ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI Facultatea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune Programul: Analiză Financiară şi Evaluare Anul I (2011-2012)
Proiect la disciplina Standarde InternaŃionale de Contabilitate
Temă poriect: “IAS 7 - SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR”
Student: Barbu Mirela-Rodica
IAS 7 „SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR” Standardul InternaŃional de Contabilitate IAS 7 defineşte fluxurile de trezorerie (denumite şi fluxuri de numerar sau cash-flow) drept intrări sau ieşiri de numerar şi echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6]. Sursa principală pentru analiză o constituie „SituaŃia fluxurilor de trezorerie“, întocmită în conformitate cu prevederile IAS 7. Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaŃiilor financiare din cadrul cărora face parte şi „situaŃia fluxurilor de trezorerie“ stipulează că obiectivul acestora „este de a furniza informaŃii despre poziŃia financiară, performanŃele şi modificările poziŃiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“ [7, Cadrul general, par. 12]. Privitor la „situaŃia fluxurilor de trezorerie“, IAS 7 consideră că aceasta oferă informaŃii utile pentru evaluarea capacităŃii întreprinderii de a genera numerar, precum şi a necesităŃilor întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului şi siguranŃei generării lor [7, IAS 7]. În România, situaŃia fluxurilor de trezorerie era considerată (până la intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2006 a OMFP Nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, care abroga OMFP Nr. 94/2001) o componentă a situaŃiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile OMFP Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor Economice Europene şi cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate [5, par. 3.2.].1 Odata cu intrarea în vigoare a OMFP Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor Economice Europene şi reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a ComunităŃilor Economice Europene, subunităŃile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparŃin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum şi subunităŃile din România care aparŃin unor persoane juridice cu sediul ori domiciliul în străinătate au obligaŃia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit acestor reglementari, iar: - persoanele juridice care la data bilanŃului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime): - total active: 3.650.000 euro, - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, - număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50 întocmesc situaŃii financiare anuale care cuprind: - bilanŃ, - cont de profit şi pierdere, - situaŃia modificărilor capitalului propriu, - situaŃia fluxurilor de numerar, - notele explicative la situaŃiile financiare anuale. - persoanele juridice care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute, întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate care cuprind: 1
Eugeniu MERCE – Analiza fluxurilor de trezorerie, http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf
2
- bilanŃ prescurtat, - cont de profit şi pierdere, - note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate. OpŃional, ele pot întocmi situaŃia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaŃia fluxurilor de numerar.2 SituaŃia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte, conform IAS 7, fie utilizând metoda directă, fie metoda indirectă [5, par. 4.29; cap.III]. În cadrul situaŃiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcŃionale a activităŃilor întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii: – fluxuri provenite din activităŃtile de exploatare (operaŃionale); – fluxuri provenite din activităŃi de investiŃii; – fluxuri provenite din activităŃi de finanŃare. Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităŃi este utilă pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităŃilor care implică numerar de cele care nu implică numerar; evaluarea capacităŃii întreprinderii de a-şi îndeplini obligaŃiile de plăŃi cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activităŃile viitoare (cashflow strategic). Utilitatea analizei este dată de faptul că variaŃia globală a trezoreriei este reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) şi prin cel rezultat din operaŃiunile de capital care privesc investiŃiile şi finanŃările.3 Tabloul fluxurilor de trezorerie este, în fapt, varianta europeană a “Statement of Cash-flow” din literatura anglo-saxona. Principalul său atu informativ este de a explica, fără echivoc care este contribuŃia operaŃiunilor de gestiune curentă şi cea a operaŃiunilor de capital la variaŃia trezoreriei întreprinderii.4 A. Obiectiv Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informaŃii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităŃi, prin intermediul situaŃiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităŃi de exploatare, investiŃie şi finanŃare. InformaŃiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entităŃi sunt utile pentru utilizatorii situaŃiilor financiare în procesul luării de decizii economice, deoarece constituie o bază de evaluare a capacităŃii entităŃii de a genera numerar şi echivalent de numerar, precum şi a utilităŃii acestor fluxuri. Utilizatorii solicită aceste informaŃii pentru a-si putea forma o opinie cu privire la modificări ale activelor nete, structura financiară a întreprinderii, solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii, capacitatea întreprinderii de a influenŃa valorile şi momentul de apariŃie a fluxurilor de numerar, capacitatea întreprinderii de a genera numerar, valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi (cu ajutorul modelelor). 2
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, EMITENT: Ministerul FinanŃelor Publice, PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009. 3 Eugeniu MERCE – Analiza fluxurilor de trezorerie, http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf 4 Ion STANCU – FinanŃe. Teoria pieŃelor financiare. FinanŃele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea finaciară, Editura Economică, Bucureşti 1997, pag. 490–491.
