TEMA Să se proiecteze un dispozitiv special de documentatie de executie, prin prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in condiţii in care prelucrea se realizeaza pe o masina de gaurit G 25, programul anual de fabricaţie fiind de 60.000 bucaţi pe an.
1
E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale. F1.1.Analiza temei de proiectare Temele de proiectare rezultă , în general, din procesele tehnologice, respectiv din planele de operaţii , din fişele tehnologice, din borderourile de proiectare sau fişele dispozitivelor. Analiza temei de proiectare are drept scop, inţelegerea condiţiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi proiectate şi stabilirea in ansamblu a posibilitaţilor de realizare a acestora. F1.2.Informarea initiala. Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. Acesta informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, deacord cu normele in vigoare, precum si de a obtine, din literatura de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.
Nr. sol . 1.
Sursa Denumirea soluţiei
Figura (tabelul)
Paginil e
Numărul lucrării
Mecanism de prindere cu port bucse de ghidare 246
2
[2]
2.
Mecanism cu brida L antrenat manual cu piulita si prezon
107
[1]
219
[3]
240
[4]
fig 3.55
3.
Menghina de maşina cu amplificator hidraulic Fig. 8.38
4.
Dispozitiv deplasabil/ staţionar cu acţiune pneumatica
Fig. 9.6 a)
3
b) 5.
6.
Mecanism cu parghii
164
[4]
Mecanism cu parghie
208
[3]
Fig 8.35
4
7. Mecanism de prindere cu port bucse de ghidare amovibilă
247 [2]
8. Mecanism cu prisme de presiune
6 [3]
9.
Dispozitiv de strangere prin vacuum
176 [2]
Surse: [1] TACHE V. , UNGUREANU I. –“Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru M-U, Editura Tehnica Bucuresti 1985. [2] TACHE V, GOJINEŢCHI N. - "Constructia si exploatarea dispozitivelor ” Editura Didactica si Pedagica, Bucuresti 1982 [3] GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981 [4] VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU M, GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982
5
F1.3. Stabilirea datelor iniţiale A. Date legate de piesă. - ca rol functional in ansamblul din care face parte piesa este un suport; - gradul de complexitate al piesei: complexitate medie; - profilele de prelucrat sunt doua suprafate cilindrice interioare care au un diametru de 8 mm - familia 9 1 0 - materialul:OLC 45 STAS 880-80 in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45, Materialul este tratat termic:
Marca oţelului
Calitatea C 0,42-0,50
S X XS
OLC 45
Compoziţia chimică (%) Mn S 0,50-0,80 max.0,045 0,02-0,045 max.0,035 0,02-0,04
P max. 0,040 max.0,035
Proprietăţi mecanice:
Marca otelului
Limita de curgere Rp0,2 (N/mm2) 500 430 370
OLC 45
Rezistenţa la rupere Rm (N/mm2) 700...850 650...800 630...780
Alungirea la rupere A5 % (min.) 14 16 17
-rugozitatea suprafeţei ce trebuie prelucrată trebuie să fie Ra=3,2; Proprietaţi fizico – mecanice: HB = 190 ÷ 210 daN/mm2 ; Nr crt
X Gi
Y Gi
Z Gi
Ai
X Gi
Ai
Y Gi
Ai
1
0
0
10
4000
0
0
2 3 Σ
0 0 0
35 -35 0
10 10 30
-π16 -π16 3899,46
0 0 0
-560π 560π 0
6
Z Gi
Ai
4 4x 10
-π160 -π160 38994,69
G=¿
38994,69 =10,00−Centrul de masa 3899,46 Z¿
V =L ×l ×h−2 ρ=7,8
π d2 =77989,38 mm3 4
g g =7,8× 10−3 3 cm mm3
m=77989,38 ×7,8 ×10−3 =608,31 g=0,608 kg
B. Date legate de scula: - dimensiuni ale părţii active se vor utiliza placute din CMS dreptunghiulare; unghiul de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 3 mm; – doua burghie elicoidale cu Φ 8mm STAS 6382-80
3. Date legate de masina-unealta: –masina de gaurit G25 a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25; b) Arborele principal al masinii de gaurit G25; 7
a)
b)
Surse: [5] GHERGHEL N., GOJINETCHI N, “Indrumar de proiectare a dispozitivelorvol 1.” Iasi 1992 Pag 105
8
CARACTERISTICA Diametrul de gaurire conventional in otel cu mm2 σr=60daN/ Diametrul de gaurire conventional in fonta cu
U.M. mm
G25 25
mm
32
mm
49,5
mm mm --mm mm mm mm
224 280 STAS 1659-50 Morse 4 224 315 710 1120
mm2
425x530
