Cutit Roata.

Proiect la disciplina Scule aschietoare Cain Doru Anul III I.E.I.

CUPRINS

Analiza constructiv funcţională si tehnologica a piesei din desen………….………...….4 PARTEA1. Proiectarea broşei rotunde…………………………………………….……..6 1.1.

Alegerea schemei de prelucrare……………………………………………..6

1.2.

Alegerea materialului termic…………………….6

1.3.

Stabil Stabilire irea a parame parametri trilor lor geomet geometric ricii funcţi funcţiona onali li optimi optimi ai sculei.…………..9

sculei

şi

a

tratamentului

Stabilirea prin calcul al regimului de aşchiere şi calculul consumului specific de scule………………………………………………………………………………………..9 1.4.

1.5.

Calculul constructiv al sculei: ……………………………………………..13

1.6.

Calculul profilului părţii active a sculei…………………………………. …...25

1.7.

Calculul de rezistenţă sculei…………………………….…….26

1.8.

Stabil bilirea schem hemei ……………..…28

1.9.

Cond Condiţ iţii ii tehn tehnic ice e …………….…29

de

gene genera rale le

şi

rigiditate

al

ascuţire……………………………….. de

cali calita tate te…… ………… ………… ………… ………… …….. ..

PARTEA2. Proiectarea cutitului roata de mortezat……………………………………30 2.1

Alegerea schemei de prelucrare………………………………….……………30

2.2

Alegerea materialului termic………………….…..…...32

2.3.

Stabilirea parametrilor geometrici functionali optimi ai sculei………..…...33

sculei

şl

tratamentul

2.4. Stabilirea prin calcul a regimul de aşchiere si calculul consumului specific de scule …………………………………………………………………………..………34

2.5.

Calculul constructiv al sculei………………………………..………….……38

2.6.

Stab Stabili ilire rea a tipu tipulu luii de pozi poziţi ţion onar are e - fixa fixare re a scule sculei… i……… ………. …. …………….…..40

2.7.

Calculul

profilului

părţii

active

a

sculei…………………………………..…43 2.8.

Stab Stabil ilir irea ea sche scheme meii ……………..…43

de

ascu ascuţi ţire re

a

scul sculei ei…… ………… …….… .……… ………. …...

2.9.

Condiţiile tehnice generale de calitate ale cuţitului roată .. ……………..…45

2.10. Masuri de tehnica securitatii muncii………….…………..……..………..…46 Bibliografie. …………….…………………………………………………………….48

-3-


2. Proiectarea cutitului roata de mortezat

2.1 Alegerea schemei de prelucrare

Cuţitul roată de mortezat aparţine grupei sculelor de danturare prin rostogolire rostogolire ( antrenare antrenare ). Profilul evolventoidal al dinţilor roţii prelucrate se obţine prin angrenarea profilului evolventic al dinţilor sculei cu profilul evolventoidal al dinţilor roţii de prelucrat. Scula este o roată dinţată corijată, având unghiurile de aşchiere ( α, γ ). ). Principalele mişcări la mortezarea roţilor dinţate cu scula cuţit - roată sunt următoarele: I mişcarea de aşchiere principală care determină viteza de aşchiere v, respectiv numărul de curse duble pe minut: n [ I ], aceasta la randul ei fiind compusa dintr-o dintr-o cursa activa (ca) şi o cursa în gol (cg). -

-

II translaţia tangenţiala tangenţiala a piesei piesei faţa de cremaliera.

-

III mişcare de rotaţie rotaţie a piesei.

-

avansul radial ( de pătrundere ) al sculei, este în funcţie de avansul circular.

-

IV (r) mişcare de retragere pentru evitarea atingerii taişurilor

IV (a)

-

Avans vansul ul radial radial:: s [mm [mm / cd ] (IV (IV). ).

- 32 -


Fig. 10

În figura 10 avem următoarele semnificaţii: A - distanţa dintre axele celor două roţi: sculă şi roata de prelucrat; B - lăţimea Dd, Dc, Di

roţii de prelucrat [mm];

- diametrul de divizare, cap şi picior ale roţii de prelucrat;

Dr - diametrul de rulare al sculei [mm].