3
Chiar dacă multe întreprinderi, în special din anumite ramuri de activitate cum ar fi serviciile financiare consideră irelevantă redactarea unor asemenea situaŃii, standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaŃie a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt iîntocmite situaŃiile financiare. Principiile/ politicile contabile trebuie să Ńină cont de prezentarea fluxurilor de numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în functie de: - activităŃile de exploatare (care sunt principalele activităŃi producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte activităŃi ce nu sunt activităŃi de investiŃie sau de finanŃare); - activităŃile de investiŃie (constau în achiziŃionarea şi cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiŃii); - activităŃile de finanŃare (constau în schimbări ale dimensiunii şi compoziŃiei capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi). Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de numerar. Astfel, o situaŃie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor elemente pe durata exerciŃiului financiar. ActivităŃile de exploatare se referă la principalele activităŃi care aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităŃi care nu sunt activităŃi de investiŃie sau de finanŃare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităŃi care intră în categoria activităŃilor de finanŃare sau de investiŃii, ceea ce rămane fiind activităŃile de exploatare. Echivalentele de numerar reprezintă investiŃii financiare pe termen scurt ce sunt cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu ca parte a activităŃilor de exploatare, de investiŃii sau de finanŃare ale acesteia. IAS 7 arată faptul că o investiŃie se consideră, în mod normal, echivalent de numerar doar dacă este uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar şi, atunci când este achizitionată, are o scadenŃă mică (de maximum 3 luni). Acest lucru este în contradicŃie cu practica din anumite Ńări de clasificare a tuturor investiŃiilor pe termen scurt (investiŃiile ce au scadenŃă la mai puŃin de 12 luni de la data bilanŃului) ca echivalente de numerar. Se cere ca echivalentele de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiŃiilor ce au o scadenŃă mai mare de trei luni. Modificările valorii investiŃiilor în titluri de creanŃă, altele decât modificările în ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările ratei dobânzii. O estimare precisă a fluctuaŃiei ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă scadenŃa unui titlu de creanŃă, cu atât mai mic este efectul asupra valorii lui datorat unei modificari în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenŃă de trei luni sau mai puŃin de la data achiziŃiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele 3 luni ale standardului nu trebuie văzute ca o cerinŃă absolută. Se poate adopta o politică de includere a investiŃiilor cu scadenŃă initială mai mare de 3 luni, dacă circumstanŃele o cer. Un exemplu în această privinŃă ar fi stabilitate ratei dobânzii, cu variaŃii nesemnificative ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanŃe, o întreprindere poate justifica o politică de considerare a unei investiŃii într-un titlu de creanŃă, cu o scadenŃă iniŃială (adică scadenŃa la data achiziŃiei de către întreprindere) puŃin mai mare de trei luni, ca echivalent în numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi
4
ale echivalentelor în numerar şi efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor acestora. Chiar dacă o investiŃie are o scadenŃă iniŃială mai mică de trei luni (incluzând acŃiunile preferenŃiale recent achiziŃionate cu o dată specificată de răscumparare), nu trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitentă va rascumpara în întregime garanŃia la scadenŃă. În anumite circumstanŃe, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să fie considerate ca activităŃi de finanaŃare. Nu întotdeauna este clar în ce condiŃii un element poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investiŃii sau de finanŃare. În general, acest lucru depinde de natura activităŃii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru elementul respectiv. O singură tranzacŃie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod diferit. IAS 7 descrie clasificarea sumei iniŃiale rambursării unei datorii ca flux de numerar din activitatea de finanŃare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare. PlăŃile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui contract de leasing operaŃional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din activităŃi de exploatare. Cu toate acestea, proporŃia plăŃilor făcute conform unui contract de leasing financiar ce reduc datoria trebuie clasificate în concordanŃă cu politica întreprinderii în ceea ce priveşte clasificarea plăŃii dobânzii. Fluxurile de numerar ce provin din activităŃi de exploatare sunt, în general, determinate de efectele tranzacŃiilor şi altor evenimente ce intră în determinarea profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacŃii ce intră în determinarea profitului sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităŃi de finanŃare sau de investiŃii ce trebuie clasificate ca atare. În IAS 7 impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o activitate de exploatare, cu excepŃia situaŃiei în care ele pot fi direct atribuite perioadelor curente corespunzătoare activităŃilor de finanŃare sau de investiŃii, asa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cât fluxurile de numerar generate de impozite apar adesea într-o altă perioadă decât cea a tranzacŃiei în cauză, sau astfel sunt imposibil de determinat, impozitele sunt, de obicei, considerate ca fluxuri de numerar ale activităŃii de exploatare. ActivităŃile de investiŃii includ plăŃi în numerar pentru achiziŃionarea terenurilor şi mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăŃi în numerar includ avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. AchiziŃionarea unui activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacŃie ce nu are natură de numerar, care trebuie să fie exclusă din situaŃia fluxurilor de numerar, dar prezentată întro notă în situaŃiile financiare. PlăŃile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter investiŃional. Spunem acest lucru pentru a sublinia faptul că se solicită, în mod clar, ca tranzacŃiile ce nu au natură de numerar să fie excluse din fluxurile de numerar. Este incurajată utilizarea metodei directe pentru prezentarea informaŃiilor referitoare la clasele majore de plăŃi şi încasări brute în numerar. Este permisă, de asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacŃiilor ce nu au natură de numerar şi cu elemente de investiŃii sau finanŃare. În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcŃie de sume nete, cu excepŃia anumitor activităŃi ale instituŃiilor financiare. Fluxurile de numerar din dobânzi
