1 Analiza constructiv tehnologică a piesei de prelucrat
Piesa de prelucrat este o roată dinţată şi face parte din clasa de piese „roţi dinţate”. Din punct de vedere funcţional roata dinţată face parte din ansamblul „Reductor de turaţie” şi se prezintă în figura 1. Din condiţiile de precizie impuse se desprind următoarele concluzii !. Precizie dimensională " dma# $ % 1&' mm( " lma# $ ') mm. *. Diametrele Diametrele la care se impune impune o precizie precizie dimensională dimensională ridicată ridicată sunt sunt " % 1&' +& ,)" )-1))( " % '/ 0 , 2)-)'1)( " 3 , 4)-)1/")-)/1( 5. Dimensiunile Dimensiunile de de profil profil ale piesei sunt " teşituri '#6/ ) 4 la e#terior şi interior. D. Preciz Precizia ia geomet geometric rică ă 7e impun următoarele abateri de formă şi de poziţie • concentricitate aleza8 cu suprafaţa e#terioară " )-)/ mm( • cilindricitate e#terior roata dinţată " )-)/ mm( • paralelism la suprafeţele frontale ale roţii dinţate 4 )-)1/ mm( • perpendicularitate a suprafeţelor frontale ale piuliţei pe a#a roţii dinţate
4 )-)9/ mm. :. Rugozi Rugozitat tatea ea suprafeţe suprafeţelor lor ;a piesa „roata dinţată” se impun următoarele rugozităţi " rugozitate generală R a $ 1'-/( " rugozitate pe aleza8 R a $ 1-<( " rugozitate pe suprafeţele frontale R a $ 9-'. =. >ate >ateririal alul ul piese pieseii Piesa se e#ecută din 99>o?5r11- 7@!7 &1"33- oţel aliat pentru tratament termic- destinat construcţiei de maşini.
Principalele domenii de utilizare ale acestui material se prezintă în tabelul de mai 8os Tabelul 1 Marca oţelului
Principalele domenii de utilizare
99>o?5r11
!rbori cotiţi- a#ea#e- fuzete- arbori cu camecame- biele- roţi dinţateorgane de asamblare- cArlige for8ate pentru macarale
Din Din tabe tabelu lull 9- pagi pagina na 9- 7@!7 7@!7 &1 &1 4 3333- se e#tr e#trag agee comp compoz oziţiţia ia c+im c+imic icăă determinată pe oţel lic+id Tabelul 2
Marca oţelului
99>o?5r11
Calitatea
B
Compoziţia chimică, % C
Mn
)-9) C )-<) C ma#. )-9 )-&) )-)'/
P
Cr
Mo
Alte elem!
ma#. )-)'/
)-&) C 1-')
)-1/ C )-9)
5aracteristicile mecanice garantate pentru produs- determinate pe probe de tratament termic- se e#trag din tabelul /- pagina 3- 7@!7 &1 4 33- iar duritatea ma#imă garantată a produselor livrate în stare laminată şi în stare normalizată se stabileşte la înţelegere între producător şi beneficiar Tabelul "
Marca oţelului
#elul trat! termic
$imita de curgere p &,2 '(mm2
ezistenţa la rupere 2 m '(mm2
Alungirea la rupere A), %, min!
*+tuirea la rupere --- ,%, min!
ezilienţa .C/"&&(2 0(cm2 min!
99>o?5r11
5R
6/)
)) 4 3/)
1/
<)
/)
@ratamentul termic aplicat probelor se face conform tabelului - pagina 1)7@!7 &1 4 33
Principalele domenii de utilizare ale acestui material se prezintă în tabelul de mai 8os Tabelul 1 Marca oţelului
Principalele domenii de utilizare
99>o?5r11
!rbori cotiţi- a#ea#e- fuzete- arbori cu camecame- biele- roţi dinţateorgane de asamblare- cArlige for8ate pentru macarale
Din Din tabe tabelu lull 9- pagi pagina na 9- 7@!7 7@!7 &1 &1 4 3333- se e#tr e#trag agee comp compoz oziţiţia ia c+im c+imic icăă determinată pe oţel lic+id Tabelul 2
Marca oţelului
99>o?5r11
Calitatea
B
Compoziţia chimică, % C
Mn
)-9) C )-<) C ma#. )-9 )-&) )-)'/
P
Cr
Mo
Alte elem!
ma#. )-)'/
)-&) C 1-')
)-1/ C )-9)
5aracteristicile mecanice garantate pentru produs- determinate pe probe de tratament termic- se e#trag din tabelul /- pagina 3- 7@!7 &1 4 33- iar duritatea ma#imă garantată a produselor livrate în stare laminată şi în stare normalizată se stabileşte la înţelegere între producător şi beneficiar Tabelul "
Marca oţelului
#elul trat! termic
$imita de curgere p &,2 '(mm2
ezistenţa la rupere 2 m '(mm2
Alungirea la rupere A), %, min!
*+tuirea la rupere --- ,%, min!
ezilienţa .C/"&&(2 0(cm2 min!
99>o?5r11
5R
6/)
)) 4 3/)
1/
<)
/)
@ratamentul termic aplicat probelor se face conform tabelului - pagina 1)7@!7 &1 4 33
Tabelul Călire Marca oţelului
99>o?5r11
Călire
evenire
Temp! 5 C
Mediu de răcire
Temp! 5 C
Mediu de răcire
Temp! 5 C
Mediu de răcire
36) "3)
apă- ulei
""""""
""""""
/6) "<3)
apăulei
Temperatura de austenitizare la 3ncercarea de călire 4rontală 5C
3/)
5uloare de marcare- pentru marca oţelului 99>o?5r11 4 albastru 4 roz 4 verde. E. >asa >asa pies piesei ei >asa piesei în stare finită este m piesă finită $ 6-'6 Fg.
A
)-)/ ) : 2
Modulul 'um7rul de dinti Cremal!de re4erint7 6iam!de divizare Clasa de prec! si 8ocul 6eplasarea speci4ica 9n7ltimea dintelui $ung! peste dinti
",2
m z
" <2 1;&,2);2&
6
1=<
d
>0C
: h >
$
&
n
),)<1 <&,1>
1,<
=
; &,&1) ; &,&)1
1 , & & ;
B C h @
) 2 < ) C o 1 : 2 < o = 1
2 , & & ?
