1
Tema Tema proiectului
Să se proiec proiectez tezee tehnol tehnologi ogiaa de preluc prelucrare rare mecani mecanică că prin prin aşschi aşschiere ere al repe reperu rulu luii din din anex anexa1 a1 în cond condiţ iţii iile le unei unei prod produc ucţi ţiii de seri seriee mică mică,ş ,şii să se întocmească documentaţia aferentă acestui proces tehnologic.
2
Capitolul I
!"I# $%&"'( I!I)I"& (eperul din anexa 1 reprezintă un ar*ore conducator care a+uta la transmiterea mişcării de rotaţie dintre rotat dinţată şi roata de curea , acesta este executat din '"C 1.solicitările la care este supus sunt -încooiere şi torsiune . /roiectarea procesului tehnologic este str0ns legat de cunoaşterea a mai multor elemente numite date iniţiale$ocumentaţia tehnică de *ază3 • • Caracterul producţiei şi marimea lotului 3 • $esenul de execuţie a semifa*ricatului3 • &chipamentul tehnic disponi*il 3 • !ielul de calificare al cadrelor 3 lte condiţii de lucru 3 •
1.1 naliza desenului de execuţie-
4n urma analizei desenului de execuţie s5au constatat următoare criterii ne îndeplinite $esenul nu a fost executat pe format standardizat 6 7218529:;3 /entru înţelegerea desenului de execuşie este necesar doar o singura edere ,cu o secţiune în care se introduce *olţul 3 cotele existente sunt cele necesare, toate lanţurile de dimensiuni închiz0ndu5se3 toleranţele pentru cotele li*ere sunt conform stasului (DIN ISO 2768); suprafeţele piesei sunt tehnologice ,ceea ce denota faptul că se pot realiza pe maşinile C!C3 Se recomandă completarea desenului de execuţie cu *ateri de poziţie de tip perpendicularitate 7<; intre suprafeţa cilindrică • interioara. *aterea de forma de ti cilindricitate 7 ; intre suprafetele cilindrice. •
1.2 naliza tehnologici tăţii piesei-
/rin tehnologicitatea piesei se apreciază măsura în care piesa este realizată în aşa fel înc0t pe de o parte ,să satisfacă în toatlitate cerinţele de natură tehnico5funcţională şi socială ,iar pe de altă parte ,să necesite cheltuieli minime de muncă ie şi materializată. Se consideră o piesă tehnologică dacă este posi*ilă asimilarea fa*ricaţiei piesei in scurt timp3 se pot folosi procedee tehnologice moderne,de mare productiitate ,pentru o*ţinerea ei 3 este posi*ilă o organizare optimă a fa*ricaţiei 3 =actorii care influenţează tehnologicitatea construcţiei sunt5prelucra*ilitatea prin aşchiere3 5forma constructiă a piesei3 5sta*ilirea *azelor tehnologice şi de cotare ale piesei3 5gradul de precizie şi cel de rugozitate impus suprafeţelor3 5gradul de normalizare şi de unificare a piesei. /iesa este tehnologiă din punct de edere funcţional al prelucra*ilităţi prin aşchiere al materialului utilizat 7'"C 1; conform S%S S( &! 1882:51, al formei constructie ,fiind alcătuit din suprafeţe plane şi de reoluţie ce pot fi uşor o*ţinute prin aşchiere ,deci nu necesită prelucrare pe maşini specializate. >
$eoarece piesa prezintă suprafeţe cu toleranţe şi rugozităţi mici ,necesită prelucrări pe maşini cu o precizie mai ridicată . =orma constructiă a piesei asigură numeroase posi*ilităţi de str0ngere şi fixare în dispozitiele existente pe maşina ?unealtă. ' concluzie *ine conturatăse poate deduce faptul că piesa este de o tehnologicitate mare. /roducţia este de serie mică 7 88 *uc@an ;.4n raport cu caracterul producţiei se indică alegerea unor metode de prelucrare mai productie sau mai puţin productie ,plec0ndu5se şi de la ealuarea costului de fa*ricaţie. 4n cazul unei producţii indiiduale sau de serie mică ,se a recurge la o proiectare mai puţin amănunţită a procesului tehnologic ,la maşini unelte uniersale,la cadre cu o calificare mai ridicată4n acelaşi timp ,pentru o producţie de masă este recomanda*il utilizarea unor metode de mare productiitate ,implic0nd existenţa maşinilor5unelte speciale ,a unei proiectări detaliate a tehnologiei de prelucrare4ntre cele două situaţii se or afla eident cazurile producţiei de serie mi+locie şi de serie mare.Aărimea lotului are o influenţă directă,prin modificarea ponderii timpului de pregătire ?încheiere din timpul pe *ucată ,în cadrul normei de timp iar pe de altă parte ,în mod indirect fiind afectate fondurile de inestiţii ,ciclul de fa*ricare.
