Proiect TCM Arbore din cutia de viteze a strungului

Să se întocmească tehnologia de fabricație (OLC45) prin prelucrări mecanica pentru reperul „Arbore” in varianta producției de masă

!

Cuprins

1. Calculul ritmului liniei tehnologice . 1.1Alegerea 1.1Alegerea semifabricatului semifabricatului pentru pentru cele două variante variante de producț ie. 1.2Stabilirea 1.2Stabilirea intinerarului intinerarului tehnologic pentru pentru ambele variante variante de producț ie. 1.3Indicarea 1.3Indicarea utilajului utilajului de prelucrare prelucrare pentru pentru fiecare fiecare operaț ie în ambele ambele variante variante de produc producț ie unicat și masă !. 1."Indicarea S.#.$%urilor S.#.$%urilor necesare pentru fiecare operație & pentru ambele variante de  producție. 2. Calculul adaosului de prelucrare și a dimensiunilor intermediare pentru fiecare variantă variantă de de produc producție . 3. Calculul Calculul regimului regimului de așchiere pentru producția de masă și alegerea alegerea parametrilor parametrilor regimu regimului lui de așchiere chiere pentru pentru variant variantaa produc producț iei de unicat unicat.. ". Calculul normelor normelor tehnologice tehnologice de timp pentru varianta produc producției de masă. ' . (ntocmir (ntocmirea ea schemei schemei liniei liniei tehnologi tehnologice ce și sincroni)area sincroni)area operaț iei pe linia tehnologică tehnologică pentru pentru produc producție de masă masă . * . Calculul regimulu regimuluii optim de așchiere folosind folosind programarea programarea matemati matematică că . +. Intocmirea Intocmirea unui program program de prelucrare prelucrare pe pe ,. -.C. -.C.  pentru pentru una din opera operațiile fu/ului tehnologic. 0artea grafică • • •

$esenul de e/ecu e/ecuție al reperulu reperuluii . Schița a două dispo)itive dispo)itive folosite folosite la prelucra prelucrare re . 0lanurile 0lanurile de operație pentru pentru variant variantee produc producț ie de masă

"

Cuprins

1. Calculul ritmului liniei tehnologice . 1.1Alegerea 1.1Alegerea semifabricatului semifabricatului pentru pentru cele două variante variante de producț ie. 1.2Stabilirea 1.2Stabilirea intinerarului intinerarului tehnologic pentru pentru ambele variante variante de producț ie. 1.3Indicarea 1.3Indicarea utilajului utilajului de prelucrare prelucrare pentru pentru fiecare fiecare operaț ie în ambele ambele variante variante de produc producț ie unicat și masă !. 1."Indicarea S.#.$%urilor S.#.$%urilor necesare pentru fiecare operație & pentru ambele variante de  producție. 2. Calculul adaosului de prelucrare și a dimensiunilor intermediare pentru fiecare variantă variantă de de produc producție . 3. Calculul Calculul regimului regimului de așchiere pentru producția de masă și alegerea alegerea parametrilor parametrilor regimu regimului lui de așchiere chiere pentru pentru variant variantaa produc producț iei de unicat unicat.. ". Calculul normelor normelor tehnologice tehnologice de timp pentru varianta produc producției de masă. ' . (ntocmir (ntocmirea ea schemei schemei liniei liniei tehnologi tehnologice ce și sincroni)area sincroni)area operaț iei pe linia tehnologică tehnologică pentru pentru produc producție de masă masă . * . Calculul regimulu regimuluii optim de așchiere folosind folosind programarea programarea matemati matematică că . +. Intocmirea Intocmirea unui program program de prelucrare prelucrare pe pe ,. -.C. -.C.  pentru pentru una din opera operațiile fu/ului tehnologic. 0artea grafică • • •

$esenul de e/ecu e/ecuție al reperulu reperuluii . Schița a două dispo)itive dispo)itive folosite folosite la prelucra prelucrare re . 0lanurile 0lanurile de operație pentru pentru variant variantee produc producț ie de masă

"

CAPITOLUL 1 Calculul ritmului liniei tehnologice $ate tehnologice pentru procesul tehnologic de fabricare. % program de producție  1.  ' 4 * 5 ". buc % criteriu criteriu economic economic 6cost minim de fabricație 7itmul liniei tehnologice 78 se determină cu formula  78 5 9n :0 4 * ;min:piesă< (n care : - 9n % fondul nominal de timp calculată cu formula  9n 5 )4 h4 S ;ore< -nde  ) % 2* de )ile lucrătoare din an = S 5 3 număr de schimburi = h5 > ore pe schimb . Calculăm  9n 5 2*4 34> 5 *2" 0 6 volumul volumul producției determinat determinat de  05  1 ? 1  ? 2 !4 p =  p% număr de piese =  ? 1 5 .1 @.3 coeficient de rebut =  ? 2 5 .2 @." @." procent piese folosite ca piese de contact =  p5  1 .3." ! 4 " 5 "2&3

#

Calculul ritmului liniei tehnologic  785 785 *2" : "23 4* 5 >.+"

Alegerea semifabricatulu semifabricatuluii pentru cele două două ariante de produc producț ie   1.1. Alegerea Aleg Aleger erea ea opera operaii iilo lorr de prelu prelucra crare re s%a s%a făcu făcutt inBn inBndd co cont nt de co cond ndii iiile ile tehni tehnice ce specificate în desenul de e/ecuie al piesei i semifabricatul adoptat. S%a avut în vedere  prelucrarea simultană a mai multor suprafee cu un grup de scule. 8raseul 8raseul tehnologic de  prelucrare s%a împărit astfel încBt s%a obinut timpi de prelucrare p relucrare cBt mai apropiai apr opiai pentru fiecare post de lucru.  S%a avut în vedere prelucrarea simultană a mai multor suprafee cu un grup de scule. 8raseul tehnologic de prelucrare s%a împărit astfel încBt s%a obinut timpi de  prelucrare cBt mai apropiai pentru fiecare post de lucru. lu cru. Alegerea Alegerea corectă și rațională a metodei metodei și a produsului produsului de elaborare elaborare a semifabricatulu semifabricatuluii de unicat unicat din condiț iile principale principale care care determină determină eficien eficienț a procesului procesului tehnologic în ansamblu. -n semifabricat se poate reali)a în mai multe metode și procedee definite ca volum de muncă muncă și cost de de fabrica fabricație & constul constul unui unui semifabricat semifabricat fiind fiind parte parte componentă componentă din costul piesei finite și se impune o alegere alegere rațională a metodei metodei ș i a procesului procesului de elaborare elaborare a acestuia . Alegerea semifabricatului  Duc Ducșă 6 EFC "'  

Faminat Dară sau țeavă .