A
" , = 2
",2
o
o 2) @>B
?&,&21 &
& : 1 2 M
&,&") 2:)
2& #ig!1 oata dinţată
A
2 tabilirea 4ormei Di dimensiunilor semi4abricatului
GinAnd seama de forma piesei ,simplă- comple#ă- de dimensiunile relative ,mici- mari- şi de materialul din care se e#ecută piesa- se poate alege un semifabricat laminat- for8at- matriţat- turnat sau prelucrat mecanic. Hntr"un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s"au luat cu ' " / mmIrază mai mari decAt ale piesei. Principalii indicatori la consumul de metal se calculează cu relaţiile din J1K şi sunt următorii norma de consum consumul specific coeficientul de utilizare a metalului procentul deşeurilor de metale o o o o
5onsumul specific reprezintă cantitatea de materie primă- material care a fost consumat la e#ecuţia unei unităţi de produs finit. 5oeficientul de utilizare a metalului este indicele care arată gradul de înglobare a unui metal în produsul finit şi se determină cu relaţia . =
Cu
,/.9<J1K
'c
Hn cazul cAnd se urmăreşte modul de utilizare a unui metal în procesul te+nologic în scopul cunoaşterii pierderilor te+nologice- se calculează coeficientul de utilizare te+nologic- cu relaţia .T
=
Cu
,/.9J1K
Ct
unde 5t " consumul te+nologic Procentul deşeurilor de metal- rezultă din relaţia 6T
=
Ct
−
Ct
Cu
⋅
1&&
,/.9&J1K
Hn ceea ce priveşte structura- norma de consum se compune din următoarele elemente de bază
7e determină cu relaţia
consumul te+nologic pierderile te+nologice
'c
= Ct + E b
,/.6)J1K
5onsumul te+nologic reprezintă cantitatea de materie primă- material sau energie prevăzută a se consuma pentru e#ecutarea unei unităţi de produs. C =C +E ,/.61J1K t
u
p
unde 5u " consumul util- reprezintă cantitatea netă de metal încorporat într"un produs sau o piesă- e#ecutată conform documentaţiei te+nologice. ;a calculul normei de consum se mai ţine seama de următoarele • în cazul cAnd capetele de fi#are- capetele rezultate din indivizibilitatea
barelor într"un număr întreg de semifabricate şi abaterea pozitivă a barelor cu lungimi fi#e sau multiple pot fi întrebuinţate pentru prelucrarea altor piese- nu se adaugă la norma de consum( • capetele oblice sau strivite ale barelor se adaugă la norma de consum( • se va ţine cont de pierderile prin debitare de la suprafeţele frontale ale
pieselor- conform tabelului ,/.11 J1K( • dacă lungimea semifabricatului nu permite folosirea lui drept capăt de
fi#are în dispozitivul de strAngere al maşinii de debitat- pierderile se adaugă la norma de consum. 5oeficientul de utilizare al materialului reprezintă procentul de material ce rămAne în piesă după prelucrare. 7"a calculat în valoare absolută cu relaţia La $ >
mPM:7.
,9.1&J1K
7:>M=!*RM5 .
a 5alculul volumului semifabricatului ?7:>M=!*RM5!@ $ N O 1)-/ ' O /-/ $ 1&)/ cm 9 b 7tabilirea densităţii materialului de prelucrat >!@:RM!; $ -3/ g I cm 9 c 5alculul masei semifabricatului >7:>M=!*RM5!@ $>!@. O ?7:>M=!*RM5!@ $ -3/ O 1&)/ $ 16&/6 g $ 16-&/6 Fg d 5alculul coeficientului absolut de utilizare m
6-'6
LQ $ > O 1)) $ 16-&/6 O 1)) $ '3-9/
7e constată că e#istă o pierdere raţională de material. Qnde mpiesă finită $ 6-'6 Fg ⇒ 7e alege un semifabricat for8at- fig. '.
2 C 1 o
& 1 2 o
2& )) #ig!2 emi4abricat 4or8at " tabilirea itinerariului tehnologic
Pentru realizarea piesei se aplică metoda analogică de stabilire a itinerariului te+nologic prin care varianta de te+nologie propusă este după un model Q.5.>. Reşiţa. )1) @ratament termic îmbunătăţire. )') 7trun8ire cilindrică e#terioară degroşare.
)'1 strun8ire frontal curat- cota 9)(
)'' strun8ire cilindrică e#terioară % 1&'-/- pe lungime 9).
) , 2 C 1 o
9)
)9) Eăurire M- pe strung.
)91 pregăurire % 1<- pe lungime 9/ " înfundat ,burg+iu 1<-/ 7@!7 // 4 33IRp /(
)9' găurire % ''-/- pe lungime 9/ 4 înfundat ,burg+iu ''-/ 7@!7 // 4 33IRp /.
) > , 2 2 o
9/
)6) 7trun8ire cilindrică e#terioară şi interioară finisare- prinderea M.
)61 teşire e#terioară 1-/ # 6/ )(
)6' teşire interioară 1-/ # 6/)(
)69 strun8ire cilindrică e#terioară % 1&'-)/- pe lungime 9)(
)66 strun8ire cilindrică interioară % '6-&/- pe lungime 9/.
) C , 2 o
"& ") )/) Retezare 4 la lungime '9.
2" )<) 7trun8ire finisare- prinderea MM.
) & , 2 C 1 o
)<1 strun8ire frontal curat- cota ')(
)<' teşire e#terioară 1-/ # 6/ )(
)<9 teşire interioară 1-/ # 6/).
2& )) Eăurire MM- ' # >1) străpuns pe diametrul %
o <) 2:M1&
& 2
)3) >ortezare canal de pană Dimensiuni canal de pană b $ 3 ")-)1/")-)/1- t $ 9-9 2)-') - l $ ')(
& 2
)&) Danturare- cu freza melc modul ,m $ 9- z $ <'- D d $ 13<- Da $ 1&' +&.
o 12h o 1=<
& 2
1)) @ratament termic călire şi revenire înaltă. 11) Rectificare rotundă interioară- %'/ 0 , 2)-)'1)- pe lungime ').
> A ) 2 o
2&
1') ;ăcătuşărie- a8ustare- debavurare- marcare. 19)
[email protected]. 4 măsurare principalele cote. Alegerea maDinilor;unelte Di a !6!F!;urilor
Pentru efectuarea operaţiilor prevăzute în itinerariul te+nologic se aleg următoarele tipuri de maşini
strung normal cu vArf 4 7S 6))#1/))(
maşină de găurit 4 E 6)(
maşină de mortezat >aag(
maşină de danturat cu freză melc =D 9')!(
maşină de rectificat pentru interior " T>T 7RQ '6)#3)).
Pentru operaţiile de strun8ire se alege un strung universal 7S 6))#1/)).