1.> legerea semifa*ricatului -
0nd în edere dimensiunile de ga*arit, forma şi precizia impusă prin desenul de execuţie de către proiectant se alege un semifa*ricat laminat tip *ară cu secţiune circulară. Aaterialul utilizat pentru executarea ar*orelui de transmitere este un '"C 1 conform S%S S( &! 188B>@1. Caracteristici tehnologice, ale materialului din care se realizează piesa sunt5(ezistenţa la rupere la tracţiune (m min 985:B8 DApaE 5"imita de curgere(/28DApaE 5"imita la o*oseală%51 21F2 DApaE 5$uritateacca2G H 5%ratamente termice-normalizare7BB85988JC5aer;,cementare7BB859>8JC pachet,aer,apă;,calire7BB85928JC5apă;,reenire71851B8J5aer;. 4n funcţie de scopul urmărit se mai pot aplica şi urmatoarele tratamente termicea. recoacere la 8JFG88JC,răcire în ulei pentru înmuierea după deformarea plastică la rece3 *. normalizarea la B:8J5B98JC cu răcire în aer pentru corectarea structurii după for+are3 c. călire la B:8J5B98JC cu răcire în ulei pentru in*unătăţirea prelucrării prin aşchiere sau se poate efectua o recoacere deasupra temperaturii de normalizare şi urmată de racire lentă3 d. piesele recoapte pot fi ceanurate timp de 98..128 min în *aie de săruri./iesele la care se urmăreşte creşterea rezistenţei la uzură se răcesc în aer iar cele care au neoie de o *ună rezistenţă la o*oselă se răcesc în apă. e. se poate aplica ceanurarea pieselor cu încălzire la B685B8JC,răcire la aer,urmată de călire în apă şi reenire cu răcire în aer .
6
Capitolul II 2.1!otarea suprafeţelor piesei
15teşitură exterioara 8,x6J3 25suprafaţă cilindrică interioara3 >5suprafaţă cilindrică interioară3 65suprafaţă cilindrică exterioară3 5suprafaţă profilată3 G5suprafaţă frontal3 :5 suprafaţă profilată3 B5suprafaţă filetată3 95 suprafaţă frontal3 185 canal de pană extrerior3 115teşitură interioară3 125suprafaţă frontal3
2.2 Elaborarea traseului tehnologic-
' etapă importantă în proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin aşchiere o reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii. !umărul operaţiilor tehnologice necesare executării pieselor este în str0nsă legătură de condiţiile tehnico5funcţionale .'peraţiile tehnologice se pot grupa în-5operaţii de degroşare3 G
5operaţii de finisare3 5operaţii de netezire3 ' corectă succesiune a operaţiilor se sta*ileşte atunci c0nd se ţine seama at0t de condiţiile tehnice,care asigură posi*ilitatea realizării lor,c0t şi din considerente economicecare asigură cheltuielile minime de fa*ricaţie . Kn proces tehnologic *ine întocmit a tre*ui să respecte următoarea schemă de succesiuni a operaţiilor← prelucrarea suprafeţelor care or constituii *aze tehnologice sau *aze de măsurat3 ← prelucrarea de degroşare a suprafeţelor3 ← fiisarea suprafeţelor principale3 ← degroşarea si finisarea suprafeţelor auxiliare3 ← tratament termic3 ← operaţii de netezire suprafeţelor principale3 ← executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic3 controlul tehnic de calitate3 ! r. o p. 1
$enumirea operatiilor si fazelor
Schita de prelucrare
$e*itare
AK folosita strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
2
Centruire
