Procedura Tehnica de Executie.docx0

Formular 13 Editia : 1 Pag. 1/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE 1.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ELEMENTE DIN OTEL Obiect si conditii de aplicare 1. Acest capitol cuprinde cerintele tehnice, de organizare si control al calitatii in ceea ce priveste uzinarea si montajul elementelor din otel la investitia ofertata. 2. Completarile sau modificarile la prezentele prevederi, in functie de posibilitatile de dotare sj/sau organizare ale executantului, se fac cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului si devin obligatorii dupa insusirea lor de catre acestia. Prevederi generale 1. La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in constructii. 2. Intreprinderile executante care contribuie la executia structurilor metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planul de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentelor specificatii tehnice. 3. Elementele, subansamblele si structurite metalice se vor executa conform detaliilor specifice. 4. Executia structurilor metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative : - STAS 767/0-88 Constructii civile, industrial si agricole, Constructii de otel, Conditii tehnice generale de calitate, - STAS 767/2-78 Constructii civile, industrial si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de Constructii din otel. Prescriptii de executie. - SREN 25817-1993 Imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate. - C133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta, pretension ate. - C150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale cladirilor civile, industriale si agricole - C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 5. Procedurile acestor standarde si instructiunile tehnice sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin procedurilor prezentelor specificatii tehnice, care completeaza, precizeaza si modifica unele dispozitii din normativele citate mai sus. 6. Organul de control al uzinei, responsabilii tehnici cu executia si colaboratorii documentatiei tehnice pentru montaj vor trebui sa cunoasca prevederile prezentelor sped fie atii tehnice. Materiale 1. Materiale de baza 1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantilor. 1.2. Nu sunt admise schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. 1.3. Materialele folosite la executia constructiei metalice sunt: 1.3.1. Otel OL37-2k 1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice de calitate. 2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci. 3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. 4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai man sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa. 1.3.2. OtelOL52-2k 1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehmce de calitate. 2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci. 3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. 4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa. 1.4. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse si sa respecte precizarile si conditiile tehnice suplimentare mentionate.



1.5. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinate si sa fie marcate de catre uzina producatoare. 1.6. intreprinderea care uzineaza piesele si subansamblele metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificated de calitate si cele din STAS-urile si prevederile suplimentare din prezentele specificatii tehnice. 1.7. Intreprinderea care uzineaza elementele de constructii metalice este obligata sa efectueze prin sondaj, la fiecare lot de produse laminate de aceiasi tip, aprovizionate de la acceasi otelarie, reverificari de calitate prin analize chimice si incercari mecanice, pentru a exista certitudinea ca materialele corespund calitativ cerintelor din prezentele specificatii tehnice. 1.8. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75. Certificatele vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate si pastrate timp de 10ani. 2. Suruburi obisnuite 2.1. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR ISO 4016/93 cu piulite STAS 922-89. 3. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate. 3.1, Suruburile de inalta rezistenta, piuliteie si saibele vor fi din grupele de caracteristici mecanice indicate in planurile de rezistenta, conform STAS-urilor : 2700-89, 2700-89 si 10616-84. 3.2 Dimensiunile suruburilor, piulitelor si saibelor precum si verificarile si incercarile asupra organelor de asamblare vor corespunde normelor in vigoare. 3.3 intreprinderea care monteaza structura metalica va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. 3.4 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special. Conditii tehnice de calitate pentru uzinarea elementelor de constructii metalice 1. Din punct de vedere al conditiilor tehnice de calitate, in conformitate cu STAS 767/0-88, elementele metalice fac parte din categoria B, cu precizarea tolerantelor care se aplica din acest STAS. 2. Prevederi speciale 2.1. Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite pe fiecare element rezultat. 2.2. Uzina constructoare va face preasamblarea elementelor de constructii adiacente si va marca fiecare element in parte, conform denumirii din proiect. 2.3. Elementele care se executa in oglinda fata de elementul desenat, se vor realiza numai prin corelare cu planurile generate, in vederea montajului corect al pieselor. 2.4 in cazul taierii termice, elementele metalice se vor incadra in clasa de calitate II, conform STAS 10564/1-81. Organizarea controlului calitatii in uzina 1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si proceselor tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor, etc.). 2. In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fisa de masuratori. In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatuiui de calitate al lotului din care face parte piesa debitata. in mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului care a supraveghiat si controlat executia. Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita. 3. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si ansamblu sudat, vor fi semnate de organui de control al uzinei si prezentate la receptia subansamblurilor, odata cu restul documentelor de receptie. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita pentru montaj 1. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect de monta 2. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : - tehnologia de montaj - PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor sudate pe santier. - PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP - spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii - indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc, verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. - pregatirea si executia imbinarilor de montaj



- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect - ordinea de montaj a elementelor - metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de monta - masuri de protectia muncii si PSI 3. Tolerante admise la montaj: Tolerantele admise la montajul structurii metalice sunt conform ST AS 767/0-88. Intreprinderea care efectueaza montajul, impreuna cu beneficiarul, va receptiona la uzina incadrarea elementelor constructiei in toate tolerantele de executie precum si inscriptionarea corespunzatoare a elementelor care au fost preasamblate in uzina, documentele primite de la producatorul materialului si verificarile efectuate la uzina, prin care se atesta ca materialul corespunde din toate punctele de vedere cu cel prevazut in proiect si cu prezentele specificatii tehnice. Amplasarea buloanelor de ancoraj in fundatii se va face cu mijloace topografice, toleranta acceptata fiind de + 5 mm. In cazul montarii subansamblelor metalice intre elemente de beton armat se vor verifica pe santier dimensiunile din proiect, inainte de confectionarea subansamblelor. Ajustarile se vor face numai cu acordul proiectantului. Executia cusaturilor sudate 1. Toate cusaturile sudate se vor executa conform prevederilor procesuiui tehnologic de sudare Intocmit de uzina. 2. Cusaturile sudate trebiue sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. La sudurile in relief, daca nu se specifica altfel in proiect, grosimea cordoanelor de sudura se va considera 0.7 x imin, unde imin este grosimea celei mai subtiri piese a imbinarii. 3. La sudarea unui rost, hafturile se vor taia sau se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare. In ultimul caz locul hafturilor se va curata de eventualele cuiburi de rugina, etc.; hafturile se vor examina cu a ten tie inca o data in ceea ce priveste fisurile, cele cu defecte tratandu-se prin polizare si resudare. La inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele si restui materialului depus ulterior. 4, Arcul electric va fi amorsat numai pe placute terminate tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit. 5. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. 6. Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare. La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si polizarea rostului. 7. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa, 8. Nu se admit fisuri, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de calitatea cusaturii prevazuta in proiect, conform Instructiunilor tehnice C150-1999. 9. Daca se constata fisuri, sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere. 10. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala. 11. Daca din motive de aprovizionare, la executie apare necesitatea impartirii in tronsoane a tablelor sau altor laminate, aceasta se va face la propunerea executantului, numai cu acordul scris al proiectantului de rezistenta. Toate sudurile intre tronsoane se vor realiza cu sudura in adancime si se vor verifica 100% US. 12. Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati. 13. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub +5°C fara aplicarea de masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant si fara un riguros control al intreprinderii executante. Controlul de calitate a cusaturilor sudate 1. Indiferent de tipui imbinarilor si forma cusaturilor, catitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu pulberi magnetice, exceptional si prin sfredelire. 2. Toate cusaturile sudate se vor incadra in nivelul de acceptare B, iar sudurile in relief vor avea nivelul de acceptare B, conform Normativului C150-1999. Precizam ca toate sudurile in adancime se vor verifica 100%US.



3. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cat si defectele de suprafata neadmise sunt cele din Normativul C150-1999. 4. La examinarea vizuala si cu lichide penetrante sau pulberi magnetice nu se admit: - fisuri sau crapaturi de nici un fel; - crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1mm la piese mai groase de 30mm; - cratere; - cratere initiale si finale; - suprainaltari sau adancituri neadmise; - suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia londitudinala a cusaturilor; - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura. 5. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii sunetul trebuie sa fie clar. 6. Daca exista dubiu asupra calitatii suduri lor de colt se admit si gauri de control si anume maxim o gaura de 8... 12 mm diametru, la 2...4m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura. 7. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca: - lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi; - incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii; - lipsa de topire pe margini sau intre straturi. I, Imbinari cu suruburi 1.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform STAS 9330-84 si instructiunilor tehnice C133-82. 1.2. Gaurile pentru imbinarile cu suruburi si SIRP se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor remedieri si indreptari a pieselor. 1.3. Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina. La premontaj se vor folosi suruburi obisnuite, de aceleasi diametre nominale ca cele din proiect. Diametrul nominal final al gaurilor va fi cu un milimetru mai mare decat diametrul nominal al surubului corespunzator. La final, in pozitia de preasamblare, toate suruburile trebuie sa intre in gauri normal, fara efort. 1.4 In cazul folosi rii suruburi lor din grupele 8,8 si 10.9 lucrand prin forfecarea tijei si nu prin frecare, efortul de pretensionare va fi 0.5xNt, unde Nt este efortul de preintindere in tija, conform C133-82. Controlul si verificarea calitatii 1. Controlul pe parcursul uzinarii 1.1. Controlul pe parcursul uzinarii are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor din prezentele specificatii tehnice si din procesul tehnologic de uzinare, prin acoperirea cu teste a fazelor de executie. 1.2. Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie, de catre maistrii, inginerul sudor, organul de control al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale prin sonda Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si autorizate in vederea efectuarii acestui control. 1.3. Pe parcursul executiei, se vor efectua, prin sondaj, si controale de catre delegati ai beneficiarului si proiectantului, 1.4. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele: - data controlului; - cine a efectuat controlul - constatarile facute - semnaturile persoanelor care au efectuat controlul. In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare. 1.5. Toate elementele la care exista posibilitatea montarii incorecte din punct de vedere a I inversarii capetelor, vor fi marcate distinct in uzina, la fiecare capat, cu denumirea elementului pe care se prinde. 2. Reguli generate privind montajul si receptia pe santier 2.1. Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de monta Aceasta trebuie sa cuprinda si: - tehnologia de montaj; - tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;



PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP. 2.2, Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentelor specificatii tehnice si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului. 2.3. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblurilor pe santier se va face in asa fel incit sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la monta 2.4. Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pet. 5.2. din STAS 767/0-88. 2.5. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau altor piese asemanatoare. 2.6. Se interzice sudarea la temperaturi sub +5°C fara masurile specif ice specificate la pct.G.14. 2.7. Se interzice sudarea pieselor auxiliare de montaj de elementele structurii de rezistenta. Se interzice gaurirea pieselor de rezistenta sau sudarea de acestea a unor dispositive auxiliare de montaj fara acordul scris al proiectantului. 2.8. Inainte de montarea unei piese in pozitia proiectata, se va face o masurare corecta a distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu dimensiunea piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, numai daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului. 2.9, Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza si dimensiunile structurii se verifica in mod repetat, pe intreaga durata a lucrarilor. 2.10. In cazul deformarii pieselor pe durata mampularii, transportului sau montajului, executantul are obligatia sa iniocuiasca piesa respectiva. Daca exista posibilitatea rectificarii piesei respective, aceasta se va face numai cu avizul proiectantului. In acest caz, executantul are obligatia sa informeze corect proiectantul asupra cauzelor care au prod us deformarea piesei. 2.11. Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan. 2.12. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura. 2.13. Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se folosesc la structura metalica, tinand seama de tipul imbinarilor si de pozitiile de sudare. 2.14. Sudorii care vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate, in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri. 2.15. Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate.Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul H din prezentele specificatii tehnice. 2.16. Obligatoriu, grinzile de acoperis se vor stabiliza in plan transversal, pe durata montajului confectiei metalice, cu spraituri metalice sau tiranti. Distanta maxima intre doua elemente stabilizatoare consecutive va fi de maxim 6000 mm. Elementele stabilizatoare se pot indeparta numai dupa montajul panelor si a cel putin unei contravantuiri transversale complete. 2.17. Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare sudare intocmita si avizata conform punctului F. Imbinarile cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice C133-82. 2.18. Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare, tinand seama si de prevederile pet. 5.3. din STAS 767/0-88. 2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: BETON SI BETON ARMAT 1.1.SCOP Procedura defineste si descrie modul de executie a lucrarilor de betonare a diferitelor tipuri de elemente de constructii, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare. CONDITII PREALABILE Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri. Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport, comanda beton ). Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau element beton anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate ). Existenta utilitatilor: Instalatie aer comprimat. Instalatie apa. Instalatie forta si iluminat.



Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci cind o o temperaturile sint mai mici de +5 C sau mai mari de +21 C ( rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ). Existenta macaralelor in buna stare de functionare. Existenta de drumuri de acces la locul de turnare. Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator. Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice . Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare ( F.B. ). Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate. Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, centuri de siguranta, manusi de cauciuc, etc.. ACTIUNI IMPLICATE Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat anterior. Transport, manipularea si turnarea betonului. Compactarea betonului. Finisarea suprafetelor de beton. Intarirea si protectia betonului. Repararea defectelor de calitate la beton. Intreruperi neplanificate. Intocmirea inregistrarilor de calitate. PROCEDURA Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior. Pregatirea terenului de fundare. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo. Descarcarea manuala a ultimului strat pina cota din proiect si examinarea vizuala a suprafetei. Executarea forajelor de detaliere si a traseelor de cercetare (daca este cazul) la decizia geologului. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pina se asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau apei. Sortarea geologica a suprafetei. Verificari topo la cota finala. Receptia finala a suprafetei si intocmirea inregistrarilor de calitate ( P.V. lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 8/79 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub incidenta Legii 6/82). Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior. Inainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele inglobate, banda de etansare si betonul turnat anterior, vor fi in intregime curatate de toate materialele straine din zona aferenta betonarii prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflarea cu aer comprimat, dupa caz. Inaintea turnarii betonului, timp de 24 de ore, suprafat betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat, apa ramasa in denivelari fiind indepartata. Toate operatiile pregatitoare se vor efectua avind grija sa nu se deterioreze sau deranjeze nici un element sau parte componenta a fazei respective de betonare. Se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare. Transport, manipulare si turnarea betonului. Betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniere. In timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul, in scopul evitarii segregarii. Durata de transport ( care se considera din momentul terminarii incarcarii ) nu va depasi: o 45 minute cind temperatura mediului este mai mare de 30 C. o o 60 minute cind temperatura mediului este cuprinsa intre 15 C 30 C. o 90 minute cind temperatura mediului este mai mica de 15 C. 2. Betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele macaralelor, in buncarele pompelor de beton sau in jghiabul de turnare directa. 3.Turnarea betonului se poate face cu macaraua cu bena, cu palnie, cu pompa de beton, cu jghiabul, sau combinatii din metodele de mai sus, dupa posibilitati. 4.Atunci cind inclinarea jghiaburilor este prea mare, acestea vor fi prevazute cu sicane sau praguri menite sa schimbe alternativ directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de curgere. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,50 m la turnarea cu bena si 1,00 m la turnarea cu pompa. 5. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,50 m ( prin lopatare manuala sau vibrare ) pentru ase evita fenomenul de segregare. Betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vordepasi 30 cm grosime.