5
şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate ca activităŃi de exploatare, de investiŃii sau de finanŃare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de exploatare. Prezentarea informaŃiilor solicitate se refera la repere multiple. Astfel, componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanŃ. Prezentarea trebuie facută pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup, împreună cu un comentariu al conducerii. TranzacŃiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaŃia fluxurilor de numerar şi prezentate într-o notă. B. Aria de aplicabilitate SituaŃia fluxurilor de numerar este parte integrantă a situaŃiilor sale financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaŃiile financiare. Dat fiind nevoia entităŃilor de a beneficia de numerar pentru a-şi desfăşura activităŃile, a-şi plăti obligaŃiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situaŃiei fluxurilor de numerar. Fiind parte integrantă a situaŃiilor financiare, situaŃia fluxurilor de numerar furnizează informaŃii care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor în activele nete ale entităŃii, structura sa financiară, inclusiv informaŃii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităŃii de a influenŃa valoarea şi momentul apariŃiei fluxurilor de numerar. De exemplu: • Dacă entitatea desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită unui nivel ridicat al creanŃelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment. • AcŃionarii sau potenŃialii investitori vor fi interesaŃi să cunoască dacă societatea va fi capabilă să le asigure o rentabilitate a investiŃiei lor.
În acest mod, entitatea se poate adapta la circumstanŃele şi oportunităŃile în continuă schimbare şi poate dezvolta modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare cu alte entităŃi, deoarece aceasta elimină efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacŃii sau evenimente. C. DefiniŃii Numerarul cuprinde disponibilităŃile băneşti şi depozitele la vedere, adică banii la care entitatea poate avea un acces imediat. Echivalentele de numerar sunt investiŃiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. În mod normal, investiŃiile sunt considerate echivalente de numerar doar când au o perioadă scurtă de scadenŃă, de regulă trei luni sau chiar mai puŃin. Prin urmare, investiŃiile de capital nu vor fi incluse în această categorie, cu excepŃia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar. Exemplul clasic este cel al acŃiunilor preferenŃiale achiziŃionate în cursul unei perioade scurte de timp înaintea scadenŃei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.
6
De asemenea, trebuie să se Ńină cont, că în anumite Ńări, descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte din gestiunea numerarului unei entităŃi. Caracteristica acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează între disponibil şi descoperit. Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia. ActivităŃile de exploatare sunt principalele activităŃi producătoare de venit ale entităŃilor, precum şi alte activităŃi care nu sunt activităŃi de investiŃie sau finanŃare. Fluxurile de numerar care provin din activităŃile de exploatare constituie o parte importantă a situaŃiei fluxurilor de numerar, deoarece arata succesul sau insuccesul înregistrat de aceste activităŃi la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor şi realizarea de noi investiŃii fără ca entitatea să fie nevoită să facă apel la surse externe de finanŃare. Exemplele includ: • Încasările de numerar rezultate din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor. • Încasările în numerar provenite din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri. • PlăŃile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii. • Încasările şi plăŃile în numerar ale unei societăŃi de asigurări pentru prime şi daune. • PlăŃile în numerar sau restituirile de impozit pe profit, cu excepŃia cazului în care sunt identificate ca fiind specifice activităŃii de investiŃie şi finanŃare. • Încasările şi plăŃile în numerar provenite din contracte încheiate in scopuri de plasament şi tranzacŃionare. Unele tranzacŃii, spre exemplu, vânzarea unui element al mijloacelor fixe poate genera un câştig sau o pierdere care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuşi, astfel de fluxuri de numerar sunt aferente activităŃilor de investiŃii şi, prin urmare, trebuie realocate în situaŃia fluxurilor de numerar. ActivităŃile de investiŃie constau în achiziŃionarea şi cedarea de active imobilizate pe termen lung, precum şi de alte investiŃii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezintă cheltuieli efectuate cu resurse menite să genereze venit şi fluxuri de numerar în viitor. Exemplele includ: • PlăŃile în numerar pentru achiziŃionarea de terenuri şi alte active corporale şi necorporale. • Încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi alte active corporale şi necorporale. • PlăŃile în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri proprii şi interese în asocierile în participaŃiune. • Avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părŃi, altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituŃie financiară.