- 33 -

2.2. Alegerea materialului sculei şl tratamentul termic

Cuţitul roată de mortezat cu dinţi drepţi se execută în construcţie monobloc, materialul ales fiind oţelul rapid Rp3 STAS 7388 / 88 având următoarele caracteristici: -

duritatea [HRC]: călit 60, revenit 63 + 66

- duritatea Brinell HB = 240 .... 300 -

rezistenţa la uzură;

- tenacitate, -

călibilitate 3

- densitatea: 8,7 g/cm

Compoziţia chimică a oţelului Rp3 este: Compoziţia chimică %

Marca

oţelul ui

Rp3

C

0,70,8

Mn

max 0,4

Cr

M o

3,4-

ma x

17,5-

4,4

0, 6

19,5

W

V

11,4

Si

0,20,4

Ni

P

S

ma x

max

max

0,4

0,029

0,02

Călirea are ca interval de temperatură: ( 1250 - 1290 ) °C, durata de menţinere fiind de 4 minute; Răcirea se va face în baie de săruri, în trepte, menţinându-se la ( 450 - 550 ) °C timp de 3 minute. Se recomandă răcirea în baie de săruri întrucât scula prezintă variaţii mari ale secţiunii. Imediat după răcire se efectuează cel puţin două revenirii succesive la temperatura de [ 560 ... 570 ] °C, timp de ( 60 ...75 ) minute fiecare. Revenirea conduce la fenomenul „ durificării secundare " caracteristică oţelurilor rapide, austenita reziduală instabilă suferind o transformare martensitică. Se obţin structuri cu duritate comparabilă cu cea a materialului călit dar cu tenacitatea îmbunătăţită.

- 34 -


2.3. Stabilirea parametrilor geometrici functionali optimi ai sculei

Parametrii geometrici ai părţii aşchietoare pot fi puşi în evidenţă în figura 11. Având în vedere caracteristicile mecanice ale materialului piesei 41MoCr11 atunci adopt pentru: -

unghiul de aşezare la vârful dintelui sculei α ( se măsoară într -un plan axial

ce trece prin vârful dintelui). α = 6°; -

unghiul de degajare la vârful dintelui sculei γ (

trece prin vârful dintelui): γ = 10°;

se măsoară într-un plan axial ce

Figura 11.

- 35 -


2.4. Stabilirea prin calcul a regimul de aşchiere si calculul

consumului specific de scule

Adâncimea de aşchiere t - este variabilă de-a lungul tăişurilor ce prelucrează flancurile dinţilor; capătă valori funcţie de: modulul roţii, numărul treceri permis de rigiditatea sistemului tehnologic, forma părţii active a tăişului sculei. b) Avansul - se exprimă prin avans circular (de rulare ) şi avans de a)

pătrundere: sr , respectiv s. Avansul circular al roţii dinţate care se prelucrează se exprimă cu relaţia: [mm /cd]

sr =

16

unde: cs

- coeficient în funcţie de materialul prelucrat, cs

= 0,67

17

Daca prelucrarea se face in material plin, avansurile se vor micsora cu 10 -25% cs = 0,51

- m - modulul roţii de prelucrat, m = 4 [mm]. sr =

=0,25

Adopt: sr = 0,2 [mm/cd] pentru finisare.

Pentru degroşare avansul se va micşora cu o valoare adoptată din literatura de specialitate ( 10 ... 25 ) %.

