PRINCIPALELE PROBLEMEACTUALEDE GEOGRAFIEPOLITICĂ
Back
next
Back
next
• A. Con Confl fliictel ctele e in inte terrne si exter xterne ne
next
• B. Ut Utilizarea apelor si resurselor marine
next
• C. Geograf afiia polit olitiica a re regiuni nillor pola olare
next
• D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale
• E. Glob Globa ariza zarrea si ident dentiitate tatea a st stat ate elor
next next
• F. Abor Aborda dare rea a in comu comun n a prin princi cipa pale lelo lorr probl roble eme al ale e lum lumii ii cont contem empo pora rane ne
next
A. Conflictele interne si externe Conflict - înseamnă opoziţie, dezacord sau incompatibilitate
între două sau mai multe părţi. Conflictul poate fi sau nu violent. Conflictul armat dintre state poate evolua în război.
Conflictul poate fi definit ca o situaţie de competitie în care
părţile sunt conştiente de potenţialele incompatibilităţi viitoare, în care fiecare parte doreşte să ocupe o poziţie care este incompatibilă cu dorinţele celorlalţi. Prin urmare, pentru ca o anumită situaţie să poată fi numită conflictuală, avem nevoie de două părţi conştiente de poziţiile lor, cu dorinţe incompatibile care să intre în anumite schimburi (fizice, virtuale, sentimentale), etc).
Back
next
Conflicte interne Conflictele interne – au o serie de cauze multiple, dintre care le
mentionam pe cele de natura etica, religioasa, lingvistica, de diferentiere economica a anumitor regiuni, comportamentul conducator, interese de grup, regimul politic instaurat.
Exemple de tari aflate in conflict: - In Sudan conflictul dintre militiile
arabe proguvernamentale si localnicii din Vestul statului (Darfur).
- In Filippine, exista un conflict de natura religioasa intre populatia majoritar catolica si minoritatea musulmana;
Back
next
Conflictele externe Conflictele externe – opun de regula, cate doua state, si au
ca obiect regiunea comuna de frontiera. Cauzele sunt numeroase, ele pot fi: etnice, religioase sau economice, si au o importanta componenta istorica. Exemple: Conflictul dintre India si Pakistan isi are originea in momentul decolonizarii (1947), cand fosta colonie britanica a fost impartita in doua dominioane pe criterii religioase: Uniunea India si Pakistan, formata la randul sau din doua parti: Pakistanul de Vest si Pakistanul de Est.
Back
next
Terorismul – conflict extern Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională
folosită pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazează pe acte de violenţă, sabotaj sau ameninţare, executate împotriva unui stat , organizaţii, categorii sociale sau împotriva unui grup de persoane civile, având ca scop precis producerea unui efect psihologic generalizat de frică şi intimidare. Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra entităţii respective pentru a o determina să acţioneze în conformitate cu dorinţele teroriştilor, în cazul în care acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin mijloace convenţionale Back
next
B.Utilizarea apelor si resurselor marine - Delimitari ale apelor marine
next
- Zonele economice exclusive
next
Back
Delimitari ale apelor marine 1.Marea teritoriala.
next
-numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate depasi 12 mile marine (22.2 km). 2.Zona contigua. next -in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine, pana la 24 de mile (44.4 km) de tarm. 3.Zona economica exclusiva.
-pana la 200 mile marine, cu drept de explorare, exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale,next biologice sau nebiologice ale fundului marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau vantului pentru productia de energie; construirea si folosirea insulelor artificiale; cercetarea marina si protectia mediului acvatic. 4.Zona marilor adanci.