4

1!" #tabilirea #tabilirea intinerarulu intineraruluii tehnologic tehnologic pentru pentru ambele ambele ariante ariante de produc producț ie! 0iesa trece de la un anumit loc de muncă la altul & după un anumit timp & determinat determinat de durata durata celei mai mai lungi opera operații . Gste necesară necesară ca ca diferenț a dintre duratele duratele & opara oparațiilor iilor să fie cBt cBt mai mică. mică. Astfe Astfell unui munc muncitor itor așteaptă teaptă & în timp timp ce alții sunt sunt prea aglom ag lomera erații. $acă de e/emplu e/emplu o operație durea)ă durea)ă foarte mult mult & se dublea)ă dublea)ă numărul numărul & de locuri locuri de muncă muncă la aceas această tă opera operație sau numă numărul rul de ma mașini unelte. unelte. $eci pentru organi)area organi)area producției pe linii tehnologice tehnologice în flu/ul tehnologic tehnologic & conținutul produsul produsului ui tehnologic tehnologic ș i alegerea alegerea utilajului utilajului sunt sunt derivate derivate de lucru lucru al liniei liniei tehnologice și nu invers . Stabilirea succesiuni succesiuni optime optime și a celor celor mai bune concentrări concentrări a operațiilor de prelucrare & rămBn condiții de ba)ă & care limitea)ă numărul numărul de variante posibile ale unui proces de prelucrare prelucrare . Condițiile pentru stabilirea sucesiuni optime de prelucrare mecanică prevăd următoarele reguli  -

operațiile de finisare finisare să fie așe)ate la sfBrșitul procesul procesului ui de de preluc prelucrare rare = operațiile în timpul cărora cărora e/istă posibilitatea unui mare procent procent de rebuturi rebuturi să fie e/ecutate

-

dacă este posibil la începutul începutul prelucrării = e/ecutarea găurilor găurilor să se facă către sfBr șitul procesului tehnologic tehnologic =  în ca)ul ansamblă ansamblării rii mașinilor inilor 6unelte & după după felul prelucră prelucrărilor rilor & se vor ocupa ocupa operațiile

identice pentru înlăturarea transportului . operațiilor iilor : (n general un proces de prelucra trebuie să respecte următoarele scheme ale opera -  prelucrarea suprafețelor care devin ba)e ba)e tehnologice și de referin ță pentru operațiile -

următoare=  prelucrarea de degro degroșare a suprafețelor principale ale piesei piesei =  prelucrarea de finisare finisare a suprafețelor principale = degroșare și finisarea finisarea suprafe suprafețelor au/iliare au/iliare = tratametul termic = e/ecutarea opera operațiilor secundare de tratametul termic termic = e/ecutarea operațiilor de suprafinisare și nete)ire nete)ire a suprafețelor principale ale piesei =

(n aceste condiții & stabilirea unui traseu tehnologic de prelucrare devine o problemă foarte importantă pentru cel cel care întocmește tehnologia de prelucrare prelucrare a unei piese piese & important în aces sens sens fiind și

caraceru caracerull produc producției .

5

(n funcție de volumul de producție & în industrie se disting următoarele tipuri principale de  producție -  producția individuală sau de unicat = -  producția de serie = -  producția de masă .

(n ca)ul producției individuale sau de unicate se e/ecută pe ba)a unor comen)i din partea  beneficiarului un număr mai mare sau mai mic de sortimente  piese ! dar țin cantități mici care se repetă foarte rar sau nu se mai repetă . Acest tip de producție necesită o varietate mare de opera ții & care trebuie e/ecutate de către personașl înalt calificat.  Eperațiile care se vor e/ecuta pentru reali)are piesei H tijă de manometru în ambele variante sunt  a! producția individuală   debavurare =  strunjire e/terioară de degroșare =  strunjire e/terioară de finisare =   filetare =   Ajustare =  Control final  b! 0entru producția de masă   8ratament termic laminare =  Strunjire de debroșare =   Strunjire de finisare =  9iletare ajustare .

,ărimea de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind raportul dintre fondul real de timpul disponibil 9d și planul de producție . 0fp % planul de fabricație al piesei care trebuie e/ecutată pe linia tehnologică respectivă & în intervalul de timp egal cu fondul de timp disponibil  75 9d : 0fp  min:buc !

$

Condi$ii tehnologice ,aterialul din care este fabricată piesa este EFC "' S8AS >> 6 >>. E% oel= F% procesul de obinere al semifabricatului%laminat= "'% coninutul mediu de carbon. Caracteristici mecanice  N  mm

2

Fimita de curgere  7p &2! ' ;

<= 2

7e)istena la rupere  7 m +@>' ;:mm <= Alungirea la rupere A'! 1" ;<= $uritatea 2+ ;JD<. Compo)iie chimică ,arca Eelului

Calitatea % S K

EFC"'

C &"2...&'

Compo)iia chimică ;< ,n S ma/ &"' &2...&"' &'...&> ma/ &3'

KS

&2...&"

0 ma/ &3' ma/ &"

Calitatea suprafeelor % rugo)itatea generală 7a5*&3 ;Lm< % alte rugo)ităi 7a51&* ;Lm< i 7a5&> ;Lm<. Calculul ritmului liniei tehnologice  R

=

 F r   P 

;min:buc< = în care  F r 

 % fondul real de timp& corespun)ător aceleiai perioade la care a fost raportat i programul de producie i care& în acest ca) a fost considerat un an. %

 P 

 % volumul de producie 05'. ;buc:an
 F n

k 

=

în care  z 

&M"...&M+

=

=

k  ⋅ F n

* ⋅ z ⋅ n ⋅ h

 % coeficient care ine seama de încărcarea utilajului=

 % numărul )ilelor lucrătoare din perioada de timp considerată  z 



=

2"

!= n

n

 % numărul de schimburi 

=

2

!=

h

h

 % durata în ore a unui schimb   F n

 R

* ⋅ 2" ⋅ 2 ⋅ > = 23"

=

 F r 

=

=

=

&M' 23" ⋅

=

21>>>

 ;min< 21>>> '

=

"&3+

  ;min:buc<

&

>

!=

Condi$ii tehnice %formă & dimensiuni& po'i$ia reciprocă a suprafe$elor( Condiiile tehnice de formă &dimensiunile i po)iia reciprocă a suprafeelor sunt  pre)entate în tabelul de mai jos )r! crt!

Tip suprafa$ă

*imensiuni

Toleran$e

+ugo'itate&

;mm<

; µ m<

Clasa de preci'ie %I#O(

 +a

S1

Cilindrica e'terioara

"&5!*5+"4

&1



conform S/0S

N2>'O1&': N*1 S2

0lana

S3

Cilindrica interioara

S"

2lana

!"*5

+

& '

+



 "4,,*5+"4

&1

$*#

+



 "4,,*5 3  "!",*5

*&3

conform S/0S

$*#

 "!",*53 $!

S'

S*

S+

2lana

& '

+

Conică

Cilindrica interioara

'/"'

N*1

P2" &'

+



&1

+





!"*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5 !,*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5 !,*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5

!*$

&*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5

$*#

!"*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5

$*#

!,*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5



conform S/0S

!,*e'ecu-ie mi.locie S/0S "#,,1%5

Obs.

1!, Indicarea utilaului de prelucrare pentru fiecare operaț ie .n ambele ariante de producție %unicat ș i masă (! AvBnd în vedere desenul de e/ecuie al piesei i condiiile tehnologice legate de funcionarea piesei sau stabilit operaiile de prelucrare cu fa)ele lor. ,aina unealtă folosită pentru acest proces de lucru este strungul.