Adopt pentru degroşare: s r = 0,16 [mm/cd]. Avansul radial ( de pătrundere ) al sculei este în funcţie de avansul circular: s = (0,10... 0,15) • sr [mm/cd] s = 0,10 • 0,16 = 0,016 [mm/cd] s = 0,15 • 0,16 = 0,024 [mm/cd]

Adopt pentru degroşare: s= 0,020 [mm/cd]. c) Mărimea admisibilă a uzurii. Materialul piesei fiind oţel cu σr = 120 [daN/mm]

Adopt: - degroşare: h a

16 17

= 0,8 [mm]

(7.38) -Minciu (tab.7.12)- Minciu

- 36 -


- finisare: ha = 0,1 [mm], e)

Durabilitatea cuţitului roată de mortezat

Adopt T = 80 [min]

e)Viteza de aşchiere.Pentru prelucrarea roţilor dinţate cilindrice se exprimă cu relaţia: [m/min]

Cv

18

v=

T0,2·s0,25·m0,15

- coeficient în funcţie de materialul sculei şi procedeul de prelucrare, uzura maximă a sculei; Cv

Cv =54

19

s - avansul circular [mm/cdj;

m - modulul roţii de prelucrat [mm]; T - durabilitatea sculei [min]; sr = 0,016 [mm/cd];s r

= 0,02 [mm/cd], la degroşare, respectiv la finisare;

m = 4[ mm]; mi

T = 80 [min];

= 0,22 degroşare

;

mi = 0,25 finisare; 5 4

=140,6[m/mi n]

v=

800,2·0,160,25·40,15

f) Numărul de curse duble pe minut - se exprimă cu relaţia: vmed·1000

[cd/min]

n= 2L unde; vmed

- viteza medie de aşchiere [m/min];

L - lungimea cursei sculei [mm]; l1- lungimea l2-mărimea

dintelui roţii de prelucrat [mm];

depăşirilor cutitului roata, in ambele parti, în direcţia mişcării

principale (l2=5-10 mm) Adopt ca viteză maximă de aşchiere: vmax = 30 [m/min] viteza medie de aşchiere; viteză medie de aşchiere: vm

= 20 [m/min],

n = 18

19

20·1000

=250[cd/min]

(7.40)-Tîru-Capatina (tab.7.13) -TiruCapatina

- 37 -


2·40

g)Calculul

forţei de aşchiere - se defineste sectiunea maxima totala a aschiei

Amax ca suma ariilor sectiunilor ridicate simultan de toate taisurile sculei in contact cu semifabricatul. 2

0,609·m ·s

2

[mm ] 20

Amax=

z p0,1 unde: m -

modulul roţii de

prelucrat; z p

–numarul de

dinti ai piesei; s - avansul circular [mm/cd]; Luand in considerare apararea specifica de aschiere se poate deduce forta principala de aschiere:

Fzmax=p·Amax [daN]

21

2

Adopt p=140 [daN/mm ] 2

0,609·4 ·0,2 Fzmax=140·

·180=204,5[da N]

220,1

h) Calculul puterii de aşchiere şi a puterii motorului electric al maşinii unelte se exprimă la mortezare cu relaţia:

Fz·v·k P=

[kw] 22

6000

unde;

Fz

- forţa medie de aşchiere [daN];

20 21 22

(7.44) Tîru-Capatina (7.45) Tîru-Capatina (7.46) Tîru-Capatina

- 38 -


v- viteza de aşchiere [m/min], v = v max; k - coeficient

ce caracterizează raportul dintre timpul cursei active şi timpul cursei inactive, k= 0,5 204,5·30·0,5

=0,5[kw]

P=

6000

Puterea motorului electric de acţionează a maşinii unealtă: P

23

[kw]

PEm= ηg

unde;

- randamentul lanţului cinematic de transmitere al mişcării.

ηg

Adopt: ηg= 0,7 0,5 PEm=

=0,7[kw] 0,7

i) Timpul de bază - reprezintă timpul necesar îndepărtării întregii valori a adaosului de prelucrare cu luarea în considerare şi a timpilor necesari intrării şi ieşirii din aşchiere a sculei. Se exprimă cu relaţia: z t b =

P

p

· n

s

[min ·

r

h

]

24

n·s

unde: - p - pasul r oţii

dinţate de prelucrat (acelaşi cu pasul cuţitului roată )[mm];

-

n - numărul de curse duble pe minut;

-

z p

-

h - înălţimea dintelui care se prelucrează [mm];