5aracteristicile te+nice principale ale strungului universal 7S 6))#1/))- se prezintă în tabelul de mai 8os Tabelul ) Tipul strungului
Caracteristici principale
h G && mm ' &&
$G 1)&& mm P G >,) HI
Turaţia a:ului principal, rot(min
12J 1)J 1J 2J "&J "=J
<)J ))J 12&&J 1)&&
Avansul longitudinal, mm(rot
Avansul transversal, mm(rot
&,&
&,&12J &,&1)J &,&1=J &,&21J &,&2J &,&"&J &,&"2J &,&=J &,&2J &,<=&J &,>2
Din tabelul ,'.1 J'K- se alege o maşină de găurit verticală şi universală- E 6)ale cărei caracteristici te+nice principale sunt următoarele Tabelul < Tipul maDinii
Caracteristici principale
Turaţia a:ului principal, rot(min
*&
6 G )& mmJ G 22 mmJ $ G "1) mmJ P G " HI
Avansuri, mm(rot
&J )J "1)J )&J <"&J &&J 12)&J &,"2J &,)"J &,>)J 1,&
Din tabelul ,1)./- J'K- se alege maşina de mortezat- >aag- avAnd următoarele caracteristici te+nice principale Tabelul > Tipul maDinii
6iametrul mesei, mm
$ungimea cursei, mm
Puterea, HI
Curse duble pe minut
Maag
=&&
"&&
1J 2>J =
Pentru rectificare rotundă interioară- se alege din tab.,1'.11 J'K- o maşină de rectificat T>T 7RQ '6)#3))- avAnd următoarele caracteristici principale diametrul piesei de rectificat " minim d $ 1/ mm( " ma#im d $ '6) mm( lungimea ma#imă de rectificat ; $ 1/) mm( conul maşinii >orse 9( dimensiunile discului de rectificat " D $ &) mm( " * $ '/ mm( puterea motorului de antrenare " disc abraziv P1 $ ' FT( puterea motorului de antrenare " piesă P' $ )-/ FT( numărul de rotaţii pe minut " piatră interior- n $ 11))) rotImin( " piesă- n $ /)CC.6)) rotImin( Pentru orientarea şi fi#area piesei se folosesc următoarele dispozitive universale 1. universal cu trei bacuri( '. vArfuri de centrare( 9. meng+ine( 6. cap divizor( /. masă rotativă. Pentru verificarea piesei se utilizează următoarele instrumente de măsurare • şubler la operaţiile de degroşare- finisare( • micrometre la operaţiile de rectificare- netezire( • rugozimetre la operaţiile de verificarea rugozităţii( • calibre şi tampon pentru piuliţe.
Pentru aşc+iere se prevăd scule aşc+ietoare în construcţie demontabilă din plăcuţe de carburi metalice comandate la firma 7!SD?ML 5URU>!SD. 5omandarea de scule aşc+ietoare se face respectAnd următorii paşi 1 tabilirea materialului pentru care se face comanda şi a procedeului de prelucrare- figura 9(
tabilirea materialului ; materialul din care se 4ace piesa este unK 5tel #onta 'e4eros ; procedeele de prelucrare suntK T%/'0%L *A/%%L #%LA%L %LCT#CA%L
#ig!" tabilirea materialului Di a procedeului de prelucrare
' tabilirea tipului de prelucrare ,degroşare 4 finisare şi alegerea simbolului 5 pentru plăcuţele din carburi metalice- figura 6(
Alegerea placutelor din carburi metalice 6egrosare
P1) P
P9)
>
>1) >9)
L
L1) L9)
#inisare
P1) P
P9)
>
>1) >9)
L
#ig! tabilirea tipului de prelucrare
9 tabilirea condiţiilor de prelucrare - figura /(
tabilirea conditiilor de prelucrare
uDoare
normale
di4icile
#ig!) tabilirea condiţiilor de prelucrare
L1) L9)
6 tabilirea codului de comandă după firma 7!SD?ML 5URU>!SD şi scrierea simbolului plăcuţelor aşc+ietoare. Hn conformitate cu diagrama din g+idul 5URUEQMD: al firmei 7!SD?ML 5URU>!SD J1/K- ec+ivalenţa plăcuţelor conform M7U este următoarea a pentru degroşare P 9) 4 E 6)9/( b pentru finisare P 1) 4 E 6)1/. Pentru comandă simbolul plăcuţei va fi 7S>E 1')6<3 4 P 1)IE5 6)1/ care conform 5URUEQMD: este
7 " pătrat(
S " negativă(
> " clasa de precizie medie(
E " cu gaură- are dega8are- pentru fragmentare pe ambele părţi şi nu are teşitură(
l) $ 1' mm- lungime plăcuţă(
g $ 6 mm- grosime plăcuţă(
r $ )-3 mm- raza la vArf.
Pentru degroşare comanda va fi n bucăţi 7S>E 1')6)3 P 9)IE5 6)9/. ) Calculul tehnologic al adaosurilor de prelucrare Di al dimensiunilor intermediare
Relaţiile şi metodica de calcul al adaosului de prelucrare se prezintă în J'K- cu raportare la figura <.
s
! / )
! i
! / )
!
s
! / )
7 ! @ @ / 7 )
f m s o @ / n ) f ! s m o n
! .
m o # n f D a s , n m i D m D
D
f s @ / )
D
7 ! @ @ 7 / )
m o n
!
!
#ig! < Calculul dimensiunilor intermediare
!daosul de prelucrare intermediar minim se calculează cu relaţiile următoare a pentru adaosuri simetrice ,pe diametru la suprafeţe e#terioare şi interioare de revoluţie '!5min $ ',RVp 2 7P 2
2 P
+
E2C
,1.9 J'K
b pentru adaosuri asimetrice- la suprafeţe plane opuse prelucrate în faze diferite sau pentru o singură suprafaţă plană !5min $ RVp 2 7P 2P 2 W5 ,1./ J'K unde
!c min " adaosul de prelucrare minim- considerat pe o parte ,rază sau pe o singură faţă plană(
Rzp " înălţimea neregularităţilor de suprafaţă rezultate la faza precedentă(
7p " adAncimea stratului superficial defect ,ecruisat format la faza precedentă(
W5 " eroarea de aşezare la faza de prelucrare considerată.
5alculul propriu"zis al adaosurilor de prelucrare- pentru suprafaţa cilindrică %1&'- se face considerAnd operaţiile şi fazele necesare prelucrării în ordinea inversă. Pentru că adaosul de prelucrare este simetric- se utilizează relaţiile din J'K. aB Pentru recti4icare@operaţia precedentă este strun8irea 3ntr;o singură etapăB
RVp$ '/ Xm 7P$ )- ,deoarece în cazul prelucrării semifabricatelor care au fost supuse la tratamente termoc+imice- din e#presia adaosului de prelucrare se elimină valoarea lui 7P- în scopul păstrării stratului tratat termoc+imic P $ '.O Y5 O l5 Y5 $ )-1 XmImm- tab.,1.6- curbarea specifică l5 $ ') mm => P $ ' O )-1 O ') $ 6 Xm
;a prelucrări între vArfuri nu se face verificarea aşezării- ,W v$) !daosul minim pentru rectificare este 'O!5min $ ' O ,R Vp 2 P $ ' O ,'/ 2 6 $ /3 Xm Din tabelul ,.1&- J'K- obţinem toleranţa pentru operaţia precedentă 4 strun8ire conform clasei < de precizie @p $ 9)) Xm Deci adaosul nominal pentru rectificare este 'O!5nom$ 'O!5min 2 @p$ /3 2 9)) $ 9/3 Xm Dimensiunea ma#imă după strun8ire ,înainte de rectificare- va fi dma# $ 1&' 2 )-9/3 $ 1&'-9/3 mm- se rotun8eşte dma# $ dnom$ 1&'-6 mm dmin $ 1&'-6 " )-9)) $ 1&'-1 mm => Uperaţia de strun8ire se va e#ecuta la cota % 1&'-6
mm.