Strungul se compune din batiul M& preva)ut cu doua picioare cu care se sprijina pe fundatie& papusa fi/a 3& in care se gaseste cutia cu vite)e "& papusa mobila1>& caruciorul 13& deasupra caruia se afla suportul portcutit 23& arborele principal în care se montea)a universalul 2*. Scula aschietoare se fi/ea)a în suportul portcutit si e/ecuta împreuna cu acesta o miscare de translatie prin deplasarea caruciorului 13. Caruciorul se deplasea)a pe batiul strungului pe niste suprafete speciale numite ghidaje 1+. 0apu% sa mobila 1> serveste la sprijinirea pieselor lungi în timpul prelucrarii. (n acest ca)& piesa se fi/ea)a cu un capat în arborele principal& iar cu al doilea se prinde în papusa mobila. -neori& în papusa mobila mai pot fi fi/ate diferite scule cum ar fi burghie& ale)oare& taro)i etc. 0o)itia papusii mobile poate fi modificata dupa nevoie& aceasta deplasBndu% se pe ghidaje speciale preva)ute pe batiul M. $eplasarea caruciorului împreuna cu scula !,

aschietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans 11 în ca)ul strunjirilor  obisnuite! sau cu surubul conducator 12 în ca)ul prelucrarii filetelor!. Strungul S" este un strung de mărime mijlocie iar prelucrările pe acest strung au un caracter universal& putBnduse efectua toate operaiile de strunjire i filetare. Caracteristicile tehnice dimensiuni liniare în mm! − − − − − − − − − − − − − −

distana între vBrfuri +'= 1= 1'= 2= înălimea vBrfurilor 2= distana ma/imă de strunjire " deasupra ghidajelor= diametrul ma/im de prelucrare 21 deasupra saniei= conul ale)ajului a/ului principal ,orse nr. *=  pasul urubului conducător 12= numărul de turaii distincte ale arborelui principal 22= turaia minimă i ma/imă a a/ului principal 12 @ 1'. turaiile strungului normal S" 12& 1'& 1M& 2"& 3& 3>& "*& '>& +*& M*& 12& 1'& 1>'& 23& 3'& 3>& ">&*& +*'& M''& 12& 1'.  puterea: turaia motorului principal +&' ?Q:1 rot:min=  puterea:turaia motorului deplasări rapide 1&1 ?Q:1' rot:min= avansurile longitudinale minime i ma/ime &"* 6 3&'2 mm:rot= cursa ma/imă a căruciorului *'& M& 1"& 1M= unghiul de rotire a saniei portcuit =  pasul urubului saniei transversale '.

Pentru productia de serie Strungul cu comanda numerica S0 2' CC este destinat prelucrarilor în regim de comanda numerica& în productia de serie mica si mijlocie a pieselor de revolutie. Strungul S0 2' CC permite urmatoarele tipuri de prelucrari strunjire cilindrica e/terioara= si interioara& strunjire frontala e/terioara= siinterioara& strunjire conica e/terioara= si interioara& strunjire filete cilindrice si conice& e/terioare si interioare & strunjire melci& strunjire canale e/terioare si interioare& strunjire profilata e/terioara si interioara& centruire& gaurire& ale)are& tarodare etc.

!!

Caracteristici tehnice %diametrul ma/im de strunjire % 2' mm %lungimea ma/ima de strunjire% +' mm %diametrul ale)ajului arborelui principal % '2 mm %cursa pe a/a K % 12' mm %cursa pe a/a R % +' mm %domeniul turatiilor la arborele principal reglaj continuu!

"%" rot:min

%domeniul avansurilor de lucru pe K si R reglaj continuu! % 1%3 mm:min %avansul rapid pe a/a K % ' mm:min %avansul rapid pe a/a R % 1 mm:min %pasul filetelor % &3%* mm %numarul posturilor de lucru din capul revolver % 12 %timpul necesar inde/arii cu o po)itie

%3s

%masa ma/ima a piesei de prelucrat %12' ?g %puterea motorului de curent continuu pentru actionarea principala % 1>&2 ?Q %forta de strBngere din pinola % '%' da % increment minim de deplasare % &1mm

*escrierea generala a masinii In figura se pre)inta partile constructive principale ale strungului S0 2' CC& împreuna cu echipamentul de comanda.

!"

9ig .1 " #edere generala a strungului S0 2' CC. Datiul >& de tipul batiu înclinat& sustine în partea stBnga papusa fi/a 1& în a carei universal hidraulic 11 se prinde piesa 12 pentru prelucrare& iar în partea dreapta suportul de lucru si papusa mobila 1. Suportul de lucru este constituit din sania longitudinala 3 a/a R! si sania transversala " a/a K!. 0e sania transversala se montea)a capul revolver 13& care are 12 posturi de lucru unde se prind sculele * si portsculele '& aferente prelucrarii. In vederea eliminarii aschiilor care re)ulta din procesul de aschiere& masina este dotata cu un transportor de span +. Strungul este comandat de echipamentul de comanda numerica M. Aparatoarea masinii 2 protejea)a operatorul împotriva accidentarilor. 0entru a putea utili)a masina în conditii normale de lucru& este necesar ca regimurile de e/ploatare alese sa se încadre)e în cele recomandate de constructor. In acest scop& se vor  consulta în prealabil din cartea masinii& diagramele de putere functie de turatia motorului& diagramele fortelor de strBngere cu vBrful papusii mobile& posibilitatile de !#

încarcare ale masinii functie de sculele montate în capul revolver diametre ma/ime  prelucrabiie!& precum si tabelul cu masele ma/ime prelucrabile pe masina.

/i0area piesei In functie de tipul prelucrarii degrosare& finisare sau degrosare si finisare! si tipul  piesei& ba)a de ase)are a semifabricatului se pregateste în prealabil pe o alta masina% unealta. 9i/area semifabricatului în vederea prelucrarii se poate face % în universal= % în universal si vBrful papusii mobile& % între vBrfuri& în aceasta situatie vBrful de antrenare se prinde directpe conul arborelui  principal universalul fund îndepartat! sau în universal&iar rotatia piesei se primeste de la o inima de antrenare.

!4

1! Indicarea #!2!*-urilor necesare pentru fiecare operaț ie & pentru ambele ariante de producție! 0rocesul tehnologic este procesul care cuprinde totalitatea operaiilor succesive de  prelucrare la care este supusă materia primă pBnă la obinerea produsului finit. Eperaia este acea parte a procesului tehnologic efectuată de un muncitor sau de o echipă de muncitori la un loc de muncă cu utilajele i uneltele necesare cu scopul modificării proprietăilor fi)ico 6 chimice a formei i dimensiunilor& nete)imii i aspectului suprafeelor semifabricatului supus prelucrării. Eperaia este compusă din una sau mai multe fa)e. 9a)a este o parte a operaiei tehnologice care se reali)ea)ă într%o ae)are i po)iia piesei de prelucrat cu aceleai unelte de lucru i acelai regim de achiere. Stratul de material care trebuie înlăturat de pe suprafaa piesei corespun)ătoare unei fa)e poate fi îndepărtat în una sau mai multe treceri ale sculei. 8recerea este o parte a fa)ei care se repetă de mai multe ori& păstrea)ă neschimbată scula i regimul de achiere. (n timpul fa)elor de lucru se e/ecută mBnuirea repre)entBnd totalitatea micărilor  efectuate de către muncitor în timpul lucrului. 0rocesul tehnologic depinde de tipul de producie sau de fabricaie& astfel încBt în ca)ul unei producii de serie mare sau masă& se utili)ea)ă metodele cele mai productive  prin utili)area utilajelor cu caracter speciali)at sau automati)at i S$# 6 urilor speciale. (n ca)ul piesei ArboreT avem o producie de unicat sau individuală i se utili)ea)ă maini 6 unelte i S$# 6 uri cu caracter universal.

!5

Sn "

,a ina -n ealt ă

0 a n )a d e fe ra st ra u S c ul a

S u  b l e r 

$ i s  p o ) i t i v

S . $ . # .