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
>
Centruire
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
:
6
Strun+ire de degrosare
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
Strun+ire dega+are
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
G
=iletare si racoradare
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
:
B
Laurire si realizare canal de pana
strung TRIPLE 8200Y de la MAZAK
Control ethnic final
C.%.C
2.> Calculul adaosului de prelucrare-
este stratul de material care este preăzut a fi înlăturat în cadrul unei operaţii sau faze, cu scopul o*ţinerii preciziei preăzute la operaţia sau faza respectiă. daosul de prelucrare total: este stratul de material necesar efectuării tuturor operaţiilor de prelucrare mecanică a unei anumite suprafeţe pornind de la semifa*ricat p0nă la piesa finită. daosul de prelucrare total a fi egal cu suma adaosurilor intermediare. Adaosul de prelucrare:
B
daosul de prelucrare intermediar: îl constituie stratul de material care tre*uie înlăturat la o anumită operaţie sau faza de prelucrare. Se poate or*i si de adaosul de prelucrare final, aceasta fiind de fapt tot un adaos de prelucrare intermediar, dar se referă la ultima operaţie 7faza;, adică la aceea operaţie sau fază la care, conform prescripţiei preăzute în desenul de execuţie, se o*ţine piesa finită. Mc5cur*area specifica DNm@mmE Oc5cur*area locala lc5distanta ,de la sectiunea de prelucrat pentru care se determina cur*area DNm@mmE φ 28 ± 8.6
1)Pentru suprafaţa
mm
a;pentru rectificare 7operaţia precedentă este strun+irea într5o singură fază; ( z12 Nm3 Mc23 lc18 mm3 O2PMcPlc O2P2P18G88Nm3 şadar ,adaosul minim pentru rectificare este 2 pi min 2P( zQ2O2P12Q2PG88168Nm3 %oleranţa pentru operaţia precedentă ?strun+ire intr5o singură fază conform treptei de precizie 18este- %B6Nm3 daosul nominal pentru rectificare 7după strun+ire ; este 2i nom 2 pi minQ % 168QB61>6 Nm3 $iametrul maxim îainte de rectificare este di51 max di maxQ2 pi nom28.6Q1.>621.9>6mm Se strun+eşte la - di51 max di nom22mm3 $iametru minim rezultă - d i min2258.8B621.91Gmm $eci operatţia de strun+ire se realizează la cota de - R22 mm 3 *;pentru strun+ire 7anterior strun+irii;( z12 Nm3 Mc1.G3 lc18 mm3 S18 Nm3 O c2PMcPlc 2P1.GP186B8 Nm O centr 8.2 mm ρ i ρ i
=
6B8
2
=
ρ 2 c + ρ 2 centr
+ 2,82 = ,61µ m3
daosul minim pentru strun+ire este 2pi min 2P7 ( z Q Si;Q 2Oi2P712Q18;Q2P611G>2 Nm3 $in ta* .6.1 se o*ţine a*aterea inferioară i la diametrul *areii58.6 mm daosul nominal de calculat 2pi nom 2pi min QI i I1G>2Q6882>8 Nm3 $iametrul nominal de calculat ds nom22Q1.G>2Q8.626.>2mmSe adoptă *ară de R26 Se alege *ara cu diametru ∅26 ?S%S >>>5B: daosul de prelucrare nominal real 7recalculat;pentru operaţi strun+ire a treptei - R28T8.6 mm 2pi nom265222 mm 3 9
φ 18 ± 8.2
2)Pentru suprafaţa :
mm
Adaosul nominal pentru strunjire se determin[ prin diferenţa dintre diametrul barei laminate şi suprafaţa de strunjit :
