Lucrare apărută cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor
O Editura Fundaţiei PRO Bucureşti, România, 22 !"B#$ %&'()*'*(+(& oate drepturile re-er.ate Editurii Fundaţiei PRO/ #ici o parte din acest .olum nu poate 0i copiată 1n scopul comerciali-ării 0tră permisiunea scrisă a Editurii Fundaţiei PRO/ repturile de distri3uţie 1n străinătate aparţin 1n e4clusi.itate Editurii Fundaţiei PRO/
DOINA RUSTI
Specii, tehnici compoziţionale şi de redactare
Editura Fundaţiei PRO
5ra0ică$ CR!"!6# CR!"B786# !lustraţie$ 9Cameră 1n #e: ;or<9 = pictură de Ed:ard >opper = +%%2 ? Lincoln @#EA, #L(F/M/ >ali Colection "eldon Memorial 6rt 5allerD, ni.ersitD o0 #e3ras
(+
Redactor$ Lucia Crăciun enoredactare$ Carmen Arbănaş Corectură$ Ovidiu Vitan
escrierea C!P a Bi3liotecii #aţionale O!#6, R8! Presa culturală$ specii, tenici compo-iţionale şi de redactare = oina Ruşti ( Bucureşti$ Editura Fundaţiei Pro, 22 p/ +%2 + cm/@Colecţia ni.ersităţii MediaA Bi3lioGr/ !nde4 !"B#$ %&'()*'*(+(& 070
CPR!#" Re.isteledecultură/"tiluldominant
&
"PEC!!LE #6R6!HE$ 8tirea +/ scurtă Reportajul 2/ '/ Iurnalul 0oileton Portretul */
'' * )2 )
"PEC!!LE #O#(#6R6!HE$ +/Mani0estulşiproGramul Eseul 2/ '/ 6nali-a şi comentariul de e.eniment @editorialulA */a3letasentenţioasă Recen-ia J/ Cronica / Pam0letul &/ !nter.iul )/ Polemica %/ +/"crisoareadescisă loc 1n 1nceiere de emeşie4erciţiirecapitulati.e Bi3lioGra0ie selecti.ă !nde4 noţiuni de
+2 ++ ++ +2 +' +*+ +J2 +J% +&' +& +)' +)J +)& +%
la Graniţa cu literatura, predomină elementele caracteris( tice stilului 3eletristic/ Lim3ajul literaturii este mo3il, descis la numeroase interpretări, căci 0uncţia sa princi( pală este e4presi.itatea artistică/ Mesajul, 0iind mediat de ornamentele stilistice @meta0ore, epitete, comparaţii, ima( Gini poetice etcA, 1şi pierde caracterul in0ormati. şi capătă dimensiune estetică, determină stări şi predispo-iţii spirituale/ La ni.elul lim3ajului artistic, ca şi 1n ca-ul stilu( lui jurnalistic, apar elemente preluate din toate celelalte stiluri/ intre lim3ajele speciali-ate 1ntr(un anumit domeniu @ştiinţi0ic, 3eletristic, jurnalistic, administrati. etcA, cel al literaturii şi cel jurnalistic se 1ntâlnesc cu precădere 1n s0era e4primării coloc.iale, am3ele recurGând la numeroase retorisme ale .or3irii .ii, 1n special din Comunicarea simbolică! datoria pe care o resimte autorul 0aţă de un 1ndepărtat şi Arhitectura discursului .aG cititor/ "pre deose3ire de -iarele cotidiene, 1n presa cu publicitar Ed/ acia, 2+, apariţie mai rară, 0ie că este .or3a despre re.iste culturale, p/ +*%/ despre maGa-ine sau despre Ga-etele de di.ertisment, ca şi 1n ca-ul literaturii, mesajul tre3uie să se adapte-e unui cititor plasat 1ntr(un timp incert/ e alt0el, după o o3ser.aţie interesantă a lui IacKues Lacan, lim3ajul are mai curând un rol anamne-ic decât unul strict in0ormati.$ Căci "uncţia limbajului nu este aceea de a in"orma ci aceea de a evoca! Ceea ce caut în vorbire este răspunsul celuilalt! Ceea ce mă constituie ca subiect este întrebarea mea! #entru a obţinere cunoaşterea din partea celuilalt nu a"irm ceea ce a "ost decât în vederea a ceea ce va "i$ IacKues Lacan, Funcţia şi câmpul vorbirii şi limbajul în psihanalizăEd/ ni.ers, 2, p/ ++J/
acesta, cu.ântulsetrimis sprepuţin, un cititor @despre1na1nţelesul cărui situare temporală ştie prea căci o re.istă este citită poate la apariţie, dar cu siGuranţă este citită şi mai târ-iu, este citită 0raGmentar sau doar răs0oită etcA, cu atât mai mult are ne.oie să(şi conser.e 1n primul rând 0uncţiile de resta3ilire a unei leGături la3ile/ in acest punct de .edere ni se pare că presa scrisă, cu precădere cea culturală, se canali-ea-ă spre 0uncţia emo( ti.ă a lim3ajului şi culti.ă 0uncţia poetică a cu.ântului, 1ntr(o carte despre -onele sim3olice ale comunicării 1n pu3licitate, Hasile "e3astian âncu a0irmă că 1n ultima .reme interesul autorului de te4t pu3licitar s(a deplasat de la 0uncţia conati.ă spre cea 0atică, situaţie moti.ată, după părerea sa, de intensul bombardament publicitar a%lome& raţia mediatică mecanismele de apărare ale individului împotriva publicităţii'6utorul porneşte de la principalele