Numarul de coloane T de pe masa Profilul canalelor T de pe masa Suprafata placii de baza Numarul de coloane T de pe placa de baza Profilul de coloane T de pe placa de baza Gama de turatii a arborelui principal
--mm --rot/mi n
Gama de avansuri
rot/mi n kW rot/mi n kW rot/mi n kg mm2
3 12 STAS 1385-70 560x560 2 18 STAS 1358-70 40; 56; 80; 112; 160; 224; 316; 450; 630; 900; 1250; 1800; 0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38; 0.53; 0.75; 1.06; 1.50 3 1500
σr=18daN/mm Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu regimul de aschiere Adancimea de gaurire Cursa maxima a pappusii pe coloana Capul arborelui principal Conul arborelui principal Cursa maxima a arborelui principal Distanta intre burghiu si coloana Distanta maxima intre arboreal principal si masa Distanta maxima intre arboreal principal si placa de baza Suprafata mesei
Puterea electromotorului principal Turatia electromotorului principal Puterea motorului pompei de raciere- ungere Turatia motorului de raciere-ungere Greutatea masinii Gabaritul masinii
0.15 3000 1100 2680x1487x660 [5]
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control): subler micrometru rugozimetru echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran 9
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm Şubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm Abaterea de la paralelism a două suprafeţe plane este definită ca diferenţa distanţelor dintre planele adiacente în limitele lungimii de referinţă
5. Date legate de accesorii: Masa masinii de gaurit G25
10
[5] pag 170 6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat Piesa nu are gabarit mare deci nu sunt nevoie de istalatii de ridicat si transportat. 7. Date legate de regimul de lucru: -
adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi; -
scula execută o singură trecere pe suprafaţa de prelucrat;
-
adâncimea de aşchiere este egală cu adaosul de prelucrare d 8 t= = 2 2 =4
-
avansul este s = 0,3mm/rot;
-
viteza de avans
-
viteza de aschiere
-
Turatie
-
Conditii de racire ungere
-
Forma aschiei
Norma de timp: t pi NT =
n
tb t a t dt t do t on
15 0,475 1,77 2,5 1,2 3,5 9,45 min 8500
…(3)
l l1 l2 50 4 3 0,475 min sn 0,3 400 tb =
…(4) 11
ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,52+1,1+0,15 = 1,77 min
...(5)
ton = 3,5 min tdt = 2,5 min tdo = 1,2 min tpi = 15min ta1 = 0,52 min ta2 = 1,1 min ta3 = 0,15 min
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-E). STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A DISPOZITIVULUI F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va sta la baza proiectării dispozitivului Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/ geometrică impuse prin temă şi conduce la costul minim al operaţiei. Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:
A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic posibile Nr. crt. 0
Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP) Deumirea 1
Schita 2
12
Avantaje
Dezavantaje
3
4
1.
Prelucrarea succesiva, a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientata si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU
nu necesita cap multiax ; – nu necesita in general dispozitiv de prindere a piesei;
necesita trasare punctare; timpi ajutatori de orientare strangere ridicati – grad foarte scazut de utilizare a puteri masinii unealte; – timpi de baza ridicat;
nu necesita cap multiax ; – nu necesita in general dispozitiv de prindere a piesei; – nu necesita trasare-punctare
precizie scazuta; timpi ajutatori de orientare strangere ridicati – grad foarte scazut de utilizare a puteri masinii unealte; – timpi de baza ridicat;
Faza 1
Faza 2
2.
Prelucrarea succesiva, fara divizare dupa sablon a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU
Faza 1
Faza 2
13
3.
Prelucrarea succesiva, cu divizare a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU
nu necesita cap multiax ; – nu necesita in general dispozitiv de prindere a piesei; – nu necesita trasare-punctare – timpi ajutatori de O-P-S scazuti; Faza 1
necesita dispozitiv de prindere a pieselor complex; grad foarte scazut de utilizare a puteri masinii unealte; timp de prelucrare mare;
Faza 2
4.