-

sr ,s - avansul

-

- numărul de dinţi al roţii de prelucrat; circular, respectiv de pătrundere [mm/cd];

m - modulul roţii de prelucrat, m = 4 [mmj;

p = π · m =

π,

4 = 12,5 [mm];

h = 2,167 • m = 2,167 • 4 = 8,66 [mm];

= 22 dinţi; n = 250 [cd/min]; sr = 0,2 mm/cd; z p

23 24

(7.49)Tîru-Capatina (7.50) Tîru-Capatina

- 39 -


s = 0,025 mm/cd, ambele avansuri considerate în cazul finisării - mărimea admisibilă a uzurii având valoarea cea mai mică, z

P t b=

h

p

·

s

n

[m in]

·

r

n·s

j) Grosimea stratului de material îndepărtat la o reascuţire a sculei pa faţa de degajare: ∆ = ha • c o s γ +0,1 [mm], unde: mărimea admisibilă a uzurii pe faţa de aşezare a sculei pentru operaţia de prelucrare de finisare [mm]; -

ha -

-

γ - unghiul de degajare la vârful dinţilor sculei [ °].

∆ =0,1 ·cos 10°+ 0,1 =0,1996194 [mm] Adopt A = 0,2 mm. k) Consumul specific la scule -

este determinat cu relaţia următoare: t b

C1=

[scule/pie sa]

Ttot

-

b - timpul de bază [min];

- Ttot

- durabilitatea totală a sculei [min], t b

C1=

[scule/pie sa]

Ttot

2.5. Calculul constructiv al sculei

a)

Numărul de dinţi al sculei z s

=25.

Ştiind că între diametrul de divizare nominal Ddr standardizat

( STAS 6655/2 - 80 ) şi numărul de dinţi ai sculei există relaţia: Ddn

z s =

un de:

m m - modulul

cuţitului roată, acelaşi cu al roţii de prelucrat [mm];

Ddn = 100mm;

m = 4 [mm].

- 40 -


Diametrul de divizare real calculându-se cu relaţia:

b)

Dd = m · z s [ m m ] , unde:

m - modulul cuţitului roată [mm]; zs - numărul de dinţi al sculei; Dd = 4 ·25= 100 [mm]

c) Dimensiunile cuţitului roată în secţiunea de referinţă. In secţiunea de referinţă se definesc următoarele elemente constructive: -

înălţimea capului dintelui:

aso = ( h * +c*) · m [ m m ] , unde: h * - coeficientul

înălţimii capului dintelui; h *=1mm

-

c * -coeficientul jocului la fund; c *=0,2mm

-

m - modulul sculei [mm].

aso = (1 + 0,2 ) • 4 = 4,8[mm].

înălţimea piciorului dintelui: bso= (1 +0,3) • 4 = 5,2 [mm]

-

-

înălţimea dintelui:

hso = bso + a so =5,2 + 4 , 8 [mm]

=

10

grosimea dintelui pe cercul de divizare: sdso = π + j[mm] unde:

m - modulul roţii [mm]; j - subţierea

dintelui roţii prelucrate, în funcţie de modulul roţi prelucrate j = 0,02 ....0,15 [mm]

sdso =

π

+ 0,02 = 6 , 3 [ m m ]

Ţinând cont de calculele facute şi de recomandari facute pentru soluţii constructive existente(tabel 2.29,pag.162) alegem: - diametrul de divizare Dd = 100 [mm] -

diametrul de vârf De =114 [mm]

- 41 -


-

diametrul alezajului

d = 44,4[mm]

-

diametrul

degajării d1

-

distanţa de la vârf la secţiunea de referinţă a = 5 [mm]

-

lăţimea butucului b=10[mm]

= 70 [mm]

înălţimea cuţitului B = 20 [mm]

-

2.6. Stabilirea tipului de poziţionare - fixare a sculei

In vedere, prin aşchierea

roţilor dinţate cilindrice cu dinii drepţi, cuţitul roată trebuie fixat în berbecul port - sculă a maşinii de mortezat. Fixarea se face prin intermediul unui dorn având diametrul la aceeaşi cotă nominală cu alezajul de fixare a sculei. Rezistenta admisibilă la încovoiere se determină cu relaţia: σrt