7
• Încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părŃi, altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituŃie financiară. • PlăŃile şi încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opŃiuni şi swap, cu excepŃia cazului în care sunt deŃinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzacŃiona. ActivităŃile de finanŃare sunt activităŃi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziŃiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităŃii. Prezentarea separată a acestor fluxuri este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea celor care finanŃează entitatea. Exemplele includ: • Veniturile în numerar din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de capital. • PlăŃile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziŃiona sau răscumpăra acŃiunile entităŃii. • Încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi altor împrumuturi pe termen scurt şi lung. •
Rambursările în numerar a sumelor împrumutate.
• PlăŃile în numerar pentru diminuarea obligaŃiilor aferente operaŃiunilor de leasing financiar. Este important să se Ńină cont de faptul că o singură tranzacŃie poate genera fluxuri de numerar care sunt incluse în secŃiuni distincte din cadrul situaŃiei fluxurilor de numerar. De exemplu, atunci când rambursarea unui împrumut este alcătuită din elemente de capital şi dobândă, elementul de dobândă poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, iar elementul de capital drept activitate de finanŃare. D. Aspecte principale Metoda directă vs. Metoda indirectă Metoda directă se bazează pe delimitarea fluxurilor de încasări – plăŃi proprii fiecărei activităŃi. De exemplu, pentru activităŃile de exploatare formula de calcul se prezintă astfel: • Încasări de la clienŃi - PlăŃi către furnizori şi angajaŃi = Numerar generat din exploatare - Dobânzi plătite + Dividende încasate +,- Alte încasări – plăŃi privind cheltuielile şi veniturile - Impozitul pe profit = Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare +,- Încasări / plăŃi din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activităŃile de exploatare
8
Metoda indirectă se bazează pe corectarea profitului net sau pierderii nete cu efectele tranzacŃiilor nonmonetare, amânările sau angajamentele de plăŃi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiŃii sau finanŃări. Formula de calcul se prezintă astfel: � FLUXURILE DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE • Rezultatul înaintea impozitării şi elementelor extraordinare +,- Ajustări din elementele nonnumerar + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele - Venituri din amortizări şi provizioane + Pierderi din diferenŃe de curs valutar - Câştiguri din diferenŃe de curs valutar + Cheltuielile cu dobânzile - Venituri din plasamente = Rezultatul din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (variaŃia necesarului în fond de rulment) +,- VariaŃia capitalului circulant (necesarului în fond de rulment) -,+ Creşteri/micşorări de stocuri -,+ Creşteri/micşorări de creanŃe din exploatare -,+ Cheltuielile înregistrate în avans +,- Creşteri/micşorări de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare +,- Veniturile înregistrate în avans = Fluxul de numerar generat de exploatare - Dobânzi şi dividende plătite + Dobânzi şi dividende încasate - Impozitul pe profit plătit = Fluxul de numerar înaintea elementelor extraordinare + Încasarea asigurării = Fluxul net de numerar provenit din activitatea de exploatare (A) � FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIłII • Încasări din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte asemenea active pe termen lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate şi construcŃiile din resurse proprii de terenuri şi mijloace fixe) + Încasările din vânzarea titlurilor financiare deŃinute ca instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi şi interesele în asocierile în participaŃie (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi tranzacŃionare) - PlăŃile pentru achiziŃia de titluri financiare deŃinute ca instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi şi interesele în asociere în participaŃie (altele decât plăŃile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacŃionare) + Încasări din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părŃi (altele decât avansurile şi împrumuturile unei investiŃii financiare) - AchiziŃia de filiale diminuată cu numerarul plătit - PlăŃi privind avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părŃi (altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o investiŃie financiară) + Dobânzi şi dividende încasate
9