")-9))
bB trun8ire@operaţia precedentă este 4or8areaB
RVp $ 9)) Xm 7P $ 6)) Xm
tab. ,9.9 J'K tab. ,9.9 J'K
=> P $ P' c + P' centr.
tab. ,1.9 J'K
unde c $ '.OYc O lc
tab. ,1.6 J'K
Yc $ )-)/ XmImm c $ ' O )-)/ O ') $ ' Xm lc $ ') mm
tab. ,1.6 J'K
=> centr. $ )-'/
tab. ,1.9 J'K
@'
+1
@ $ 6')) Xm
tab. ,9.1 J'K
=> centr. $)-'/ => P$
1)31'
,2&&
+ ''
2
+1
$ 1-)& mm $ 1)& Xm
$ 1)31 Xm
!daosul de prelucrare minim pentru strun8ire este => 'O!5min $ ' O ,R Vp 2 7p 2'.P $' O ,9)) 2 6)) 2 ' O 1)31$ 9/<' Xm
Din tabelul ,9.1- se obţine abaterea inferioară ! i- la diametrul semifabricatului fr8at !i $ 9 mm !daosul nominal calculat pentru strun8ire- este => 'O!5nom $ 'O! 5min 2 !i$ 9-/<' 2 9$ <-/<' mm
Dimensiunea nominală a barei for8ate se calculează dnom.sf.$ dma# 2 'O!5nom $ 1&'-6 2 <-/<' $ 1&3-&< mm 7e alege un semifabricat for8at- cu diametrul standardizat % '1)2'-/"9-) mm cB Calculul adaosului de prelucrare pentru supra4aţa 4rontală, $ G 2& @mmB
7uprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strun8ire- ,operaţia precedentă este debitarea cu cuţit de strung. Din tabelul ,9.< J'K se e#trag RVp 2 7p $ )-' mm => P $ )-)6/ O D $ )-)6/ O 1&' $ 3-<6 mm- neperpendicularitatea
capătului barei faţă de a#a semifabricatului Din tabelul ,9.<- se e#trage abaterea inferioară la lungimea barei debitate !i $ )-6 mm
=> !daosul minim calculat este
'O!5nom $ 'O!5min 2 !i $ 1-<3 2 )-6 $ 13-)3 mm unde 'O!5min $' O ,R Vp 2 7p 2 ' O P $ ' O )-' 2 ' .O 3-<6 $ 1-<3 mm Dimensiunea nominală pentru debitare este ;nom $ ') 2 13-)3 $ 93-)3 mm( se rotun8eşte=> ;nom $ // mm
;a debitare se va respecta cota // Z )-6 mm ?aloarea efectivă a adaosului nominal este 'O!5nom $ // 4 ') $ 9/ mm Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este !5nom $ 1-/ mm < Calculul tehnologic al regimurilor de aDchiere
Sivelul de calcul al parametrilor regimurilor de aşc+iere s"a aplicat pentru următoarele trei operaţii te+nologice 1 strun8ire cilindrică e#terioară- de degroşare de la D )7@!7 $ '1) mm la D p $ $ 1&'-/ mm( ' găurire pe strung la diametrul d $ 1< mm( 9 mortezare canal de pană( 6 danturare cu freză melc modul. 5alculul te+nologic al regimurilor de aşc+iere pentru cele trei operaţii se face cu relaţiile din J1K şi J'K. aB trun8ire N degroDare
Date iniţiale de calcul
D)7@!7$ 1&) mm- diametrul piesei înainte de prelucrare(
Dp $ 13/ mm- diametrul piesei prelucrate.
7e calculează • adAncimea de aşc+iere la strun8irea longitudinală- t ,mm
t; $
− 6P
6 &TA 2
$ 3-/ mm
• numărul de treceri n t
nt $ 9 • adaosul de prelucrare- a p,mm
ap $ '-& mm 7e impune obţinerea unei rugozităţi de <-9 Xm- strun8irea se e#ecută pe un strung 7S 6))#1/))- cu un cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice- P9) ,grupa de utilizare- avAnd [$<))( [s$1/)( r \$1 mm- faţa de dega8are plană cu ]$) ) şi secţiune transversală a corpului cuţitului ^$')#') mm '. • avansul pentru strun8irea de degroşare- se alege din tabelul ,'.9) J'K
f ; $ f @ $ 1-'1 mmIrotavans ce se poate realiza la strungul 7S 6))#1/))- tabelul ,1.9) J'K. • viteza economică de aşc+iere- se calculează cu formula vp
5v
=
n
@m ⋅ t
#v
⋅ f
_v
0* ⋅ '))
⋅ Lv
JmIminK
,1.9J'K
unde • 5v " coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi
materialul sculei aşc+ietoare cu răcire( • 5v $ 9'-6( # v $ )-1/( _v $ )-6)( n$1-/(
tab.,'.6J'K pentru oţel carbon cu 0* $ 13/( • #v- _v- n " e#ponenţii adAncimii de aşc+iere- avansului şi durităţii- tab.
,'.6J'K( • @ $ 1') min " duritatea sculei aşc+ietoare( • m $ )-' " e#ponentul durabilităţii- tab.,'.9J'K( • t $ 3-/ mm " adAncimea de aşc+iere( • f $ 1-'1 mmIrot " avansul de aşc+iere( • Fv $ F1. F'. F9. F6. F/. F<. F. F3. F&( • F1CF&. " coeficienţi cu valori prezentate în continuare
5uţit cu secţiunea ') # ') mm'
⇒ !7ecţiune transversală $ 6)) mm'
ξ $ )-)6 " pentru oţel 99>o?5r11
F1 " coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale `
F1
).)6
= ')#9)
6)) tab.,'.6J'K ⇒ F 1 = ')#9)
= )-&36
F' " coeficient funcţie de ung+iul de atac principal P
F'
6/ = ) b
tab.,'.<J'K ⇒ F
).6/
'
6/ = <)
= )-33
unde $ )-6/ " e#ponent funcţie de materialul cuţitului P9) F9 " coeficient funcţie de ung+iul de atac secundar )-)&
F'
).)&
= a b 7
tab.,'.J'K ⇒ F
'
1/ = 1/
=1
unde a $ 1/ F6 " coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vArfului cuţitului X
F6
).1
r = '
tab.,'.&J'K ⇒ F
6
1 = = )-&99 '
unde X$ )-1 " pentru degroşare F/ $ 1-9' ( tab.,'.11J'K F< $ 1( tab.,'.1'J'K F $ 1( oţel fără ţunder F3 $ )-& ( pentru forma plană a suprafeţei de dega8are ⇒ Fv $ )-&36O)-33O1O)-&99O1-9'O1O1O)-&O1$ )-&/3
?iteza de aşc+iere va fi
⇒
v
9'-6
=
1./
1')
).'