σai=

[daN/m 2 m ]

si

unde:

σrt - rezistenţa de rupere la tracţiune [daN/mm2]; si - coeficientul de siguranţă la încovoiere, si = 2,8; 2

σrt

= 75 [daN/mm ]- pentru materialul dornului de fixare OLC 45;

σrt

= 210daN/mm

2

]- pentru oţelul de scule Rp3 tratat termic; 75

σaiOLC45=

2

=26,78[daN/mm ]

2,8

Trebuie respectată condiţia de rezistenţă la încovoiere pentru dintele sculei: Mi

2

≤σai[daN/mm σimax=

] W

unde;

Mi - momentul de încovoiere [daN • mm];

W - modulul de rezistenţă al secţiunii dintelui aproximată la o secţiune triunghiulară [mm3]; - 42 -


σimax , σai –rezistenta la încovoiere maximă respectiv admisibilă pentru materialul sculei 2

[daN/mm ]. 2H

S f s·(

)

3

3 W= [mm] 6 unde; S fs - grosimea

dintelui pe cercul de picior în planul secţiunii de referinţă

[mm];

H - înălţimea sculei [mm].

[ +2 xtgα s+zinvα s+z invα]

s fs= m

s fs= 4

[

+2 0tg20°10’14”+31 inv20°10’14”+ 31 inv 20°2’36”]=7,8251118mm

2·20

3

)

7,825·( 3 W= 6 W=16,149521[ d a N / m m

2

] ≤ 4 8 [daN/mm

2

]

Rezistenţa admisibilă la forfecare se poate calcula cu relaţia: τat = at

2 at daN/mm ]

- rezistenţa admisibilă la tracţiune 2

[daN/mm ]:

at

= 2

σ rt - rezistenţa de rupere la tracţiune [daN/mm ]; st

- coeficientul de siguranţă la încovoiere de tracţiune, s t

= 2,5

σ at

2

=84[daN/mm ]

- 43 -


2

τat

·84=63[daN/mm ]

Adopt pentru rezistenţa admisibilă la forfecare valoarea cea mai mică: 2

τaf = 3 8 [daN/mm ]

τfmax=

= 3,9437168[daN/mm

2

] ≤ 38[daN/mm

2

]

Condiţia de rezistenţă la forfecare în zona de încastrare a dintelui în corpul sculei este verificată. Verificarea dornului de fixare al sculei la condiţia de rigiditate pentru prelucrarea de fixare.

Trebuie respectată condiţia:

f=

≤ f a[mm], unde :

-

f - deformaţia (săgeata) dornului port sculă în timpul procesului de aşchiere de finisare [mm];

-

F - forţa ce solicită dornul [daN];

-

L - lungimea în consolă a dornului de fixare al sculei [mm];

-

E - modulul de elasticitate

longitudinală a dornului port - sculă [daN/mm2];

i - momentul de inerţie al secţiunii transversale a dornului port - sculă [m m4]; - f a - deformaţia admisibilă a dornului port - sculă, mărime impusă de precizia şi calitatea suprafeţei prelucrate [mm]. F = 788,2336 [daN] L = 30 [mm]

E = 20-10

3

2

[daN/mm ] π

4

×

I=

4

4 d

[mm ] ⇒

I=191506,43mm

64 f =

=0,0018522[m m]

f a = 0,05 -

pentru execuţia roţilor

dinţate din clasa „ a " de precizie f

2.7. Calculul profilului părţii active a sculei

Suprafeţele laterale ale dinţilor sculei trebuie astfel executate încat dupa realizarea feţei de degajare, proiecţia taişului pe planul frontal să fie o evolventa cu unghiul de angrenare identic cu cel al cuţitului roată executat fara unghi de degajare, prin urmare , profilul sculei în plan frontal, in toate situaţiile, va fi o evolventă cu unghi de angrenare diferit de cel al piesei supuse prelucrării. tgαs=

25

Profilul obtinut prin proiectia taisului sculei pe planul frontal rezulta ingrosat la capul si piciorul dintelui. Datorita acestei modificari a profilului sculei, profilul dintelui prelucrat rezulta cu o curbura mai mare, ceea ce asigura o pata de contact mai avantajoasa in exploatare.