+ Încasările în numerar din conturile de futures, de forward, de opŃiuni sau de swap în afara cazului când contractele sunt deŃinute în scopuri de plasament sau de tranzacŃionare sau când încasările sunt tratate drept activităŃi de finanŃare) - PlăŃile în numerar pentru contractele de futures, de forward, de opŃiuni şi de swap în afara cazului în care contractele sunt deŃinute în scopuri de plasament sau de tranzacŃionare sau când plăŃile sunt tratate drept activităŃi de finanŃare = Fluxul de numerar folosit în activitatea de investiŃii (B) � FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANłARE • Venituri în numerar din emisiunea capitalului social - PlăŃile în numerar către acŃionari pentru achiziŃia sau răscumpărarea acŃiunilor proprii + Încasări din emisiunea de bonuri de tezaur, obligaŃiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi pe termen lung sau scurt - PlăŃi privind rambursările de împrumuturi - Plata obligaŃiilor în leasing financiar - Dividende plătite = Fluxul de numerar net folosit în activitatea de finanŃare ( C ) I CREŞTEREA / MICŞORAREA DE NUMERAR ŞI ECHIVALENTE ALE NUMERARULUI (± A ± B ± C) II NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI III NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA FINELE PERIOADEI Se precizează că suma în sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie să fie egală cu variaŃia de trezorerie calculată ca diferenŃă între trezoreria la închiderea exerciŃiului şi trezoreria la deschiderea exerciŃiului. În delimitarea şi ierarhizarea fluxurilor de numerar pot interveni unele cazuri particulare după cum urmează: (a) Dobânda plătită, dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare deoarece intră în determinarea profitului sau pierderii. Alternativ, cele trei elemente pot fi clasificate drept fluxuri de numerar şi respectiv din investiŃii deoarece se constituie în costuri ale atragerii resurselor de finanŃare sau remunerări ale investiŃiilor. (b) Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situaŃia fluxului de numerar ca provenind din activităŃi de exploatare, investiŃie şi finanŃare pentru a da posibilitatea utilizatorilor să înŃeleagă natura lor şi efectul asupra fluxurilor de numerar prezente şi viitoare ale întreprinderii. (c ) DiferenŃele favorabile şi nefavorabile ce provin din variaŃia cursurilor de schimb nu sunt fluxuri de numerar. Totuşi, efectul variaŃiei cursului de schimb asupra numerarului şi echivalentelor acestuia deŃinute sau datorate într-o monedă străină este raportat în situaŃia fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele acestuia la începutul şi sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat în fluxurile de numerar din activităŃi de exploatare, investiŃie, finanŃare şi include diferenŃele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei. (d) Prezentarea unor fluxuri de numerar în mărime netă. În principiu, fluxurile de numerar în raport de sensul lor, încasări şi plăŃi, sunt prezentate în mod separat la nivelul mărimii lor brute. Totuşi, IAS 7 admite două excepŃii: (1) încasările şi plăŃile în contul clienŃilor, atunci când fluxurile de trezorerie nu decurg din activităŃile întreprinderii ci din cele de trezorerie; (2) încasările şi plăŃile în numerar pentru elementele pentru care sumele sunt mari, iar termenul de scadenŃă este scurt.
10
Pentru activităŃile de investiŃii formula de calcul se prezintă astfel: • Încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor necorporale şi corporale + Încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor financiare + Rambursarea obŃinută din creanŃe imobilizate - PlăŃi provenind din achiziŃionarea de imobilizări necorporale şi financiare - PlăŃi provenind din achiziŃionarea imobilizărilor financiare - Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciŃii = Fluxul de numerar provenit din operaŃii de investiŃie (sau afectat operaŃiilor de investiŃie) În cazul activităŃilor de finanŃare, formula de calcul folosită în acest sens este: • Încasări din creşteri de capitaluri proprii + Creşterile de datorii financiare - PlăŃi privind reduceri de capitaluri proprii - Rambursări de datorii financiare - Dividende vărsate asociaŃilor - Avansuri pe termen lung primite de la terŃi = Fluxul de numerar provenit din operaŃii de finanŃare (sau afectat operaŃiilor de finanŃare) 5
O variaŃie a trezoreriei (sau flux net) este calculată la nivelul fiecărei părŃi. Astfel:6 Flux net de Flux net de trezorerie trezorerie legat de + legat de operaŃiile de activitate investiŃii
+
Flux de trezorerie legat de operaŃiile de finanŃare
=
VariaŃia trezoreriei
Raportarea altor elemente • Fluxurile de numerar în valută se înregistrează în moneda de raportare prin aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii în valută. Profitul şi pierderile nerealizate care provin din variaŃia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar, totuşi efectul variaŃiei este raportat pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. • Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finanŃare si, respectiv, din investiŃie, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanŃare sau a eficienŃei investiŃiilor. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri din finanŃare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanŃare, dar pot fi clasificate şi drept o componentă a fluxurilor din exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei entităŃi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare. • Impozitul pe profit este prezentat separat şi clasificat drept flux de numerar din activităŃile de exploatare, cu excepŃia situaŃiei în care poate fi alocat în mod specific activităŃilor de finanŃare si investiŃie. În timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără echivoc activităŃilor de investiŃie şi finanŃare, fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacŃiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt 5
Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, „Contabilitate aprofundată”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, Capitalul VIII. 6 Petre BREZEANU – Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din teoria si practica Uniunii Europene. Vol. II, Editura Cavallioti, Bucureşti 2003, pag. 80; 84–85; 88