7.Rosturile orizontale si verticale se vor localiza si realiza conform planurilor si detaliilor de executie. 8.In cazul defectarii pompei, betonul ramas in conducte va fi scos si rebutat iar conductele spalate. Dupa fiecare faza de betonare cu pompa, intreg echipamentul va fi curatat si spalat. 9.Orice acumulare de apa pe suprafata betonului sau scapari de ulei,motorina, etc., aparute in timpul betonarii vor fi indepartate inainte de turnarea stratului urmator. 10.Turnarea betonului, se va face evitind dirijarea jetului de beton direct pe barele de armatura sau piesele inglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora. 11Orice beton varsat accidental va fi indepartat de pe platformele de lucru ale cofrajului. 12.Se vor prevedea platforme intermediare de lucru; acestea nu vor deranja barelede otel beton in timpul turnarii betonului. 13.Platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor indeparta pe masura ce operatia de turnare progreseaza si acestea nu mai sint necesare. 14.Se va preveni caderea de materiale straine in betonul proaspat. 5.3.3.Compactarea betonului. Nu se aplica la betoanele turnate in apa. 5.3.3.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii. 5.3.3.2..Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si instruiti. 5.3.3.3.Vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina muncitorului. 5.3.3.4.Un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul turnat anterior a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel incit stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. 5.Vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adincime de aproximativ 1,5 grosimea stratului in pozitia verticala, iar scoaterea lui se va realiza cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata stratului. 6.Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si timpul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese in asa fel incit zonele de influenta sa se suprapuna in plan. 7.Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar bule de aer in masa de beton, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor. 8.Vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,80 m din vecinatatea traductorilor de deformatii, montati in beton, cind astfel de piese exista in faza care se betoneaza. 9.Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, piesele inglobate, a benzilor de etansare,tecilor cablelor de precomprimare, ancorajele sistemului de precomprimare, etc.. 10In zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare, etc., compactarea se realizeaza cu vergele de otel. 11In cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. 12. Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiuri ( ciocane ) din lemn pina ce cofrajul nu mai suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si diafragmelor. Finisarea suprafetelor de beton. 1. Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operatie consta in indepartarea tuturor neregularitatilor locale ( coame, rizuri, sau alte denivelari de pe suprafata betonului ) si a celor de planeitate in timpul suprafetelor, ( abateri de la suprafata teoretica , asa cum este pe planuri, masurate cu sabloane de 3,00 m lungime ). Finisarea suprafetelor orizontale necofrate se face conform detaliilor sau prevederilor cuprinse in plansele proiectului de executie. Finisarea suprafetelor cofrate, verticale, ascunse vederii consta din: Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +12/-6 mm. 2. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +16 mm si –10 mm. Finisarea suprafetelor cofrate verticale expuse vederii sau supuse vopsirii sau aplicarii straturilor de protectie , consta din: Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +6 mm. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +10 mm. In dreptul P.m.i., muchii sau rosturi, se va realiza o finisare speciala in jurul sau in lungul acestora in vederea aplicarii ulterioare a masticarilor sau chiturilor, acolo unde proiectul prevede acest lucru.



Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori experimentati si calificati in acest gen de lucrari ( betonisti, zidari, mozaicari ). Intarirea si protectia betonului. 1. Protectia suprafetelor orizontale ale betonului pe timp normal se va realiza prin acoperirea acestora cu rogojini sau prelate ignifugate ce vor fi stropite continu pentru a mentine suprafat umeda. Protectia suprafetei formate de cofraje se va realiza prin mentinerea acestora pe pozitie si se vor uda din timp in timp cu apa pentru a preveni pierderea umezelii de la suprafata betonului. o Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperaturi mai mari de +5 C sau la o temperaturi de +5 C, cind temperatura are tendinte de crestere. o Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura, pina la -10 C, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. o Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de +5 C, pina la realizarea unei rezistente minime 2 de 50 daN/cm Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrarile de executat. Solutiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt: Metoda conservarii caldurii betonului, care consta din acumularea de caldura prin incalzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementului de beton cu invelisuri termoizolante ( cofraje izolate termic, saltele termoizolante, etc. ), acoperite intotdeauna cu polietilena sau prelate impermeabile prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3-5 cm grosime. Metoda incalzirii betonului, dupa punerea sa in opera, se foloseste atunci cind prin metoda de la punctul nu se poate realiza rezistenta minima necesara pentru beton inainte de inghetarea lui. Aceasta metoda consta in asigurarea intaririi betonului la temperaturi corespunzatoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu invelisuri termoizolante. Incalzirea se face in "camasa" pe toate fetele elementului de beton pentru stilpi, grinzi, ziduri portante de grosime mai mare, cind elementul se imbraca intr-un invelis etans la circa 15 cm de suprafata betonului sau cofraj si se introduce aer cald sau abur. In cazul elementelor subtiri,incalzirea in "camasa" se face pe o singura fata. Repararea defectelor de calitate la beton. In cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare, responsabilul CQ pe lucrare va deschide RNC ( registrul de neconformitate ), iar proiectantul va emite D.S. cu solutia de remediere. Remedierile se executa conform procedurilor tehnologice, specifice, dupa caz. Intreruperi neplanificate. Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea din urmatoarele motive: incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc.. In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de betonare. Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in betonul turnat proaspat si se vor stria suprafetele. In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC de etansare la suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul suprafetei turnate in vederea formarii unui rost de imbinare. In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse in cantitati apreciabile in cofrajul elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat. Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate reincepe operatia de betonare. Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.



Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 3. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: EXCAVARE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei excavarilor. Procedura constituie documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări. 1. Lucrarea de excavare include dar nu se limiteaza la: - Lucrari de excavare pentru orice fel de structuri, trasee de conducte, camine, platforme si zone amenajate; - Toate umpluturile si lucrarile pentru realizarea pantelor; - Toate metodele de tratare ale pamantului; - Toate lucrarile, cum ar fi dedurizarea apei, etc; - Lucrari de constructii privind stabilitatea excavatiilor pentru structura si conducte; 2. Excavarea va fi efectuata in prezenta unui expert din partea angajatorilor pentru clasificarea pamantului in functie de contaminare; 3. Materialele clasificate vor fi incarcate in camioane diferite; 4. Depozitarea pamantului se va face in spatii certificate si amenajate special; 5. Vor fi luate masuri speciale in legatura cu excavatiile la adancime din cauza cumularilor de alimentare cu apa (echipament de masura in camp); 6. Pantele vor fi realizate conform caracteristicilor pamantului (45 grade sau mai putin); 7. Deranjarea excavatiei cea mai adanca va fi evitata tinand cont de fundatie; 8. O panta maxima se va realiza in functie de tipul pamantului si determinarile conform standardelor aplicabile pentru o sapatura deschisa dar nu mai mare de 60 grade; 9. In cazul unor excavatii extinse (ex: rezervoare, fundatii cladiri), investigatia prin santul de control este necesara. 10. Excavarea mecanica sa fie facuta cu 15 cm mai sus de nivelul de teren natural, pentru a nu perturba acest nivel; 11. Sapaturi manuale pentru ultimii 15 cm de la formarea nivelului; 12. Inspectia pentru formarea nivelului natural al fundatiei pamantului este efectuata de catre un supraveghetor si de catre laboratorul geotehnic. Rapoartele de calitate sunt eliberate si semnate de catre parti cu specificatia masurilor necesare; 13. In cazul acumularii de apa in sapatura, se monteaza o tava perforata cu diametrul 150 – 400 mm pentru a permite apei sa circule prin teava. Se introduce pompa in teava si se extrage apa. 14. Umpluturile se fac in straturi compactate de maxim 25 cm cu mijloace mecanice. 5.3. Santuri pentru conducte si canale de cabluri 1. Sapatura va fi executata conform urmatoarelor dimensiuni ale santului, daca nu este altceva stabilit prin proiect: - Latimea santului: diametrul conductei + 70 cm, si in cazul canalelor de cable latimea santului este data de numarul de conducte ce intra in caminul de tragere + 70cm; - Adancimea santului: generatoarea inferioara a conductei + 10 cm; 2. Pentru excavatiile la o adancime mai mare de 1.50 m vor fi realizate sprijiniri de maluri sau daca exista posibitatea excavatiei cu taluzare; 3. Depozitarea argilei excavate, umpluturilor sau materialelor de constructii la mai putin de 5 m distanta de marginea santului este interzisa; 4. Contractorul va transmite Angajatorului pentru aprobare, metodele propuse de excavare si sprijiniri, inclusiv un program cu masura si adancimea excavatiei, un plan pentru transportul materialelor excavate si detalii privind sprijinirile de maluri;



5. Excavatiile si sprijinirile de maluri precum si umpluturile, vor fi controlate de Contractor. Excavatiile la o adancime mai mica de 1.50 m se vor executa cu sprijiniri de maluri numai daca este cazul, excavatii la o adancime mai mare de 1.50 m se vor executa intotdeauna cu sprijiniri de maluri.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:  Existenta PV predare – primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;  Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane;  Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: planul general de fundatii; planul de sapaturi (umpluturi); detalii de executie fundatii; La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

4.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TERASAMENTE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei terasamentelor. Procedura constituie documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări.

Lucrari pregatitoare  Asigurarea resurselor necesare: - utilaje pentru executia lucrarilor: buldozere, excavatoare, autobasculante, autogreder, incarcator frontal, freza, cisterna pentru apa, cilindru compactor vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru motorina, unelte; - personal calificat si instruit.  Asigurarea documentatiei de lucru necesare: - proiectul de executie autorizat si aprobat de Consultant (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, stecificatii tehnice), vizat de verificator de proiecte - procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.  Stabilirea gropilor de imprumut: - Investigarea amplasamentelor posibilelor gropi de imprumut. - Emiterea comanzilor catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut. - Prelevarea probelor de laborator impreuna cu reprezentantul Consultantului din posibilele gropi de imprumut propuse de constructor. - Efectuarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor. - Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea gropilor de imprumut analizate, cu minim 8 zile inainte de inceperea exploatarii unei gropi de imprumut. Cererea trebuie insotita de: - rezultatele incercarilor de laborator, analize si sondaje. programul de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a mediului, acordul proprietarului, daca este cazul, pentru ocuparea terenului si exploatarea gropii de imprumut.



 Pichetajul lucrarilor: - Pichetajul axei traseului drumului cu materializarea pe teren a tuturor puctelor importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cite 2 reperi/Km. Pichetarea profilelor transversale se face la o distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial. - Materializarea prin tarusi si sabloane, odata cu definitivarea pichetajului a: - inaltimii rambleelor sau adincimii sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului, - punctelor de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza), - inclinarea taluzelor. - Identificarea tuturor instalatiilor subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, cu ocazia efectuarii pichetajului amprizei de lucru, in vederea mutarii sau protejarii acestora.  Lucrari preliminare : Executarea urmatoarelor lucrari in limita zonei expropriate: - defrisarea, taiarea copacilor si extragerea radacinilor, - curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni, - decaparea si depozitarea pamintului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut, - asanarea terenului, - demolarea constructiilor existente cind este cazul. - supunerea spre aprobare Consultantului a tehnologiei de executie pentru lucrarile de terasamente. - Depozitarea paminturilor improprii in depozite definitive, cu exceptia pamintului vegetal care va fi depozitat privizoriu in vederea reutilizarii, in ambele cazuri depozitele vor fi aprobate de Consultant. Executarea, cind este cazul a lucrarilor de colectare si drenare a apei din ampriza drumului.  Stabilirea paminturilor utilizabile din sapaturi: - Executarea sapaturilor se va face dupa aprobarea de catre Consultant a lucrarilor pregatitoare. - Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe din sapaturi. - Prelevarea probelor de pamint din zonele de sapatura impreuna cu reprezentantul Consultantului pe toata adincimea debleului, - Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea caracteristicilor paminturilor din excavatii . - Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea paminturilor rezultate din sapaturi. - Intocmirea “Tabelului de miscare a pamintului” (pozitionare sapaturi si gropi imprumut, cu tipul de pamint din fiecare zona, cantitati transportate si distanta de transport) si inaintarea spre aprobare la Consultanta in 30 de zile de la instiintarea de incepere a lucrarilor. Materiale utilizate la executia lucrarilor de terasamente Paminturile utilizate la executia terasamentelor la drumuri se clasifica conform STAS 2914 / 1984 si sunt prezentate in anexa 1 la prezenta procedura. Pentru fiecare sursa de pamint se efectueaza incercarile prezentate in anexa 2 la prezenta procedura, in care se precizeaza si frecventa incercarilor. Paminturile clasificate ca “rele” (4d) sau “foarte rele” (4 e si 4 f) se vor inlocui sau se vor stabiliza pe toata latimea platformei la o adincime de minim 20 cm, pentru paminturile “rele” si la o adincime de 50 cm pentru paminturile “foarte rele”. Solutia privind inlocuirea sau stabilizarea o da Consultanta la solicitarea constructorului. Nu se vor utiliza la executia terasamentelor paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta redusa. Pe timp friguros se interzice Aprecierea caracteristicilor paminturilor o face laboratorul prin incercari specifice si aprobarea pentru utilizare o da Consultanta Exploatarea gropilor de imprumut si crearea depozitelor : La exploatarea gropilor de imprumut se vor respecta urmatoarele reguli: - pamintul vegetal se va indeparta si depozita in zone aprobate de Consultant cu cel putin 8 zile inainte si va fi refolosit la etapa de refacere, - virfurile taluzelor gropilor de imprumut vor fi la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului, - taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu, cu conditia ca fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii si taluzele sa fie executate cu multa grija, - sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adinci decit cota practicata in deblee sau sub cota santului de scurgere a apelor,



-

in albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, amenajind o bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut, - fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1  3 % spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor, - taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5  1:3 ; cind intre picioarele taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se vor lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate, - fie la mai mult de 10 m de virful taluzelor de debleu ale drumului in executie sau a druimurilor existente si in afara zonelor de scurgere a apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea detinatorului terenului pentru ocuparea terenului. Executia debleelor Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de debleu si aprobarea lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie de catre Consultanta. care in mod accidental sapatura s-a executat in exces, se va trece la umplerea la cota proiectata, in conformitate cu instructiunile Consultantului. La saparea in terenurile sensibile la umezire, terasamentele se vor executa progresiv, asigurindu-se drenarea si evacuarea apelor de ploaie si se va evita destabilizarea echilibrului hidrologic al zonei, pentru a preveni supraumezirea paminturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa. In cazul in care terenul intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile necesare si nu este de capacitatea portanta prevazuta, Consultantul va putea prescrie inlocuirea materialului sau realizarea unui strat de forma. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 98 % - Proctor normal, situatie in care debleul poate fi compactat la gradul de 97 % Proctor normal. Panta taluzelor depinde de natura terenului. In anexa 3 la prezenta procedura sunt prezentate inclinarile taluzelor la deblee pentru adincime de maxim 12 m, functie de natura paminturilor existente in debleu. In deblee mai mari de 12 m, sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile indiferent de adincimea lor, panta taluzelor se va stabili pe baza de calcul de stabilitate. Taluzurile se curata de pietre sau de bulgari de pamint care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren. Daca pe parcursul executarii lucrarilor masele de pamint devin instabile, se vor lua masuri imediate de stabilizare, solutia fiind stabilita de comun acord cu Consultantul. In terenurile afinate suprafata excavata se va compacta pina la 100 % Proctor normal pe o adincime de 30 cm, in conformitate cu prevederile din anexa 4 la prezenta procedura. Tolerantele de executie pentru suprafata platforme si taluze sub 3 m sunt prezentate in anexa 5 la prezenta procedura. Verificarea cotelor si dimensiunilor sapaturilor Emitere comanda catre laborator pentru verificare grad compactare teren fundare. Receptia si obtinerea avizului pentru continuarea lucrarilor Atacarea frontala a sapaturilor, pe intreaga latime si taluzarea pe masura avansarii, urmind profilul transversal proiectat. Executia rambleelor Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de lucru si aprobarea inceperii lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie.Compactarea pamintului de sub ramblee pina la o adincime de minim 30 cm conform prevederilor din anexa 4 la prezenta procedura.Executarea treptelor de infratire in situatia in care linia de cea mai mare panta a terenului este peste 20 %, avind inaltimea egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura. Inclinarea treptelor se va face catre exterior. Emiterea catre laborator a unei comenzi pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare, pe terenul de fundare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee. Stabilirea pe tronsoane experimentale de minim 30 m a conditiilor de compactare functie de natura materialului si utilajele utilizate: grosime optima strat, numar treceri necesare realizarii gradeloar de compactare cerute (caracteristicile de compactare , umiditate optima si densitatea uscata maxima - a materialelor utilizate la realizarea umpluturilor trebuie cunoscute inainte de asternerea primului strat). Obtinerea aprobarii Consultantului pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental. Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care sa permita compactarea stratului pina la sfirsitul schimbului de lucru. In cazuri speciale, cu acordul Consultantului, se pot executa si benzi alaturate, care impreuna vor acoperi intreaga latime a profilului. Pamintul se va imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia executarii pistei experimentale si se va compacta cu utilajele si prin realizarea numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si va avea o panta transversala de 3  5 % catre exterior..