Prelucrarea simultana a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU
– nu necesita – necesita cap trasare-punctare; multiax; – nu necesita dispozitiv de prindere a piesei cu divizare; – precizie ridicata; – timpi de baza scazuti; – grad foarte ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
5.
Prelucrarea simultana cu divizare a doua piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu
– nu necesita trasare-punctare; – timpi de divizare scazuti; – precizie ridicata; – timpi de baza scazuti; 14
– necesita cap multiax; – necesita dispozitiv de prindere a piesei cu divizare si cu doua posturi de
ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU 5 Prelucrarea 6. succesiva cu o singura scula a 2 piese din aceeasi prindere; piesele sunt orientate si fixate pe dispozitivul de prindere care e plasat pe platoul masini in canalele T
– grad foarte lucru; ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
– nu necesita trasare-punctare; – timpi de divizare scazuti; – precizie ridicata; – timpi de baza scazuti; productivitate ridicata;
necesita dispozitiv de prindere a piesei; scade durabilitatea sculei ; necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor; costul ridicat al sculelor;
A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare Nr. Crt . 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Criteriul
Unitati partiale pentru SP-TP numarul:
Precizia suprafetelor prelucrate Gradul de uniformitate a strangerii pieselor Precizia ceruta suprafetelor de strangere a pieselor Gradul de utilizare a puter disponibile a MU Necesitatea trasarii-punctarii Necesitatea cap multiax Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei Timpi ajutatori de OP si S complexitatea dispozitivului de prindere a pieselor Durabilitatea sculei Total
15
1
2
3
4
5
0 10
5 10
10 10
10 10
10 10
10
10
10
10
8
0
0
0
7
7
0 10 10
0 10 0
10 10 0
10 0 0
10 0 0
0 10
0 9
4 8
5 10
3 5
5 55
5 49
5 67
10
10 63
72
Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 4: Prelucrarea simultana a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si accesorii ale MU
F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul disponibil şi poate fi folosit Pozitia piesei Modul de prelucrare al suprafetelor de acelasi tip sau de tip diferit Numarul Cu o pieselor scula prelucrate Cu mai simultan multe scule Numarul Pe un pieselor rand prelucrate Pe mai din aceeasi multe prindere randuri
1.
16
Orizontala
1 1
Numarul posturilor de lucru
2. 3. 4.
Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util si poate fi folosit Gradul de mecanizare a dispozitivului
1
Dispozitiv demontabil Special cu actiune macanizata (semiautomat)
E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIŢIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIŢIONARE ŞI STRÂNGERE (REAZEMELOR) F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziţionare tehnic posibile (SOP-TP)
17
A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitiv
Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul
A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat: Suprafata E: 18
Suprafata F:
A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante: Pentru suprafata E: este CD1 este CD2 este CD3 Pentru suprafata F: este CD1 este CD2 este CD3
A3.1.5. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare 19
Conditii (C)
Gradele de libertate ale piesei Translatii Rotatii
Conditii de precizie determinante (CD)
Conditii suplimentar e
Asigurarea inchideri fortelor de aschiere, centrifugale, de inertie si de strangere prin elementele de orientare sau de orientare si strangere Limitarea zonei de lucru a sculelelor aschietoare (a cursei avansurilor), pentru cresterea productivitatii prelucrarii Total conditii Tipul schemei de orientare necesara
Tx
Ty
Tz
Rx
Ry
Rz
+
–
+
–
–
–
+
+
+
+
–
–
–
–
–
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
– – – – – – Orientare cu motivatie tehnicoeconomica, completa
Lista bibliografica: Tolerante generale: ISO 2768 – mK A3.1.5. Alegerea „suprafeţelor“ de orientare-poziţionare ale pieselor Numarul, tipil, forma, pozitia, si marimea elementelor geometrice ale piesei ce ar putea servi ca suprafete de orientare O suprafata cilindrica exterioara
Notarea conform schitei operatiei sau fazei
Daca este sau nu suprafata de determinare a bazelor de cotare
Daca se alege sau nu ca suprafata de orientare
Justificare
A
DA
DA
O suprafata plana inelara O suprafata plana inelara
B
DA
DA
C
DA
DA
Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Asigura stabilitatea piesei pe suprafetele de orientare Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Asigura stabilitatea piesei pe suprafetele de orientare
A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientarepoziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru 20
materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora
[1]– cepuri; [2]– placute; [3]– mese; [4]– prisma [5]– mecanism tip menghina; A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP) 21
Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam: – posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot; – fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;
Nr. crt .