⋅ 3-/
)-1/
⋅ 1-'1
)-6)
13/ ⋅ '))
⋅ )-&/3 = &-9/ mImin
7e calculează turaţia piesei ⇒
n
= 1))) ⋅ v = 1))) ⋅ &-9/ = 1/-6< rotImin N ⋅ Dp N ⋅ 1&'-/
7e recomandă n < 3))- pentru degroşare.
7e alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii a >.Q. 4 7S 6))#1/)) n $ ') rotImin- turaţie aleasă din gama >.Q. 4 7S 6))#1/)) Recalcularea vitezei reale v
=
N ⋅ Dp ⋅ n p
=N
1)))
⋅ 1&'-/ ⋅ ') 1)))
= 1'-)&/ mImin
⇒ viteza de avans vf $ n O f $ ') O 1-'1 $ '6-' mmImin
7e calculează forţele de aşc+iere tangenţială- respectiv radială cu formulele =z$ C#z ⋅ t : =_$ C ⋅ t
#z
Q #O
#O
⋅
4 O #z
⋅
( A ) n
z
⋅
. #z
⋅ 4 O ⋅ () n ⋅ . #O #O
O
JdaSK
,1.< J'K
JdaSK
,1. J'K
5=z- 5=_- coeficienţi daţi în tabelul ,1.13J'K- funcţie de materialul de prelucrat • 5=z$ /-16( 5=_$)-)6/(
#=z- #=_- _=z- _=_- e#ponenţi funcţie de materialul de prelucrat- e#traşi din tabelul ,'.1&J'K • #=z $ 1( #=_ $ )-/( _=z $ )-&( _ =_ $ )-/(
nz- n_- e#ponenţi funcţie de materialul de prelucrat- tabelul ,'.') • nz $ )-//( n_ $ 1-9(
5oeficienţii globali de corectare a forţelor de aşc+iere L =z- L=_- se determină cu relaţiile L=z$ Lnz O L z O Lrz O L+z O L]z ,1.3 J'K L=_$ Ln_ O L _ O Lr_ O L+_ O L]_ ,1.& J'K unde Lnz- Ln_- coeficienţi de corecţie funcţie de materialul de prelucrat- tabelul ,'.'1 J'K • Lnz $ Ln_ $ 1(
L z- L _- coeficienţi de corecţie funcţie de ung+iul de atac principal- tabelul ,'.'' • L z $ )-&<( L _ $ )-3(
Lrz- Lr_- coeficienţi funcţie de raza de rotun8ire de la vArf- tabelul ,'.'9 J'K &,&>
Lrz$ 2r
&,&>
1 = 2
= &,)2
&,2
&,2
r 1 Lrz$ 2 = 2 = &,=>
L]z- L]_- coeficienţi funcţie de ung+iul de dega8are- tabelul ,'.'6 J'K • L]z$ 1( L]_$ 1(
L+z- L+_- coeficienţi funcţie de uzura pe faţa de aşezare- tabelul ,'.'/ J'K • L+z $ )-&3( L+_ $ )-3'( ⇒ L=z $ 1O )-&< O )-&/' O 1 O )-&3 $ )-3&/ ⇒ L=_ $ 1 O )-3 O )-3 O 1 O )-3' $ )-<'
7e obţin componentele forţei de aşc+iere =z$ /-16 O 3-/ 1 O 1-'1)-& O 1&'-/)-// O )-3&/ $ 3<'-6/ daS =_$ )-)6/ O 3-/ )-/ O1-'1)-/ O 1&'-/1-9 O )-<' $ 1/'-6 daS Puterea de aşc+iere se calculează cu = ⋅ v Pa$ z a JFK ,'.1) J'K <1')
⇒ Pa$
3<'-6/ ⋅ 1'-)&/ <1')
= 1-)6 F 6-& FT
7e consideră maşina unealtă 79 are randamentul $ )-- astfel se verifică puterea motorului P>u O $ O )- $ 6-& F ⇒ Pa P>u.
>omentul de torsiune rezultant- se calculează cu >t $
=z Dp ⋅
')))
⇒ >t $
JdaSOmK
3<'-6/ ⋅ 1&'-/ ')))
= 39-)1 daSOm
bB *ăurire pe strung
Date iniţiale de calcul
diametrul de prelucrat- d $ 1< mm(
lungimea de prelucrat- l $ 9/ mm.
Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime l 1)D- se alege din 7@!7 // 4 &3tipul de burg+iu din Rp /- pentru prelucrarea materialului " oţel 99>o?5r11.
Parametri principali ai geometriei părţii aşc+ietoare- a burg+iului elicoidal- sunt
ung+iul la vArf- '[ ) $ 1'))- funcţie de materialul de prelucrat- conform tabelului ,1'.11J'K(
ung+iul de aşezare h) $ 1))- tabelul ,1'.11J'K(
durabilitatea economică @ $ ') min- tabelul ,1'.<J'K(
adAncimea de aşc+iere ,pentru găurire în plin- t $ d I ' $ 1
!vansul de aşc+iere ,pentru găurire"n plin- f- mm f $ Ls O 5s O D)-< JmmIrotK unde
,9.1J'K
Ls $ )-3- coeficient de corecţie- funcţie de lungimea găurii- pentru l 9D(
5s $)-)<9- coeficient de avans- tabelul ,1'.&J'K(
D $ 1< mm- diametrul burg+iului. ⇒ f $ )-3 O )-)<9 O 1< )-< $ )-'<< mmIrot ⇒ se alege avansul f $ )-'3 mmIrot
?iteza de aşc+iere la găurire- v p - mImin z
vp $
5v ⋅ D v @
m
⋅
_v
f
⋅
t
#v
⋅
Lvp
JmIminK
,1'.19J'K
?alorile coeficienţilor 5v şi ale e#ponenţilor zv- _v- m- sunt date"n tabelul ,1'.'' J'K. Pentru f j )-' mmIrot- se aleg
5v $ ( zv $ )-6( m$ )-'( _ v $ )-/(
5oeficientul de corecţie Lvp- este produsul coeficienţilor daţi în tabelul ,1'.'9J'Kce ţin seama de factorii ce influenţează procesul de burg+iere Lvp $ L>v O L@v O Llv O Lsv ,1'.&J'K unde
L>v - coeficient funcţie de materialul de prelucrat(
L@v - coeficient funcţie de raportul durabilităţii reale şi recomandate @r I @(
Lsv - coeficient funcţie de starea oţelului(
Llv - coeficient funcţie de lungimea găurii şi diametrul de prelucrat(
@oţi coeficienţii se e#trag din tabelul ,1'.'9J'K- avAnd următoarele valori
L@v $ 1( Llv $ )-/( Lsv $ 1( L>v $ )-<66( ⇒ Lvp $ 1 O )-/ O 1 O )-<66 $ )-9''
7e calculează viteza de aşc+iere vp $
⋅ 1< )-6
') )-' ⋅ )-'3 )-/
⋅ )-9'' = -)&' mImin
@uraţia sculei aşc+ietoare la găurire n- rotImin n$
1))) ⋅ v N⋅ D
=
1))) ⋅ -)&' N⋅1<
= 161-1 rotImin
?aloarea obţinută se pune de acord cu turaţiile maşinii " unelte- tabelul ,9.'' CC..,9.99J'K- pe care se face prelucrarea alegAndu"se turaţia imediat inferioară sau superioară dacă nu s"a depăşit Y v k /. " se alege n $ 1') rotImin- din gama de turaţii ale maşinii"unelte 7S 6))#1/)). 7e calculează"n continuare viteza reală de aşc+iere N⋅ D ⋅ n N⋅ 1< ⋅ 1') vr $ 1))) = 1))) = <-)9' mImin
?iteza de avans va avea e#presia vf $ n O f $ 1') O )-'3 $ 99-< mmImin =orţa principală de aşc+iere şi momentul la burg+iere- se calculează cu formula = $ 5=1 O D#= O _= O 0*n JdaSK ,1'.1'J'K > $ 5>1 O tz= O f _= O 0*n JdaSOcmK ,1'.19J'K 5oeficienţii şi e#ponenţii forţei şi momentului de aşc+iere se dau în tabelul,1'.93J'K- astfel
#= $ 1-1)( _ = $ )-( 5 = $
#>$ )-3( _>$ )-6( 5>$ /-9( ⇒ = $ $ /-9 O 1<)-3 O )-'3 )-6 O 1-)3 $ 1&-6 daS .cm
Puterea la găurire- P- F Mt ⋅ n
Pc $ 1,"<
⋅
>1<2&
JFK
,1'.')J'K
1, ⋅ 12& = &,&2"< F ⇒ Pc $ 1,"< ⋅ >1<2&
unde
>t - momentul de torsiune la găurire(
n- turaţia burg+iului- sau a piesei.