Inainte cu 8 zile de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului propuneri in ceea ce priveste grosimea maxima a strtului pentru fiecare tip de pamint. Daca pe un tronson definit ca lungime se utilizeaza mai multe tipuri de material dar neexistind posibilitatea localizarii fiecarui tip compactarea se va face peste tot cu utilajul care cere efortul , pentru compactare, cel mai mare. In cazul neatingerii gradului de compactare se va varia grosimea stratului sau inlocui utilajul. La compactare se va tine seama de urmatoarele: -

trecerile successive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota superioara, suprapunerea intre trecerile successive va fi de minim 20 cm sau ½ din latimea pneului, pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa termonarea compactarii (umplutura in adaos), - mentinerea umiditatii optime se compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare, - urmarirea numarului de treceri astfel incit in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa fie constant. - Caracteristicile echipamentului de compactare ( greutate, latime tambur,presiune pneuri, caracteristici vibrare, viteze de lucru) Panta taluzelor functie de natura pamintului utilizat in rambleu si de natura pamintului din terenul de fundare, inclusiv de capacitatea sa portanta. In mod normal pentru rambleele cu inaltimi de pina la 12 m, acestea vor avea panta taluzului de 1 : 1,5 masurate de la patul drumului in jos si 1 : 2 pe inaltimea ramasa pina la piciorul taluzului, astferl: - pt. argile prafoase sau nisipoase la Hmax. 6 m, - pt. nisipuri argiloase sau praf argilos la Hmax. 7 m, - pt. nisipuri la Hmax. 8 m, - pt. pietrisuri sau balasturi la Hmax. 10 m. Pentru ramblee mai inalte de 12 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine si foarte fine, panta taluzelor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coefficient de stabilitate de 1,3 – 1,5. Panta taluzelor trebuie verificata numai dupa realizarea gradului de compactare impus. Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea gradului de compactare a fiecarui strat intermediar depus, a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat (sub stratul de forma). Frecventa incercarilor de laborator la realizarea umpluturilor este prezentata in anexa 6. Verificarea cotei si geometriei stratului. Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse. Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma:  3 cm, - platforma cu strat de forma:  5 cm, - taluz neacoperit:  10 cm, - pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale taluzelor: + 5 cm. Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Receptia stratului executat si obtinerea aprobarii Consultantului pentru continuarea lucrarilor. Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente: - se interzice executia lucrarilor daca pamintul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate mult peste umiditatea optima (> 4 %), 0 - lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub 1 C. Executia stratului de forma Lucrari pregatitoare: - receptionarea lucrarilor de terasamente, - verificarea materialelor utilizate la executia stratului, conform anexei 7 la prezenta procedura, - stabilirea paminturilor utilizate la executia stratului si a retetei de preparare a amestecului (%var, umiditate optima), - organizarea modului de depozitare si transport a varului la locul de punere in opera, - verificarea utilajului care realizeaza amestecul pamint/ var/ apa, - executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de compactare. Inceperea executiei lucrarilor cu imprastierea varului pe suprafata stratului, amestecarea pamintului cu varul si apa pina la obtinerea unui grad de farimitare de 70 % si compactarea fiecarui strat cit mai curind dupa terminarea amestecarii. Verificarea cotelor si geometriei stratului. Tolerante admisibile:  Pantele in profil transversal trebuioe sa fie de 3,5….4 %.





Suprafata stratului de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10…..12 % pe ultimii 80 cm pina la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapidse a apelor.  Abaterile limita la latimea stratului sunt de: -  0,05 m fata de axa, -  0,10 m la latimea intreaga, - 0,05 m la cotele de nivel ale proiectului. Emiterea unei comenzi carea laborator pentru verificarea capacitatii portante, a gradului de compactare si a incercarilor specificate in anexa 8 la prezenta procedura, cu frecventa precizata in anexa. Protectia suprafetei stratului cu: geotextil, cu un strat de 3 – 4 cm de nisip sau cu un strat de bitum lichid in 2 2 cantitate de 0,8 Kg/m sau emulsie bituminoasa in cantitate de 1,5 Kg/m . Nu se acopera stratul de forma inainte de receptionarea acestuia. Executia santurilor si rigolelor

Calitatea

Fparte buna Fparte buna Mediocra Mediocra

Simbol

Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralela cu piciorul taluzului. Inainte de receptia lucrarilor rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri. ANEXA 1 - Categorii si tipuri de pamint clasificate conform STAS 2914 / 1984 Granulozitatea Continutul in parti fine in % din masa totala pt.: Un Ip Ul Denumirea si caracterizarea principalelor (%) (%) (%) tipuri de paminturi d<0,00 d<0,0 d<0,25 5 5 mm mm mm Cu foarte putine parti fine, neuniforme (granu1. Paminturi necoelozitate continua); 1a >5 zive grosiere (fracinsensi tiunea > 2 mm <1 < 10 < 20 0 bile la inghet dezghet reprezinta mai putin si la variatiile de de 50 %) umiditate Idem 1a, insa uniforme 1b F.buna 5 (granulozitate discont.) Cu parti fine neuniforme 2. Paminturi necoe- (granulozitate continua), sensibilitate zive, medii si fine 2a >5 mijlocie la inghet(fractiunea < de 2 dezghet, insensibi mm reprezinta mai <6 < 20 < 40 10 la variatii de mult de 50%). Nisip le umiditate pietris, nisip mare, mijlociu sau fin Idem 2a, insa uniforme Buna (granulozitate disconti- 2b 5 nua) Cu multe parti fine, 3. Paminturi necoe- foarte sensibil la zive medii si fine inghet-dezghet (fractiunea < 2 mm Fractiunea fina 3a  40 reprezinta mai mult prezinta umflare libera de 50 %) cu liant (respective contractie) constituit din pamin redusa > 10 6  20  40 turi coezive. Nisip cu pietris, nisip Idem 3a insa mare, mijlociu sau fractiunea fina prezinta 3b > 40 fin cu liant prafos umflare libera medie sau argilos sau mare

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Ul (%)

4a

< 10

< 40

4b

< 35

< 70

4c

 10

< 40

4d

> 35

> 70

Rea

Medi-ocra

Un (%)

Medi-ocra

Ip (%)

Medi-ocra

Granulozitatea

Conform nomogramei Casagrande anexata

Granulozitatea Continutul in parti fine in % din masa totala pt.: d<0,00 d<0,0 d<0,25 5 5 mm mm mm

Un (%)

Ip (%)

Ul (%)

Calitatea

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de paminturi

Simbol

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de paminturi Anorganice, cu compresibilitate si umflare libera redusa, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet Anorganice, cu 4. Paminturi compresibilitate coezive: nisip mijlocie, umflare libera prafos, praf nisipos, redusa sau medie, nisip argilos, praf, foarte sensibile la praf argilos nisipos, inghet-dezghet praf argilos, argila Organice (MO>5%), prafoasa nisipoasa, cu compresibilitate si argila nisipoasa, umflare libera reduse argila prafoasa, si sensibilitate mijlocie argila, argila grasa la inghet-dezghet Anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

C a l i t a t

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE S i m b o l


Organice (MO>5%), cu compresibilitate mijlocie, umflare 4e Rea < 35 < 75 libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet Organice (MO>5%), cu Foarte compresibilitate mare, umflare 4f > 40 rea libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice



6. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: MEMBRANE HIDROIZOLATOARE 1. SCOP / scope Instructiunea documenteaza modul de executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor de aplicare a membranelor hidroizolatoare PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: La executarea lucrarilor vor fi avute in vedere urmatoarele conditii: Se verifica calitatea suprafetei suport a hidroizolatiei (pante, daca este curata, daca este uscata). Se aplica stratul de amorsa; materialul este imprastiat cu ajutorul canciocului, apot. acesta este raspandiit cu ajutorul unor maturi de paie sau perii.Operatia va avea in vedere, in special intinderea a stratului de amorsa si mai ales patrunderea acestuia in stratul de beton sau sapa, precum si includerea prafului ramas eventual dupa operatia de maturare. Aplicarea membranelor se face cu respectarea obigatorie a urmatoarelor conditii:  Accesul personalului pe suprafata pe care s-a aplicat membrana se face numai cu conditia ca acesta sa poarte incaltaminte cu talpi de cauciuc;  Pentru a fi puse in opera sulurile din material se deruleaza si se taie cu ajutorul dreptarelor de lemn si a cutitelor; pentru racorduri taierae se face cu foarfeci;  Dupa taierea la dimensiune, materialul se restrange sub forma de suluri si se incepe aplicarea pe suportul tratat cu amorsa;  Incalzirea cu flacara se face pe portiuni, astfel incat materialul sa fie incalzit uniform, sa nu se produca arderi, chiar partiale, iar materialul membranei sa se lipeasca de stratul suport;  Fiecare portiune din membrana calda aplicata - pentru a se lipi, va fi presata cu ajutorul unui rulou de metal, astfel incat sa se asigure contactul dintre membrana si stratul de baza. Nu se admite presarea acesteia de catre muncitori prin calcare cu picioarele sau presare cu mainile;  Petrecerile se vor realiza in conformitate cu instructiunile furnizorului;  La petrecerea unui nou covor din membrana peste cel existent, surplusul de material topit din margine peste stratul deja aplicat va fi indreptat, cat timp mai este inca cald cu ajutorul unor mistrii cu capatul triunghiular pentru a se realiza o margine continua si dreapta. Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni: - Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5°C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 -84. - Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160°C - 220°C. - Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pet. 3.5 din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. - Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton 2 sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m . - Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C. - Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5cm si asezate cu partea blinds pe suport. - Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50cm latime, asezate la 1m distanta. - Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. - Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.



-

In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in timpul lipirii • . Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). • Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. • . Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112-86 art. 3.20.2-3.20.6. • Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 -50cm. • La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. • . La atice cu inaltimea pana la 60cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50cm. • Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment in 100 T de cca. 30mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: - strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. - strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. - rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 - 86 punctele 3.24 -3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 - Terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 - 15mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40mm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panaza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.) LA ELEMENTELE SUBTERANE La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112-86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului. 3. MATERIALE SI PRODUSE 3.1 FOLIE HIDROIZOLANTA DIN EPDM (PVC) Monomer etilen propilen diena (EPDM) ori policlorura de vinil (PVC) armata cu tesatura formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 1.5mm conform cu urmatoarele : • Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor • Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor • Elongatie maxima 300%, conform standardelor • Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor • Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea


• •


in elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %(168 ore la 116 grade C), conform standardelor Rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100 grade C), conform standardelor.

3.2 FOLIE BITUMINOASA PRETURNATA Folie bituminoasa preturnata armata cu tesatura de poliester in greutate minima formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 3mm conform cu urmatoarele: • Duritate: 250N la sfasierea in cui, 20kg la poansonare conform standardelor; • Rezistenta la intindere longitudinal, transversal (600Mpa), conform standardelor; • Elongatie maxima 40%, conform standardelor; • Temperatura de flexibilitate la frig: (-15grade C), conform standardelor; • Rezistenta dupa imbatranire la caldura: Stabilitate dupa imbatranire la 90 grade C si flexibilitate la o grade C conform standardelor; Alte caracteristici • Punct de topire 130 grade C penetrare 40 1 /10mm at 25 gradeC; • Punct de rupere -15 grade C; • Clasa de combustibilitate C4, conform standardelor; • Rezistenta la apa- Permeabilitate: Mai putin de 10 bari conform standardelor. 3.3 MATERIALE AUXILIARE A. Adeziv si banda de rost B. Materiale de sorturi C. Stat protector Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

9.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CONFECTII METALICE STRUCTURI / SISTEME DE BALUSTRADE SI MAINI CURENTE 6.DESCRIERE ACTIVITATI 6.1 Scule ,dispozitive si utilaje folosite - stanta - fierastrau - foarfeca - aparat de sudura cu autogen - aparat de sudura electric - masina de copiat - masina de indreptat - polizor - presa - dispozitive de asamblare-sudare

Formular 13 Editia : 1 Pag. 19/77 -


funii, centuri de siguranta, casca de protectie

6.2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE si controlul structurii metalice Alegerea si pregatirea laminatelor in vederea sudarii  Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori. Cate un maistru sudor va fi in permanenta in atelier, pe fiecare schimb.  Laminatele din care se confectioneaza structura metalica se sorteaza pe marci, clase de calitate si dimensiuni.  Inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura rugina, petele de grasime si vopsea etc.  Cu ocazia sortarii se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de calitate.  Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni, ciupercari, curba in forma de sabie), abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare, trebuie eliminate de la debitare.  Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate, vor fi indepartatate. Ele nu vor fi folosite ca elemente de rezistenta.  Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor vor fi remediate prin polizare fara incalzirea excesiva a suprafetelor.  Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele prevazute in stas 767-88-pct. 2.3 trebuie indepartate inainte de trasare si debitare.  Indreptarea si indoirea pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari.  Indreptarea pieselor se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu : - de 50 de ori grosimea tablei - de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii - de 45 de ori latimea aripii la cornier sau a tablei  In toate celelalte cazuri, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 gr. C). Este interzisa indreptarea sau indoirea laminatelor la culoarea albastra (200 – 300 gr. C).  Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +-1mm, daca in proiect nu se prescrie o precizie mai mare.  Prelucrarea laminatelor consta din taierea si prelucrarea marginilor in vederea sudarii.  Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser.  Taierea cu flacara de oxigen sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la masini de copiat. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul electric. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2...3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor sau rigidizarilor.  Marginile taieturilor executate cu flacara oxigaz sau foarfeca nu mai necesita prelucrare prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o taiere sau prelucrare defectuoasa cu flacara se inlatura prin polizare sau rabotare.  Zgura care se formeaza pe suprafate sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza.  Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor sudari. Indreptarea poate fi facuta la rece cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese ; nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire).  Pentru fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansanare prin care se noteaza: 1. numarul piesei – conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste. 2. marca si clasa de calitate a tablei 3. numarul lotului din care provine  Geometria rosturilor (unghi, marimea muchiilor netezite, deschiderea rosturilor) ca si forma prelucrarilor muchiilor in vederea sudarii se alege functie de tipul imbinarii prevazute in proiect. Materiale şi produse Oţel moale conform standardelor româneşti, oţel lat laminat la cald, oţel rotund, profile laminate la cald, tabla de oţel. Tabla va avea grosimea de cel puţin 2,0 mm şi va fi zincată la cald (490/mp) Accesorii: şuruburi, piuliţe, şaibe, dibluri, etc. Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate conform desenelor de execuţie şi cu mostrele aprobate.



În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau finisajelor faţă de cele aprobate iniţial, dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedere calitativ şi cantitativ). Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice: – lungime, lăţime ± 2 mm – grosime ± 1 mm; 0,5 mm; – planeitate: deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni până la 1,5 m şi max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m Lista confecţiilor metalice: – balustrada metalică la scări interioare din oţel – inox – ţeava rotundă + platbande – lăţime medie 900 mm – balustrada va fi montată cu mână curentă din p.v.c. conf. detaliilor din planşe – grătare metalice la gurile de ventilaţie din platbanda de oţel , conf. planşelor, vopsitorie cu ulei în trei straturi. – Grătare metalice de ştergerea picioarelor din platbanda de oţel. – Cuţit noroi – acces – Uşiţe vizitare ghene instalaţii sanitare; – Montanţi balustrade terase şi balcoane – profil T – oţel, conf. Detalii proiect, vopsitorie cu ulei în trei straturi + plăcuţe metalice din tabla de oţel groasă de 5 mm; Protejarea lucrărilor Toate suprafeţele tâmplăriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual şi banderole de protecţie. Verificări în vederea recepţiei Aspectul şi starea generală; Elemente geometrice – aliniere în cadrul ansamblurilor ca: înălţime, adâncime, verticalitate,centrare; – Corespondenţă cu proiectele aprobate. – –

Livrarea, manipulare, transport Confecţiile metalice se vor depozita în spaţii acoperite, ferite de intemperii şi de acţiunea agenţilor corosivi şi nocivi, pe stative la 10.15 cm de pardoseală. Se vor livra de către producător cu un strat de grund anticorosiv pe baza. Depozitarea se face protejându–se confecţiile metalice cu prelate sau folii de polietilenă. Confecţiile metalice sub 100 kg greutate se manipulează manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale. Montajul confecţiilor metalice Operaţiuni pregătitoare La începerea montajului se vor executa următoarele lucrări: 1. Lucrările de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificări la pereţii din beton). 2. Lucrări de hidroizolaţii inclusiv probele de etanşeitate ale acestora. 3. Poziţionarea şi fixarea elementelor înglobate pentru confecţii metalice (praznuri, gheremele, etc.) Se efectuează trasarea şi verificarea axelor de montaj a construcţiilor metalice, funcţie de elementele de fixare existente pentru poziţionarea acestora, în conformitate cu detaliile de execuţie. Se verifică calitate execuţiei lucrărilor executate anterior în legătură directă şi care pot influenţa operaţiunile de montaj a confecţiilor metalice. Montajul Operaţiile de montaj: 1. Fixarea provizorie prin aftuirea în câteva puncte de sudură (acolo unde fixarea se face prin sudură) 2. Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bolobocului şi firului de plumb: 3. Fixarea definitivă prin sudură sau prin buloane (de la caz la caz, funcţie de soluţie) Finisaje 1. Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de mortar sau alte impurităţi. 2. Se repară stratul de grund anticoroziv. 3. Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei. Asamblarea in vederea sudarii.  Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare – sudare ce vor fi proiectate si executate de uzina constructoare pe baza procedurilor tehnologice.