Schema de orientare tehnic posibila SO-TP
Gradele de libertate inlaturate piesei prin orientare Translatii Rotatii T Ty T R Ry R x z x z
1.
–
22
–
–
–
–
–
2.
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
3.
23
4.
–
–
–
–
–
F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare admisibile Aopa Conditia de precizie determinanta(CD)
Toleranta in conditia
Relatia de calcul a
εoa(CD)
TCD
CD0.02
Eroarea maxima de orientare la conditia CD
εoa [mm]
1 oa TCD 2
0.01
0.04
1 oa TCD 2
0.05
0.03
1 oa TCD 2
0.01
A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop
24
–
A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu abaterile (erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de orientarepoziţionare tehnic acceptabile SOP-TA Nr . crt .
Schema de orientare tehnic posibila (SO-TP)
Conditia de precizie determinanta (C.D)
1.
Relatia de calcul a erorii de orientar e reale εor(CD)
oR Tl oR Tl
Valoare a lui εor(CD) [mm]
Valo area lui εoa( CD) [mm ]
0.02
0.0 1
0.04
0.0 5
Daca SOTP este SOTA (DA, NU)
NU
oR Tl
2.
oR Tl
25
0.03
0.0 1
0.02
0.0 1
oR Tl
0.04
0.0 5 NU
oR Tl
3.
oR Tl
oR Tl
oR Tl
4.
oR Tl
26
0.03
0.0 1
0.02
0.0 1
0.04
0.0 5
0.03
0.0 DA 1
0.02
0.0 1
oR Tl
0.04
0.0 5 NU
oR Tl
27
0.03
0.0 1
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O Nr. crt.
Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.)
3
4
uik
Criteriul
ujk
uik
ujk
uik
ujk
uik
ujk
1
Grad de normalizare a reazemelor
6
5
6
17
6
6
6
18
6
6
7
19
6
6
6
17
2
Complexitate constructivă a reazemelor Uşurinţa asamblării reazemelor
7
2
9
18
7
9
7
23
7
9
8
24
7
9
7
18
8 9 6 5
4 2 3 7
8 9 6 7
20 20 15 19
8 9 6 5
8 9 6 7
8 9 6 5
24 27 18 17
8 9 6 5
8 9 6 7
8 7 7
24 26 20
9
24
8 9 6 5
8 9 6 7
8 9 6 5
20 20 15 19
8 3 5 7 8
9 6 7 9 5
8 8 9 7 8
25 17 21 23 21
8 3 5 7 8
8 8 9 7 8
8 3 5 7 8
24 14 19 21 24
8 3 5 7 8
8 8 9 7 8
6 7 8 7
26 25 22 21
6
22
8 3 5 7 8
8 8 9 7 8
8 3 5 7 8
25 17 21 23 21
7 7 4
6 4 7
9 7 7
21 18 18
7 7 4
9 7 7
7 7 4
23 21 15
7 7 4
9 7 7
6 7
23 21
9
24
7 7 4
9 7 7
7 7 4
21 18 18
8
4
8
20
8
8
8
24
8
8
8
24
8
8
8
20
7
9
7
23
7
7
7
21
7
7
6
20
7
7
7
23
105
104
117
326
105
117
105
333
105
117
143
365
105
125
105
335
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Tehnologicitatea reazemelor Rezistenţa la uzură Uşurinţa accesului sculei la supraf. de prelucr. Uşurinţa evacuării aşchiilor Uşurinţa curăţirii dispozitivelor Manevrabilitate Grad de securitate a muncii Grad de adaptabilitate la schimbarea prod. Uşurinţa exploatării Uşurinţa întreţinerii şi reparării Timpii de introducere şi de scoatere a pieselor de pe reazem Timpul necesar proiectării reazemelor Timpul necesar execuţiei reazemelor Utilităţi totale (globale)
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare-poziţionare A3.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate - reazemul plan [1]si [3] îmbracă următoarele soluţii principale: 1.1. cepuri; 1.2. plăcuţe (plăci); 1.3. masa masinii
- reazem de tip mandrina cu 2 falci mobile
Reazem plan
Denumirea reazemului
Surse
Cep fix cu cap cilindric normal plat
Cod Notare
Pag 59 - 61 [19]
– Cep 01011– 11110 12-010
Surse: Pentru reazeme plane: N. Gherghel „Indrumar de proiectare a dispozitivelor vol 2” Iasi 1992 tab 3.54. pag159-258
A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la prezentarea dezavantajelor acestora. Varianta aleasa de reazem plan este placuta
Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului
– – – – – – –
Avantaje: precizie ridicata; suprafata mare de contact; usurinta rectificarii suprafetei active; protejarea corpului dispozitivului; complexitate scazuta; intretinere usoara;