atri3ute ale lim3ajului pe care le(a sta3ilit Roman Ia
%enera/ că viaţa de sărac e %rea! @ănuţ nGureanu (-ăştile vesele ale sărăciei0 1nrudită cu literatura, compo-iţia de mai sus are rolul de a impune idei pe calea seducţiei, cititorului o0erindu(i(se nu doar un discurs in0ormati., ci unul care e4primă o iposta-ă de .ădită simulare a autorului ( care aici mimea-ă postura academică, pentru a su3linia o stare de lucruri pe cât de disperată pe atât de a3surd pri.ită/ 1n ca-ul 1n care este .or3a despre ştiri, conte4tul şi amănuntul re0erenţial plasea-ă in0ormaţia 1ntr(un plan nu doar de interes larG, dar şi de di.ertisment/ ar nu numai/ upă cum se ştie, reportajul s(a impus şi ca specie a lite( raturii @prin 5eo BoG-a, de pildăA, iar pro-a scurtă recurGe de multe ori la tenica reportajului pu3licistic/ Faptul autentic se con.erteşte 1n scriitură su3iecti.ă atât 1n reportajul de notaţie, cât şi 1n cel literar/ ar dacă Grija principală a -iaristului este să in0orme-e, cea a scriitorului este să trans0iGure-e realitatea 1ntr(un mod .eridic/ escrierea unei case deGradate, dintr(o curte mocirloasă din cau-a cişmelei, şi su0ocată de Gunoi, capătă .eridicitate 1ntr(o scriere literară tocmai prin amănuntele care suGerea-ă .iaţa celor care locuiesc acolo$ #e lân%ă strada #levnei şi 1ulevard e o casă lun%ă cât o stradelă şi acoperită cutaje e adău%ate cârpit "lecare cu scăriţe de lemn strâmbe ! 2unt locuinţe studenţeşti şi menajuri boeme! La cişmeaua din curte e noroi pentru că toată ziua trebuie să vină lumea să ia apă! Cutia cu %unoaie în "aţă şi alăturea câteva căruţe de lemneenormă aşa că etoată casa pare un de treneade mar"ă cu tenderul înainte! @Camil Petrescu ( #atul lui #rocust0 Ciar şi 1n descrierea lipsită de 1n0lorituri a lui Camil Petrescu, .i-iunea este .ădit artistică, ea se a0lă 1n directă leGătură cu sensi3ilitatea naratorului @Fred HasilescuA, pe care .ulGaritatea 1l oripilea-ă/ "crierea artistică, ciar şi 1n 0ormula reportajului, este 1n mod cert su3iecti.ă şi prin amănuntele ei, 1n special prin denota( ti.e, deconspiră 0raGmentar mentalitatea, educaţia, com ple4ele autorului/ 1n a0ară de aceasta, scrierea literară nu se perimea-ă, e capa3ilă să Genere-e emoţii estetice care * idier >usson şi Oli.ier nu mai sunt strict leGate de istoria 1n care 1şi are oriGinea Ro3ert, #ro"ession journa& scriitura 1n 0ond, te4tul literar este scris pentru eternitate listeEDrolles, Paris, +%%+, "pre deose3ire de artist, reporterul 1ncearcă să p/ %2 elimine din su3iecti.itatea unei scrieri, se 0i4ea-ă 1ntre
notaţie şi impresia personală/ ar, 1nainte de toate, el comunică, transmite un mesaj susţinut de cu.inte, a căror 0uncţie este de a traduce nu doar dorinţa emitentului, ci şi datele de re0erinţă ale comunicării/ 1n măsura 1n care autorul stăpâneşte structurile compo-iţionale poate să modele-e sau nu mesajul unei scriituri/ 2/ "peciile presei scrise/ 1nsă presa culturală presupune şi alte 0ormule decât cea a reportajului/ !n cele mai multe manuale de jurnalism se insistă pe ştirea scurtă, relatată alert, cu accent pe in0ormaţia de interes General/ n ta3lou al speciilor presei scrise reali- ea-ă >usson şi idier >usson şi Oli.iei( Ro3ert, 1ntr(o carte de re0erinţă J este .or3a despre o Ro3ert,#ro"ession pre-entare care .i-ea-ă nu doar locul 0iecărei compo-iţii, joumaliste EDrolles, Paris, ci şi relaţia dintre atitudinea şi intenţia auctorială$ +%%+, p/ J+/
"pecie LunGimea auctorial 6rticolul de sinte-ă Relatarea pe scurt
de la ' la +J de cu.inte n alineat
6nceta
estul de 1ntinsă Reportajul estul de lunG
Frec.enţa
6mplasarea
Ma4imă
#u are un loc special
Haria3ilă
#u are un loc special
Haria3ilă
!n General are un loc sta3ilit neori poate
Haria3ilă, 1n sensul că nu apare 1n mod reGulat
onul #eutru
a.ea un loc sta3il
ea transmite in0ormaţie #eutru ea transmite in0ormaţie Cu precădere escripti.a neutra Mai deGra3ă escripti.a şi su3iecti. e4plicati.ă
#u are un loc presta3ilit
Mai deGra3ă su3iecti.