7e gi m de ac hie re

1 AdBn cimea de achie re ;t<& mm

. " A v a n s u l

*  8 u r  a  i a

; s < &

; n < & r  m o m t : m i n

  or  m a de ti m  p

 . 1 2 8 i m  p d e

.32

;t b <& m in

8imp au/ili ar  ;ta<& min

r. desen  1

7ug o)it atea sup rafe ei

 b a ) ă

$ e  b i t a r  e

!$

" m m

1

$ e n u m i r  e a o  p e r  a  i e i

A d a o s d e  p r  e l u c r  a r  e

  u m ă r  u l d e t r  e c e r  i a l e s c u l e i

Sn" 

,a ina -n ealt ă

C u t i t d e s t r  u n g S c u l a

n i v e r  s a l

$ i s  p o ) i t i v

S u  b l e r 

S . $ . # .

7e gi m de a chi ere

." 1 Ad Bnc ime a de ac hier  e ;t<& mm

A v a n s u l ; s < & m m

>  8 u r  a  i a ; n < & r  o t : m i n

!%

  or  m a de ti m  p

8 i m  p d e  b a ) ă

.  '

.33

;t  b< & m in

8imp au/il iar  ;ta<& min

r. desen 2

7ug o)it atea sup rafe ei

U ă u r  i

1

ș

i l ă r  g i r  e

$ e n u m i r  e a o  p e r  a  i e i

Sn " 

Cu tit de str  un g

-n ive rsa l

Su  ble r

7e gi m de ac hie re Ad Bnc ime a

."

*

1

A v a n

8 u r  a

8 i m !&

o rm a de ti mp

;t

.1 2

8im

.3 2

7ugo)ita

A d a o s d e  p r  e l u c r  a r  e

  u m ă r  u l d e tr  e c e ri a l e s c u l e i  r. de se n 3

,a in a -n ealt ă

S c u l a

$ i s  p o ) i t i v

S . $ . # .

de ac hie re ;t<& m m

s u l ; s < & m m

 i a

 p d e

; n < & r  o t : m i n

 b a ) ă

 b

<& m i n

 p au/i liar  ;ta<& min

tea suprafee i

St ru nji re și fi ni sa re

!

1

$ en u mi re a op er  ai ei

A d a o s d e  p r  e l u c r  a r  e

  u m ă r  u l d e t r  e c e r  i a l e s c u l e i

",

Sn "

,a in a -n ealt ă

C u t i t d e r  e t e ) a t S c u l a

n i v e r  s a l

$ i s  p o ) i t i v

S u  b l e r 

S . $ . # .

7e gi m de ac hie re

." 3 Ad Bnc ime a de ac hie re ;t<& m m

A v a n s u l ; s < & m m

*  8 u r  a  i a ; n < & r  o t : m i n

  or  m a de ti m  p

 .  3 8 i m  p d e  b a ) ă

"!

.21

;t  b< & m in

8imp au/ili ar  ;ta<& min

r. desen  "

7u go) itat ea sup rafe ei

7e cti fic ar  e e/ ter  io ar  ă de de gr  o ar  e

1

1

$ e n u m i r  e a

A d a o s

  u m ă r  u l

o  p e r  a  i

d e  p r  e l u c r  a

d e t r  e c e r  i

Capitolul " CALCULUL A*AO#ULUI *3 P+3LUC+A+3 Adaosul de prelucrare este surplusul de material care trebuie îndepărtat de pe suprafaa semifabricatului. ,ărimea adaosului de prelucrare prevă)ut pe suprafaa semifabricatului ce urmea)ă a se prelucra prin achiere nu este întBmplătoare. $acă adaosul este prea mic se poate întBmpla ca neregularităi& o/i)i i crustele dure e/istente pe suprafaa semifabricatului să nu se înlăture scule achietoare. $acă dimpotrivă& adaosul de prelucrare este prea mare atunci& consumă în plus energie& material& timp i scule achietoare i scula va re)ulta la un  pre mai mare. Ca regulă generală& adaosul de prelucrare trebuie să aibă valoarea determinată cu formula 5SVW în care % înălimea neregularităilor suprafeei care se prelucrea)ă= S 

 % grosimea stratului degradat=  V % valoarea abaterilor spaiale=  W % erorile de ae)are. XinBnd seama de faptul că o suprafaă de obicei necesită mai multe operaii succesive de prelucrare& adaosurile de prelucrare pot fi o

totale& repre)entBnd stratul de material necesar pentru efectuarea tuturor operaiilor de prelucrare mecanică pe suprafaa semifabricatului  pBnă la obinerea piesei finite.

o

intermediare& repre)entBnd stratul de material ce se îndepărtea)ă la o singură operaie.

$acă o piesă este reali)ată prin următoarele operaii strunire de degroare& strunjire de finisare i rectificare& adaosul de prelucrare total va fi o sumă a adaosurilor intermediare ""

5 $upă modul de dispunere adaosurile de prelucrare pot fi a! simetrice& fiind prevă)ute pe suprafeele e/terioare de rotaie i sunt raportate la diametrul suprafeei 5 unde  %diametrul semifabricatului=  %diametrul piesei finite=  b! asimetrice& fiind prevă)ute numai pe una din suprafee sau avBnd valori diferite pe suprafee opuse.

Calculul adaosurilor de prelucrare Adaosul total pe lungime! 5& unde % lungimea semifabricatului& 5 1"" mm % lungimea piesei finite&

5 1" mm

51""%1"5 " ;mm< Adaosurile de prelucrare intermediare& simetrice! sunt 5551 ;mm< 555.2' ;mm< Adaosul total simetric  5551 ;mm< unde %diametrul semifabricatului=  % diametrul piesei finite= "#

Operațiile care se or e0ecuta pentru reali'area piesei 4arbore4 .n ambele ariante sunt : a! 0entru producția de individuală  • Strunjirea e/terioară= • Strunjirea interioara = • Durghiere = • Ajustare  b! 0entru producția de masă  • • • •

,atrițare = 8ratament termic = Strunjire de debroșare = Strunjire de finisare .

0entru stabilirea diametrului semifabricatului laminat din care se va e/ecuta piesa & se calculea)ă adaosul de prelucrare pentru suprafaț a de diametru ma/im pe care o luăm din desenul de e/ecuție .

1!0entru suprafața Y 1" O .' mm & avem  Strunjire de debrosare dintr%o singură trecere . Adaosul minim pentru strunjire de debroșare este  V i%1 2  ƹi 2 & unde 

 2A pimin 5 2  7 ) i%1  Si%1 ! 2 ƹi 5 ƹi 5

eroarea de instalare & în Zm = 1" Zm .

V i%1 5 V p 5 [c / 1 ;Zm< [c % curbura specifică a semifabricatului în ;Zm:mm<= [c 5 2 ;Zm:mm<= l% lungimea totală a semifabricatului & în mm = l52 mm din desenul de e/ecuție și re)ultă  Vc 5 242 5 " Zm "4

 5 &2' mm 5 2' Zm V i%1 5 5 2'3 Zm = 7 )i%1 5 2' Zm = Si%1 5 1' Zm . (n aceste condiții & adaosul minim de prelucrare va fi  2A pimin 5 2  2'  1"" ! 2 4 2'3 2  1"2 5 1'2 Zm  Adaosul nominal de calcul este   24 A pnom 5 24A  pimin  \A I \ unde   Ai % abatarea inferioară la diametru semifabricatului în Zm   Ai 5 %3 mm 5 3 Zm . 7e)ultă că adaosului nominal pentru strunjire de debroș are va fi  24 A pnom 5 1'&2  1 A pnom5 2'&2mm

$iametru nominal de calcul al semifabricatului se determină cu relaț ia  dsnom 5 dimin  2Apimin  \A I \ unde  dimin % dimensiunea minima obținută la prima operație de prelucrare & în mm  dimin 5 1""% .' 51""&' mm dsnom 5 1""&'  3&22  3 5 1'.' mm Se debitea)ă semifabricatul din table de calitate otel aliat 1>,oCri13 la dimensiunea de 2'.' mm . Adaosul de prelucrare nominal real pentru operația de strunjire de degrosare a treptei 1M2 O .' mm este  2A  pinom 5 1'&' 6 1""&' 5 * mm "5

"! 0entru suprafața Y 12 O .' mm & avem  Strunjire de debrosare dintr%o singură trecere . Adaosul minim pentru strunjire de debroșare este  V i%1 2  ƹi 2 & unde 

 2A pimin 5 2  7 ) i%1  Si%1 ! 2 ƹi 5 ƹi 5

eroarea de instalare & în Zm = 1" Zm .