2pi nom 28518 18 mm Se utilizează > treceri pentru strun+irea de degrosare a cate 2 mm pentru fiecare trecere şi 2 treceri de finisare cu ad0ncimea de 1, mm pentru fiecare trecere . Se pastrează 1mm ca şi adaos de prelucrare pentru realizarea filetului A18. >;Calculul adaosului pentru prelucrarea suprafeţelor frontale"18±8. mm 5se prelucrează prin frezare ,operaţia anterioară fiind de*itarea cu a+utorul fierăstrăului circular 3 ( zQ Si188 Nm8.1 mm O i8.81P$8.81P268.26 mm daosul minim pentru frezarea simultană a feţelor frontale este 2pi nom2P8,1Q2P8,268,GB mm %oleanţa la lungimea de de*itat în treapta 1> de precizie este- % 6G8 Nm8.6G mm 5a*aterea limită la lungime este de ±8,2 i1 mm 2 i nom2pi nomQ i8,GBQ11,GB mm Lungimea nominală pentru debitare este:
"nom18,Q1,GB12,1B mm "nom1> mm
"a de*itare se a adopta cota -1>T8. mm Ualoarea reală a adaosului nominal este 2pi nom1>518> mm /entru fiecare suprafaţă frontală adaosul de prelucrare este de 1, mm pentru fiecare suprafaţă frontală. 2pi nom11. mm 2pi nom21. mm
Capitolul III
Calculul regimului de aşchiere 6.1 &lementele component ale regimului de aşchiere-
55iteza-este definită ca iteza la un moment dat , în direcţia mişcării de aşchiere, a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei3 5f5aans-este determinat de o*icei în mm la o rotaţie a piesei sau sculei3 5t5ad0ncimea de aşchiere- este definită ca marimea tăişului principal aflat în contact cu piesa de prelucrat, măsurată perpendicular pe pe planul de lucru 3 5n5turaţia 6.2 legerea sculei5se alege o sculă din categoria celor cu plăcuţe cu car*uri metalice ,cu secţiune pătrată 18x187hx*; cu o dura*ilitate %7min; de 6 min . 18
5uzura admisi*ilă 7ha; pentru degroşare în cazul acestui tip de cuţit are o marime cuprinsă intre 71÷1.6mm;. 5uzura admisi*ilă 7ha; pentru finisare cu acelaşi tip de cuţit are o marime de 8,1mm legerea ad0ncimii de aşchiere-/entru adaosuri simetrice ,ad0ncimea de aşchiere se a calcula cu relaţiat =
2 A p 2
mm t p /entru suprafaţa - R28T8.6mm3 p2 mmt2 mm3 /entru suprafaţa - ∅10 mm p 18 mm t18 mm din care-5> treceri a c0te 2 mm 5 pentru degroşare3 5 2 treceri a c0te 1, mm ? pentru finisare3 /entru suprafaţa frontala "18±8. mm t =
A p 2
p >mm 1. mm pentru fiecare suprafaţă. 6.> doptarea aansului 4n cazul lucrărilor de strun+ire ,aloarea aansului depinde de5 (ezistenţa corpului cuţitului3 5 (ezistenţa plăcuţei din car*uri metalice3 5 &forturile admise de mecanismele de aans ale maşinio unelte 3 5 Aomentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii5unelte3 5 (igiditatea piesei de prelucrat ,a maşinii5unelte şi a dispozitielor3 5 /recizia prescrisă piesei3 5 Calitatea suprafeţei prelucrate3 /entru suprafaţa - R28T8.mm →t2 mmf78.G÷1.2; mm@rot /entru suprafaţa - ∅10 mm→ t18 mmf78.6 ÷0.6; mm@rot 6.6 Uerificarea aansului 6.6.1 Uerificarea aansului din punct de edere a lungimii cuţitului/entru cuţitele cu corp de secţiune dreptunghiulară ,din condiţia de rezistenţă la încooiere,se o*ţine relaţia Fz =
b • h 2 • Rai G • L
! ( ai5 este efortul unitar admisi*il la încooiere al materialului din care este confecţionat corpul cuşitului ,în !@mm2 *5lăţimea secţiunii cuţitului ,în mm h5înalţimea secţiunii cuţitului,în mm "5lungimea în consola a cuţitului,în mm •
•
( ai288 !@mm23 *18 mm3 h18 mm3 "1. h1. 28>8 mm3 Fz =
18 • 18
2
• 288
G • >8
= 1111.1 !