 Dispozitivele de asamblare – sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice, deformarea libera a pieselor in timpul sudarii precum si respectarea limitelor tolerantelor admise.  Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin sudura, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30....40mm de o parte si de alta a rostului de sudare  La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piese tehnologice, respectiv prelungitoare, din aceeasi marca sau clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fel cu piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese tehnologice care urmeaza sa fie de minim 100 mm servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. Piesa tehnologica pentru sudare se poate imparti in doua jumatati care se aseaza de o parte si cealalta a rostului. Din aceste piese tehnologice se pot extrage epruvete pentru incercari in vederea verificarii calitatii cusaturilor sudate. Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului, capetele cusaturilor sudate prelucrandu-se corespunzator proiectului. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara de oxigaz si nu prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare pana la fata laminatului.  Asamblarea pieselor in vederea sudarii se face prin heftuire(sudare provizorie). Heftuirea se realizeaza prin puncte de sudura cu grosimea de 3-4mm la distanta max. 150mm. Electrozii cu care se executa heftuirea sunt de aceeasi calitate cu care se executa cusaturile definitive.  Sudurile provizorii se vor executa numai de sudori autorizati ISCIR conform CR998 si instruiti special pentru acest fel de suduri. 6.3.3. Sudarea  Sudarea se face prin procedeul de sudare cu arc electric, manual, cu electrozi inveliti. Sudarea se executa in hale inchise la minim –5 grd. Celsius, lipsite de curenti de aer.  Se foloses electrozi SUPERBAZ care inainte de a fi utilizati se vor calcina in cuptoare izoterme la temperaturi de 250-300 grade C timp de minim 2 ore. Electrozii se vor transporta si se pastreaza la locul de sudare in cutii speciale termoizolante.  Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, maistrul care conduce lucrarile de sudare a ansamblului ce se sudeaza impreuna cu inginerul sudor “ responsabil tehnic cu sudura” vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - subansamblul care urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv in asa fel incat sa permita deplasarea tehnica a pieselor si sa previna tensiunile reziduale - pe piesele care alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate in “ Fisa de urmarire a lucrarii” - dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor. - marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile din proiectul e executie  In cazul unor rosturi mai mari se admite incarcarea prin sudare a marginilor fiecarei piese in parte pana se realizeaza forma rostului prescrisa in proiect. Aceasta operatie se face printr-o tehnologie eprobata de ISCIR-ul local. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in aceste rosturi a unor materiale brute, sirme, rotunduri, bare etc. - zonele pe care se aplica cusaturile sudate ca si cele invecinate pe 30-50mm sunt bine curatate de murdarie, rugina, ulei, etc. - piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect. - calitatea electrozilor este conforma cu cea prevazuta in proiect - sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiuni prevazute in tehnologie si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate se taie, locul de polizeaza si se controleaza cu lichide penetrante - la imbinarile cap la cap, marginile tablelor trebuie sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sirma, pe ambele fete si pe o latime de 30...40mm - la imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime, rostul trebuie sa fie bine curatat pe o latime de 30...40mm pe toata lungimea lui.  Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte uniform si lipsit de defecte.  La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice sau in rosturi. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora (100-150 grade C) cu ciocane pneumatice de indepartat zgura de sudura. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele rezultate la sfarsitul sudarii se vor poliza si resuda.  La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului exterior va fi curata de zgura dupa care va fi examinata de sudori cu ochiul liber si atentie. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi. Daca se



constata fisuri sudorul va anunta in mod obligatoriu maistrul sudor sau inginerul sudor pentru a se constata cauzele reale si a se face apoi remedierea sudurilor. Abaterile dimensionale ale pieselor, elementelor sau subansamblelor sudate - abateri limita la lungimea pieselor secundare: +-2...4 mm - abateri limita la lungimea grinzilor principale:  pana la deschideri de 9m inclusiv: +0..4mm  la deschideri mai mari de 9m: +0...6 mm - abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9m) +-2mm - abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate prin sudare: +-2...4mm  Daca lungimile rezulta mai mari ele se vor prelucra cu discuri abrazive.  Pentru a se respecta toleranta la deformarea “in ciuperca” se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece “inainte de sudare”. Controlul imbinarilor sudate  Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual – prin examinare exterioare, cu lupa si cu lichide penetrante. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, precum si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 6 din normativul C150-99.  La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit : - fisuri sau crapaturi de nici un fel - crestaturi marginale (santuri marginale mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mai mult 1mm la piese mai groase de 30mm) - cratere - suprainaltari sau adancituri neadmise - suduri cu solzi perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi  Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor sunt cele din tabelul 3 din normativul C150-99.  Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate conform tabelului 2 din normativul C150-99 este « B » Remedierea defectelor  Toate remedierile pentru defectele constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final se stabilesc de catre inginerul sudor, responsabilul tehnic cu sudura.  In cazul cand apar defecte neadmise mai frecvente se vor stabili cauzele lor si se vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar.  Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute se vor poliza si umple cu sudura.  Defectele interioare ca incluziuni gazoase si incluziuni solide, nepatrunderi, nealieri din imbinarile sudate se remediaza prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.  Prelucrarea sudurii in portiunile cu defecte se va executa prin : - polizare sau taiere cu discuri abrazive - rabotare - daltuire sau cratuire cu dalta pneumatica - taiere cu procedeu arc-aer  Tehnologia de sudare se va stabili de la caz la caz de catre R.T.S. , astfel incat sa asigure deformari si tensiuni interne minime. Dupa resudare locul se curata de zgura si se examineaza din noua.  Nu se admit mai mult de 3 remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se marcheaza cu vopsea si se trec in fisa de urmarire a executiei. Receptia calitativa  Fazele procesului de executie a structurilor metalice constituie in parte lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in « Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ».  In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: -beneficiarului -proiectantului -executantului -inspectiei in constructii  In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate , abaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.  Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.  Se vor verifica:



-documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele utilizate -buletinele privind calitatea confectiilor metalice Verificări în vederea recepţiei Se verifică calitatea fixării pe stratul suport, calitatea execuţiei (suduri, slefuiri, etc) Dacă nu se respectă prezentele specificaţii sau desenele de execuţie şi mostrele aprobate, proiectantul va putea decide înlocuirea lucrărilor cu altele care să respecte aceste cerinţe. 10.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TENCUIELIINTERIOARE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de executie pentru tencuiala interioara EXECUTIE 5.1 OPERATIUNI PREGATITOARE La Inceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate: • Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate. • Instalatiile electrice, de apa, de Incalzire centrala prevazute sa ramana Ingropate sub tencuiala, vor fi complet executate si probate. • Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect. • Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii:  sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca;  sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului;  sa fie uscate; mortarul sa fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton  sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor;  sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.  rosturile zidariilor de caramida sau Inlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adancime;  sa fie verificate daca se Inscriu in abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrandurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei;  portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit;  pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la Incaperile cu umiditate mare (peste 60%), inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil - bariera de vapori, conform prevederilor din proiect;  tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata. 5.2 TRASAREA SUPRAFETELOR Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, aliniate cu suprafetele finite ale placarilor de gipscarton adiacente. A.Trasarea peretilor Se va face in faza l-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar, in asa fel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; in cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor Inlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, avand grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a ll-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta in pozarea unor repere metalice de inventar Intre martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar. B.Trasarea tavanelor Se va face folosindu-se martori si fasii de ghidaje din mortar. Operatiile de punctare si trasare se desfasoara in succesiune Incepand cu aplicarea unui mortar central din mortar in grosime de 1-1,5 cm si continand cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a Incaperii; repetand operatiile se realizeaza fasii de ghidaj pe ambele directii, punand dreptarul pe martori si umpland cu mortar spatiul dintre acesta si tavan. 5.3 TIPURI DE TENCUIELI INTERIOARE ce se vor realiza conform proiectului: Tencuieli gletuite



Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane). Tipul de glet care va fi folosit, se va stabili in functie de natura stratului suport prevazut in proiect, dupa cum urmeaza : • glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat • glet de ipsos : orice mortar de grund uscat • glet de ipsos-var: orice mortar de grund pe baza de ciment var Stratul de glet se va executa prin Intinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de max.1 in pentru a se putea realiza netezirea inainte de intarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1+3 mm se obtine prin doua-trei aplicari si niveiari succcsive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic. Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipalt, eventualele asperitati vor fi curatate si netezite cu hartie fina sticlata. Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2 mm; apa) in volume. Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, in straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugravit manual sau electric, sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet). Aplicarea spritului (strat amorsa) Mortarul pentru stratul de sprit trebuie sa fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie Intre 1:1 si 1:3 cm), sa contina nisip in cantitate mica, sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o aderenta foarte buna la stratul suport. Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa. Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi Intreaga suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legatura cu mortarul de grund. In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare: • suprafete de beton: lapte de ciment (ciment-apa-o mica cantitate de nisip) • zidarii din b.c.a. (blocuri, placi si fasii) : mortar de ciment-var-nisip (In proportie de 1:0,25:3) • zidarie de caramida : nu necesita acoperire cu strat de sprit • suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritul care se aplica se numeste smir si va fi mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment, avand consistenta maturate cu conul etalon de 5-6cm (mortar vartos), care se va aplica manual astfel incat mortarul sa intre bine Intre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere in Intregime si sa aiba o suprafata cat mai rugoasa pentru a asigura grundului a aderenta cat mai buna. Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat si o singura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos in sus in randuri orizontale pe Intreaga sunrafata de tencuit, Intre fasiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matura scurta, astfel incat grosimea stratului obtinut sa fie de maximum mm. Aplicarea grundului Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul). Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusa\ respectiv 9-12 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace manuale. Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa Intarirea mortarului de sprit, dar nu Inainte de 24 ore de la aplicarea acestuia. In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si fara abateri mari de la verticals sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicandu-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si Intarit. Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat la fiecare trecere, Intre fasiile de ghidaj, de jos in sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceni, dupa zvantarea stratului aplicat anterior. In cazul cand aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos In sus, in una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va Intinde Intre fasiile de ghidare, orizontale sau verticale (stalpisori) Intr-un strat cat mai uniform si de grosimea indicata de repere. Daca dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adancime de 2-3 mm. Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrande sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respective orizontale. Se va acorda a atentie deosebita executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face in colt drept (colt viu). Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaza:



• tencuieli driscuite: 2-4 mm • tencuieli sclivisite : 1-3 mm • tencuieli speciale (impermeabile): 2-3 mm • tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm. Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm. Tinciul se va aplica numai dupa uscarea grundului, Incepand cu tavanul si continuandu-se cu pereti. Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), inainte de aplicarea tinciului, acesta se va stropi cu apa Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va Intinde imediat cu drisca dreptar In suprafete regulate iar, dupa zvantare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu apa, pana la obtinenea unei supnafete cat mai netede si uniforme. 5.4 ABATERI ADMISIBILE La tencuieli brute 2 • Umfiaturi, ciupituri (Impuscaturi de var), crapaturi, fisuri maximum una de pana la 3 cm la fiecare mp. • Zgrunturi mari (pana la max. 3 mm) basici si zgarieturi adanci formate la driscuire la stratul de 2 acoperire: maximum 2 la m . La tencuieli driscuite • Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 in lungime : maximum 2 neregularitati in orice directie, avand adancimea sau Inaltimea pana la 2 mm. • Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toata Inaltimea Incaperii. • Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mm de la o latura la alta. • Abateri fata de verticala sau orizontala la intranduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri, coloane, braie, cornise, ancadramente, solbancuri - pana la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element. • Abateri fata de raza la suprafete curbe: pana la 5 mm. • Abateri la muchii: pana la 1 mm/m - o singura abatere. La tencuieli sclivisite • Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3 neregularitati 2 pe m in orice directie avand adancimea si inaltimea pana la 2 mm. • Abateri de la verticala ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm pe toata Inaltimea Incaperii. • Abateri de la orizontala ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm pe total. • Abateri la muchii: maximum 3 mm/m - o singura abatere. • Abateri fata de raza la suprafete curbe: pana la 5 mm. Defecte ce nu se admit • Umflaturi, coscoviri, ciupituri (Impuscaturi de var), pete, eflorescente, crapaturi, fisuri,lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare. • Zgrunturi mari (pana la max. 3mm), basici si zgarieturi adanci formate la driscuire, la stratul de acoperire. 5.5 VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Vor fi dasificate drept defectuoase, lucrarile care nu respecta prevederile prezenteior specificatii precum si cele la care se remarca urrnStoarele neregularitati: • Nu respecta indicatiile prevazute in project privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti. • Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea suprafetelor tencuite • Nu s-a respectat PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE specificata, fapt care a condus la deteriorSri ale lucrarilor. • Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect. • Lucrarile nu s-au executat in conformitate cu panoul-mostra. Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor. Daca aceste defecte nu afecteaza aspectul si protectia in timp a constructiei, beneficiarul poate accepta unele lucrari executate necorespunzator 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse



• PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate 11.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: VOPSITORII LAVABILE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de pregatirea suprafetelor, vopsitorii si finisarea suprafetelor interioare EXAMINARE Se vor examina substraturile si conditiile in care se vor executa vopsitoriile pentru respectarea cerintelor in aplicarea vopselurilor. Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite trebuie sa fie perfect uscate in acest scop. Nu incepeti sa aplicati vopseaua pana cand toate corectiile nu au fost facute. Inceputul vopsirii va avea loc in cazul acceptarii de catre aplicator a conditiilor dintr-o anumita zona. 6.2 PREGATIRE General: se vor inlatura dispozitivele de orice fel care au fost instalate dar care nu trebuie vopsite, sau se vor proteja. Dupa vopsire, aceste dispozitive vor fi reinstalate. Curatare: Inainte de aplicarea vopselei sau altor tratamente, se vor curata substraturile de substante care ar putea afecta priza diverselor straturi. Se va inlatura uleiul si alte grasimi inainte de curatare. Se va programa curatarea si vopsirea astfel incat praful nu va cadea pe suprafetele proaspat vopsite. Pregatirea suprafetelor: Curatati si pregatiti suprafetele conform instructiunilor producatorului pentru fiecare substrat. Se vor prevedea straturi bariera peste amorse incompatibile sau aceste amorse vor fi inlaturate. Se va informa in scris arhitectul despre probleme anticipate folosind materialul de strat-finisaj specificat impreuna cu substraturi amorsate de altii. Se vor inlatura eflorescentele, praful, murdaria, grasimile, uleiurile etc. Se va inlatura luciul prin inasprirea suprafetei. Daca vopseluile de grunduire au fost folosite, se va apela la metode mecanice de tratare a suprafetei. Se vor folosi metode cu jet abraziv daca acestea vor fi recomandate de producator. Se va determina alcalinitatea si umiditatea suprafetelor cu ajutorul unor teste specifice. Daca suprafetele sunt suficient de alcaline incat vopseaua sa se umfle si sa arda, se va corecta aceasta situatie inainte aplicarii. Nu se vor vopsi suprafete unde gradul de umezeala il depaseste pe cel indicat in instructiunile producatorului. Pregatirea materialelor: Se vor amesteca si pregati materialele pentru vopsire conform instructiunilot producatorului: Recipientele folosite in amestecarea si aplicarea vopselei se vor mentine curate, fara reziduuri. Agitati materialul inaintea aplicarii pentru omogenizarea mixturii. Inlaturati peliculele si - daca e necesar - se va filtra materialul. Se vor folosi doar diluanti recomandati de producatorul vopselei, si doar in cantitatile recomandate. 6.3 APLICARE General Se aplica vopseaua conform indicatiilor producatorului. Se vor folosi aplicatoare si tehnici optime pentru substrat si tipul de material care e aplicat. Nu se vor vopsi suprafete murdare, ruginite, umede sau nu se va vopsi in conditii nefavorabile formarii unei pelicule durabile de vopsea. • Numarul straturilor si grosimea necesara a peliculei sunt aceleasi indiferent de metoda de aplicare. Nu aplicati straturi succesive pana cand stratul anterior nu s-a asezat conform recomandarilor producatorului. • Se vor aplica straturi suplimentare daca substraturile, petele sau alte conditii se vad inca, pana cand pelicula exterioara este uniforma in culoare si aparenta. Se va acorda atentie sporita pentru ca suprafetele, inclusiv muchiile, colturile, si sudurile, sa primeasca o pelicula la fel de groasa ca cele de pe alte suprafete. Programarea vopsitoriilor Se va aplica primul strat pe suprafetele care au fost curatate, pre-tratate sau pregatite in alt fel pentru vopsire - atat timp cat este practic, dupa pregatiri si inainte de deteriorarea suprafetei. • Se va permite timp suficient intre straturi succesive pentru a se permite uscarea. Nu aplicati un strat nou pana cand vopseaua nu a ajuns in stadiul in care nu mai este lipicioasa la apasarea cu degetul si unde aplicarea altui strat de vopsea nu determina pierderea aderentei stratului anterior. Proceduri de aplicare Se vor aplica vopseluri si straturi cu pensula, roller-ul, spray sau alte aplicatoare, conform indrumarilor producatorului.



