1. SCOP Scopul procedurii este de a documenta modul de executie a fundatiilor din piatra sparta ce se realizeaza la drumuri. 2. DOMENIUL DE APLICARE Se aplica la lucrarile de fundatie din piatra sparta aferente reabilitarilor de drumuri. 3.DEFINITII SI PRESCURTARI: SMC- sistemul de management al calitatii MC-Manualul calitatii PS - Procedura de sistem PO – procedura operationala PTE- procedura tehnica de executie PCCVI - Plan control calitate ,verificari si incercari. C.Q. - Control calitate -
4. DOCUMENTE DE REFERINTA Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
-
Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
-
STAS 6400/84 – Strat de baza si fundatii la drumuri.
-
SR 179/95 – Lucrari de drumuri. Macadam
-
Documentatia de semnalizare rutiera.
5. RESPONSABILITATI 5.1. Seful punctului de lucru raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate si semnalizarea rutiera. 5.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. 5.3. Inginerul sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor din dotare. 6. PROCEDURA 6.1. Conditii prealabile: 6.1.1. Existenta la executant a proiectului de executie, caiete de sarcini si prezenta procedura. 6.1.2. Asigurarea utilitatilor: semnalizare rutiera, mijloace de transport, utilaje si echipamente in stare de functionare. 6.1.3. Instruirea personalului pentru respectarea normelor de protectia muncii, PSI si siguranta circulatiei.
6.1.4. Dotarea muncitorilor cu echipament de lucru si protectie (salopete, cisme, veste avertizoare). 6.2. Actiuni implicate 6.2.1. Executia lucrarilor pregatitoare 6.2.2. Materialepentru strat de macadam 6.2.3. Execuţia stratului de macadam 6.2.4. Intreruperi neplanificate. 6.2.5. Controlul calitatii. 6.3. Descrierea procedurii 6.3.1. Executia lucrarilor pregatitoare La execuţia stratului de fundaţie din piatră spartă se va trece numai după receţionarea lucrărilor la stratul de fundaţie din balast. 6.3.2. Materiale Materiale granulare utilizate la executia macadamurilor - piatra sparta sort 40-60 conform STAS 667-01 - split , sort 8-16 sau 16-25 conform STAS 667-01 - savura, sort 0-8 conform STAS 667-01 - nisip natural, sort 0-3 sau 0-7 conform STAS 662-02 Apa pentru stropirea materialelor granulare daca nu este potabila trebuie sa indeplinasca conditiile prevazute in STAS 790-84. Cantitatile de materiale in stare uscata folosite le executarea macadamului sint date orientativ in tabel; consumul real urmind a fi stabilit prin incercari pe santier, in functie de calitatea materialelor granulare, iar pentru apa in functie de temperatura aerului din timpul executiei Tabel 1 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.
Materiale Piatra sparta kg/m 3 Split kg/m Savura sau nisip 3 kg/m Nisip sau savura Apa (l)
3
Macadam folosit ca imbracaminte 175 ... 180 20 ... 24 * 35 .. . 18 ** 15 ... 18 30 ... 35
Macadam folosit ca strat de baza 140 ... 145 16 ... 20 30 ... 35 * 15 ... 18 25 ... 30
6.3.3 Executia stratului de macadam Fundatia pe care se aseaza macadamul folosit ca strat de baza sau ca îmbracaminte se executa conform STAS 6400. Piatra sparta se asterne pe fundatie într-un strat uniform si se cilindreaza la uscat pîna la fixare, apoi se asterne splitul de împarare în minim doua reprize, se
stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea pîna la înclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip asternute uniform in doua reprize stropite si cilindrate concomitent pina la fixarea definitiva . La asternerea pietrei sparte se va avea in vedere ca grosimea acesteia sa fie cu 25% mai mare decit grosimea prevazuta dupa cilindrare, procentaj ce se va regla prin încercari. Asternerea pietrei sparte se face in grosime uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele asternute.Asternerea se face in asa fel incit suprafata imbracaminti, elementele geometrice si abaterile limita sa fie respectate si sa se incadreze in tolerantele impuse de caietul de sarcini, respectiv normativele tehnice. Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori rulouri netede usoare (6....8t) si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10...14t) pina la fixare. Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la sablon Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin asternerea uniforma a splitului in minim doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu rulouri netede, mijlocii sau grele (peste 14 t) pina la înclestare. Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pina la completa înclestare a stratului de macadam. Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip asternut uniform în doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pina la fixare definitiva. Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cind tamburii unui compactor cu rulouri netede nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in macadam si sint sfarimate de rulouri (tambure). Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in grosime de circa 1cm pentru protectie. Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspindite uniform. Acostamentele se executa concomitent cu stratul de macadam daca acesta este folosit ca imbracaminte. In profilele cu doua pante, cilindrarea se începe de la acostamente si se continua spre ax pe fisii paralele si succesive.Fiecare fisie, se va suprapune pe fisia anterioara, pe minim 20cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie. Se trece apoi simetric cu acelasi numar de treceri pe banda de sens opus, continuindu-se spre ax. Pe axul drumului, cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilele cu o singura panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului în cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului, trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite se recomanda sa se execute sectoare de incercare, la inceperea lucrarii. Numarul informativ de treceri necesare pentru întreaga faza de cilindrare a macadamului de 8 cm grosime, dupa cilindrare, este dupa cum urmeaza : - 100.......130 treceri pentru roci dure ;
- 90.......100 treceri pentru roci cu duritate mijlocie ; - 50....... 70 treceri pentru roci moi. Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite stabilirea impanarii prin ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri. Se recomanda ca dupa executia, macadamului care serveste ca strat de baza si în special, ca strat de baza la imbracaminti bituminoase, sa fie lasat in circulatie minim o luna de zile, inainte de asternerea îmbracamintilor . Pe timpul darii in circulatie a macadamului care serveste ca strat de baza, circulatia trebuie dirijata pe întreaga latime a caii, asa incit sa se asigure o compactare uniforma pe toata suprafata. Capacitatea portanta a macadamului folosit ca strat de baza trebuie controlata în conditiile prevazute de STAS 6400. Înainte de începerea lucrărilor se va efectua experimentarea executării stratului de fundaţie. Experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de minim 30 m şi lăţime de cel puţin 3,5 m. Realizarea sectorului de probă are drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume: - grosimea maximă a stratului de piatră spartă; - condiţii de compactare. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau care au rămas după compactare se completează cu material de aport şi se cilindrează. Cilindrarea se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă iar alte pietre de aceeaşi mărime, puse în faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate. Dupa realizarea stratului de fundatie, in aceasta solutie tehica, seful de santier impreuna cu beneficiarul, receptioneaza lucrarea, intocmindu-se procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. 6.3.4. Intreruperi neplanificate Se vor opri lucrarile in cazurile de precipitatii intese pe toata durata acestora si se vor relua numai dupa verificarea umiditatii pietrei sparte. 6.3.5. Controlul calitatii 6.3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor Inainte de executia macadamului se verifica daca fundatia a fost receptionata si indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 6400. In cursul executarii lucrarilor se controleaza cel putin o data la 10 zile si cel putin la fiecare 0,5 km de traseu executat, cantitatile de materiale folosite, fata de cele aratate in tabel. Elemente geometrice - in profil longitudinal se verifica denivelarile pe axa drumului si pe doua generatoare, situate de o parte si de alta, la minim 1 m de la margine ; - masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime cu inclinatia 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba
gradatii corespunzatoare pentru fiecare diferenta de inaltime de 1 m. Pentru a se citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului ; - verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub sablon avind forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintii. Suportul din stinga are grosime de 4 cm, iar cel din dreapta, grosime variabila in forma de pana in trepte. Suporturile se aseaza astfel ca sa asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este necesar, se pot folosi, la stinga doua suporturi suprapuse avind 4 cm fiecare. Masurarea diferentelor intre sablon si imbracaminte sau stratul respectiv se face pe axa drumului si la distante de 1 m si 2 m de la margine. Pentru masurare se foloseste o pana de 30 cm lungime si max. 30 mm latime cu grosimea la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are inclinatia de 1 : 4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei distante de 1mm pentru a se citi diferenta intre sablon si suprafata stratului Diferenta in milimetri, intre doua citiri alaturate de sub sablon raportata la distanta in metri dintre acestea nu trebuie sa depaseasca 2 mm/m. Rezultatele verificarilor se inscriu in evidentele de santier si se predau administratorului pentru cartea constructiei
7. MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Deseurile rezultate vor fi depozitate pe categorii, in locuri amenajate corespunzator (containere), dupa care vor fi transportate la firma de salubrizare cu care este incheiat contractul sau dupa caz vor fi valorificate pentru reciclare.