V i%1 5 V p 5 [c / 1 ;Zm< [c % curbura specifică a semifabricatului în ;Zm:mm<= [c 5 2 ;Zm:mm<= l% lungimea totală a semifabricatului & în mm = l52 mm din desenul de e/ecuție și re)ultă  Vc 5 242 5 " Zm  5 &2' mm 5 2' Zm V i%1 5 5 2'3 Zm = 7 )i%1 5 2' Zm = Si%1 5 1' Zm . (n aceste condiții & adaosul minim de prelucrare va fi  2A pimin 5 2  2'  12! 2 4 2'3 2  1"2 5 1"+3 Zm  Adaosul nominal de calcul este   24 A pnom 5 24A  pimin  \A I \ unde   Ai % abatarea inferioară la diametru semifabricatului în Zm   Ai 5 %3 mm 5 3 Zm . 7e)ultă că adaosului nominal pentru strunjire de debroș are va fi  24 A pnom 5 1"+3  1 A pnom5 2"+3mm $iametru nominal de calcul al semifabricatului se determină cu relaț ia 

"$

dsnom 5 dimin  2Apimin  \A I \

unde  dimin % dimensiunea minima obținută la prima operație de prelucrare & în mm  dimin 5 12% .' 512&' mm dsnom 5 12&'  3&22  3 5 12*.' mm Se debitea)ă semifabricatul din table de calitate otel aliat 1>,oCri13 la dimensiunea de 2'.' mm .  Adaosul de prelucrare nominal real pentru operația de strunjire de degrosare a treptei 1M2 O .' mm este  2A  pinom 5 12*&' 6 12.' 5 *mm

,! Strunjire de finisare Y '>O .' mm & avem  Strunjire de debrosare dintr%o singură trecere . Adaosul minim pentru strunjire de debroșare este  V i%1 2  ƹi 2 & unde 

 2A pimin 5 2  7 ) i%1  Si%1 ! 2 ƹi 5 ƹi 5

eroarea de instalare & în Zm = 1" Zm .

V i%1 5 V p 5 [c / 1 ;Zm< [c % curbura specifică a semifabricatului în ;Zm:mm<= [c 5 2 ;Zm:mm<= l% lungimea totală a semifabricatului & în mm = l52 mm din desenul de e/ecuție și re)ultă  Vc 5 242 5 " Zm  5 &2' mm 5 2' Zm V i%1 5 5 2'3 Zm = 7 )i%1 5 2' Zm = "%

Si%1 5 1' Zm . (n aceste condiții & adaosul minim de prelucrare va fi  2A pimin 5 2  2'  '>! 2 4 2'3 2 % 1"2 5 *+ Zm  Adaosul nominal de calcul este   24 A pnom 5 24A  pimin  \A I \ unde   Ai % abatarea inferioară la diametru semifabricatului în Zm   Ai 5 %3 mm 5 3 Zm .  7e)ultă că adaosului nominal pentru strunjire de debroș are va fi  24 A pnom 5 *+  1 A pnom5 ++mm $iametru nominal de calcul al semifabricatului se determină cu relaț ia  dsnom 5 dimin  2Apimin  \A I \ unde  dimin % dimensiunea minima obținută la prima operație de prelucrare & în mm  dimin 5 '>% .' 5'>.' mm dsnom 5 '>&'  3&22  3 5 *".' mm

Se debitea)ă semifabricatul din otel aliat 1>,oCri13 la dimensiunea de 2'.' mm . Adaosul de prelucrare nominal real pentru operația de strunjire de degrosare a treptei 1M2 O .' mm este  2A  pinom 5 *"&' 6 '>.'.' 5 * mm

! 0entru canalul Y ' O .' mm "&

Strunjire de debrosare dintr%o singură trecere . Adaosul minim pentru strunjire de debroșare este  V i%1 2  ƹi 2 & unde 

 2A pimin 5 2  7 ) i%1  Si%1 ! 2 ƹi 5 ƹi 5

eroarea de instalare & în Zm = 1" Zm .

V i%1 5 V p 5 [c / 1 ;Zm< [c % curbura specifică a semifabricatului în ;Zm:mm<= [c 5 2 ;Zm:mm<= l% lungimea totală a semifabricatului & în mm = l52 mm din desenul de e/ecuție și re)ultă  Vc 5 242 5 " Zm  5 &2' mm 5 2' Zm V i%1 5 5 2'3 Zm = 7 )i%1 5 2' Zm = Si%1 5 1' Zm . (n aceste condiții & adaosul minim de prelucrare va fi  2A pimin 5 2  2'  '! 2 4 2'3 2  1"2 5 *2 Zm  Adaosul nominal de calcul este   24 A pnom 5 24A  pimin  \A I \ unde   Ai % abatarea inferioară la diametru semifabricatului în Zm   Ai 5 %3 mm 5 3 Zm .  7e)ultă că adaosului nominal pentru strunjire de debroș are va fi  24 A pnom 5 *2  1 A pnom5 +2mm $iametru nominal de calcul al semifabricatului se determină cu relaț ia  dsnom 5 dimin  2Apimin  \A I \ "

unde   dimin % dimensiunea minima obținută la prima operație de prelucrare & în mm  dimin 5 '% .' 5'.' mm dsnom 5'&'  3&22  3 5 '*.' mm Se debitea)ă semifabricatul din table de calitate otel aliat 1>,oCri13 la dimensiunea de 2'.' mm . Adaosul de prelucrare nominal real pentru operația de strunjire de degrosare a treptei 1M2 O .' mm este  2A  pinom 5 '*&' 6 '.' 5 * mm

' . 0entru canalul Y > O .' mm Strunjire de debrosare dintr%o singură trecere . Adaosul minim pentru strunjire de debroșare este  V i%1 2  ƹi 2 &

 2A pimin 5 2  7 ) i%1  Si%1 ! 2  unde  ƹi 5 eroarea de instalare & în Zm = ƹi 5 1" Zm .