Grosimea minima a straturilor Se vor aplica materialele nu mai subtire decat rata de aplicare recomandata de producator. Se va asigura ca grosimea totala a peliculei uscate sa fie cea recomandata de producator. Straturi de baza Inainte de aplicarea straturilor finale, se va aplica un prim strat de material, asa cum este recomandat de producator, unui material care este necesar sa fie vopsit sau finisat si care nu a primit un astfel de strat in prealabil. 6.4 CURATARE Dupa completarea vopsitoriilor, se vor curata suprafetele de sticla si cele patate cu vopsea. Vopseaua improscata va fi inlaturata prin spalare si razuire. Atentie ca suprafetele adiacente sa nu fie zgariate si ele in acest proces. 6.5 PROTEJARE Se vor furniza pancarte cu Proaspat vopsit pentru protectia suprafeteior. Protectiile temporare ale altor lucrari vor fi inlaturate dupa terminarea operatiei de vopsitorie. La terminarea santierului, suprafetele deteriorate vor fi retusate si refacute. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

12.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TAMPLARIE PVC 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de fabricatie, livrare si montaj ale Tamplariei PVC

Montarea Tamplariei PVC se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni: • verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a tamplariei; • trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului Intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, se monteaza Tamplaria PVC, respectandu-se indicatiile producatorului. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records

Formular 13 Editia : 1 Pag. 28/77 • • • • • • • •


PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

13.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ALEI PIETONALE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de alei pietonale EXECUTIE Stratul de uzura alcatuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de nisip va fi executat dupa receptia stratului inferior din balast compactat. Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie fabricate din beton de ciment C30/37 si dupa uscare sa atinga rezistentele respective, conform prevederilor din NEO 13/2002. Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie insotite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica, prin sondaj, marca betonului in laboratoarelor proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat. Nerespectarea marcii betonului este o conditie suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si cautarea altor oferte serioase. Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipularii pavelelor pentru a se evita spargerea sau ciobirea acestora. Substratul de nisip pe care se monteaza pavelele este alcatuit dintr-un strat de nisip uscat si afanat la partea superioara. Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7mm care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0.09mm de maxim 12%. Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7mm sau savura. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea nisipului din roci feldspatice sau sistoase. Trotuarul este delimitat de carosabil prin borduri de ciment 20x25cm, iar de zona verde prin borduri 10x15cm. Trotuarele au panta transversala de 2.5% (3%) si sunt alcatuite din pavaj de 6cm grosime din pavele din beton de ciment C30/37, montate pe un pat de nisip si pe o fundatie de balast compactat de 10cm grosime. Aleile pietonale si trotuarele situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi, pominduse de la straturile superioare ale subsolului Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate 14.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: REFACERE DRUMURI 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de accese carosabile



Drumurile si platformele tehnologice rutiere adiacente, au fost prevazute cu urmatorul sistem rutier 4 cm beton asfaltic Ba16; 6 cm binder de criblura BaD25; 8 cm mixtura asfaltica AB2; 20 cm piatra sparta compactata, cu impanare fara innoroire; 25 cm balast compactat; 20 cm piatra sparta compactata impanata fara innoroire; geotextil cu rol de separatie Stratul inferior de 20cm piatra sparta pe geotextil cu rol de separatie a fost prevazut pentru a fi utilizat ca drum de santier pe perioada de executie a cladirilor, ulterior fiind inclus in zestrea drumului, definitiv, ca strat de forma. Baza stratului din balast va avea panta de 4% spre exterior. A. Aleea pentru jogging Va fi prevazuta cu acelasi sistem de mai sus, intrucat suprafata recomandata pentru jogging este cea de asfalt. B. Pentru parcarile pentru autoturisme s-a adoptat urmatorul sistem rutier: • 6 cm pavaj din pavele prefabricate din beton inierbate; • 4 cm nisip nisip pentru montare pavaj; • 15 cm balast compactat; • geotextil cu rol de separatie. Carosabilul este delimitat de zonele verzi adiacente prin borduri din beton 20x25(cm) montate pe beton C8/10 cu 15cm deasupra carosabilului. Accesele carosabile situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi, pomindu-se de la straturile superioare ale subsolului. Se atrage atentia asupra necesitatii executiei lucrarilor de terasamente premergatoare la nivelul de calitate impus pentru ca sistemele rutiere si pietonale prevazute sa se comporte corespunzator in exploatare. • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 15.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ILUMINAT EXTERIOR 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de iluminat exterior FAZA TEHNOLOGICA DESCRIERE TEHNOLOGIE Pichetare teren In prima faza, se procedeaza la predarea amplasamentului. Aceasta etapa implica descoperirea traseului proiectat si concordanta sau neconcordanta cu datele din proiect. Decapare/Spargere beton Aceasta faza se efectueaza doar unde este necesar. Implica indepartarea stratului de beton/asfalt/spatiu verde pentru a se executa santul si/sau cameretele de tragere. Executare sant Dupa identificarea profilului santului si traseul pe care se executa acesta, se pregatesc utilajele, uneltele si materialele necesare in vederea executiei. Dupa executie se procedeaza la curatarea verificarea si intretinerea uneltelor si utilajelor. Executare camereta Se identifica locatia si tipul de camereta dorit. Se executa sapatura necesara pentru instalarea cofrajului. Se confectioneaza cofrajul conform normativelor. Se monteaza cofrajul si se toarna beton conform STAS. Urmatoarea etapa, decofrarea, se executa dupa intarirea betonului. Instalare cablu energie Se instaleaza pe fundul santului pe strat de nisip. Se acopera cablul cu un strat de nisip. Se instaleaza folia avertizoare. Compactarea se face in straturi cu udare succesiva. Se aduce terenul la starea initiala Instalare stalp Se sapa groapa si se toarna fundatia conform normativelor si fiselor


Echipare stalp

Verificari si incercari

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE tehnice. Se instaleaza stalpul cu ajutorul automacaralei. Se fixeaza pe prezoane. Se echipeaza stalpul cu caseta de derivatie, se leaga la priza de pamant, se instaleaza bratul de sustinere a lampii. Se instaleaza lampa se se efectueaza legaturile. Se efectueaza verificari pentru rezistenta mantalei cablului, functionalitatea lampilor in parametrii.

Pentru realizarea lucrarii, noi, in calitate de executant, vom aplica punct-cu-punct toate cerintele beneficiarului mentionate in caietul de sarcini, specificatii si memorii tehnice. 1. VERIFICAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE Instalaţiile electrice trebuie să fie verificate în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune de către executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 şi CEI 60364-6-61. În timpul execuţiei se face o verificare preliminară. După executarea instalaţiei electrice se face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarului de instalaţii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electrică. Verificarea preliminară constă din: - verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor; - verificarea după montaj a continuităţii electrice a instalaţiei, înaintea acoperirii cu tencuială sau a turnării betonului de egalizare sau de rezistenţă; - verificarea calităţii tuburilor ce se montează în cofraje; - verificarea aparatelor electrice. De asemenea, de la caz la caz, în proiectul de execuţie se vor stabili lucrări de verificare preliminară dictate de specificul construcţiei sau al modului de execuţie (continuitatea şi corecta pozare a tuburilor montate în cofraj înaintea turnării betonului, prevederea golurilor şi şliţurilor necesare executării instalaţiei electrice etc.). Verificarea definitivă cuprinde: - verificări prin examinare vizuală; - verificări prin încercări. Verificările prin examinări vizuale se execută pentru a stabili dacă instalaţiile electrice corespund proiectului şi notelor de şantier emise pe durata execuţiei, atunci când este cazul. Astfel, se urmăreşte dacă : - au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă (de ex. distanţele prescrise, barierele, învelişurile, etc.) prevăzute în proiect; - au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea focului; - alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-au executat corect, conform proiectului; - dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile corespunzătoare; - materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate în conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe; - culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din normativ; - conexiunile conductoarelor au fost realizate corect; - materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru verificări şi reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii. Verificările prin încercări, se efectuează de preferinţă în următoarea ordine: - continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi suplimentare; - rezistenţa de izolaţie a conductoarelor; - separarea circuitelor; - rezistenţa pardoselilor; - protecţia prin întreruperea automată a alimentării; - încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică. Verificarea lucrărilor ascunse se face pe parcursul executării acestora şi se consemnează în procese verbale care se vor ataşa la procesele verbale de recepţie. Verificarea protecţiei prin întreruperea automată a alimentării se face: - verificându-se funcţionarea dispozitivelor de protecţie prin simulări de defecte; - verificându-se continuitatea electrică a legăturilor de protecţie; - verificându-se valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ; Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (naturală, artificială sau complexă) se măsoară conform prevederilor din prescripţiile specifice (STAS 12604/5 şi CEI 60364-6-61).



7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 17.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ALIMENTARE CU APA RECE 1. SCOP Procedura descrie activităţile şi responsabilităţile privind realizarea lucrărilor de alimentare cu apa 1.Resursele necesare: Resursele Materiale: Utilaje si echipamente de Resurse umane: constructii: - topometrist; Tevi conducte, fitinguri, -masini taiat asfalt; Armaturi si accesorii / -picamer; -deserventi echipamente si utilaje Flanse -budozer; constructii; Adaptoare si cuplaje -excavator; -laboranti; Vane cu sertar -autogreder; -muncitori calificati vane cu sertar cu flanse -cilindri compactori si (sudori,mecanici) Vane cu sertar cu mufe vibrocompactori; -muncitori instalatori, electricieni, Vane fluture -masina frezat asfalt; sanitari Vane sferice -echipamente taiat autogen; Clapete de reţinere -macara 7 tf; Ventilele de aerisire-camioane; dezaerisire -autobascule; Contoare de apa -incarcator frontal; Hidranti -autocisterne Capace si rame pentru -laborator incercari cămine -etc Traductorul de presiune si de debit PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE este intocmita pe baza standardelor, prescripţiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si conţine proceduri minime pentru execuţia, montarea, repararea si verificarea conductelor de distributie aferente investitiei. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta (linie) se intelege ansamblul format din elemente componente: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reducţii, capace), flanse, armaturi (inclusiv cişmele, hidranti), aparate de masura si control (montate pe conducta). Conducta serveste la transportul apei intre doua echipamente, intre un echipament si o conducta, intre doua conducte. Astfel, aceasta poate avea doua extremitati si este limitata la capete de către o alta conducta sau un echipament.. Prezenta se aplica tuturor conductelor corespunzând reţelelor de aductiune distributie a apei potabile proiectate. Cerinţa de baza pe care trebuie sa o satisfaca proiectarea, executia, montarea, exploatarea, repararea si verificarea conductelor sub presiune este asigurarea funcţionarii acestora in condiţii de siguranţa. Execuţia, montarea si repararea conductelor vor fi făcute numai de firme specializate, care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare de execuţie, montaj si verificare. Acestea răspund de alegerea corecta a procedeelor tehnologice, de calitatea produselor si lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie. Detinatorul instalatiei răspunde de exploatarea, intretinerea si repararea conductelor, in conformitate cu cerinţele SR 4163-3 si ale prezentului proiect de execuţie. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni, firma de proiectare, respectiv firma de execuţie sau reparatoare, cu avizul prealabil al proiectantului, vor putea stabili soluţii compensatoare, motivate corespunzător din punct de vedere tehnic, care sa nu afecteze siguranţa in funcţionare a conductelor sub presiune. Părţile care au stabilit aceste soluţii le vor supune avizarii principalilor factori interesati (proiectant, executant, montor sau reparator, detinatorul instalatiei). Problemele nereglementate prin prezentele instrucţiuni se vor rezolva prin proiectare, conform unor normative de larga utilizare.



Prezentele instrucţiuni reprezintă condiţii minimale si completeaza SR 4163-1,3, precum si "Normativul pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a reţelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor" I 22-99. Fazele tehnologice de executie sunt: 1. Excavare şanţuri 2. Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor îmbinarea conductelor sudarea cap la cap 3. Îmbinarea prin electrofuziune îmbinări si fitinguri mecanice pozarea tuburilor in tranşee realizarea umpluturilor 4. Confectii metalice ajutatoare 5. Refacerea terenului si aducerea lui la forma iniţiala traversarea cailor ferate, , a râurilor si a drumurilor principale 6. Montarea echipamentelor de monitorizarea retelelor de apa 7. Testare 8. Spalare si clorare 9. Intretinere 10. Recepţia 11. Programul de control al calităţii, verificări şl încercări MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE. La punerea in lucru, tevile se curata la interior si exterior si se protejaza obligatoriu in timpul montajului impotriva patrunderii de corpuri straine. Capetele tronsoanelor se protejaza cu capace. Traseele conductelor de instalatii de gaz vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil elementele structurale. Traseele de conducte vor respecta conditiile de siguranta in detrimentul esteticului. Traseele vor fi rectilinii si plasate in spatii bine ventilate. Conductele se monteaza aparent. Este interzisa ingroparea conductelor de gaz in pardoseala. Nu se vor instala conducte in subsoluri sau canale tehnice. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductelor se face prin rezemare simpla , astfel incat sa nu se produca tensionarea mecanica a acestora. Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie de realizeaza in functie de diametru cu bratari sau console, la distante de :  1,5 ….8,0 m intre punctele de sustinere;  20……30 mm intre conducte ti elementele de constructii. Fixarea elementelor de sustinere se face astfel incat sa asigure rezistenta necesara pentru toata perioada de functionare. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se inchid obligatoriu cu dopuri chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finita a cestora cu :  10 mm la pereti si plafoane;  50 mm la pardoseli. Distantele dintre tevile de alimentare cu apa si instalatiile electrice sunt prescrise in normativele de proiectare si executie de instalatii electrice. Este interzisa amplasarea aparatelor electrice sau a altor instalatiii in zona parterului peste tevile de alimentare cu apa. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie ; in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie vor fi fixate de elementele de rezistenta prin betonare sau montare in sapa, si vor iesi din aceste elemente cu cel putin 3 cm. Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza :  la partea superioara a peretilor, deasupra conductelor pentru alte instalatii;  deasupra usilor si ferestrelor. Imbinarea tevilor negre din otel montate aparent este admisa prin :  fitinguri pana la diametre de 4”:  sudura la diametre peste 4 ” la orice presiune , cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate. Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate aparent. Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Sudurile se vor executa, in general, cap la cap. Tevile sudate vor avea sudura vizibila dupa montare. Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala, prin folosirea la la montaj a mufelor stanga – dreapta .



Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice (6726 ; 7084/4; 8183; 8299 ). Tevile din otel se imbina astfel incat capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinale sa nu fie in prelungire ci decalate alternativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei si este cel putin 10 mm. Imbinarile sudate la conducte din otel se executa :  din punct de vedere al realizarii : - cap la cap ; - cu manson: la traversari de obstacole , in interiorul tuburilor de protectie.  din punct de vedere al procedeului de sudura : - cu flacara oxiacetilenica , pana la diametrul de 100 mm ; - cu arc electric, pentru orice diametru. Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie. Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059, etc. si prescriptiile tehnice CR 4 , CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv legal aprobate. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE Adancimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din polietilena masurate la nivelul terenului pana la generartoare superioara a conductei , este 0,9 m si respectiv 0,5 m la capatul conductei de bransament. Latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei +0,2 m. Consolidarea peretilor se face in functie de natura terenului si adancimea de pozare. Saparea santului se face cu putin timp inainte de montarea conductelor. Fundul santurilor se executa fara denivelari, se curate de pietre, iar peretii trebuie sa fie fara asperitati. Fundul santului se acopera cu un strat de 10…..15 cm de nisip de granulatie 0.3 – 0,8 mm. Gropile pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni :  latimea egal cu latimea santului +0,6 m  lungimea egal cu 1,2 m  adancimea egal cu 0,6 m sub partea inferioara a conductei. Conductele din polietilena se asaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de nisip de minmum 10 cm. Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectueza in straturi subtiri, cu pamant maruntit , prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20 – 30 m, avansand intr-o singura directie pe cat posibil in urcare. In dreptul rasuflatorilor peste conducta de polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se aduga un strat de piatra marunta gros de 15 cm peste care se asaza calota rasuflatorii. MONTAREA ARMATURILOR Robinetii de inchidere pentru instalatiile de alimentare cu apa se monteaza la vedere, in locuri ventilate, accesibile in urmatoarele locuri:  inaintea fiecarui contor;  pe fiecare ramura importanta;  pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare, mese de lucru, laboratoare;  la baza fiecarei coloane montate in cladiri cu peste 5 nivele  inaintea fiecarui arzator; Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum. Robinetii nu se monteaza in: camere umede, grupuri sanitare, camere frigorifice sau incaperi care sunt expuse deteriorarii. Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. 9.6 in I6/98. Toti robinetii se vor testa inainte de montaj la o presiune de 1,5x presiunea de lucru, in conformitate cu STAS 2250. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE. In cazul prevederii de aparate de masura volumetrice acestea se vor monta conform instructiunilor producatorilor, standardelor de specialitate aplicabile si/sau a altor reglementari specifice tipului de aparat.



VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI IMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA Imbinarea conductelor ingropate de PE se face prin sudura (fuziune) sau cu fiftinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe peretii tevilor). Imbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic in Romania de catre organismele agrementate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartiel tehnice ale fiecaruia. Imbinarile se realizeaza numai de sudori autorizati. Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena, in functie de diemensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee:  imbinarea prin sudura cap la cap;  imbinarea prin electrofuziune  imbinarea cu fitinguri mecanice. Imbinarile intre conductele de polietilena si conductele din metal se realizeaza cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse intre 32 si 630 mm. Controlul calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21. Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de imbinari. Pentru realizarea schimbarilor de directii , ramificatii si reductii la conductele din polietilena se pot utiliza:  fitinguri uzinate  curbarea la rece a conductelor dupa raza de curbura permisa de material in functie de diametrul nominal. Raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeza la cald in vederea montarii. Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriu – zis. Perforarea conductelor se realizeaza cu freze specifice acestui scop. Legatura bransamentelor din PE cu posturi de reglare sau instalatii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special denumit capat de bransament care realizeaza trecerea de la polietilena la otel, avand acelasi diametru cu teava din polietilena a bransamentului. MONTAREA POMPELOR SUBMERSIBILE La montajul pompelor submersibile de put se va in vedere : - identificarea pompelor –se va face prin verificarea caracteristicilor-debit,presiune,putere electrica - lansarea in put sevaface prin intermediul coloanei de refulare care se coboara in put cu ajutorul trepiedului si ascripetelui pin la adincimea stabilita - pe masura ce se coboara ansamblul (pompa ,coloana de refulare ) cablul de alimentare cu energie electrica se fixeaza de coloana cu ajutorul unor saniere - blocarea pompei la adincimea de montaj prin intermediul electrodului de nivel La prima punere in functiune se va urmari : - electropompa sa fie introdusa sub apa si sa aibe asigurata inecarea - electrodul sa fie montat la cota necesara pentru blocaj - functionarea electropompei la inceput sa se faca cu vana de refulare partial inchisa ,pentru ca acviferul sa nu fie solicitat prea mult prin antrenarea nisipului . Fiecare put este prevazut la partea superiora cu –cabina de protectie . Cabina putului - este o constructie semi ingropata din beton armat avind dimensiunile interioare in plan -1.8 x2.4 x2.0mvezi proiect de specialitate-rezistenta MONTAREA GRUPULUI DE POMPARE Utilajul de pompare se aprovizioneaza pe baza specificatiilor tehnice din proiect . Fisa tehnica a utilajului se pune la dispozitie antreprenorului . Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:  organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde: - amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor componente ale echipamentelor, precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului); - accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj). - locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de protecţie a



muncii şi al condiţiilor de lucru). identificarea echipamentului (unitate pompa-motor, în conformitate cu documentaţia de montaj si cărtea tehnic a echipamentului, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj - pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi nefiletate din plăca de bază; - trasarea axelor fundaţiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului şi verificarea cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipulării. Se va 0 utiliza o soluţie slab alcalină la 80 C sau un solvent petrolier eficace - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa. - premontarea plăcii de bază (cotului suport) si ghidajului, efectuându-se totodată controlul planeităţii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului cu plumb Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor by-lagare, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală. - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport şi verificarea corectitudinii pozitiei de montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei. - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul şi asistenţa tehnică). Alinierea precisă a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabilă pentru corecta funcţionare si exploatare a pompei. - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în instalaţie şi până la terminarea montajului Inainte de montare se verifica : postamentul –orizontalitatea sa -caracteristicile generale ale , Pentru situatii deosebite se va solicita asistenta din partea furnizorului . 

MONTAREA CONDUCTELOR IN STATIA DE POMPARE Traseele conductelor de legatură la utilajele din STATIA DE POMPARE vor fi astfel alese încât să nu împiedice demontarea armăturilor şi diferitelor părţi ale aparatelor . În caz de necesitate pe conducte se vor monta îmbinări demontabile . La racordarea ţevilor cu diametre diferite se asigură: – continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontală prin care circulă apa; – coaxialitatea conductelor verticale. La trasarea instalaţiei care se face pe baza planurilor de execuţie trebuie să se ţină seama de posibilitatea montajului, de manevrarea cu uşurinţă a armăturilor, precum şi de amplasarea în locuri accesibile a diverselor îmbinări demontabile. De asemenea se va tine seama ca traseul conductelor să nu împiedice deschiderea ferestrelor sau uşilor. La trasare se va urmări şi aspectul estetic al amplasării şi grupării conductelor. La schimbările de direcţie ale fascicolelor de conducte montate în acelaşi plan curbele se execută: – cu aceeaşi rază de curbură (corespunzătoare ţevii cu diametrul cel mai mare) în cazul când schimbarea de direcţie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se găseşte fascicolul de ţevi; – cu acelaşi centru în cazul în care schimbarea de direcţie se face în acelaşi plan în care se găseste fascicolul de ţevi. Legăturile la aparate se montează astfel încât să permită demontarea aparatelor sau a unora din părţile lor componente. EXECUTAREA CAMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT - Se vor respecta : marca betoanelor, marca armaturilor(diametre, pozitie de montaj) normele de turnare ,de vibrarea betoanelor. - Se vor respecta cotele prevazute in proiect pentru montarea vanelor in camine,a pieselor de trecere prin pereti, a cosului de acces,a ramei si capacului din fonta la cotele terenului - Treptele de acces in camin se vor realiza conform proiect - Finisajele interioare si exterioarela camine se vor realiza conform prevederilordin proiect - Se va verifica manevrabilitatea usoara a vanelor de inchidere. - Toate piesele metalice din camin se vor vopsi anticorosiv. PROBA DE PRESIUNE Verificarea etanseitatii si rezistentei conductelor se face hidraulic.



La inceperea probei de presiune reteaua trebuie sa aibe montate toate armaturile. Umplerea conductelor cu apa pentru proba se face cu apa potabila, din aval catre amonte,pentru aerisirea retelei. Lungimea tronsoanelor de proba este de 500 m Presiunea de proba este de Pp=1.5 presiunea de regim Pp=5 atm. Presiunea de proba se realizeaza cu o pompa de mina cu piston care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al tronsonului supus probei Durata probei este de =1 ora Pentru verificarea presiunilor de proba se monteaza manometre la capetele tronsonului de proba (in camine) Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile .Rezultatele probelor se inscriu intr-un proces verbal.pentru proba depresiune model ANEXA IV 18 din NORMATIV C56/2002 DEZINFECTAREA SI SPALAREA RETELEI Dupa reusita probelor se trece la spalarea conductei. Spalarea conductei se face cu apa curata, prin trecerea, timp de minim 10minute a unui curent de apa potabila, cu o viteza de 1.5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritati-lor din interiorul conductelor.. Dezinfectarea se face, cu clor sub forma de solutie –25-30mg./l apa . Solutia se introduce prin hidranti. Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de golire si se procedeaza la o noua spalare .Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul clorului dispare.,iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI Punerea in functiune a retelei se face ,procedindu-se astfel: - se deschid hidrantii dela extremitatea din aval - se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a vanei de la extremitatea din amonte a portiunii ce se pune in functiune - dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantul deschis,se mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchide hidrantul - se verifica functionareea unor puncte de consum- cismele in curti . - Punerea in functiune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care verifica potabilitatea apei transportate prin reteaua respective VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune. Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea constructiilor, Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: • concordanta lucrarilor executate cu proiectul; • caracteristicile robinetelor, hidrantiIor, golirilor, ventilelor de aerisire - dezaerisire, reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi, etc.; • pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate; • pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora; • protectia anticorosiva si termoizolatiile, unde este cazul; • calitatea sudurilor si a imbinarilor; • executia masivelor de ancoraj. Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform STAS 4163-3, STAS 3051 si caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale. Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune: Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe: • intocmirea procesului-verbal a probei de presiune; • umplerea transeei in zona imbinarilor; • umplerea transeei; • verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului; • refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect; • refacerea trotuarelor; • refacerea spatiilor verzi; • executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.



Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor, etc. Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii. Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art.4. 1. 1.1.1 Receptia lucrarilor Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putând fi data in functiune, certificându-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie. Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte. Receptia se face conform Legii nr.1Q/1995 privind calitatea in constructii, “Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (HG nr 273 / 94) si altor reglementari specifice. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor. Receptia tehnica se face prin :  verificarea documentelor de receptie ;  verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat ;  efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat a sistemului de distributie. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea in functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica, dupa incheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Racodarea bransamentelor la conductele in functiune se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie , la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat lucrarea. Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie completa la care se adauga fisa tehnica a conductei bransamentului  certificat de calitate al tevilor;  factura de procurare a tevilor si armaturilor  buletin de calitate a protectiei ancorozirv eliberat de un laborator autorizat;  proces verbal pentru lucrari ascunse, insotit si de buletinul de verificare a calitatii izolatiei. Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele in functiune, se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie. Inainte de de punerea a instalatiilor de utilizare, se face face refularea aerului prin robinetele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii. Etapele de realizare a receptiei sunt: • receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract; • receplia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

18.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA 1. SCOP Procedura descrie activităţile şi responsabilităţile privind realizarea lucrărilor de canalizare exterioare in cadrul localitatilor 1.Resursele necesare: Resursele Materiale:

Utilaje si echipamente de

Resurse umane:



Tuburi conducte PVC fitinguri, armaturi piese de racord manşon dublu de imbinare; coliere de racord Căminele de vizitare din polietilena

-

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE constructii: -masini taiat asfalt; -picamer; -budozer; -excavator; -autogreder; -cilindri compactori si vibrocompactori; -masina frezat asfalt; -echipamente taiat autogen; -macara 7 tf; -camioane; -autobascule; -incarcator frontal; -autocisterne -laborator incercari -etc

- topometrist; -deserventi echipamente si utilaje constructii; -laboranti; -muncitori calificati (sudori,mecanici) -muncitori instalatori -necalificati

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE pentru reţelele de canalizare cu sapatura este : pregatirea traseului conductei marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrărilor; recepţia, sortarea si transportul ţevilor si altor materiale; forarea ; saparea transeelor (manual si mecanizat); pregatirea patului de pozare a tuburilor; lansarea cu atentie cu utilaje specializate a tuburilor; îmbinarea cu garnitura de cauciuc a tuburilor de canalizare; umplerea parţiala a transeei cu pamant lasand zonele sudate sau mufele descoperite; executarea inchiderii la capete a fiecărui tronson la care se face proba de presiune si etanşeitate; proba de presiune sau de etanşeitate; inlaturarea defecţiunilor daca este cazul si refacerea probei; executarea umpluturilor si refacerea terenului ; proba generala a conductei si completarea umpluturilor; spalarea cu ape c conductelor; punerea in funcţiune; recepţia generala a conductei

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE pentru reţelele de canalizare fara sapatura este : 12. trasarea retelei de canalizare 13. Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor îmbinarea conductelor sudarea cap la cap 14. Îmbinarea prin electrofuziune îmbinări si fitinguri mecanice pozarea tuburilor in tranşee realizarea umpluturilor 15. Testare 16. Spalare si clorare 17. Intretinere 18. Recepţia 19. Programul de control al calităţii, verificări şl încercări detalierea fazelor de executie prezentate se afla in procedura atasata prezentei lucrari Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. Automatizarea  In punctele termice urbane se automatizeaza reglarea temperaturii agentului termic al instalatiei de incalzire (agent termic secundar).  Instalatiile de preparare centralizata a apei calde de consum se prevad cu limitatoare de temperatura actionand asupra debitului de agent termic primar.





Schemele de automatizare trebuie sa fie concepute astfel incit sa permita si dotarea etapizata cu echipamente de automatizare in functie de urgenta importanta si posibilitati financiare. APARATE DE MASURA o  La instalatiile de incalzire cu apa fierbinte (peste 115 C ) sau abur de medie presiune ( peste 0,7 bari) se va prevedea aparatura de masura, control si reglare conform instructiunilor ISCIR - C 1 pentru cazane si MEE - PE 502-8 pentru puncte CONTORIZAREA  In scopul realizarii economiei de energie si stabilirea unor relatii corecte intre distribuitorul si consumatorul de caldura se prevede contorizarea consumului de caldura in instalatia de incalzire centrala.  La punctele termice se contorizeaza - obligatoriu - caldura furnizata separat diferitelor categorii de consumatori de caldura pentru incalzire centrala, pentru prepararea centralizata a apei calde de consum sau pentru alte scopuri. La aceeasi categorie de consumatori contorizarea se face pe ramuri.  In punctele termice se contorizeaza caldura primita de la sursa de caldura.  Pentru cladirile de locuit se poate face contorizarea pe cladire, tronson de cladire.  Se prevede un acces usor la contoare.  La contorizarea pe cladire sau tronson de cladire montarea contoarelor se face in spatii corespunzatoare din subsolul cladirilor.  Se folosesc echipamente de contorizare omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea, intretinerea si controlul se fac conform prescriptiilor producatorului si celor ale B.R.M.L.  In cazul in care la executie nu se poate monta echipamentul de contorizare odata cu restul instalatiei, se va prevedea spatiul necesar si se monteaza mosoare demontabile in locul carora se va monta ulterior echipamentul de contorizare. PROBE SE VOR EXECUTA CONFORM PROCEDURA ATASATA Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

19.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII DE VENTILARE 1.SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se executa instalatiile de ventilatii la cladiri pentru a se asigura confortul necesar desfasurarii activitatii normale, indiferent de conditiile de temperaturi ale mediului si conformitatea acestora cu reglementarile tehnice in vigoare. Procedura se aplica pentru executia lucrarilor de instalatii termice, de ventilatii la cladiri. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor.



7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc


Formular 13 Editia : 1 Pag. 41/77 2.

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

DIAGRAMA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR DE VENTILATII

Nr. crt.

FLUX

DENUMIRE ACTIVITATI

0

1

2

1 2

1 Preluare proiect de executie 2 Exec. proiect de inst. (cf.tema) 3 Validare proiect

CERINTE SI CRITERI de acceptare 5 Cerinte benef. + reglementari tehnice Conf. tema proiect

Documente 6 Contract, comanda Proiect

Conf. reglem. tehnice Conf. Plan calitate

3

Verif. specialist atestat MLPTL -

4

4 Efectuare organizare santier

Conf. proiect exec.

5

5 Marcarea traseelor

Conf. proiect exec.

6

6 Executare C.T. (conf. proiect executie)

Conf. proiect exec.