2.8. Stabilirea schemei de ascuţire a sculei

In procesul de aşchiere, în interacţiunea reciprocă dintre sculă şi semifabricate, scula aşchiază semifabricatul iar acesta (împreună cu aşchia) uzează scula. Uzura sculei aşchietoare are o influenţă negativă asupra desfăşurării procesului de aşchiere, asupra calităţii dimensionale şi de suprafaţă a piesei, precum şi a consumului de materiale. Ca urmare este necesar ca, periodic, în

mod preventiv să se reascută scula. 25

12.103-Gh. Secara

- 45 -


Cuţitul roată se ascute şi reascute conic pe faţa de degajare cu un disc abraziv care se deplasează de-a lungul generatoarei conului.Forma discului abraziv şi schema de ascuţire obişnuită pe faţa de degajare, a cuţitului roată este prezentată în figura 12.

Fig. 12

- 46 -


Mişcările principale la aşchiere sunt: I. Mişcarea de rotaţie a corpului abraziv ( care să asigure viteza periferică prescris pentru materialul corpului abraziv folosit); II.

Mişcarea de rotaţie a cuţitului - roată ( mişcare lentă );

III. Mişcarea de pătrundere pentru prelucrarea pe întreaga suprafaţă a feţei de degajare, mişcare rectilinie alternativă lentă; IV. Mişcarea de avans axial a cuţitului roată, cu mărimea A pe faţa de degajare punctul eliminarea faţetei de uzură h a pe faţa de aşezare a sculei. 2.9. Condiţiile tehnice generale de calitate ale cuţitului roată

Pentru ca principalele erori şi abateri ale organelor dinţate şi angrenajelor să fie cuprinse între limitele stabilite de standardele în vigoare ( STAS 6273 60 , STAS 6460 - 61, STAS 7395 - 66 ) este necesar a se impune anumite condiţii tehnice sculei aşchietoare. Pentru prezentul cuţit roată executat în clasa A ( pentru prelucrarea roţilor dinţate din clasa 7 - A de precizie ) toleranţele elementelor de bază va fi corespunzătoare modulului m = 4 [mm]; -

eroarea profilului evolventic: max. 0,004 [mm];

-

eroarea

-

diferenţa a doi paşi circulari vecini: max. 0,006[ mm];

-

neperpendicularitatea axei alezajului faţă de suprafaţa exterioară de reazem: max. 0,006/ 100

acumulată a pasului exterior: max. 0,020 [mm];

[mm]; -

bătaia radială a coroanei dinţate: max. 0,02 [mm];

-

bătaia cercului exterior al sculei: max. 0,02 [mm];

-

bătaia frontală a feţei de degajare: max. 0,025 [mm];

-

abaterea unghiului de aşezare la vârful dintelui sculei ±5';

-

înălţimea capului dintelui în secţiunea de referinţă permite abaterea: ± 0,032 [mm];

-

abaterea grosimii dintelui pe cilindrul de divizare în planul de referinţă al sculei de fixare: +

0,05 [mm].

- 47 -


2.10. Masuri de tehnica securitatii muncii

Pentru evitarea accidentelor de muncă, pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă, se impune respectarea unor reguli generale de protecţia a muncii prezentate detailat în literatura dedicată În condiţiile prelucrării pieselor prin aşchiere pe maşini-unelte, existenţa pieselor şi a organelor de maşini, a aşchiilor, a conductoarelor electrice sub tensiune, a lichidului de racire şi ungere se poate pune în pericol integritatea corporală a muncitorului. Pentru înlăturarea accidentelor,în timpul prelucrării prin aşchiere, trebuie respectate principalele măsuri de tehnica securităţii muncii: să se controleze starea maşinii înainte de începerea lucrului,verificându-se toate -

manetele de comandă, dacă ambreiajul mişcării principale şi mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla, instalaţia de răcire şi ungere; -