5pentru cuţitele de secţiune dreptunghiulară11
h • R ai L s = mi xi G • C • HB • t b • h • 6
mm@rot C65coficient în funcţie de materialul de prelucrat3 H5duritatea materialului de prelucrat3 ni,xi ? coeficienţi ai aansului3 t5ad0ncimea de aşchiat3
18 • 288 >8 = 8.2B s = 8.>, G • >66 • 16G • 21 18 • 18 •
mm@rot
6.6.2 Uerificarea aansului din punct de edere a rezistenţei plăcuţei4n cazul strun+irii oţelului necălit ,cu cuţite cu unghi de atat principal la 6J ,această erificare se a face cu formulele5pentru situaţia în care ( m≤G88 ! @mm2 ( m5rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de prelucrat ( m 7:685BB8;!@mm2 s =
C 1.B t 8.1> • Rm
8.,
mm@rot C5grosimea plăcuţei din car*ură metalică t5ad0ncimea de aşchiere s =
2 2
8.1>
1.B
• B888.,
= 8.12 mm@rot
6.6.>. Uerificarea ansului din punct de edere al forţei admise de rezistenţa mecanismului de aansceastă erificare se face compar0nd componenta axială a apăsării de aşchiere cu forţa admisă de mecanismul de aans. =orţa V ce acţionează asupra saniei longitudinale este dată de relaţiaQ = Fx + ( Fz + Fy ) • µ ! Fy
µ
8.13
8.6
•
Fz Fx
3
•
Fy
Fz
Fx
8.2 3 666.6 !3 222.2 ! Q = 222.2 + (1111.1 + 6666.6 ) • 8.1 ::.: ! Calculul forţei tangenţiale pe care o poate suporta dintele se face cu relaţia F t = π • m • b • y • Rai
! F t = π • 2 • 18 • 8.8BB • 288 = 118,
!
V!t"#$%%&%110$.' (A) 12
F t
s =
8.>6 • C 6 • L • t
xi
• HB ni mm@rot
118,.B
s =
8.>6
• >66 • 1, • 2 • 16G
= 8.86G mm@rot
6.6.6.Uerificarea din punct de edere a rigidităţii piesei L
1,8
D
28
= :.,
: 5pentru prinderea în uniersal F • L
>
f =
> • E • I
mm
f5săgeata de încooiere3 "5lungimea piesei care se prelucrează3 &5modulul de elasticitate ,in !@mm23
•
I5momentul de inerţie al secţiunii piesei I8.8 $6,mm3 =5forţa rezultată3 F = 1.1 • F z
!
F = 1.1 • 1111.1 = 1222.21 N
f =
1222.21 • 1,8
>
> • 218 • B888
= B1B.6 mm
8.1> • E • f • D
s =
C 6 • t x1 • HB n1
mm@rot s =
• 218 • B1B.6 • 28 >66 • 2 • 16G
8.1>
1
8.B,
9.>9mm@rot
6.6.Uerficarea du*lului moment de torsiune2 Mt
2 Mt
=
=
Fz • D 1888
•
!m
1111.1 288 1888
= 222.2 Nm
s = Csr • Ra e , • r e G mm @ rot
Csr5un coefficient ce depinde de unghiul de atatc principal 3 1>
e,eG5exponent al rugozităţii şi al razei de racordare3 ( a5rugozitatea in *m3 r5raza la arf3 Csr8.8989 e8.6B: eG8.2B ( aG.> *m s = 8.8989 • G.>8.6B: • 28.,2B
= 8.>2mm @ rot
6. Calculul itezei de aşchiere-
Se calculează cu relaţia-
v=
π • D • n 1888
m @ min
3 v=
1
Cv