Dezavantaje: – strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
– suprafata activa se uzeaza usor; Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la prezentarea dezavantajelor acestora. Pentru reazem tip menghina: Voi alege mandrina actionata prin pene si parghii cu doua falci
A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor Pentru cep fix: Material: OLC15 Tratament termic: – cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm – calit la 55-60 HRC Muchiile ascutite se vor tesi Pentru placute : Material : OLC 10 OLC 15 Tratament termic: - cementare pe adancimea de 0,8 – 1,2 mm - calire Pentru falci: Material : OLC 45 Tratament termic: -imbunatatire Sursa N Gherghel ‘’Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3’’ Iasi 1992, pag 59-61 Sursa N Gherghel ‘Conceptia si proiecctarea reazemelor dispozitivelor tehnologce ‘’ Iasi 2006, pag 552 -581
A3.4.4. Dimensionarea reazemelor Pentru placuta (reazem tip plan) L=80mm l=40mm h=30mm
Pentru mecanismul de tip menghina vom alege un dispozitiv tip mandrina actionata prin pene si parghii cu doua falci
3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
Placute (placi) - Cepuri
Inaltimea placutei, cand placutele nu se pot rectifica dupa asamblare Diametrul principal al gaurilor pentru suruburile de fixare Adancimea gaurilor pentru capul suruburilor de fixare
H13
0 , 2 0
-
0,12.... 0,2
-
5
Diametrul cozii cepului
H6
-
h 6; h12
-
Tolerante generale ISO 2768-mK
-
Inaltimea capului cepului
Rugozităţi: Placute: Suprafaţa activă, Ra = 3.2 m; Suprafaţa de montare, Ra = 3,2; 6,3 m; Celelalte suprafete 12,5m; Cepuri fixe:
Suprafaţa activă plana, Ra = 1,6 m;
Suprafaţa frontala de montare, Ra =1,6 ; 3.2 m;
SN EN 20286-1:1997 SN EN 20286-1:1997
-
-
Distanta dintre gaurile pentru suruburile de fixare
Celelalte dimensiuni rezultate din prelucrari mecanice
0 , 018 0
h6
STAS – ul din care sau extras abaterile limită şi toleranţele
Condiţii de precizie
Valoarea abaterii limită
Câmpuri de toleranţe
Element de orientarestrângere
reazemelor
SN EN 20286-1:1997 SN EN 20286-1:1997 SR EN 20286-1, 2: 1995
3.4.6. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor: – piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate; – nu se admit urme de prelucrari mecanice,bavuri si muchii ascutite; – pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de rugină, fisuri, lovituri; Indicatii privind adaosul de prelucrare : 0 , 3 0, 2
– Adaos de rectificare dupa asamblare pe inaltimea placutei H
;
–cand placutele de pe aceeasi baza pot fi rectificate simultan dupa asamblare, la inaltimea H se va lasa un adaos in limitele 0,2.......0,3 mm
3.4.7. Definitivarea schiţelor reazemelor şi, eventual, a schiţelor de amplasare a reazemelor
E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE (SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE
Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii: –
direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);
–
forţe şi momente masice;
–
forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);
–
forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);
–
direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere: – principale s; – prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp; – suplimentare Ss;
–
direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare: – dintre piesă şi reazeme; – dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;
–
cursele de strângere (slăbire) Cs;
–
elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.