V i%1 5 V p 5 [c / 1 ;Zm< [c % curbura specifică a semifabricatului în ;Zm:mm<= [c 5 2 ;Zm:mm<= l% lungimea totală a semifabricatului & în mm = l52 mm din desenul de e/ecuție și re)ultă  Vc 5 242 5 " Zm  5 &2' mm 5 2' Zm V i%1 5 5 2'3 Zm = 7 )i%1 5 2' Zm = Si%1 5 1' Zm . #,

(n aceste condiții & adaosul minim de prelucrare va fi  2A pimin 5 2  2'  '! 2 4 2'3 2  1"2 5 >2 Zm  Adaosul nominal de calcul este   24 A pnom 5 24A  pimin  \A I \ unde   Ai % abatarea inferioară la diametru semifabricatului în Zm   Ai 5 %3 mm 5 3 Zm .  7e)ultă că adaosului nominal pentru strunjire de debroș are va fi  24 A pnom 5 >2  1 A pnom5 M2mm $iametru nominal de calcul al semifabricatului se determină cu relaț ia  dsnom 5 dimin  2Apimin  \A I \

unde  dimin % dimensiunea minima obținută la prima operație de prelucrare & în mm  dimin 5 >% .' 5>.' mm dsnom 5>&'  3&22  3 5 1".' mm Se debitea)ă semifabricatul din table de calitate otel aliat 1>,oCri13 la dimensiunea de 2'.' mm . Adaosul de prelucrare nominal real pentru operația de strunjire de degrosare a treptei 1M2 O .' mm este  2A  pinom 5 1"&' 6 >.' 5 * mm

#!

Capitolul , ! Calculul regimului de a5chiere   #emifabricat $imensiuni de gabarit piesă  *'/2'/ mm = se alege un semifabricat de rugo)itatea generală 7a512&'

; µ m<

.

*eterminarea regimurilor de a5chiere optime & a for$elor & momentelor 5i puteri de aschiere! Fa determinarea regimului de achiere am luat in calcul faptul că prelucrarea are loc cu mai multe scule simultane& de aceea durabilitatea sculelor trebuie să fie aceeai. Iniial regimul de achiere se poate lua din normativele de regimuri de achiere în vigoare. #alorile recomandate pentru prelucrările obinuite & micorate ci 1%3  pot constitui regimuri de achiere la prelucrarea pe maini agregat. a! Stabilirea sculei achietoare  0relucrarea celor ase găuri se face prin burghiere& folosind patru burghie elicoidale S8AS >+%>+ din oel rapid cu următoarele caracteristici  D

% diametrul burghiului

1>mm

=

 =

% unghiul de înclinare a canalului de evacuare a achiilor unghiul de degajare! ω  ≡ γ   = 1'



= 2 χ r 

% unghiul de atac principal

=

12



= ]

% unghiul de atac secundar tăi secundar! % unghiul de ae)are

α 

=

2 χ r 

=



M =



12

=

 ,aterialul din care este confecionat semifabricatul este EFC"' 6 S8AS >>%>>= $imensiunile găurii ce urmea)ă a fi prelucrată N13.'P' mm= #"

9luidul de răcire ungere utili)at emulsie 2=

##

$urabilitatea economică sculei achietoare pentru burghiul elicoidal cu $5 1+&" mm se recomandă 8ec51> ;min<& conform tabelului $iametrul  burghiului& $& mm

Eel rapid Eel + 1"%2 1>%22

≤'

11@1' 1*@2

,aterialul burghiului 0lăcue din carburi meralice ,aterialul de prelucrat 9ontă ,etale i aliaje neferoase 12 % 2'%3 + 23%" +%>

b! Stabilirea adBncimii de achiere  AdBncimea de achiere o aleg în funcie de re)istena sculei cu dimensiunile cele mai mici& numărul de treceri i de rigiditatea sistemului tehnologic. Se recomandă ca adaosul de prelucrare să se ia la o valoare ma/imă admisă de re)istena sculei pentru a micora numărul de treceri. t  =

t  =

1> 2

 D

2

=

; mm<

M

;mm<

c! Stabilirea avansul de lucru Se alege la valoare ma/imă admisă în funcie de rigiditatea sistemului tehnologic 0entru alegerea avansului trebuie respectate următoarele cundiii Smin^Stmin@ Stma/!^Sf  ^Sma/ 0entru găurirea simultană cu un număr relativ mic de burghie *!& pentru piese rigide cu adîncimi de găurire normale i cu ma/imum clasa a #%a de preci)ie se alege grupa II%a de avansuri& ba)e de date! .

#4

Urupa de avans

$urabilitatea

$iametrul de

Avansul& s

II

;JD< 2+

 prelucrare ;mm< 2o

;mm:rot< &32

d! Stabilirea vite)ei de achiere& v;m:min< #ite)a de achiere aleasă din normative se corectea)ă cu o serie de coeficieni care ine seama de materialul de prelucrat& materialul sculei& avansul& adncimea de achiere& etc. v5 va / ? 1 / ? 2 / @ / ? n în care v% vite)a de achiere corectă& va% vite)a indicată în tabel& ? 1&? 2&@? n% coeficieni de corecie. #alorile recomandate pentru vite)a de prelucrare a oelului i coeficienii de corecie sunt  Avansul& s ;mm:rot< &32

$iametrul de

#ite)a de achiere

 prelucrare ;mm< 2

;m:min< 2

0entru& materialul de prelucrat EFC "'& avansul s5 &32 ;mm:rot<& diametrul de  prelucrat $ p5 2 ;mm<& vite)a de achiere v a52;m:min<.  0entru& materialul de prelucrat EFC "'& calitatea oelului& duritatea marerialului JD5 2+& materialul tăiului 7p3 re)ultă coeficientul ? 1 de corecie a vite)ei de achiere la găurire& adBncire i teire în funcie de adBncimea de prelucrare a oelului din tabelul = ? 151=

#5

Scula Durghiu

7aportul între lungimea de prelucrare i diametru Coeficientul ? 1 1

0entru& materialul de prelucrat EFC "'& calitatea oelului& duritatea marerialului JD5 2+& materialul tăiului 7p3 re)ultă coeficientul ? 2 de corecie a vite)ei de achiere la găurire& adBncire i teire în funcie de adBncimea de prelucrare a oelului din tabelului = _ 251&3= Scula

Eel carbon de calitate cu ma/. &2'%&"C Coeficientul ? 1 1&3

Durghiu

#ite)ă de achiere corectată #5 2`1`1&352' ;m:min< (n continuare se calculea)ă turaia sculei ns ;rot:min< cu relaia  n

=

1 ⋅ v π  ⋅  D

  ;rot:min<

în care v% vite)a de achiere în ;m:min<= $% diametrul sculei în ;mm<=

n

=

1 ⋅ 23." 3&1" ⋅ 1>

=

"1"

 ;rot:min<

0entru alegerea turaiei arborelui principal trebuie respectate următoarele condiii nmin^nvmin^ nvma/^ nma/ Se alege turaia nSC 53+;rot:min< = nmin5 1> ;rot:min< = nma/5 +1 ;rot:min< = $eci inegalitatea de mai sus se verifică . e! 9ora principală de achiere 9) ;<. Se calculea)ă cu relaia 

#$

 F 

 X 

=

C  F   DS   F  ⋅

⋅

Y F 

S 

⋅

k  F 

în care C9&K9&9% coeficieni i e/poneni în fucie de materialul de prelucrat= _ 9% coeficient global de corecie a forei= $% diametrul sculei= s% avansul. #alorile coeficientului C9 i e/ponentelor K9&9& sunt   

95*3`1>1&+`&32&+2`15*11&2 ;da< Eel de prelucrat EFC "'

JD 2+

K9 1&+

9 &+2

C9 *3

K, 1&+1

, &>"

C, *&+

f! ,omentul de achiere& ,ai ;da<  M ai

 X 

=

Y M 

C  M   DS   M  S  ⋅

⋅

⋅

k  M 

=  în care C,&K,&,% coeficieni i e/poneni în fucie de materialul de prelucrat= _ ,% coeficient global de corecie a forei= $% diametrul sculei= s% avansul. #alorile coeficientului C, i e/ponentelor K,&,& sunt  Eel de prelucrat EFC "'