• • • • • • • • • m @ min HB f yv • t xv • ! • 288 1
>
2
8.B3 9.B13 1.2:3 C9G.23 %6 min3 t> mm3
6
2
>
G
,
13
6
13
,
G
:
B
:
13
1.123
9G.2
v= B1B.6
8.>>
•2
8.2,
Se calculează cu relaţianca"c
nca"c
=
=
v • 1888
π • D
• π • 28
>2.6 1888
rot @ min
= ,1,.Grot @ min
6.:.doptarea turaţiei-
!adoptat 88 rot@ min
6.B. (ecalcularea itezei=
π • D • na$opt 1888
=
π • 28 • ,1,.G 1888
= >2.6m @ min
6.9 Calculul puterii efectie N ef
=
F z • # rec G888
9
9
13
13
• 8.B, • 9.B1 • 1.2: • 1 • 1 • 1 • 1.12 • 1 • 1 = >2.6m @ min 16G • 6, • 288
6.G. Calculul turaţiei-
# rec
B
=
•
1111.1 >2.6 G888
= G%
Capitolul IU
!ormarea tehnică16
ctiitatea unităţilor industriale se caracterizează printr5un consum de muncă determinat de condiţiile în care se execută producţia. Consumul de muncă pentru o actiitate depusă este materializat prin norme de timp pentru a executa o o faza sau o operaţie a procesului tehnologic. !orma de timp sau norma de producţie ,reprezintă criterii de apreciere a economicităţii unui proces de prelucrare ,put0ndu5se urmării şi determina creşterea productiităţii muncii. Nt =
!pi n
+ t b + t a + t $t + t $o + t on
!pi
5timpul de pregătire ?încheiere3 !pi
9 min 3 nnumărul pieselor din lotul optim de fa*ricaţie3 n88*uc@an t b
5timpul efecti de prelucrare3 t b
L
= •i #
"5lungimea de prelucrat U5iteza de aşchiere i5numărul de treceri t b
=
1,8 >2.6
• > ≅ 1>.B min
t a
5timp auxiliar t a
= t a1 + t a 2 + t a > + t a 6 + t a, + t a G
t a1
8.6B min t a 2
8.1> min t a >
8.>8 min t a 6
8.12 min t a ,
8.2 min t a G
8.8B min t a
8.6BQ8.1>Q8.>8Q8.12Q8.2Q8.8B1.>G min 1
t $t
5timpul pentru deserirea tehnicăt $t =
& 1 188
• t b
W15coef.din timpul de *ază pentru timpul de desrire tehnică3 W12. mm t $t
=
2., 188
• 1>.B = 8.>6, min
t $o
5timpul de deserire organizatorică t $o
=
& 2 188
( t b + t a )
W25coef.din timpul de *ază pentru timpul de desrire tehnică3 W21, mm t $o
=
1., 188
• 1,.1G = 8.22:6 min
t on
5timpul de odihnă şi necesităţi fiziologicet on
=
& > 188
( t b + t a )
W>5coef.din timpul de *ază pentru timpul de desrire tehnică3 W>> mm t $o Nt =
9 ,88
=
> 188
• 1,.1G = 8.6, min
+ 1>.B + 1.>G + 8.>6, + 8.22:6 + 8.6, = 1G.2 min
cule folosite pentru prelucrarea arborelui ! Pentru degrosare:
1G
Pentru finisare:
Pentru canelare:
Pentru filetare:
1:
Pentru gaura ∅":
Pentru gaurire ∅#:
Pentru fre$are canal :
1B
X '1888
%&code
'&& A(*(E &&)
L21 L68 L6 L8 S88
+1, 'T(-+./(E 0(*+TALA)