11
clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităŃi de exploatare. Totuşi, atunci când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacŃii individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităŃi de investiŃie sau finanŃare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de investiŃie sau finanŃare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activităŃi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite. • InvestiŃiile în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaŃiune sunt prezentate în funcŃie de modul în care au fost incluse în situaŃiile financiare. Atunci când se prezintă o investiŃie într-o entitate asociată sau filială pe baza metodei punerii în echivalenŃă sau a costului, investitorul limitează informaŃiile raportate în situaŃia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi entitatea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri. O entitate care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun folosind consolidarea proporŃională, va include în situaŃia consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entităŃii controlate în comun, iar dacă foloseşte metoda punerii în echivalenŃă va include în situaŃia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiŃia sa în entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări apărute între aceasta şi entitatea controlată în comun. • Fluxurile de numerar ce provin din achiziŃionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităŃi de afaceri sunt prezentate separat, drept activităŃi de investiŃie. EntităŃile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât în ceea ce priveşte achiziŃiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităŃi de afaceri: (a) contraprestaŃia totală aferentă achiziŃiei sau cedării; (b) ponderea din contraprestaŃia aferentă achiziŃiei sau cedării, primită sub forma numerarului şi a echivalentelor de numerar; (c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziŃionată sau cedată; şi (d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziŃionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar. • TranzacŃiile de natură investiŃională şi de finanŃare care nu necesită întrebuinŃarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaŃia fluxului de numerar, fiind prezentate în altă parte a situaŃiilor financiare astfel încât să furnizeze toate informaŃiile relevante cu privire la aceste activităŃi de investiŃie şi finanŃare. Acest tip de tranzacŃii se referă la o achiziŃia de active fie prin asumarea directă a obligaŃiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar; o achiziŃionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acŃiuni; o convertirea datoriilor în capital. Alte prezentări Pentru înŃelegerea poziŃiei financiare şi a lichidităŃii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos informaŃii suplimentare. Prezentarea acestor informaŃii, însoŃite de comentariul conducerii, este încurajată şi poate cuprinde:
12
• valoarea facilităŃilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităŃi de exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricŃie în folosirea acestor facilităŃi; • valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităŃile de exploatare, de investiŃie şi de finanŃare aferente intereselor în asocierile în participaŃiune, raportate folosind metoda consolidării proporŃionale; • valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităŃii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menŃinerii capacităŃii de exploatare; • valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităŃi de exploatare, investiŃie şi finanŃare, aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităŃii de exploatare de fluxurile de numerar necesare menŃinerii capacităŃii de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă entitatea investeşte în mod adecvat pentru menŃinerea capacităŃii sale de exploatare. O entitate care nu investeşte în mod adecvat în menŃinerea capacităŃii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă şi repartizările către acŃionari. Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a obŃine o înŃelegere mai bună a relaŃiilor dintre fluxurile de numerar ale entităŃii, pe ansamblu, şi acelea ale părŃilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. E. Data intrării în vigoare Acest Standard InternaŃional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaŃiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1994.7
7
Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, „Contabilitate aprofundată”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, Capitalul VIII
13
BIBLIOGRAFIE
1. Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, Bucureşti, 2005. 2. Ion STANCU – FinanŃe. Teoria pieŃelor financiare. FinanŃele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea finaciară, Editura Economică, Bucureşti 1997. 3. Petre BREZEANU – Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din teoria si practica Uniunii Europene. ,Vol. II, Editura Cavallioti, Bucureşti 2003 4. Eugeniu
MERCE
–
Analiza
fluxurilor
de
trezorerie,
http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf 5. ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, EMITENT: Ministerul FinanŃelor Publice, PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009.