PV calitate

7 Montare conducte in tavan fals si pereti rigips

Conf. reglem. tehnice

-

Conf. proiect exec. Conf. reglem. tehnice

P.V. LA, PV probe

PV trasare

7

8 9

8 Efectuare probe lucrari ascunse 9 Montare C.I. si C.T. 10 Probe si receptii partiale

Cf. proiect

10

P.V. receptie partiala 11Finalizarea lucrarii

Conf. Legii 10/1995

11

Cf. comenzii initiale 12 Receptia finala

12

13

P.V receptie finala 13 Predare obiectiv beneficiar

20.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII SANITARE 1 SCOP SI DOMENIU DE APLICARE Procedura are ca scop documentarea modului în care se execută instalaţiile sanitare (de alimentare cu apă şi evacuare ape uzate) la clădiri, pentru a se asigura conformitatea acestor instalatii cu reglementările tehnice în vigoare.Procedura se aplică pentru execuţia instalaţiilor sanitare la clădiri. 4.1.1 Executarea instalaţiilor sanitare este precedată de analiza documentaţiei de execuţie şi a situaţiei de pe teren.. 4.1.2 Analiza se referă la verificarea concordanţelor dintre proiect şi situaţia reală de pe teren în ceea ce priveşte punctele de racordare, cotele şi traseele instalaţiilor de apă şi canalizare. In cazul în care se constată diferenţe, acestea se aduc în scris, în cel mai scurt timp posibil, la cunoştinţa beneficiarului pentru ca acesta să solicite soluţii de rezolvare de la proiectant. 4.1.3 Se întocmeşte Planul calităţii conform procedurii PO-01: Planificarea realizării produsului ,în care se stabilesc resursele, modul de organizare, responsabilităţi, graficul de execuţie pe categorii de lucrări şi planul de control al calităţii. 4.1.4 Inainte de începerea lucrărilor propriu zise se materializează traseele şi cotele pe baza cărora se execută lucrările. 4.1.5 Efectuarea săpăturilor se face conform proiectului în funcţie de dimensiunile ţevilor montate şi caracteristicile acestora. Se asigură pereţii săpăturilor, după care se trece la montarea conductelor.




4.1.6 Montarea conductelor presupune aşezare tronsonului de ţeavă pe poziţie, după ce s-a executat patul de nisip sau direct în păm|nt sau conform proiect, după care se execută îmbinarea acestora şi probarea îmbinărilor înainte de acoperirea cu păm|nt (tronsoanele de conducte se izolează, după caz). 4.1.7 Probele se execută conform normativelor în vigoare ( I 9 / 94 etc. la presiunea şi pe o perioadă de timp stabilite în funcţie de tipul şi destinaţia conductelor). 4.1.8 După efectuarea probelor se execută umpluturile de pămant care se fac cu respectarea condiţiilor de calitate prevăzute în proiect. 4.1.9 După ce s-au executat reţelele exterioare se trece la executarea instalaţiilor interioare. 4.1.10 Probarea instalaţiilor interioare se face conform nornativelor pentru presiuni şi perioade de timp, în funcţie de destinaţia lor pe tronsoane (parţial) şi apoi probele definitive. 4.1.11 După finalizarea tuturor lucrărilor, se trece la recepţia finală care se face în prezenţa beneficiarului, a proiectantului şi se întocmeşte procesul verbal de recepţie al lucrării. 4.1.12 Prin procesul verbal de recepţie finală, instalaţiile sanitare se predau beneficiarului.

Nr. crt.

DIAGRAMA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR SANITARE CERINTE SI 2.1.1.2 DENUMIRE FLUX CRITERII ACTIVITATI de realizare

2.1.1.1

Documente

1 Comandă proiect şi/sau execuţie

Cerinţe beneficiar reglementări

Execuţie proiect Is

Conform temă proiectare

Temă proiect

Validare proiect

Cf. reglementări tehnice Conform proiect

Arhivarea documentelor -

Conform proiect

-

Conform proiect Is, terasamente Conform proiect

-

Comanda

2

3

NU DA

4

Trecerea la procesul execuţiei (organizare şantier)

5 Stabilirea traseelor conductelor (cf. proiect)

6

Efectuare săpături 7

NU

-

Montare reţele exterioare Cf. reglementări tehnice

P.V, RNC

Conform proiect

PVLA

Cf. reglementări tehnice

P.V. RNC

Finălizari lucrări instalaţii interioare

Conform proiect

PV terminare lucrari

Recepţie finală a instalaţiilor Predare obiectiv beneficiar

Conform Legii 273 Conform comenzii iniţiale

P.V.Rec.finala .

8 Probe trasee îngropate DA 9 Execuţie instalaţii interioare

NU

Probe şi recepţii parţiale

10 DA 11 NU 12 13

DA

Verificarea si receptia lucrarilor Verificarile si probele aferente sunt descries ion procedura specifica atasata prezentei lucrari In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.



Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 21.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI: SISTEM SCADA; DETECTIE SI ALARMARE INCENDIU; ALARMA IN CAZ DE EFRACTIE; TELEFONIE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei instalatiilor electrice de curenti slabi, pentru urmatoarele categorii:  Sistem SCADA  Semnalizare incendiu  Sistem antiefractie  Circuite de sonorizare  Telefon  Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 . EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL Tablourile, dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date in proiect, eventual adaptate de catre atelierul de confectii la PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a acestuia. Intreaga aparatura montata pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai buna calitate, indeplinind conditiile cerute de normele in vigoare, neadmitandu-se aparate de slaba calitate. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferit si pe care se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite, precizate in scheme. Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz. In dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decat cele furnizate de producatorul cabinetului. POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproximativa. Inaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si se vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura, detaliile de plafonare, desfasurarile de pereti, aprobate de catre Proiectant. Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate, dar la distante masurate pe orizontala, mai mici de 0,5 m fata de pozitiile din planuri. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate, geamuri, placi de faianta, marmura, etc. In privinta dozele de trecere si derivatie se va tine seama de conductele celorlalte instalatii, ferestre si usi, de adancimile disponibile in finisaj, etc., privind atent la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare, la scara mica. TUBURI DE PROTECTIE Tuburile de protectie se vor monta , acolo unde este posibil, ingropat in tencuiala. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme. DOZE Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic. In general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane pentru racordarea aparatelor.



IMPAMANTAREA Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor fi impamantate conform prevederilor din proiect si din normativele in vigoare. AVERTIZARE INCENDIU Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dupa instalare, se verifica functionarea fiecarui element de detectie; Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atat fumul cat si caldura, dupa caz. Acestea vor fi amplasate in spatiile care se poate colecta fumul, in vederea unei avertizari timpurii. Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru alimentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0ºC - 50ºC Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei; Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza langa panoul sinoptic; Daca incendiul semnalizat intr-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori, se iau masurile prevazute in programul de stingere a incendiilor, iar in situatia in care avertizarea porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu;Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din geam securizat, vopsit in rosu si inscriptionat vizibil;Pentru actionarea acestora, se va sparge geamul; Dupa declansarea alarmei de incendiu intr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declansa alarma de avertizare si in celelalte zone in care este posibil sa existe persoane; Modul de actiune in cazul in care se declanseaza alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu si va fi afisat in fiecare incapere, pe holuri, in locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie in parte; Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanenta a starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona; In cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura service-ul retelei; Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale echipamentului tehnic. INSTALATIA DE AVERTIZARE Echipamentul va fi instalat in conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componenta va fi verificata; Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare, poate fi conectata la un PC dedicat, cu avertizare politie; Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipata cu baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru – max 75 V) Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.de executie Sirena va fi instalata in exteriorul cladirii Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului INSTALATIA DE SONORIZARE Reprezinta un sistem de echipamente interconectate intre ele si la reteaua de date.Se va prevede alimentare tampon.Instalatia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii, protejate in tub functie de zona de lucru si va urma traseele din planuri.Echipamentele ce se monteaza vor fi in concordanta cu proiectul. Dupa montaj fiecare unitate in parte a echipamentelor montate va fi verificata.Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatorului echipamentului Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat in care se va specifica masuratorile circuitelor, masuratori individuale.Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului TELEFONIE Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori RETEAUA DE AUTOMATIZARE Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta in parte. Instalatia va fi realizata folosind cablu specificat in proiect, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele in locul unde se va monta server/switch Se vor instala prize la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5 Prizele se vor monta la fata zidului Verificarea si receptia lucrarilor Verificarile si probele aferente sunt descries ion procedura specifica atasata prezentei lucrari



In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 21.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: DEZAFECTARE / demolare Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul si sub directa supraveghere a Posesorului sau unitatii de exploatare, de la caz la caz Dezafectarea conductelor de azbest se va face conform procedurilor special mentionate in formular T 5 Planul de mediu 2.1. OPERATIUNI PRELIMINARE • incetarea oricarei activitati in zonele afectate de lucrari; • scoaterea de sub tensiune a tuturor retelelor electrice de la obiectele ce se vor demola. 2.2. ORDINEA DE DEMOLARE • Desfacerea legaturilor electrice a tuturor obiectelor si utilajelor ce au in componenta motoare si tablouri electrice si ce urmeaza a fi demolate • Demontarea utilajelor -aeratoare, pod raclor, pompe -si incarcarea in auto, transportul si depozitarea lor in locatia indicata prin autorizatia de desfiintare Desfiintarea constructiior existente mentionate se va face cu procedee mecanice, respectiv cu pulverizator hidraulic/ciocan hidraulic, ce vor fi amplasate in varful bratului unui utilaj astfel incat utilajul propriu-zis sa se afle in afara zonei in care se face demolarea. Pentru lucrarile de demolare se vor folosi utilaje de capacitate mare – ciocan hidraulic demolator si pulverizator hidraulic (foarfeca demolatoare) montate pe excavoatore de 35 to. Acolo unde nu este posibil se vor folosi ciocane demolatoare pneumatice. Pentru incarcarea molozului rezultat se vor folosi excavatoare cu cupa de 1,2 mc iar pentru transport se vor folosi autocamioane cu capacitate de 18 mc. Betonul armat se va depozita pe o platforma aflata la o distanta cat mai mica, ce va fi inchiriata de Antreprenor in vederea concasarii si refolosirii ca strat suport pentru drumuri, platforme sau acolo unde va fi cazul. Conductele metalice pozate suprateran se vor taia si se vor depozita in locatia indicata de Beneficiar. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare. Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului. Materialele rezultate in urma demolarii, dar care nu se vor refolosi, se vor transporta si depozita la locatia indicata prin autorizatia de desfiintare. 2.3. REGULI GENERALE Ordinea de desfacerea a lucrarilor de constructii va fi, in principiu, inversa ordinii operatiunilor folosite la realizarea constructiilor. Lucrarile de demolare vor putea incepe numai dupa ce: -au fost intrerupte legaturile la retelele exterioare de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, termoficare, telefon, canalizare; -au fost golite retelele interioare de apa, gaze, termoficare, depozitele de combustibil interioare, obiectele tehnologice, etc; -au fost evacuate utilajele, instalatiile si echipamentele tehnologice din interiorul cladiriilor, obiectelor tehnologice, inclusiv mobilierul tehnologic (mesele de laborator).




Operatiunile de demolare se vor efectua, de regula, la lumina zilei. In cazul in care se impune ca lucrarile de demolare sa fie continuate si pe timpul noptii, se va prevedea un iluminat corespunzator si se va evita pe cat posibil executarea operatiunilor cu grad ridicat de periculozitate. Se va incerca desfacerea in fragmente mai mari care vor fi evacuate si vor fi desfacute bucata cu bucata intr-un loc special amenajat. Ordinea de demolare a zidariei se va stabili functie de ordinea de demolare a sarpantei si planseelor, de regula dinspre capetele constructiei spre caile de evacuare a materialului demolat. Peretii exteriori se vor demola numai dupa imprejmuirea zonei de periculozitate si cu masuri suplimentare de protectie a persoanelor care executa operatia de demolare. La fundatii se va executa sapatura mecanizata pentru decopertare, fundatiile continui sub pereti vor fi sparte cu pulverizator hidraulic, fundatiile din dreptul stalpilor se vor sparge mecanizat cu ciocanul hidraulic, dupa care se vor dizloca si evacua cu cupa excavatorului, pamantul rezultat din sapatura se va imprastia. Se va realiza sapatura manuala in santuri pentru decopertarea conductelor existente dintre obiectele statiei, demontarea tuburilor si evacuarea lor, umplutura compactata in santuri. Lucrarile de umpluturi se vor realiza cu pamant obtinut dintr-o groapa de imprumut, inclusiv pamant vegetal. 20.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: SUBTRAVERSARILE DRUMURILOR 2 SCOP SI DOMENIU DE APLICARE Distantele minime si materiale din care se realizeaza subtraversarile se stabilesc functie de clasa sau categoria tehnica a drumului. In cazul drumurilor judetene si comunale trebuie sa se aiba in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii cinci ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala. Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta gaze se face conform tabel 4. Distantele din fig. 5 si 6 se considera astfel: a. distanta de la limita amprizei drumului pana la capatul tunului de protectie b. distanta de la limita amprizei drumului pana la dispozitivul de aerisire c. distanta de la limita partii carosabile la dispozitivul de aerisire Clasa sau categoria tehnica a Distante minime , in m drumului a b c autostrazi

1

8

15

nationale

1

8

15

judetene

1

8

15

comunale sau de exploatare

1

4

10

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere sub presiune se face conform tabel 5. In cazul lichidelor necombustibile cu curgere sub presiune mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede tub de protectie (2) numai in cazul drumurilor modernizate. Distantele a, b si c se considera conform pct. precedent. Distanta d se considera distanta de la limita amprizei drumului pana in axul caminului de colectare. Clasa sau Distante minime , in m categoria tehnica a drumului d a

b

c

Lichide Lichide combustibil necombustibil e e

autostrazi

1

8

15

15

15

nationale

1

8

15

15

10

judetene

1

8

15

13

8

comunale sau de exploatare

1

4

10

11

7



Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide sub nivel liber se face conform fig. 9. In cazul autostrazilor si drumurilor nationale, cand subtraversarea se face cu conducte care au diametrul mai mic de 400 mm, conductele se protejeaza in tub de protectie. Subtraversarea sifonata cu conducte care transporta lichide cu curgere sub nivelul liber pe sub drumuri, se face conform tabelului 6. In cazul unei presiuni la cota radierului conductei sifonului mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede intarirea (16) numai in cazul drumurilor modernizate Clasa sau categoria tehnica a Distante minime, in m drumului 2L a autostrazi

70

4

nationale

44

2

judetene

40

2

comunale

36

2

Clasa sau categoria tehnica a drumului

Distante minime, in m 2L

a

autostrazi

70

4

nationale

44

2

judetene

40

2

comunale

36

2

1. MATERIALE Materiale din care se executa subtraversarile sunt precizate in tabelul 7, 8 si 9 Tabelul 7 Pozitia Elementul de constructie Nr. fig.