!1 L88. Y2:.688 #16.888 !1: !1 %81 81 L1B L99 L9G S88 A8> !28 #9.888 !2 L81. #8.288 !>8 Y5.G88 !> #2.288 !68 #:.288 !6 L88. Y2:.688 !8 L81. #8.888 ! Y5.G88 !G8 #2.888 !G #:.888
+1, 'T(-+./(E E E%(*A(E)
!1 L88. Y281.G88 #288.888 !1: !1 %81 82 L1B L99 L9G S88 A8> !28 #8.:8: !2 Y28.G8 !>8 L81. #518.B88 !> Y2.888 !68 L88. #8.:8: !6 Y19.289 !8 L81. #58.:91 ! Y19.B16 #51.89> +"2'CA+ELA(E)
!: L88 Y288.88 Z288.88
!G8 L8>. Y28.688 #51.B88 I51.616 W58.:8: !G L81. #518.B88 !:8 Y2>.G8 !: L88. #8.:8: !B8 Y1:.B16 !B L81. #58.89> !98 Y19.B16 #51.89> !9 L8>. Y28.688 #51.B88 I51.616 W58.:8: !188 L81. #52.>G8 !18 L88. Y28.B88 !118 #58.89> !11 Y1:.B16 !128 L81. Y1:.G:> !12 #58.1G6 !1>8 Y19.G:> #51.1G6 !1> L8>. Y28.288 #51.B88 I51.2:> W58.G>G !168 L81. #518.B88
19
!16 L88. Y28.B88 !18 #58.1G6 !1 Y1:.G:> !1G8 L81. Y1:.>1 !1G #58.2>6 !1:8 Y19.>1 #51.2>6 !1: L8>. Y28.888 #51.B88 I51.1>1 W58.GG !1B8 L81. #518.B88 !1B L88. Y281.G88 !198 #288.888 !192 !18 L88. Y:8.888 #18.888 !1 #52B.68> !28 Y21.888 !2 L81. Y2.9BB !>8 L88. Y21.888 !> #52B.9: !68 L81. Y2.9BB !6 Y2G.1BB #52B.69: !8 L88. Y21.888 ! #52B.9: !G8 L81. Y22.9:B !G L82. Y22.91 #52B.88 I5>.:B W58.288 !:8 L82. Y2>.888 #52B.28> I5>.1 W8.29: !: L81. #52.G8> !B8 L82. #52.9: I5>.688 W8.888 !B L88. Y21.888 !98 #52B.68> !9 L81. Y22.9:B !188 L8>. Y22.91 #52B.88 I5>.:B W8.288 !18 L8>. Y22.9:B #52B.9: I5>.1 W58.29: !118 L88. Y21.888 !11 L81. Y19.B6: !128 L82. Y19.6BG #52B.88 I58.66: W58.288 !12 L82. Y28.888 #52B.286 I58.8BG W8.29: !1>8 L82. #52B.28> I58.G88 W8.881 !1> L81. #52.G8> !168 L82. #52.9: I58.688 W8.888 !16 L88. Y21.888 !18 #52B.68> !1 L81. Y19.B6: !1G8 L8>. Y19.6B: #52B.88 I58.66: W8.288 !1G L81. Y19.6BG !1:8 L8>. Y19.B6: #52B.9: I58.8BG W58.29: !1: L88. Y21.888 !1B8 Y:8.888 !1B #18.888 !1B: !18 L88. Y:8.888 #18.888 !1 #5GG.98> !28 Y21.888 !2 L81. Y2.9BB !>8 L88. Y21.888 !> #5G:.89: !68 L81. Y2.9BB !6 Y2G.1BB #5GG.99: !8 L88. Y21.888
28
! #5G:.89: !G8 L81. Y22.9:B !G L82. Y22.91 #5G:.888 I5>.:B W58.288 !:8 L82. Y2>.888 #5GG.:8> I5>.1 W8.29: !: L81. #5G6.18> !B8 L82. #5G6.89: I5>.688 W8.888 !B L88. Y21.888 !98 #5GG.98> !9 L81. Y22.9:B !188 L8>. Y22.91 #5G:.888 I5>.:B W8.288 !18 L8>. Y22.9:B #5G:.89: I5>.1 W58.29: !118 L88. Y21.888 !11 L81. Y19.B6: !128 L82. Y19.6BG #5G:.888 I58.66: W58.288 !12 L82. Y28.888 #5GG.:86 I58.8BG W8.29: !1>8 L82. #5GG.:8> I58.G88 W8.881 !1> L81. #5G6.18> !168 L82. #5G6.89: I58.688 W8.888 !16 L88. Y21.888 !18 #5GG.98> !1 L81. Y19.B6: !1G8 L8>. Y19.6BG #5G:.888 I58.66: W8.288 !1G L81. Y19.6B: !1:8 L8>. Y19.B6: #5G:.89: I58.8B: W58.29: !1: L88. Y21.888 !1B8 Y:8.88 !1B #18.888 !1B: !18 L88. Y:8.888 #18.888 !1 #59B.68> !28 Y21.888 !2 L81. Y2.9BB !