarea nonviolent ă ă , EFP, Bucure şti, 2005.