Material

1

Conducta de transport

1.........11

Conform tabel 8

2

Tub de protectie

1;2;4;5;6;7;8; Conform tabel 8

3

Legare la pamant

1;2

Conform STAS 6119-78 STAS 7335/9-79

4

Dispozitiv de aerisire

1;2;5;6;7;8;

Conform proiectului

5

Teava de legatura pentru aerisire

1;2;5;6;7;8;

Teava de otel Ø 60 conform STAS 40/2-80

6

Priza de potential

1;2;5;6;7;8;

Conform STAS 7335/8-85

7

Camin de colectare

2;7;8

Conform proiectului

8

Teava de legatura pentru scurgere

2;7;8

Teava de otel Ø 60 conform STAS 40/2-80

9

Robinet de sectionare

1;2;7;8

Conform proiectului

10

Camin de vizitare cu nise pentru elemente de batardou

3;9

Conform proiectului

11

Camin de vizitare

3;9

Conform proiectului

12

Camin de vizitare cu nise pentru gratar saubatardou

10

Conform proiectului

13

Timpan de racordare

11

Conform proiectului

14

Cot metalic inglobat in masiv de beton armat

11

Conform proiectului

15

Descarcator de presiune

1

Conform proiectului


Formular 13 Editia : 1 Pag. 48/77 16


Intarire

17 Egalizare Tabelul 8 Fluidul Modul de Elementul Cai ferate transportat curgere al Normale fluidului curente

Gaze Sub Conducta combustibil presiune Tub de e, lichide protectie combustibil e Intarire

Gaze Sub Conducta necombusti presiune bile, lichide Tub de necombusti protectie bile Intarire

Lichide Subtravers necombustibile ari sifonate sau nesifonate cu curgere sub nivel liber

Conducta

3;4;9;10;11

Beton armat Bc 15

3;4;9;10;11

Beton simplu Bc 3,5 Drumuri

Normale, Comunale si de exploatare industriale , normale Nationale, Pavate Impietruite De de garaj, autostrazi, sau pamant inguste judetene asfaltate Otel

Otel

Beton armat (vz pct 2.2.4)

Intarire neobligatorie

Otel Otel

Otel, beton Beton precomprimat, precompri beton armat centrifug mat

Se mentine sectiunea curenta a conuctei din afara subtravers arii

Otel, policlorura de vinil, poliester armat cu fibre de sticla

Otel, beton armat centrifug, beton precomprimat (vz pct. 2.3.3)

Beton armat (vz pct 2.2.4)

Intarire neobligatorie

Otel beton, precomprimat, beton armat centrifugat, beton simplu, fonta de presiune, fonta de scurgere, ceramica,policlorura de vinil, poliester armat cu buc de sticla

Intarire

Beton armat

Tabelul 9 Denumirea materialului tubular

STAS

Otel

404/2-80;715/2-80 6898/1-80;6898/2-80 11082-80

Fonta de presiune

1674-74

Fonta de scurgere

1515/2-76

Beton precomprimat

7039/2-83

Beton simplu

816-80

Ceramica

1743/2-70

Policlorura de vinil

6675/2-80

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pentru: Simbol

<0,00 5 mm

<0,05 mm

<0,25 mm

Coefici ent de neuniformita te Un

Indice de plastici tate Ip pentru fractiu nea sub 0,5 mm

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru terasamen te

Formular 13 Editia : 1 Pag. 49/77 Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa) Blocuri, bolovanis, pietris

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa) Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa), cu liant constituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin, cu liant prafos sau argilos

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate idem 1a, dar uniforme (granulozitate discontinua) cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate idem 2a, dar uniforme (granulozitate discontinua) cu multe parti fine; foarte sensibile la inghet-dezghet , fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv contractie) redusa idem 3a, dar fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

1a

foarte buna

>5 <1

<10

<20

0

-

foarte buna

5

1b

>5 foarte buna

2a <6

<20

10

<40

5

2b

buna

3a 6

3b

-

20

40

-

40

mediocra

>40

mediocra

>10



Tabel 1b

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

4.Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilosnisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghetdezghet anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet organice, (MO>5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghetdezghet anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghetdezghet organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mare si umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet

Indice de plasticit ate Ip pentru fractiun ea sub 0,5 mm

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru terasam ente

4a

<10

<40

mediocr a

4b

<35

<70

mediocr a

10

<40

mediocr a

>35

>70

rea

<35

<75

rea

Simbol

Granulozitate Conform nomogramei Casagrande

7 0

4c

6 0 4 d

4d

5 0 4 0

4 a

3 0 2 0

4 b 4 f

4e

4f

1 0

4 c

4e

0

1 2 3 0 0 0

4 50 0

6 0

7 0

8 0

axa x = limita de curgere Wc% axa y = indicele de plasticitate Ip Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

9 0

100

> foarte - 4 rea 0



APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2. Tabel 2 Metode de Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime determinare conform STAS 1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-85 pamantului utilizat insa nu va fi mai 2 Limita de plasticitate 1913/4-86 3 mica decat o incercare la 5.000 m . 1913/3-76 3 Densitate uscata maxima 4

Coeficient de neuniformitate

5

Caracteristicile de compactare

6

Umflare libera

730-89 Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000mc

1913/13-83

1913/12-88

O incercare la fiecare: -2.000mcpamant pentru rambleuri 1709/3-90 -250ml de drum in debleu 3 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m 1913/1-82 Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. 7

Sensibilitate la inghet-dezghet

EXECUTAREA TERASAMENTELOR PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si de 20m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:  inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;  punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);  inclinarea taluzelor.



Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora . LUCRARI PREGATITOARE  Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:  defrisari;  curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;  decaparea si depozitarea pamantului vegetal;  asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;  demolarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri.Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din



groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:  Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului;  Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a “Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;  taluzurile gropilor de imprumut;  sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului.Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a



nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau 1.0 : 1.5 prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5 Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1 Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de 1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0 alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1 Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau favorabila in ce priveste stabilitatea chiar in consola In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp “Inginerul”. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:  degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;  cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabel4. Tabel 4 TOLERANTE ADMISE PROFILUL ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, “Inginerul” va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:  in perioada ploioasa: extragere verticala;  dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.



Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5. EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau, sau la propunerea Antreprenorului. Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:  impanarea golurilor cu pamant;  asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;  realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.



Tabel 5 PAMANTURI ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h  2.00 m h > 2.00 m b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub patul drumului: h  0.50 m 0.5 < h  2.00 m h > 2.00 m c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

NECOEZIVE Imbracam Imbracamin inti ti permanen semiperma te nente

COEZIVE Imbracam inti permanen te

Imbracaminti semiperman ente

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95 100

100 97 92 100

100 97 92 100

100 94 90 100

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. CONTROLUL COMPACTARII In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:  controlul va fi pe fiecare strat;  frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6. Tabel 6 FRECVENTA MINIMALA A DENUMIREA INCERCARII OBSERVATII INCERCARILOR Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat Determinarea gradului de 3 la 250ml de platforma pe strat compactare Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Profile si taluze Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului . Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.



Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7. H NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU (max m) Argile prafoase sau argile nisipoase 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietrisuri sau balasturi 10 Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3…1.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade 5o 10o 15o Panta terenului de fundatie b) Coeziunea materialului Kpa 30 60 10 30 60 10 30 60 80 Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00 1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00 1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 1:3 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00 Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:  platforma fara strat de forma +/- 3 cm  platforma cu strat de forma +/- 5 cm  taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului urmatoarele:  asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil;  un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;  tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;  practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.



Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde: Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, vezi tabel.4.Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin) In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: +/- 0.05 m, fata de ax; +/- 0.10 m, pe intreaga latimea; - la cotele proiectului: +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.



DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a “Inginerului”, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:  verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;  verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);  verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;  verificarea grosimii straturilor asternute;  controlul compactarii umpluturilor;  controlul caracteristicilor patului drumului; Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabelul 5.



Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate . Valoarea admisibila a deformatiei Tipul de pamant conform STAS 1243-88 elastice 1/100 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, 450 argila Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime. RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:  trasarea si pichetarea lucrarii;  decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;  compactarea terenului de fundatie;  in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;  in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:



concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca:  nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;  nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);  lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;  nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;  se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;  nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/9.4 RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94. FUNDATII DIN BALAST GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri. PREVEDERI GENERALE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior. MATERIALE AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.



Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE Completarea sistemului rutier la CARACTERISTICI Amestec optim Fundatii rutiere inghet – dezghet Strat de forma Sort 0-63 0-63 0-63 Continutul de fractiuni , % Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3 Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33 0-1mm 12-22 4-38 4-53 0-4mm 26-38 16-57 16-72 0-8mm 35-50 25-70 25-80 0-16mm 48-65 37-82 37-86 0-25mm 60-75 50-90 50-90 0-50mm 85-92 80-98 80-98 0-63mm 100 100 100 Conform fig.2 Conform fig.2 Granulozitate Conform fig.2 SR 662 SR 662 SR 662 Coeficient de neuniformitate (Un), 15 15 min Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30 Uzura cu masina tip Los Angeles 30 50 50 (LA) % max. APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2 Tabel 2 Metoda de Frecventa minima Actiunea,procedeul de Nr. determinare verificare sau crt conform La aprovizionare La locul de punere in opera caracteristici ce se verifica STAS 1

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

2

Determinarea granulometrica

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

-

-

-

4606-80



3

Umiditate

4

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

-

O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice

4606-80

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)

-

730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;  in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.  du ef.  gc = ------------------ x 100  du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de sarcini. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.



Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:  grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;  conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde: Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc; S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia din balast inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. CONTROLUL CALITATII In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002 Tabel 3 Metode de Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul verificare conform caracteristica care se verifica de punere in opera STAS Fiecare studiu de compozitie pentru 1 Incercare Proctor modificata 1913/13-83 balast optimal minim 3 probe la o suprafata de 2 Determinarea umiditatii de compactare 1913/1-76 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 3 Determinarea grosimii stratului compact 2.000 mp de strat Verificarea realizarii intensitatii de 4 zilnic compactare Q/S Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafete < 5 prin determinarea greutatii volumice in 2.000 mp si minim 5 puncte pentru 1913/15-75 stare uscata suprafete > 2.000 mp de strat In cite doua puncte situate in Determinarea capacitatii portante la profiluri transversale la distante de Normativ 6 nivelul superior al stratului de fundatie max 20 m unul de altul pentru CD 31-2002 fiecare banda cu latime de 4,0 m CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.



Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de  0,4% si se masoara la fiecare 25 m sau in profilele din proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I – III in cel putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4. Tabelul 4 Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm) Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Grosimea stratului Pamanturi de tip: (conform STAS 1243) de fundatie din Strat de Argila; Nisip prafos; Praf nisipos; balast h, cm forma Argila nisipoasa; Nisip argilos Praf argilos; Praf argila prafoasa 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.



Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: Substrat drenant din balast de minim 10cm. grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. MATERIALE AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: piatra sparta amestec optimal 0-63mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Amestec optimal SORT 0-63 Continut de fractiuni,% Sub 0,02mm max 3 Sub 0,2mm 4-10 0-1mm 12-22 0-4mm 26-28 0-8mm 35-50 0-16mm 48-65 0-25mm 60-75 0-50mm 85-92 0-63mm 100 Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662 Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN) min. 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 NISIP-conditii de admisibilitate Tabel 2 Domenii de utilizare:

Caracteristici

Strat izolant

Macadam Umplerea golurilor dupa impanare

Protectie

Conditii de admisibilitate Sort

0-4

0-4

4-8*

Granulozitate: continut de fractiuni sub 0,1mm. max;

14

-

-

continut de fractiuni sub 0,02mm % ............-strat de baza

-

5...15

max 5



-imbracaminte conditii de filtru invers*

-

15...30

-

5 pd15d15f5d58p

-

-

Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min.

6x10-3

-

-

* 5 pd15d15f5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f). PIATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate Tabel 3. Savura Piatra sparta (split) Conditii de admisibilitate Sort /Caracteristici 16250-8(16) 8-16 25(31) 40 Continut de granule: 5 5 -raman pe ciurul superior(dmax) -trec prin ciurul inferior 10 (dmin),% max. Continut de granule alterate, moi, 10 friabile, poroase si vacuolare, %,max. Forma granulelor: 35 -coeficient de forma,%, max. Continut de impuritati: 1 1 -corpuri straine,%,max. -fractiuni sub 0,1mm,%,max. 3 Uzura cu masina 30 Los Angeles, %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, 6 %, max.

Piatra sparta mare 40-63

63-80

5

5

10

10

10

-

35

35

1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform SR 662 3

Nu este cazul

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4. AGREGATEVB Tabelul 4. Frecventa minima Metode de Actiunea, procedeul de verificare sau La locul de punere determinare caracteristicile care se verifica La aprovizionare conf. STAS in opera Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot calitate sau certificatul de garantie aprovizionat




Corpuri straine: argila bucati; argila aderenta; continutul de carbune Granulozitatea sorturilor Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip

In comparatie in care se observa prezenta lor O proba la max. 500m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500T pentru fiecare sort si fiecare sursa. O proba la max. 500m3 pentru fiecare sursa

Umiditate

-

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala. Uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la 500 m3 pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la 500 m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa

Ori de cate ori apar factori de impurificare

4606-80

-

4606-80

-

4606-80

-

730-89

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de cond. meteo

4606-80

-

730-89

-

730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt. P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in % CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef.=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3; Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare gc:

gc 

 duef

 du maxPM

 100

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la punctul 7.1. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.



Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou. Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform „Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-2002. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant: compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). Tabel 5 Nr. Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de verificare crt. caracteristicile care se verifica punere in opera conf. STAS 1 Incercarea proctor modificata 1913/13-83 Minim 3 probe la o suprafata 2 Determinarea umiditatii de compactare 4606-80 de 2000 m2 de strat Minim 3 probe la o suprafata 3 Determinarea grosimii startului compactat de 2000 m2 de strat Verificarea realizarii intensitatiide 4 zilnic compactareQ/S Minim 3 puncte pentru Determinarea gradului de compactare prin suprafete 2000m2 si minim 5 1913/115-75 5 determinarea greutatii volumetrice pe teren puncte pentru suprafete 12288-85 2000m2 de strat Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. Minim 3 incercari la o 6 179-84 in fata compresorului suprafata de 2000 m2 In cate doua puncte situate in profiluri transversale la Determinarea capacitatii portante la nivelul Normativ 7 distante de max 20 m unul de superior al stratului de fundatie CD 31-2002 altul pentru fiecare banda cu latimea de 4.0 m CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterile limita la grosime poate fi maximum 20mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10mm. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 98%…100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.



Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m. lungime astfel;  In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 9 mm.  In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de  5 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. RECEPTIE FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA GENERALITATI Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. Definirea tipurilor de mixturi Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:  stratul superior(de uzura sau de rulare)  stratul inferior (de legatura) In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. MATERIALE AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :  cribluri sorturile 4 – 8 , 8-16 si 16 – 25 ; SR 667  nisip de concasare sort 0 – 4  agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare  nisip natural sort 0-4, conf STAS 662  nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.



In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% . CONDITII TEHNICE TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4 Tabelul 4 Nr. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE crt. Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 1 Betoane asfaltice bogate in criblura Nisip natural sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 2 Beton asfaltic deschis cu criblura Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Nisip natural sort 0-4; Filer Elemente geometrice Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1.Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component;proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat; determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum; Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2.Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).



EXECUTIA LUCRARILOR Acceptarea Utilajului Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala. Statia de preparare a mixturilor Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h.Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica. Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini. MODUL DE PUNERE IN OPERA Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Lucrari pregatitoare Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:  se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;  se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;  se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ;  se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.  se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa AMORSAREA La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:  strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;  strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.



ASTERNEREA Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:  temperatura mixturii asfaltice la asternere ;  grosimea constanta a stratului asternut ;  parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie  senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului  incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).  trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei . Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi. COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte. Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:  sarcina fiecarui utilaj;  planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;  viteza de mers a fiecarui utilaj;  presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;  temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.



REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum  penetratia la 25 oC STAS 42-68  punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;  ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II ) Criblura  natura mineralogica (examinare vizuala);  granulozitatea STAS 730, SR 667  forma granulelor STAS 4606-80;  determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667 Pietris  natura mineralogica (examinare vizuala);  granulozitatea STAS 730, SR 662  forma granulelor STAS 730, SR 662  parte levigabila STAS 4606-80; Nisip natural  natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;  granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:  parte levigabila STAS 4606-80;  continut de impuritati – corpuri straine;  humus STAS 4606-80;  mica libera;  echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj  natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse);  granulozitatea: STAS 730-89; STAS 4606-80; continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89; Filer  continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72  umiditate STAS 539-79;  granulozitate STAS 539-79;  coeficient de hidrofolie STAS 539-79; Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de



carote - [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata]. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. CONTROLUL PUNERII IN OPERA CONTROLUL COMPACTARII Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:  cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.  utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;  elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate. Reglarea nivelmentului Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:  +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. CONTROLUL DENIVELARILOR Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ; Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:  verificarea cotelor profilului longitudinal,  verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m.  verificarea regularitatii suprafetei;  in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana  in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ; Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87. Frecventa controalelor Faza de executie

Natura controlului sau a incercarii

Executarea lucrarilor

Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare

Controlul profilelor

Controlul ocazional de compactare prin carotare Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor

A – incercari preliminare de informare; B – controlul calitatii; C – controlul de receptie.

Categoria de control A B C X X

Frecventa controlului

X

X

Permanent La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma O carota la fiecare 250 ml drum

X

X

In fiecare zi la sfarsit de santier

X x

In fiecare punct indicat de Inginer In fiecare punct indicat de Inginer



RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie) Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini . Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte) In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie. RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA GENERALITATI OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE  Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume  santuri la marginea platformei  santuri de garda  rigole la marginea platformei  rigole la bordura trotuarului  rigole de acostament  casiuri  lucrari de canalizare  canale de evacuare  puturi absorbante El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:  podurile si podetele  lucrari de amenajare si corectare a torentilor  lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata Prevederi generale Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator . Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23. Agregate Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:  agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7  balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm  agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8



 piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:  intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor  intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate Continutul total de saruri gr/l max 4 Sulfati gr. SO42 / litru max 2 Substante organice max 0,5 Cloruri gr. CL/litru max 0,5 Azotati gr. NO3/dm3 max 0,5 Magneziu gr. Mg2/dm3 max 0,5 Materii in suspensie gr max 3 OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

Procedura Tehnica de Executie.docx0

Recommend Documents