-

-

să se controleze instalaţia electrică a maşinii-unelte; îndeosebi legătura cu pământul a instalaţiei electrice şi integritatea izolaţiei conductoarelor,buna funcţionare a sistemelor de blocare şi siguranţă electrică a maşinilor; să se controleze buna fixare a piesei,a sculelor şi a dispozitivelor pe maşina-uneltă; să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a transmisiilor,a angrenajelor şi a altor organe de maşini în mişcare; în timpul lucrului să se folosească dispozitive de protecţie împotriva aşchiilor:ecrane,ochelari;

-

nu se admite frânarea organelor în mişcare cu mâna;

-

nu se admite îndepărtarea aşchiilor cu mâna,ci cu un cârlig sau cu o perie;

-

controlul stării sculei aşchietoare şi controlul prelucrării piesei nu se admite a fi făcute în timpul funcţionării maşinii;

-

în cazul rectificării se verifică integritatea dispozitivului de protecţie corespunzător

-

unghiului de contact prelucrează,funcţionarea

dintre

piatră

şi

piesa

care

se

-

exhaustorului de absorbţie a prafului ce se produce în timpul lucrului şi protecţia contra granulelor care se desprind în timpul lucrului;

-

hainele de protecţie să fie încheiate la toţi nasturii,manşetele să fie strânse cu elastic,iar capul să fie acoperit; - 48 -


-

locul de muncă trebuie ţinut în curăţenie şi ordine.

-

la prelucrarea de degroşare a sculei pentru îndepărtarea, a aşchiilor rezultate, din zona de lucru se vor folosi cârlige;

-

echipamentul de protecţie al muncitorului nu trebuie să permită agăţarea de către organele în mişcare ale maşinii — unelte;

-

în vederea tratamentului termic sculele se vor fixa pe dispozitive speciaie pentru introducerea, scoaterea din vatra cuptorului. Este interzis a se studia piesa în timpul tratamentului termic;

referitor la lichidele soluţiilor -

de

aşchiere se recomandă limitarea concentraţi

-

de sodă calcinată la cel mult 1,5 %. De asemenea când procesul tehnologic permite se vor folosi uleiuri minerale cu emulsii;

-

înainte de a începe operaţia de ascuţire se verifică cu ajutorul unui ciocan de lemn prin lovire uşoară, dacă corpul abraziv nu este finisat.

-

maşinile de ascuţit trebuie înzestrate cu apărători.

- 49 -


Bibliografie

1) Belous V. : Sinteza sculelor aşchietoare, Ed.

„Junimea”, Iaşi, 1991;

Ciocardia C. ş. a. : Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985; 2)

3)

Cozmâncă M. : Scule aşchietoare – îndrumar de proiectare, I. P., Iaşi, 1972;

4)

Enache Ştefan şi Belous, V.: Proiectarea sculelor aşchietoare, E. D. P., Bucureşti, 1983;

Enache Ştefan şi Minciu C.: Proiectarea asistată a sculelor aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983;

5)

6)

Lăzărescu Ion : Teoria şi practica sculelor aşchietoare, 3 volume, Editura Universitară din

Sibiu, 1994; 7)

Minciu

C., Enache Ştefan, ş. a.: Tehnologia aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987;

8)

Ricoş C., ş. a.: Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere, Chişinău,

sculelor

1992; 9)

Sauer L. şi Ionescu C.: 1977;

10) Sauer L.: Proiectarea sculelor, 11)

Scule pentru frezare,

Editura Tehnică, Bucureşti,

E. D. P., Bucureşti, 1967;

Secară Gheorghe: Proiectarea sculelor aşchietoare, E. D. P., Bucureşti, 1979;

12) Ţâru

Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982;

13) Ţâru

Emil şi Căpăţână Nicu: Scule aşchietoare şi portscule pentru prelucrarea metalelor, vol. I, II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988.

14)

Ţâru Emil: Aşchiere şi scule aşchietoare, Universitatea din Galaţi, 1987;

Constantin Minciu, Scule aşchietoare,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.

Cutit Roata.

Recommend Documents