4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.) Schemele de strângere tehnic posibile (SS-TP) rezultă din combinarea logică compatibilă (convergentă, viabilă tehnic) a următorilor parametri specifici schemelor de strângere: - suprafeţele de strângere; - tipul forţelor de strângere necesare: - principale S; - prealabile Sp; - suplimentare Ss; - caracteristicile forţelor de strângere: - număr; - succesiune (ordine); - direcţie;
- sens; - punct de aplicaţie; - mărime; - caracter (constant; variabil); - cursa de strângere (slăbire). Amplasamentul fortelor de strangere trebuie astfel stabilit incat actiunea lor sa nu provoace deplasari, rotiri sau deformari ale piesei orientate in dispozitiv, sa asigure o stabilitate statica si dinamica maxime in timpul prelucrarii cu consum minim de energie. Fortele de strangere pot fi aplicate: – simultan sau succesiv; – concentrate in unul sau mai multe puncte sau uniform distribuite pe baza de strangere. Nr . cr t 1
Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP)
Forţe de strângere
S
k gFax 2g92 280 daN gn 0.8 2
k 2 Fax C F gD X F gsYF gK F CF 74 XF 1 YF 0, 7 k F coeficient de siguranţă k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 k 1,5 1.2 1, 2 11 1,3 1 k 2,8 Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN
S
k gFax 2g92 236 daN gn 0.8 4
k 2 Fax C F gD X F gsYF gK F CF 74 XF 1 YF 0, 7 k F coeficient de siguranţă k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 k 1,5 1.2 1, 2 11 1,3 1 k 2,8 Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN 3.
S
k gFax 2g92 236 daN gn 0.8 4
k 2 Fax C F gD X F gsYF gK F CF 74 XF 1 YF 0, 7 k F coeficient de siguranţă k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 k 1,5 1.2 1, 2 11 1,3 1 k 2,8 Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN Tab.21.
Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SSTP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:
sr (c) sa (c) sr (c) – eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs sau de formă)
sa (c) – eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.
sa Determinarea erorilor de strângere admisibile
sa Erorile de strângere admisibile
reprezintă fracţiunile din toleranţele condiţiilor de precizie c
(determinante cs şi de formă) afectate de erorile de strângere.
1 sa (c) Tc 3
Suprafaţa/elementul definitoriu al suprafeţei de prelucrat
Tc – toleranţa la condiţia c Condiţia
.2.1.
4.2. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.S. – T.A.)
Condiţia de precizie
Tipul condiţiei
Toleranţa la condiţia [mm]
De unde s-a luat toleranţa
sa
C1
Suprafaţa A
Explicită
0,02
0,007
C2
Suprafaţa A
Explicită
0,04
0,01
C3
Suprafaţa A
Explicită
0,03
0,01
4.2.3 Compararea
sr
cu
sa
şi stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
sr (c ) sa( c ) precizie exprimat prin relaţia: Nr. SS TP
SS-TP
Condiţia de precizie
Relaţia de calcul a erorii de strângere reale
Valoarea
sr
lui
[mm]
Valoa rea lui
sa
[ mm]
Este SS-TA [DA sau NU]
s sr cos j0
0
0,007
DA
sr
s cos j0
0
0,01
DA
sr
s cos j0
0
0,01
DA
sr
s cos j0
0
0,007
DA
sr
s cos j0
0
0,01
DA
sr
s cos j0
0
0,01
DA
sr
s cos j0
0
sr
s cos j0
0
sr
s cos j0
0
0,007
DA
0 0,01
D A
0 0,01
D A
F.4.4. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrarestrângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O) A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate
1. Mecanism cu pana
2. Mecanism cu surub
3. Mecanism cu excentric
4. Mecanism cu parghie
5. Mecanism cu hidroplast
6. Mecanism cu arc
7. Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie
8. Stringere cu mecanism tip menghina cu trei puncte de aplicare a fortei
A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere Nr. crt
Criterii
1 2 3 4
Nr. forţelor de strângere principale Mărimea forţelor de strângere Gradul de descompunere a forţelor de strângere Dacă forţele de strângere se descompun după direcţie perpendiculară faţă de suprafaţa de orientare sau nu Dacă forţele de strângere sunt paralele sau nu cu suprafaţa de prelucrare Dacă suprafaţa pe care se aplică forţele de strângere sunt prelucrare sau nu Dacă există sau nu tendinţa de răsturnare, deplasare sau rotire a piesei faţă de reazeme sub acţiunea forţelor de strângere Dacă există sau nu tendinţa de modificare a ST-O sub acţiunea forţelor de strângere Dacă există sau nu posibilitatea apariţiei deformării de încovoiere sub acţiunea forţelor de strângere Gradul de deformare al pieselor sub acţiunea forţelor de strângere Presiunea de contact reazem-piesă Dacă sunt necesare sau nu reazeme auxiliare Dacă se aplică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare TOTAL