JD 2+

K9 1&+

9 &+2

,ai5*&+`1*1&+1`&32&>"`&153" ;da<

#%

C9 *3

K, 1&+1

, &>"

C, *&+

g! 0uterea de achiere   P a

 M ai n s ⋅

=

M'"M2

 ;?< =

unde  ,ai 5 momentul de aschiere ;da⋅m< = nS 5 turatia sculei ;rot:min< =  P a

=

3* ⋅ "1" M'"M2

#&

=

&1'

CAPITOLUL  Calculul normelor tehnologice de timp  orma de timp este durata necesară pentru e/ecutarea unei operaii în condiii tehnico%organi)atorice determinate i cu folosirea cea mai raională a tuturor mijloacelor de producie  orma de timp conine următoarele categorii de timpi timpul de ba)ă 8b timpul au/iliar 8a timpul de deservire tehnică timpul de deservire organi)atorică timpul de odihnă i necesităi fireti timpul de pregătire încheiere timpul unitar  timpul normal pe operaii

/a'a 1 timpul de ba)ă 8b 8b5FF1F2 !: S / n ! / i F 6 lungimea suprafeei de prelucrat F1 6 distana de pătrundere F2 6 distana de depăire 8b 5 1  1   :  .' / 3M1.3* ! / 1511 : 1M'.*> 5 .'1*1">> 8b5.'1* min timpul au/iliar 8a 8a5 ." min timpul de deservire tehnică 8dt5 8b / 2 : 1 5 .'1* / 2 : 1 5 .132 8dt 5 .132 min timpul de deservire organi)atorică #

8do 5 8b8a ! /1 :1 5 .'1*." : 15 .M1* 8do 5 .M1* min timpul de odihnă i necesităi fireti 8on 5  8b  8a ! / 3 : 1 5.'1*."! / 3 : 1 5 .2+"> 8on 5 .2+"> min timpul de pregătire încheiere 8pî 5 1" min tab 11.1> #lase #ol I pag 2>> ! timpul unitar  8u5 8b8a8dt8do8on 5 .'1*.".1.M.2+5.M 8u 5 .M min timpul normal pe operaii 8n 5 8u 8pî : n 5 .M1" : 1 5 1."M 8n51." min

/a'a " 8impul de ba)ă 8b 8b5FF1F2 !: S / n ! / i F 6 lungimea suprafeei de prelucrat F1 6 distana de pătrundere F2 6 distana de depăire 8b5.3M min timpul au/iliar 8a 8a5 ." min timpul de deservire tehnică 8dt5 8b / 2 : 1 5 .3M / 2 : 1 8dt 5 .*1>min timpul de deservire organi)atorică 8do 5 8b8a ! /1 :1 5 .3M  ." :1 8do 5 .+M min timpul de odihnă i necesităi fireti 8on 5  8b  8a ! / 3 : 1 5 .3M  ."! / 3 :1 4,

8on 5 .212+ min timpul de pregătire încheiere 8pî5 1" min tab 11.1> #lase #ol I pag 2>> ! timpul unitar  8u5 8b8a8dt8do8on 5 .3M.".*.+.21 8u 5 .+ min timpul normal pe operaii 8n 5 8u 8pi : n 5 .+1" : 1  

8n51."min

/a'a, timpul de ba)ă 8b 8b5FF1F2 !: S / n ! / i F 6 lungimea suprafeei de prelucrat F1 6 distana de pătrundere F2 6 distana de depăire  

8b5.2'min timpul au/iliar 8a 8a5 ." min  tab 11.1M #lase #ol I pag 2M2 ! timpul de deservire tehnică 8dt5 8b / 2 : 1 5 .2' / 2 : 1 8dt 5 .'min timpul de deservire organi)atorică 8do 5 8b8a ! /1 :1 5 .2'."! / 1 : 1 8do 5 ."2'min timpul de odihnă i necesităi fireti 8on 5  8b  8a ! / 3 : 1 5 .2'."! / 3 : 1 8on 5 .12+'min timpul de pregătire încheiere 8pî 5 1" min tab 11.1> #lase #ol I pag 2>> ! timpul unitar  8u5 8b8a8dt8do8on 5.2'.".'.".12 4!

8u 5 ."min timpul normal pe operaii 8n 5 8u 8pi : n 5 ."1" : 1 8n51." min

/a'a  timpul de ba)ă 8b 8b5FF1F2 !: S / n ! / I 5 11 : .' / 1MM.11!/1511:M'".''' 5.1'> F 6 lungimea suprafeei de prelucrat F1 6 distana de pătrundere F2 6 distana de depăire 8b5.1' min timpul au/iliar 8a 8a5 ." min  tab 11.1M #lase #ol I pag 2M2 ! timpul de deservire tehnică 8dt5 8b / 2 : 15 .1' / 2 : 1 5 8dt 5 .21 min timpul de deservire organi)atorică 8do 5 8b8a ! /1 :1 5 .1'."! / 1 : 1 8do 5 .''min timpul de odihnă i necesităi fireti 8on 5  8b  8a ! / 3 : 1 5 .1'."! / 3 : 1 8on 5 .1'1' timpul de pregătire încheiere 8pî 5 1" min tab 11.1> #lase #ol I pag 2>> ! timpul unitar  8u5 8b8a8dt8do8on 5 .1'.".2.'.1' 8u 5 .' min timpul normal pe operaii 8n 5 8u 8pi : n 5 .'1" : 1 8n51." min 4"

8n 5 8n1 8n2  8n3  8n" 5 1."1."1."1."5 '.* min

4#

CAPITOLUL 6 7ntocmirea schemei liniei tehnologice ș i sincroni'area operaț iei pe linia tehnologică pentru producț ie de masă ! 6!1 Incadrarea piesei .ntr-un tip8 grup de produse 0entru prelucrarea piesei folosim urmăroarele operaii  $egroare  9inisare  Uăurire  7ectificare  8ratamente termice ,ainile folosite sunt  SC  strung cu comandă numerică !  S strung normal !  ,U  maini de găurit   ,7  maini de rectificat !

)r! *enumirea opera$iei crt! 1 $egroare pe o parte  finisare 2

$egroare  finisare din partea cealaltă

3

0relucrarea găurilor 

"

8ratamente termice

'

7ectificare e/terioară

Utilaul SC S SC S ,U    ,7 

*

7ectificare interioară ,7 

44

6!"! #tabilirea metodelor 5i procedeelor de prelucrare a suprafe$elor semifabricatului

45

#uprafa$a #9

2arianta

S1 Suprafaă φ 2 I8 5 1 7a 5 1&*

I

S2 Suprafaa φ11> I85M 7a5 1&*

I

S3 Suprafaa 1×"'°! I8513 7a5*&3 S" Suprafaa 2 I8513 7a5 *&3

I

S' Suprafaa 1 I8513 7a5 *&3

I

S* Suprafaa φ* I851" 7a5 *&3

I

S+  Suprafaa 3 I8513 7a5 *&3

I

S> Suprafaa ' I8513 7a5 *&3

I

#uprafa$a #9

2arianta

SM Suprafaa 12 I8513

#uccesiunea de prelucrare P9 1 P9 " Strunjire de degroare Strunjire de I8 5 12 finisare 7a 5 *&3 I8 5 M 7a 5 3&2