Puterea totală 4 verificarea motorului Pc $ )-)'9< F >Q $ )-3/ - randamentul maşinii 4 unelte 7S 6))#1/)) ⇒ Pc I >Q $ )-)9 F P >e $ -/ F
cB Mortezare canal de pană
7cula cuţit de mortezat armat cu plăcuţă din oţel rapid !dAncimea de aşc+iere- t' $ 9-9 mm. 7ecţiunea transversală a cuţitului ')#9) mm '- $6/)- s$1))- ]$'))- $))- R$9) mm- r \$' mm- se admite uzura + h$' mm- pe faţa de aşezare- iar lungimea în consolă a cuţitului este lc$ '-/ . l1. Pentru [$6/) şi t$3 mm- în tabelul ,6.1J1K se recomandă valoarea avansului pentru mortezare f $ 1-6 mmIc.d. ?iteza economică de aşc+iere v e- se calculează ve$
5v ⋅ L v @
mv
⋅
t
#v
⋅
_
f v
JmIminK
,6.1J1K
5v- #v- _v- mv- coeficient şi e#ponenţi funcţie de materialul de prelucrat- felul prelucrării şi materialul cuţitului- tabelul ,6.6 @$ <) min- tabelul ,1.1<- durabilitatea economică a cuţitului de mortezat Lv- coeficient global de corectare a vitezei de aşc+iere- se calculează cu relaţia [email protected] .L s.Lr .L+.L^.Lss
,6.'J1K
unde • L@- coeficient funcţie de durabilitatea sculei- tabelul ,6./ • Lm- coeficient funcţie de materialul de prelucrat- tabelul ,6./ • L - coeficient funcţie de ung+iul de atac principal - tabelul ,6./ • L s- coeficient funcţie de ung+iul de atac secundar s- tabelul ,6./
• Lr - coeficient funcţie de raza de rotun8ire r a sculei- tabelul ,6./ • L+- coeficient funcţie de uzura pe faţa de aşezare- tabelul ,6./ • L^- coeficient funcţie de secţiunea capului cuţitului- tabelul ,6./ • Lss- coeficient funcţie de starea suprafeţei semifabricatului- tabelul ,6./
L@$ 1-1&( Lr $)-&(
Lm$1( L+$1(
L $1( L s$1( L^$)-&9( Lss$1(
⇒ Lv$ 1-1& .1.1.1.)-&.1. )-&9. 1 .1$ 1-)9/
!vansul ales se corectează cu un coeficient L s- unde Ls$1-1.1-1/.)-3.1$ 1-)1'
,6.9J1K
⇒ f $ 1-6 .1-)1' $1-61<3 mmIc.d.
5v$ ')-'( #v$)( _v$)-<<( mv$)-'/( ?iteza economică de aşc+iere va fi ve$ <)
')-' ⋅ 1-)9/ )-'/ ⋅ 3 ) ⋅ 1-61<3)-<<
= <-1& mImin
;ungimea cursei l- se calculează l$ ;2;i2;e JmmK unde ;$ ') mm ;i2;e$ 9/ mm- tabelul ,6.9- depăşirea cuţitului la morteză ⇒ l $ 9/ 2 ') $ // mm
Sumărul de curse duble pe minut 1))) ⋅ v e ncd$ l(1+ n ) Jc.d.IminK lg
,6.6J1K
unde nlg- raportul dintre viteza de lucru şi cea de mers în gol- n lg$)-3 ⇒ ncd $
1))) ⋅ <-1& = <'-/9 c.d.Imin //(1 + )-3)
Din cartea maşinii- se alege n cd $ 63 c.d.Imin. ?iteza de aşc+iere efectivă va fi (l 1 + nlg ⋅ n cd //(1 + )-3) 63 = = 6-/' mImin va$ 1)))
1)))
7e calculează forţa principală de aşc+iere
# _ =z$ 5= ⋅ t ⋅ f ⋅ L= =z
=z
z
z
JdaSK
,6.J1K
5=z- #=z- _=z- coeficient şi e#ponenţi în funcţie de materialul de prelucrat- felul prelucrării şi materialul sculei- tabelul ,6.< 5=z$'16( #=z$1( _=z$1( L=z- coeficient de corectare a forţei de aşc+iere L=z$ Lmz.L z.Lrz.L+z.L]z
,6.&J1K
?alorile coeficienţilor Lmz- L z- Lrz- L+z- L]z- date"n tabelul ,6. astfel Lmz$1( L z$1( Lrz$)-&<( L+z$)-39( L]z$1( ⇒ L=z$1.1.)-&<.1.1$ )-&<
=orţa de aşc+iere principală va fi =z$ '16 . 31. 1-61<31. )-&< $ '9'3-/ daS Puterea de aşc+iere la mortezare = ⋅ v Pa$ z a JFK <1')
⇒ Pa$
'9'3-/ ⋅ 6-/' <1')
,1.1)J1K
= 1-3 F
7e cunoaşte puterea maşinii de mortezat- >!!E P>$ 6 F( cu randamentul $)-3 ⇒
1-3 )-3
= '-'/ F P >e
dB 6anturare prin 4rezare cu 4reza melc modul
Piesa de prelucrat " roată dinţată- material 99>o?5r11- r $3) daSImm'danturare pe maşina de danturat cu freză melc- =D 9')!. :lemente iniţiale • zp $ <' dinţi- numărul de dinţi al piesei • m $ 9- modulul roţii melcate • * $ ') mm- lăţimea roţii melcate • Ra $9-' Xm• clasa de precizie 4 5
• după frezare dantura se finisează prin rectificare la R a $)-3 Xm • se alege din 7@!7 9)&' 4 'I&< 4 Rp9- funcţie de clasa de precizie a roţii
piesă- freza melc MM9! • Ds $ 3) mm- diametrul e#terior al frezei melc • F $ 9- numărul de începuturi al frezei • d $') '/ • z $1'- numărul de dinţi al frezei
!vansul vertical f v mmIrot- se alege funcţie de materialul de prelucrat- nodulul şi puterea maşinii f v $'-3 mmIrot tab. ,/.6J1K Durabilitatea frezei melc @ $'6) min tab. ,/.9J1K 7e calculează viteza de aşc+iere- cu relaţia ,.1J1'K va $
91' @ )-99 ⋅ f v