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Utilităţi 1 2 8 7 9 9 8 9 7 6
3 8 9 8 7
4 7 9 9 6
5 8 9 8 7
6 7 9 9 6
7 8 9 8 7
8 7 9 9 6
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
6
3
6
3
6
3
6
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7
8
7
8
7
8
7
8
6 0 10
6 0 10
6 0 10
6 0 10
6 0 10
6 0 10
6 0 10
6 0 10
97
85
93
81
94
87
98
81
1. Vom alege varianta de mecanism se strangere: Strangere cu Mecanism de
strangere tip mandrina cu pana si parghie
Sadoptat 280[daN ] A4.4.3. Alegerea materialelor şi tratamentelor mecanismelor de strângere
Se alege OLC 65A, STAS 795-87 –
tratament termic de îmbunătăţire;
–
duritate 37,5-58 HRC. Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie. Cs T( D ) jmin d 0.05 2 2.3mm Csadoptat 6 mm
T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată; d – cursa de degajare a elementului de strângere.
A4.4.4 Verificarea tijei de actionare
Diametrul tijei se determină din solicitarea de încovoiere şi se verifică la forfecare şi strivire.
dt
3
16 F h ai
3
16 28 30 14, 59mm 100 luăm dt = 15 mm
-
s
strivire
F 280 0, 75 N / mm 2 dt h 15 30
s 1 as 60 N / mm 2
A4.4.5. Dimensionarea mecanismelor de strângere 1. Stringere cu Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie
A4.4.8. A4.4.9. Determinarea forţei de acţionare necesare Q si a cursei de acţionare necesare ca a mecanismelor de strângere S S Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 346daN / mm S 2 2 C Ca s 10.21mm tg
E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE F5.1. Elaborarea schemei de acţionare A5.1.1. Alegerea modului de acţionare În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de centrare şi fixare dispozitivele pot fi: – cu acţionare manuală; – cu acţionare mecanizată. Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este acţionarea mecanizată. 5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strângere, când forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere creşterea productivităţii prelucrării. Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă. În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi: – pneumatică; – hidraulică; – pneumo-hidraulică; – mecano-hidraulică; – mecanică; – electromecanică; – cu vacuum; – magnetică; – electromagnetică.
Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaţii) de acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme (motoare) de acţionare. Acţionarea pneumatică Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice. Avantaje: – creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângereslăbire a semifabricatelor; – reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii semifabricatelor; – realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în timpul prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere; – determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea constantă a acestora; – motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt, în cea mai mare parte normalizate; – la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în conducte. Dezavantaje: – creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic; – randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi. Acţionarea hidraulica Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice. Avantaje: – forte mari; – spatiu disponibil mic; – asigura autofranarea; – durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic; – uzura redusa; Dezavantaje: – complexitate constructiva; – cursa limitata; – cost ridicat;
5.1.3 Alegerea variante de acţionare Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de centrare-strângere ales din următoarele considerente: – datorită forţelor de fixare mari; – greutate relativ scăzută; – suportă supraîncălziri fără pericol de avarii; – alimentare comodă cu energie; – posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate. Scheme tipice de utilizare a acţionării pneumatice cu dubla actiune Exemplu de utilizare a acţionării pneumatice în cazul în care ansamblul dispozitivsemifabricat este orientat şi fixat pe masa maşinii-unelte.
Aceasta va pleca de la schema optimă de strângere la care se va adăuga mecanismul de strângere sau centrare-strângere precum şi elementele şi mecanismele componente ale acţionării
15 – drosel;
16 – distribuitor;
17 – Supapa de sens unic;
18 – Releu de presiune;
19 – ungator
20 – manometru;
21 – regulator de presiune;
22 – filtru de aer;
23 – Robinet de trecere;
24 – conducte;
25 – rezervor de aer.