P9 , 7ectificare I8 5 1 7a 5 1&*

Strunjire de degroare I8512 7a5 *&3

7ectificare I85M 7a51&*

II Strunjire de finisare I8511 7a53&2

II Strunjire de degroare I8512 7a5 *&3

II I

Strunjire de degroare I8513 7a5 *&3

II Strunjire de degroare I8513 7a5 *&3

II Strunjire de degroare I851" 7a5 *&3

II Strunjire de degroare I8513 7a5 *&3

II

Strunjire de degroare I8513 7a5 *&3

II

I

#uccesiunea de prelucrare P9 1 P9 " 4$ Strunjire de degroare I8513 7a5 *&3

P9 ,

6!, Proiectarea con$inutului succesiunii opera$iilor procesului tehnologic pentru producția de masă

4%

 r $enumire ope raii  matriat

Sehia operaiei

Glemente tehnologice ,atriă

1

Strunjire de degroare i finisare  pe o parte

Strung CC S8%1, %cuit de degroat cu plăcue din carburi metalice % 8E1%cutit de degrosat e/terior  %8E2 burghiu %prinderea în universal %S$#%uri ublerul

2

Strunjire de degroare i finisare  pe cealaltă  parte

Strung CC S8%1, %cuite de strung 6  % 8E1 cuite degroare cu  plăcue demontabile %8E2 cuit de finisat interior  % 8E3 burghiu %prinderea în universal %S$#%uri

#"

3

Uăurire i lărgire " găuri φ13!

4&

,aini de găurit %burghiu %lărgitor  -dispo'iti inde0abil %S$#%uri micromertul

CAPITOLUL  Introducerea unui program de prelucrare pentru ;aș ina Unealtă cu Comandă )umerică %;! U!C! )( pentru una din operaț iile fu0ului tehnologic!

7.1 AVANTAJELE FOLOSIRII M.U.C.N  (n condiiile actuale& produciile de serie mică i mijlocie s%au dovedit a fi cele mai  performante soluii ce vin în întBmpinarea cerinelor de optimi)are i moderni)are continuă a produselor de fabricaie. 0entru aceste tipuri de producie& folosirea ,-C 6  4

urilor pre)intă avantaje economice comparativ cu mainile%unelte convenionale& dintre care amintim 

0osibilitatea prelucrării în timp scurt a unor piese complicate=



E bună planificare a produciei=



8impi scuri de prelucrare i implicit de livrare a pieselor=



E mare fle/ibilitate=



Creterea preci)iei de e/ecuie a pieselor=



Scăderea costurilor destinate controlului prin scăderea numărului rebuturilor!=



Creterea gradului de utilitate posibilitatea integrării în sisteme fle/ibile! etc.

8oate aceste avantaje nu pot fi neglijate atunci cBnd se urmărete de)voltarea unei  producii moderate. $e altfel& o mare parte dintre caracteristicile unei producii moderne  pot fi regăsite printre avantajele folosirii ,-C 6urilor enumerate mai sus.

7.2. PROGRAMAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A M.U.C.N  AvBnd în vedere inconvenientele programării manuale a ,-C 6urilor& inconveniente legate de volumul mare de lucru pentru programarea prelucrărilor comple/e& impreci)ia calculelor efectuate de programator& consumul mare de timp pentru elaborarea  programelor& această modalitate de programare este deja de domeniul trecutului. 0rin programare asistată a ,-C se înelege utili)area calculatorului în vederea obinerii tuturor informaiilor necesare prelucrării unei piese i codificarea lor pentru a  putea fi citite de echipamentul C al mainii. 8oate aceste informaii vor face parte din  programul C în componena căruia trebuie cuprinse toate etapele prin care urmea)ă să treacă semifabricatul pBnă la transformarea lui în piesă finită. 0rintre avantajele programării în variantă automată se numără •

0roductivitatea net superioară a activităii de programare a echipamentelor de conducere numerică=

5,

•

Acuratee superioară a coordonatelor programate& care pot proveni din calcule laborioase& sau ca re)ultat al unor programe scrise în diverse limbaje=

•

0osibilitatea descrierii din punct de vedere geometric a piesei utili)Bnd limbaje de  programare speciali)ate sau procesoare geometrice adecvate=

•

-tili)area unor editoare grafice consacrate& cum ar fi AutoCA$ în vederea descrierii reperelor=

•

-tili)Bnd calculatorul electronic se poate reali)a legătura firească între palierele constructiv i tehnologic din care face parte i programarea mainilor%unelte cu conducere numerică! ale proiectării CA$%C : CA$%8. 0rin utili)area calculatorului i a pachetelor softare adecvate programatorul este

degrevat de o serie de sarcini de rutină& mari consumatoare de timp. 8rebuie remarcat faptul că însăi programarea asistată de calculator a cunoscut în ultimul timp o evoluie spectaculoasă dacă la început erau necesare limbaje speciali)ate de programare& module separate ca procesoare i postprocesoare& perforatoare de bandă& etc.& a)i stau la dispo)iia tehnologiilor pachete softare dedicate programării ,-C 6urilor& pachete deosebit de comple/e& dar prietenoase în utili)are& astfel încBt se pot obine re)ultate spectaculoase în domeniul programării asistate& chiar de către operatori cu e/perienă redusă în utili)area calculatoarelor.

5!

Figura 7.1 Sist!u" # $r%at CNC D&$'r# ( N')aMi"" 

Pachete #O/T
softare 2achete

rom6ne7ti

softare

de

provenien-ă străină

 ;
 08/C09

 Lipcon

 2O=>89:LL

 :SOL;0

  /urbo?C  0utoC0;39anufact urer >'pert

 Catia  28O>ngineer

5"

7.* INTRODUCEREA UNUI PROGRAM DE PRELUCRARE PENTRU MAȘINA UNEALTĂ CU COMANDĂ NUMERICĂ M. U.C. N PENTRU FRE+ARE. G,CE este o maina educaională care respecta întocmai funcionarea mainilor industriale i se potrivete perfect cu sălile de curs. ,aina de fre)at G,CE ,ill '' este formată din maina de fre)at& echipamentul de conducere numerică i un calculator.

Figura 7.2 Sist!u" # $r%at CNC EMCO MILL ,,

Chiar dacă este cea mai mică din categoria mainilor educaionale este echipata cu >  posturi de lucru figura +.2! diametrul ma/im al portsculei fiind de "mm& iar lungimea '>&'mm! ;/// 2<. -nitatea de control interschimbabil este caracteristica cea mai importantă a mainilor educaionale G,CE. Gste posibilă instalarea următoarelor sisteme de control SIG,GS >"$& SIG,GS >1$& SIG,GS >1: >2& 9AUE7 >'' 8C:,C UG 9A-C Series 21& UG 9A-C Series & JGI$GJAI 8C "2*:"3 G,CE87EIC 8,2 0AF& precum i alte sisteme.

5#

 ,aina de fre)at G,CE ,ill '' poate controla 3 a/e& cu ajutorul calculatorului& interfaa de simulare a comen)ii numerice fiind de tip SI-,G7I_ >1:>2& poate avea vite)a de avans între   2 mm:min& iar fora ma/imă de avans >:>:1 . G,CE Concept ,IFF '' poate e/ecuta următoarele operaiuni fre)are pe contur& filetare prin fre)are& tarodare& găurire. (n ca)ul mainii G,CE ,ill '' a/ele sunt acionate cu motoare pas cu pas cu preci)ia de po)iionare de &' mm pentru următorul spaiu de lucru ;/// 2< 1M mm pe a/a K& 12' mm pe a/a & respectiv 1M mm pe a/a R figura +.3!.

7.* S-aiu" # "u/ru a" !a0i&i 

54