)-/
=
91' )-99 '6) ⋅ '-3)-/
=
9)-/ mImin
7e calculează turaţia frezei- din ,.1J1'K- cu relaţia Sf $
1))) ⋅ v a N ⋅ Ds
=
1))) ⋅ 9)-/ N ⋅ 3)
=
1'1-9/ rotImin
7e adoptă turaţia- ns $1') rotImin- e#istentă la maşina =D 9')! ,grafic din figura ./ J1K. 7e recalculează viteza de aşc+iere va $
N ⋅ Ds ⋅ n s 1)))
=
N⋅ 3) ⋅ 1') 1)))
=
9)-1< mImin
7e calculează viteza de avans- cu relaţia ,.19J1'K ?f $
ns ⋅ F zp
⋅
f v
=
1') ⋅ 1 ⋅ '-3 = /-6' mmImin <'
5ea mai apropiată viteză e#istentă la maşină este- v f $ / mmImin- tabelul ,.1 J1K. 7e recalculează avansul vertical
f v $
v f ⋅ zp n f ⋅ F
/ ⋅ <' 1') ⋅ 1
=
= '-/39 mmIrot
Din tabelul ,/.1J1K- se mai e#trag • avansul de prelucrare pe flanc- ! f $ )-6/ mm • avansul de prelucrare la degroşare cu freza melc modul ! d $N.mI' " ' .!f $ 9-3
mm- ,după diametrul de divizare • avansul de prelucrare la degroşare- după direcţia radială ! r $ '-'.m $
$ <-< mm > Calculul tehnologic al normelor tehnice de timp
Sorma te+nică de timp este durata necesară pentru e#ecutarea unei operaţii în condiţii te+nico"economice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor mi8loacelor de producţie. Hn norma te+nică de timp intră o sumă de timpi- astfel Tu = t b + t a + t on + t d +
t pi n
JminK
,1'.1 J1K
unde
@u 4 timpul normat pe operaţie( tb 4 timpul de bază ,te+nologic- de maşină( ta 4 timpul au#iliar( ton 4 timp de odi+nă şi necesităţi fireşti( td 4 timp de deservire te+nico"organizatorică( tpi 4 timp de pregătire"înc+eiere( S 4 lotul de piese care se prelucrează la aceeaşi maşină în mod continuu.
7uma dintre timpul de bază şi timpul au#iliar se numeşte timp efectiv sau timp operativ. !lgoritmul pentru calculul normei de timp- se găseşte în J1K. @impul de bază se poate calcula analitic cu relaţia tb
=
$ + $1
+
4 ⋅ n
$2
⋅
i
JminK
unde
; 4 lungimea de prelucrare- JmmK( ;1 4 lungimea de anga8are a sculei- JmmK( ;' 4 lungimea de ieşire a sculei- JmmK(
,1'.'J1K
i 4 numărul de treceri( n 4 numărul de rotaţii pe minut( f 4 avansul- JmmIrotK.
aB trun8ire N degroDare
@impul de bază tb- se determină cu relaţia ,9.1'J1K- avAnd în vedere şi sc+ema de calcul din figura
l
l
F
'
l1 #
'
d
#
F
d
l
1
d
_
#ig! > trun8ire degroDare
tb $
l+
t tgR
+ ( &,)!!!!!!> )
JminK
4 ⋅ n
!vem
n $ ') rotImin- turaţia piesei( f $ 1-'1 mmIrot- avansul( vf $ n # f $ '6-' mmImin- viteza de avans( l $ 1/) mm- lungimea suprafeţei prelucrate( t $ '-/ mm- adAncimea de aşc+iere. ⇒ tb $
1)&
+ 1, + = 2,2
= <,)=
min
,9.1'J1K
@impul a8utător pentru prinderea şi desprinderea piesei- t a- tab.,9.<3J1K ta
=
t a1
t a2
+
+
t a"
t a
+
=
&,C
+
&,1
+
&,2)
+
&,)
=
1,> min
@impul de deservire te+nică- t dt- tab.,9.&J1K t dt
=
2,) 1&&
⋅
tb
=
2,) ⋅ <,)= 1&&
=
&,1<) min
@impul de deservire organizatorică- t do- tab.,9.&J1K t do
=
1 ⋅ tb 1&&
=
&,&<< min
@impul de odi+nă şi necesităţi fireşti- t on- tab.,9.3)J1K (t a + tb) ⋅1 t on
=
1&&
=
&,&=" min
@impul de pregătire"înc+eiere- @pi- tab.,9.
+
Tpi n
= 1&,"C
min
bB *ăurire pe strung
@impul de bază tb- se determină cu relaţia ,/.1J1K- avAnd în vedere şi sc+ema de calcul din figura 3 Date iniţiale
d $ 1< mm(
l $ 13' mm(
n $ 1') rotImin(
f $ )-'3 mmIrot.
n
4
l
6
6
1
#ig! = *ăurire pe strung
@impul de bază- tb- tabelul ,.' J1K- va fi tb
Qnde
=
l1
l
+ 2 +
l"
⋅
4 ⋅ n
i=
1)& + <,) + 2,) ⋅1 &,2= ⋅ 12&
=
,>"
min
l $ 1/) mm d
l1 $ ctgS + 1,) $ <-/ mm l' $,)-/CC6 $ '-/ mm @impul a8utător pentru prinderea şi desprinderea piesei- t a- tab.,./)J1K ta
= t a1 + t a' + t a9 + t a6 = )-1/ + )-
@impul de deservire te+nică- t dt- tab.,./6J1K t dt
=
) ⋅ tb 1&&
=
) ⋅ ,>" 1&&
=
&,2"<) min
@impul de deservire organizatorică- t do- tab.,./6J1K 1 ⋅ (t a + tb) t do
=
1&&
=
&,&<1 min
@impul de odi+nă şi necesităţi fireşti- t on- tab.,.//J1K ( t a + t b ) ⋅ ",) t on
=
1&&
=
&,21" min
@impul de pregătire"înc+eiere- @ pi- tab.,.1J1K
@pi $ 1& min ;otul de piese n $ 1) buc. Sorma de timp la găurire pe strung ⇒ Tu = t b + t a + t on + t do + t dt
+
Tpi n
= =,)
min
cB Mortezare canal de pană • n$ 63 c.d.Imin- numărul de curse duble( • f$1-6' mmIc.d.- avansul pe cursă dublă.