>8 L88. Y21.888 !> #59B.9: !68 L81. Y2.9BB !6 Y2G.1BB #59B.69: !8 L88. Y21.888 ! #59B.9: !G8 L81. Y22.9:B !G L82. Y22.91 #59B.88 I5>.:B W58.288 !:8 L82. Y2>.888 #59B.28> I5>.1 W8.29: !: L81. #59.G8> !B8 L82. #59.9: I5>.688 W8.888 !B L88. Y21.888 !98 #59B.68> !9 L81. Y22.9:B !188 L8>. Y22.91 #59B.88 I5>.:B W8.288 !18 L8>. Y22.9:B #59B.9: I5>.1 W58.29: !118 L88. Y21.888 !11 L81. Y19.B6: !128 L82. Y19.6BG #59B.88 I58.66: W58.288 !12 L82. Y28.888 #59B.286 I58.8BG W8.29: !1>8 L82. #59B.28> I58.G88 W8.881 !1> L81. #59.G8> !168 L82. #59.9: I58.688 W8.888 !16 L88. Y21.888
21
!18 #59B.68> !1 L81. Y19.B6: !1G8 L8>. Y19.6BG #59B.88 I58.66: W8.288 !1G L81. Y19.6B: !1:8 L8>. Y19.B6: #59B.9: I58.8B: W58.29: !1: L88. Y21.888 !1B8 Y:8.888 !1B #18.888 +134 +1, 'T(-+./(E E E%(*A(E PE+T(- 0/LETA(E)
!1 %82 82 L1B L99 L9G S88 A8> !1 L88. Y281.G88 #288.888 !28 #8.888 !2 Y1B.8B8 !>8 L81. #516.B88 !> Y1B.688 !68 L8>. Y28.888 #51.288 I8.888 W51.888 !6 L81. Y2>.888 !8 L88. #8.888 ! Y1G.1G8 !G8 L81. #516.B88 !G Y1B.688 !:8 L8>. Y28.888 #51.288 I8.888 W51.888 !: L81. Y28.B>9 !B8 L88. #8.888 !B Y16.268 !98 L81. #516.B88 !9 Y1B.688 !188 L8>. Y19.162 #516.B:1 I8.888 W51.888 !18 L88. Y19.62 !118 #8.888 !11 Y12.>28 !128 L81. #516.G99 !12 L82. Y1>.688 #516.B88 I1.8B8 W1.>99 !1>8 L81. Y1:.268 !1> L88. #8.888 !168 Y18.688 !16 L81. #51>.>82 !18 L82. Y1>.688 #516.B88 I>.888 W8.882 !1 L88. Y1>.:B9 !1G8 #8.888 !1G Y18.288 !1:8 L81. #51>.>88 !1: L82. Y1>.688 #516.988 I>.288 W8.888 !1B8 L81. Y1B.688 !1B L8>. Y28.888 #51.>BB I8.888 W58.988 !198 L88. Y28.G22 !19 #8.888 !288 Y18.888 !28 L81. #51>.>88 !218 L82. Y1>.688 #51.888 I>.688 W8.888 !21 L81. Y1B.688 !228 L88. Y281.G88 !22 #288.888
22
+1, '%A-(/(E diametru 1,)
!1 7&Y/'(%I!L %' &$I%'(; !28 7$(I""I!L LB1; !22 !1 %8> 8> L1B L99 L9G S88 A8> !2 L88. Y5161.>B1 Z9.:B2 !>8 L88. #2.888 !> L9B. LB1. Y5161.>B1 Z9.:B2 #52.888 (2.888 =288. !68 Z58.886 !6 LB8. !8 A>8 +"5 +1, '%A-(/(E /A6ET(- ")
!1 7&Y/'(%I!L %' &$I%'(; !28 7$(I""I!L LB1; !22 !1 %86 86 L1B L99 L9G S88 A8> !2 L88. Y518.16B Z6.>B8 !>8 L88. #2.888 !> L9B. LB1. Y518.16B Z6.>B8 #52.888 (2.888 =288. !68 Y51>1.298 Z6.6B2 !6 LB8. !8 A>8 +"5 +1, '0/LETA(E)
!1 7C!!&$ L:G; !1: !1 %8 8 L1B L99 L9G S88 A8> !28 L88. Y21.G88 #22.81: !2 L:G. /88.28.8. V8.888 (8.888 !>8 L:G. Y1.221 #512.888 /1B9. V18888. (8.888 =>. A8 A>8 X
2>