next
-dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul continental se continua. -un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri, platforme si insule sau la cercetare stiintifica. Back
1.Marea teritoriala. -numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate depasi 12 mile marine (22.2 km). -statele riverane sunt suverane: drept exclusiv asupra pescuitului, valorificarii resurselor minerale si neminerale din apa, de pe platoul continental sau din subsolul acestuia. -o singura restrictie: trebuie sa permita traversarea inofensiva in timp de pace a vaselor straine, dar nu si a celor militare si de cercetare, iar submarinele trebuie sa treaca pe la suprafata, cu drapelul arborat. Aeronavele au drept de. survol numai prin conventii bilaterale -instalatiile portuare permanente din zona tarmului sunt considerate parte din coasta( nu si in larg sau pe insulele artificiale). Back
next
2.Zona contigua. -in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine, pana la 24 de mile (44.4 km) de tarm. -nu au suveranitate deplina, dar isi pot exercita controlul in ceea ce priveste regulamentele vamale, fiscale, sanitare, de imigratie si protectia mediului, infractiunile fiind stabilite de sistemul juridic al statelor respective. Back
next
3.Zona economica exclusiva -pana la 200 mile marine, cu drept de explorare, exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale fundului marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau vantului pentru productia de energie; construirea si folosirea insulelor artificiale; cercetarea marina si protectia mediului acvatic. -nici o nava straina nu poate presta o activitate economica, cum ar fi pescuitul sau mineritul, fara acceptul statului riveran. -vasele straine au dreptul de a naviga, survola, de a instala sau repara cabluri submarine pe fundul oceanului. -zona economica exclusiva nu face parte din teritoriul national al statului riveran, dar are un regim juridic mixt: de mare teritoriala si de mare libera. next Back
4.Zona marilor adanci -dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul continental se continua. -un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri, platforme si insule sau la cercetare stiintifica. -cooperarea internationala: cercetarea stiintifica, protectia si conservarea mediului marin. -resursele minerale sunt administrate de o autoritate internationala, care trebuie sa asigure o impartire echitabila a acestora. -linia de baza: linia celor mai joase ape, la cele mai mici maree, luata ca medie multianuala. pot fi drepte: la gurile de varsare, deschiderea golfurilor (<24 mn), a golfurilor istorice (Hudson,Bristol, Riga, etc.), a tarmurilor cu fijorduri, riass, skijers, in jurul statelor arhipelagice. -linia mediana: lacuri de granita, tarmuri adiacente, echidistanta fata de liniile de baza. -apele interne: caracteristici similare cu teritoriul statal efectiv -ape arhipelagice: statele arhipelagice au drepturi depline -insule: au dreptul la toate zonele stabilite, cu exceptia celor care devin submerse la ape mari, care sunt formate din stanci si nu pot sustine locuirea - nu au dreptul la ZEE (Okinotoroshima) -platou continental: include povarnisul si piemontul continental -zona Hedberg: pana unde se pot descoperi depozite de. hidrocarburi (aprox:povarnis-piemont).
Back
next
Zonele economice exclusive
Drepturile statului riveran în zona economică exclusivă În zona economică exclusivă, statul riveran are: • drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării, conservării şi gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului mării, ale subsolului acestuia şi ale apelor de deasupra, ca şi cu privire la celelalte activităţi de explorare şi exploatare a zonei în scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenţilor şi al vântului; • dreptul de amplasarea şi folosirea de insule artificiale, instalaţii şi lucrări; • dreptul de cercetare ştiinţifică marină; • dreptul de protecţia şi conservarea mediului marin; • celelalte drepturi şi obligaţii prevăzute de Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării.
Back
next
Zonele economice exclusive
Drepturi şi obligaţii ale celorlalte state în zona economică exclusivă • În zona economică exclusivă, toate statele, fie că sunt riverane sau fără litoral, se bucură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile pertinente ale convenţiei, de libertăţile de navigaţie şi de survol şi de a pune cabluri şi conducte submarine, ca şi de libertatea de a folosi marea în alte scopuri licite pe plan internaţional, legate de exercitarea acestor libertăţi şi compatibile cu celelalte prevederi ale convenţiei, îndeosebi în cadrul exploatării navelor, aeronavelor şi cablurilor şi conductelor submarine. • În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, potrivit convenţiei, în zona economică exclusivă, statele vor ţine seama în mod corespunzător de drepturile şi obligaţiile statului riveran şi vor respecta legile şi reglementările adoptate de acesta în conformitate cu dispoziţiile convenţiei şi, în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept internaţional. Back
next
C. Geografia politica a regiunilor polare Arctica –
un ocean (oceanul Arctic) inconjurat de uscaturi continentale, prezinta un interes strategic deosebit datorita pozitiei pe care o are intre principalele puteri nucleare mondiale. Bazele militare inconjoara Oceanul Aectic, facand din aceasta regiune polara un spatiu al zonei confruntarii militare ipotetice.