;ăţimea canalului este egală cu lăţimea cuţitului • b$3 mm
@impul de bază se calculează cu relaţia de mai 8os- cu raportare la figura & +++ /-3 = )-)3/ min tb$ n ⋅ f = 63 ⋅ 1-6' 1
unde
+$ 9-9 mm- adAncimea canalului( +1$'-/ mm- distanţa de intrare a cuţitului.
v; v l
1 l
l ; ' l
s
*
#ig! Mortezare canal de pană
@impul a8utător pentru prinderea şi desprinderea piesei- t a- tab.,3.13 ta
= t a1 + t a' + t a9 + t a6 = )-'9 + 1-'/ + )-'1 + )-) = '-9& min
@impul de deservire te+nică- t dt- tab.,3.'3 t dt
=
/ ⋅ tb 1))
=
/ ⋅ )-)3/ 1))
= )-))6'/ min
@impul de deservire organizatorică- t do- tab.,3.'3 1⋅ (t a + tb ) t do
=
=
1))
)-)'6 min
@impul de odi+nă şi necesităţi fireşti- t on- tab.,3.'& ( t a + t b ) ⋅ '-/ t on
=
=
1))
)-)<13 min
@impul de pregătire"înc+eiere- @ pi- tab.,3.' @pi $ 112<2 9$') min ;otul de piese n $ 1/ buc. Sorma de timp la mortezare canal de pană @u
=
tb
+
ta
+
t on
+
t do
+
t dt
+
@pi n
=
9-316 min
dB 6anturare prin 4rezare cu 4reza melc modul
7c+ema de calcul al timpului de bază se prezintă în figura 1)
n
n
p
f
f ? f @ #ig! 1& 6anturare prin 4rezare cu 4reză melc modul
7e dau m $ 9 mm- modulul( z $ <'- numărul de dinţi al roţii dinţate( l $ * $ ') mm- lăţimea roţii dinţate( @impul de bază tb - se calculează cu relaţia ,1).9 J1'K- pentru degroşare ( l + l ) ⋅ z ( ') + 9/) ⋅ <'
tbd $ f ⋅ n1 ⋅ F f
unde l1$
+(D
−
+)
=
=
'-3 ⋅ 1') ⋅ 9
<-<(1&'
−
<-<)
D $ m .z 2 'm $ 1&' mm
+ $ m 2 1-' .m$ <-< mm
=
=
9/
9-93 min
mm
@impul de bază pentru finisare- t bf - tbf $ 1-/ min @impul de bază total- tb tb $ tbd 2 tbf $ 9-93 2 1-/ $ 6-33 min @impul de pregătire înc+eiere- @ pi- tab.,1).1
@pi $ 69 min ;otul de piese n $ 1/ buc. @impul de deservire te+nică- t dt- tab.,1).'3 t dt
=
'-/ ⋅ tb 1))
=
'-/ ⋅ 6-33 1))
= )-1'' min
@impul de deservire organizatorică- t do- tab.,1).'3 t do
=
1⋅ ( t a + t b ) 1))
=
)-1669 min
@impul de odi+nă şi necesităţi fireşti- t on- tab.,1).'& t on
=
( t a + tb ) ⋅ 9 1))
=
)-699 min
Sorma de timp la danturare cu 4reza melc modul @u
= t b + t a + t on + t do + t dt +
@pi n
= 1)-&1min
= Calculul costului de producţie al piesei N roată dinţatăU
Hn vederea calculării cAt mai e#acte a costului de producţie- se va ţine cont de următoarele date şi etape " Preţ ac+iziţionare semifabricat 4 P semif JRUS IFgK( " Ereutatea semifabricatului 4 E semif. JFgK( " 5ostul semifabricatului- 5semif. $ Psemif O Esemif. JRUSK( " 7alariul pe oră al operatorului 4 7op $ < JRUSIorăK 4 acesta se înmulţeşte cu un coeficient F $ )-3/( " Sorma de timp pe operaţii 4 S t op JoreK( " 5ostul manoperei " 5manopera $ 7op O F O S t op JRUSK( " 5!7 4 salarii directe 4 5 5!7 $ '' O 5 manopera JRUSK( " 5ota pentru şoma8 4 5şoma8 $ / O 5 manopera JRUSK( " 5ota pentru sănătate 5sănătate $ O 5 manopera JRUSK( " Regia secţiei " 5regie $ ,1/) " )) O 5manopera JRUSK( " 5ostul de fabricaţie 4 5 piesă $ 5semif. 2 5manopera 2 55!7 2 5şoma8 2 5regie 2 5sănătate JRUSK
" Rata de profit " n $ 1/ " Preţul de producţie " Pproducţie $ 5piesă O ,12 nI1)) JRUSK " @?! $ 1& 5 piesă " Preţul cu @?! " P @?! $ Pproducţie O ,12@?!I1)) JRUSK >odelul de calcul se face pe o singură operaţie. Practic însă se calculează manopera la toate operaţiile şi apoi se aplică c+eltuielile de la punctele următoare. #VA 6L CA$C/$ A C5T/$/ 6L #ACAWL 6enumire produsK roată dinţatăU MaterialK ""MoFCr11
" Preţ ac+iziţionare semifabricat 4 P semif $ /- RUSIFg( " Ereutatea semifabricatului 4 E semif. $ 16-&/6 Fg( " 5ostul semifabricatului- 5 semif. $ Psemif O Esemif. $ 3/-'93 RUS( " 7alariul pe oră al operatorului 4 7op $ /-1 RUS Ioră( " Sorma de timp pe operaţii 4 S t op $ -/ ore( " 5ostul manoperei " 5manopera $ 7op O St op $ 9&-/'/ RUS( " 5!7 4 salarii directe 4 5 5!7 $ '' O 5 manopera $ 3-<&/ RUS( " 5ota pentru şoma8 4 5şoma8 $ / O.5 manopera $ 1-&< RUS( " 5ota pentru sănătate 4 5sănătate $ O 5 manopera $ '-<< RUS( " Regia secţiei " 5regie $ ,1/) " )) O 5manopera $ 113-/ RUS( " 5ostul de fabricaţie 4 " 5piesă $ 5semif. 2 5manopera 2 55!7 2 5şoma8 2 5sănătate 2 5regie $ '/<- RUS( " Rata de profit " n $ 1/ " Preţul de producţie " Pproducţie $ 5piesă O ,12 )-1/I1)) $ '/-1/ RUS( " @?! $ 1& " Preţul cu @?! " P @?! $ Pproducţie O ,12@?!I1)) $ 9)< RUS( 5ostul piesei 4 oată dinţatăU - va fi deci