Sursa [3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]
F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare 5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataşate pe corpul dispozitivului. Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive
Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive
Supapa de siguranta
Regulator de presiune
Ungător
Filtru de aer
A.5.2.2 Alegerea variantei optime Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă acţiune
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor Motor cu piston cu dublă acţiune
Q = 280 [daN] Ca = 10mm A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor Ajustaje piston-cilindru: H8/l8 Tijă-capac: H7/f8 Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm Rugozităţi: – suprafeţe active plane: – înainte de rectificare – după rectificare:
Ra 125m
Ra 0,2 6.3m
– cilindrice: – suprafeţele găuri şuruburi de fixare:
Ra 0,4 1.6 m Ra 25m
E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE ŞI MECANISME COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI În cazul general, în structura unui dispozitiv tehnologic, pot să intre, parţial, în afara de: - elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziţionare (reazemele simple/ obişnuite); - elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strângere (fixare); - elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziţionare (centrare) şi strângere (reazemele „autocentrante“), şi - elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acţionare, şi alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate în tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006, p. 77 - 84]. IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului Tabelul 6.1 - Structura generală a dispozitivelor tehnologice. 1 2 3
4
Elemente comune Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului
Elemente specifice/ speciale Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea mişcării, subansambluri pentru instalarea multiplă)
5
Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)
STAS 5144/82 d1 = 28 mm d = 24 mm k = 10 mm b = 20 mm l = 40 mm
E7 VERFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII DISPOZITIVULUI Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie
S
k gFax 2g92 280 daN 0.8
k 2 Fax CF gD X F gsYF gK F CF 74 XF 1 YF 0, 7 k F coeficient de siguranţă k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6 k 1,5 1.2 1, 2 11 1,3 1 k 2,8 Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN
Diametrul bolţului se determină din solicitarea de încovoiere şi se verifică la forfecare şi strivire.
dt 3
16 F h 3 16 28 30 14,59mm ai 100 luăm dt = 15 mm
-
s
strivire
F 280 0, 75 N / mm 2 dt h 15 30
s 1 as 60 N / mm 2
E8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A DISPOZITIVULUI Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii propriuzise, analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica, practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului. Analiza tehnica Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr fiecare conditie de precizie. Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum. Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.
Analiza economica Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici. In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare
pm a echiparii cu dispozitive
pm
NT 0 NT 1 100% NT 1
NT 0 In care
este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
NT 0
NT 1
dotarea masini-unelte si =19 min iar este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min
pm
19 7 100% 170% 7
-
NT 0 N T 1 O conditie este ca > Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale: Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor Reducerea timpilor de baza
E9.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI STRINGERE CU MECANISM CU PANASI PLUNJERS 2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe o masina de gaurit si avind un program anual de productie este de 60000 buc/an. 3.Date tehnice : - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ; - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ; - numarul pieselor prinse este de o piesa ; 5. Instructiuni de transport. Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi 6.Instructiuni de conservare : Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi. 7. Instructiuni de depozitare. Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale. 8. Instructiuni de intalare. Mecanismul va fi amplasat pe masina de gaurit, fiind prins cu suruburi de canalele in T ale masinii. 9. Instructiuni de reglare. Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire. Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la 30 zile lucratoare. Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri. Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data la 60 de zile lucratoare. 11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
-
Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv. Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat. La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare. Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot sari de la procesul de prelucrare. Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masinii-unelte Sa se curate bine dispozitivul de aschii Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut. Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare Locul de munca sa fie corect iluminat Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente
-
Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar. Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completinduse, de fiecare data, fisa de instructaj Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii
E10 ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele componete: Schema nstalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1
Bibliografie de bază pentru proiectul de an/ semestru la disciplina „Proiectarea dispozitivelor“ 1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007. 2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008. 3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983. 4. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981. 5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982. 6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N., MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982. 7. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed. tehn., 1969. 8. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed. tehn., 1979. 9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşiniunelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985. 10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1995. 11. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998. 12. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976. 13. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1982. 14. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977. 15. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2002. 16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006. 17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 19. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
20. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea sistemelor de stângere. Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURCĂ Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor, GHERGHEL N., Îndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice în proiectele de diplomă. Inst. Politehn. Iaşi, 1983. 22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRIŢĂ C., COZMÎNCĂ Mircea, DRUŢU Costache, GHERGHEL N. ş.a. Îndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare şi întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte, scule, echipamente de prelucrare şi control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iaşi, 1989. 23. OLTEANU Remus şi VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare. Bucureşti: Ed. tehn., 1992.