14
6. STUDIU DE CAZ În continuare este prezentat un studiu de caz folosind ca suport informaŃional bilanŃul, contul de profit şi pierdere şi informaŃii suplimentare ale S.C.“G. Canale&C.” S.A. în vederea calculării şi evidenŃierii fluxurilor de numerar aferente activiŃăŃilor de exploatare (prin cele două metode: directă şi indirectă), de investiŃii şi de finanŃare pentru anul 2010. BilanŃul contabil: Elemente
2010
2009
A. Active imobilizate 61.749.340 64.313.347 Cheltuieli de constituire şi cheltuieli de dezvoltare 6.976 6.976 Concesiuni, brevete, licenŃe, mărci, drepturi 227.445 262.457 şi valori similare şi alte imobilizări necorporale Terenuri 1.495.769 1.495.769 ConstrucŃii (valoare brută) 22.937.601 20.826.031 InstalaŃii tehnice şi maşini (valoare brută) 54.728.847 52.586.178 Alte instalaŃii, utilaje şi mobilier (valoare brută) 265.943 299.699 Avansuri şi imobilizări corporale în curs (valoare brută) 701.385 1.423.335 Titluri de participare deŃinute la societăŃile din cadrul grupului 2.378.200 2.378.200 Alte creanŃe 81.852 83.992 Amortizarea cheltuielilor de constituire şi cheltuielilor de (6.976) (6.976) dezvoltare Amortizare concesiuni, brevete, licenŃe, mărci, drepturi şi (216.084) (166.383) valori similare şi alte imobilizări necorporale Amortizarea construcŃiilor (1.289.494) (656.318) Amortizarea instalaŃiilor tehnice şi maşinilor (19.430.525) (14.011.904) Amortizare alte instalaŃii, utilaje şi mobilier (166.611) (172.697) B. Active curente 48.766.639 43.617.690 Materii prime şi materiale consumabile 7.242.069 6.676.172 ProducŃia în curs de excuŃie 322.430 296.243 Produse finite şi mărfuri 182.308 1.359.847 Avansuri pentru cumpărări de stocuri 31.612 1.558 ClienŃi 38.321.441 28.752.211 Sume de încasat de la entităŃile afiliate 648.697 4.051.280 Alte creanŃe 1.232.241 33.809 DisponibilităŃi băneşti 785.841 2.446.570 C. Cheltuieli în avans 96.437 85.410 D. Datorii pe termen scurt 17.909.804 29.788.402 Sume datorate entităŃilor afiliate 6.373.733 9.395.992 Datorii salariale şi alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii 959.733 14.557.280 pentru asigurările sociale Datorii comerciale 9.816.318 3.954.336 Furnizori de imobilizări 760.020 1.880.794
15
E. Active circulante nete F. Total active – Datorii pe termen scurt G. Datorii pe termen lung Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I. Venituri în avans J. Capitaluri şi rezerve Capital social Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Repartizarea profitului Rezultat net
30.874.735 92.624.075
13.889.094 78.202.441
41.298.423
27.830.023
78.537 51.325.652 45.751.932 3.815.755 1.184.757 (380.027) 0 953.235
25.604 50.372.418 45.751.932 4.134.191 866.321 (958.746) (20.643) 599.363
Contul de profit şi pierdere: Elemente Cifra de afaceri Cheltuieli din exploatare (exculsiv cheltuielile cu amortizarea) Venituri din provizioane Cheltuieli cu amortizari si provizioane din exploatare Cheltuieli cu personalul Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri din cedarea activelor Cheltuieli cu cedarea activelor Rezultat brut Cheltuieli cu impozitul pe profit Rezultatul net
2010 78.988.760 58.982.280 154.546 7.793.878 9.525.313 37.111 1.654.656 13.995 21.436 1.216.849 263.614 953.235
InformaŃii suplimentare: - din totalul cheltuielilor financiare, suma de 142.106 lei o reprezintă dobânzile aferente exploatării care au fost plătite în cursul anului 2010; - suma de 484.440 lei reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor scoase din evidenŃă în cursul anului 2010; - în anul 2010 s-a platit integral datoria privind impozitul pe profit aferent perioadei.