Back
next
Antarctida –
continentul sudic acoperit cu gheata, precum si zona inconjuratoare situata intre Polul Sud si Cercul Polar Sudic reprezinta, de asemenea, o regiune care, desi nu este locuita permanent, constituie un teritoriu de interes pentru numeroase state ale lumii.
Back
next
Antarctida
Back
Arctica
Back
D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale Importanta deosebita a stramtorilor si a canalelor – pentru realizarea unor legaturi intre diferitele tari si regiuni ale lumii este foarte evidenta si constituie un domeniu de interes al geografiei politice Back
next
Importanta canalelor si stramtorilor - Strâmtorile se pot afla pe rute de transport importante, în trecut existând războaie pentru controlul acestora. Multe canale artificiale au fost construite pentru a conecta două bazine acvatice deasupra uscatului. Importanta canalelor si stramtorilor Importanta canalelor si stramtorilor - Bosfor cunoscută şi ca Strâmtoarea Istanbul este cea mai îngustă strâmtoare folosită pentru navigarea internaţională. Ea conectează Marea Neagră de Marea Marmara (care este legată de Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele şi, prin intermediul acesteia la Marea Mediterană). Are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lăţime maximă de 3 700 metri la intrarea nordică, o lăţime minimă de 700 metri între Kandilli şi Aşiyan şi una de 750 metri între Anadoluhisarı şi Rumelihisarı. Adancimea variaza intre 36 si 124 m. Strâmtoarea Gibraltar este o strâmtoare care leagă Oceanul Atlantic de Marea Mediterană şi separă Spania de Maroc. Pe partea nordică a strâmtorii se află Spania şi Gibraltar, iar în sud sunt Marocul şi Ceuta, o exclavă spaniolă pe coasta nord-africană. Strâmtoarea Gibraltar are o locaţie strategică. Navele care trec din Atlantic în Marea Mediterană trebuie să treacă pe aici. Back
next
Stramtoarea Gibraltar –
permite accesul din Marea Mediterana spre Oceanul Atlantic, situatie care ii confera o importanta deosebita.
Stramtoarea Ormuz – Face
legatura dintre golful persic (principala regiune petroliera a lumii) si Oceanul Indian, iar pe aici, pe mare, in alte directii.
Stramtoarea Malacca – este
un loc obligatoriu de trecere spre Japonia, in apropierea ei dezvoltandu-se orasul-stat Singapore.
Back
next
Stramtoarea Bering –
permite accesul din Oceanul Pacific in Oceanul ArcticSi reprezinta spatiul de acoperire maxima intre Sua si Fed. Rusa. Canalul Panama – intre oceanele Atlantic si Pacific, este foarte important pentru politica SUA in zona (chiar daca a fost retrocedat statului Panama, SUA are un important contro asupra canalului). Canalul de Suez – leaga Marea Mediterana de Marea Rosie si de Oceanul Indian, fiind o ruta mai directa intre Europa si Oceanul Indian. Back
next
Stramtoarea Gibraltar
Back
Strâmtoarea Ormuz
Back
Stramtoarea Malacca
Back
Stramtoarea Bering
Back
Canalul Panama
Back
Canalul de Suez
Back
E. Globalizarea si identitatea statelor Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico - economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atat un impact pozitiv, cat si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea dintre tari, care la randul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, in deosebi in sfera economica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice intre diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire. Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul international etc.
Back
next
F.Abordarea in comun a principalelor probleme ale lumii contemporane Abordarea în comun a principalelor probleme ale lumii contemporane: desertificarea, schimbarile climatice, poluarea aerului si a apelor, hazardele naturale, tehnologice si antropice, reducer suprafetelor forestiere, evolutiile geodemografice, subdezvoltarea unor regiuni si tari, dezvoltarea durabila, pastrarea biodiversitatii, conflictele (interne si externe), supraînarmarea si proliferarea armelor de distrugere în masa, utilizarea resurselor naturale, agricole si alimentatia, dezvoltarea urbana, comunicatiile. La aceste probleme se adauga probleme de natura sociala si umana (migratiile, extinderea unor boli, conflictele de natura religioasa, ideologica si etnica, stresul introdus de sistemele mediatice ).
Back
next