301 D C Materii prime S.I. 4.425.796 E. 28.003.632 Achiz 28.103.658 SFD 4.525.822
D S.I. Achiz
302 Materiale C consumabile 1.790.896 E. 15.178.595 15.924.193 SFD 2.536.494
321 Materii şi materiale în curs D de aprovizionare C S.I. 0 E. 0 Achiz 71.519 SFD 71.519
16
322 Materiale consumabile în curs de D aprovizionare C S.I. 0 E. 0 Achiz 108.234 SFD 108.234
D S.I. Achiz
351 Materii prime aflate la terŃi D C S.I. 459.480 E. 5.186.845 Achiz 4.727.365 SFD 0
D Plată SFC
404 Furnizori de imobilizări C S.I. 1.880.794 9.164.318 I. 8.043.544 760.020
D Plată
D Plată SFC
D S.I. Plată
431 Asigurări sociale S.I. 2.966.326 I. 265.092
371 Mărfuri 1.315.716 E. 1.526.970 SFD
411 ClienŃi 34.380.430 E. 109.937.659 SFD
167.123
D SFC
D Plată SFC
472 Venituri înregistrate în avans S.I. Încasare 78.537
401 Furnizori S.I. Plată 80.149.192 I. SFC 15.826.497 D
C 102.683.134 41.634.955
4423 C TVA de plată S.I. 299.389 Plată 3.734.451 I. 3.737.973 SFC 302.911
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate S.I. 260.111 I. 0
345 D Produse finite C S.I. 44.131 E. 65.860.917 Achiz 65.831.971 SFD 15.185
C 2.675.563
D
C 154.032 3.077.386
471 Cheltuieli înregistrate în avans C 85.410 11.027 SFD 96.437
D S.I. Achiz
D S.I. Vânzare
441 Impozitul pe C profit S.I. 4.267 263.614 I. 262.486 SFD 3.139
331 Produse în curs de execuŃie C 296.243 E. 5.373.555 5.399.742 SFD 322.430
D Plată
C 1.620 258.491
C 25.604 52.933
D Plată SFC
C 13.021.201 82.954.488
421 Salarii
C S.I. 109.718 8.691.847 I. 11.878.664 219.149
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor S.I. 898.371 I. 93.785
C 57.210 934.946
447 Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte D asimilate C S.I. 225 Plată 16.585 I. 17.236 SFC 876
2XX D C Imobilizări S.I. 79.327.625 E. 3.647.711 Achiz 7.179.116 SFD 82.859.030
17
A1. Activitatea de exploatare – metoda directă Denumirea indicatorului
SituaŃiile finale constatate la 31 decembrie 2010 102.683.134
*
Încasări de la clienŃi
–
PlăŃi către furnizori
80.149.192
–
PlăŃi către salariaŃi
8.691.847
–
PlăŃi privind contribuŃii la asigurările sociale de stat
2.966.326
–
PlăŃi privind impozitul pe venituri de natura salariilor
898.371
–
PlăŃi privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
260.111
–
PlăŃi privind fondurile speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
16.585
+
Încasări aferente veniturilor în avans
52.933
–
PlăŃi aferente cheltuielilor în avans
11.027
+
Încasări de dobânzi aferente activităŃii de exploatare
–
PlăŃi de dobânzi aferente exploatării
–
PlăŃi privind TVA de plată
–
Impozit pe profit plătit
=
Flux net din activităŃi de exploatare (A)
0 142.106 3.734.451 263.614 5.602.437
A2. Activitatea de exploatare – metoda indirectă Denumirea indicatorului
SituaŃiile finale constatate la 31 decembrie 2010
ActivităŃi operaŃionale *
Profitul net
953.235
+
Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale
6.579.853
+
Provizioane pentru active circulante – clienŃi
1.100.249
Fluxuri de numerar din activităŃi de exploatare: +
Pierdere din vânzarea de imobilizări corporale
+
Impozit pe profit plătit
–
Venituri financiare
+
Cheltuieli financiare
=
Rezultatul înaintea variaŃiei NFR
7.441 263.614 37.111 1.654.656 10.521.937
Modificări ale capitalului circulant: 18
–
Creşteri în soldurile de creanŃe comerciale şi alte creanŃe
8.440.127
+
Micşorări de stocuri
+
Creşteri în soldurile de datorii comerciale şi alte datorii
3.370.845
=
Flux de numerar net generat de activităŃile operaŃionale
6.008.057
–
PlăŃi de dobânzi aferente activităŃii de exploatare
142.006
–
Impozit pe profit plătit
263.614
=
Flux net din activităŃi de exploatare (A)
555.402
5.602.437
B. Activitatea de investiŃii: SituaŃiile finale constatate la 31 decembrie 2010
Denumirea indicatorului *
Încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaŃii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung
13.995
–
Plata în numerar pentru achiziŃionare de terenuri şi mijloace fixe, imobilizări necorporale şi alte active pe termen lung
5.006.995
+
Încasări din dobânzi
=
Flux net din activitatea de investiŃii
37.111 (B)
-4.955.889
C. Activitatea de finanŃare: SituaŃiile finale constatate la 31 decembrie 2010
Denumirea indicatorului *
Încasări în numerar din majorarea de capital
–
Rambursări în numerar ale sumelor împrumutate
–
PlăŃi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaŃiilor legate de operaŃiunile de leasing financiar
=
Flux net din activitatea de finanŃare
(C)
Fluxuri de numerar – total (A+B+C)
0 8.000 2.299.279 -2.307.279 -1.660.731
Modificările numerarului şi echivalentelor de numerar: *
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei
785.840
–
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei
2.446.571
=
Creşterea netă de numerar şi echivalente de numerar (A + B + C)
-1.660.731
19