8tirea pre( Mijlocie -umti.ă @ce se -ice, ce opinii circulă etc/A şi sinte-a ştirilor emise
La date 0i4e
Ecoul unui e.e( niment, -.onurile leGate de el
ReGulat sau nu 6deseori cu un "u3iecti. loc presta3ilit
6deseori un alineat
!ntenţia
escripti.a
e in0ormare "atirică
!nter.iul
Haria3ilă
!n General, la inter.ale presta3ilite
Poate să ai3ă sau nu un loc anume
Critica
Haria3ilă
Haria3ilă
#especi0ic, Pronunţat adeseori 0iind o su3iecti.
a3leta
sută de cu.inte
ReGulată
Cronica
Haria3ilă
6pariţie leGată de un anume e.eniment Haria3ilă
6pariţie reGulată
!n mod o3li( "u3iecti. Gatoriu speci0ic, pus 1n .aloare
Comenta( riul
Cam '( +J de cu.inte Editorialul Cam '( +J de cu.inte
ru3rică ad(oc "peci0ic
Răspunsurile e a e4prima e4primă un o atitudine, o punct de opinie .edere personal Comentariu !n0ormare
Pronunţat su3iecti.
Comentariu moristică
"peci0ic
Pronunţat su3iecti.
!n General, speci0ic
"u3iecti.
Comentariu E4primarea unei opinii Comentariu E4plicaţie Comentariu Luarea unei po-iţii
"inteti-ând speciile unanim acceptate, precum şi 0ormulele 0rec.ente din presa noastră scrisă, am 1ncercat o structurare a lor 1n scrieri narati.e şi non(narati.e$ "PEC!!LE# 6R6!HE
"PEC!!LE# O#(#6R6!HE$
+/8tireascurtă
+/Mani0estul şiproGramul
2/Reportajul '/ Iurnalul 0oileton */Portretul
2/Eseul '/ 6nali-a şi comentariul de e.eniment @editorialulA */a3letasentenţioasă J/ Recen-ia / Cronica &/ Pam0letul )/ !nter.iul %/ Polemica +/ "crisoarea descisă
1ntre aceste specii nu am cuprins anceta, din cau-a comple4ităţii acestei specii şi a caracterului ei i3rid, dar mai cu seama a 0aptului că este destul de sla3 repre-entată 1n presa noastră scrisă/
e asemenea, 1n a3ordarea 0iecărei 0ormule scriitoriceşti am recurs la un sistem con.enţional de anali-ă, respecti. de la planul e.idenţei către cel al te4turii interne/ upă o reţetă a lui 5reimas, 1n orice relatare e4istă un ni.el al te4tului şi altul al Gândului care 1i stă la 3a-ă$ 9n ni.el aparent al naraţiunii, unde di.ersele mani0estări ale acesteia sunt supuse e4iGenţelor speci0ice, su3stanţelor linG.istice prin care ea se e4primă, şi un ni.el imanent, care ar constitui un 0el de trunci structural comun, 1n care narati.itatea se a0lă situată şi orGani-ată anterior mani( 0estării ei9/ Primul ni.el este cel al sensurilor şi structurilor uşor depista3ile, pe câtă .reme cel de(al doilea pretinde o anali-ă amănunţită şi o cunoaştere a conte4tului 1n care a luat naştere scriitura/ 1n termenii semioloGiei, simpli0icând, desiGur, putem să ne re0erim la un ni.el denotati. şi la unul al conotaţiei/ eşi noţiunile au intrat 1n u- &, reamintim semni0icaţia lor, recurGând la câte.a studii autori-ate/ 1n termenii lui L/ >jelmsle. ), denotaţia de0ineşte sensul primar, ideea Generală, sta3ilită 1nainte de anali-a te4tului la ni.elul unei opere, denotaţia se con0undă cu tema, constituind primul strat de receptare a scriiturii/ Conotaţia repre-intă semni"icaţia %lobală sensul ultim şi ascuns al unui te4t, re-ultat 1n urma uneianali-e pro0unde/ enotaţia şi conotaţia sunt doi termeni care se aplică 1n interpretarea oricărei comunicări, pe toate treptele, de la ni.elul le4ematic la cel al unei opere literare/ ar raportul denotati.=conotati. este cel mai 3ine e4plicat de către
6/ I/ 5reimas, +espre sens eseuri semiotice Ed/ ni.ers, +%&J, p/ +&+ Mai ales după contri3uţia lui 5/ Penilnou, care structurea-ă discursul pu3licitar 1n denotativşi conotativ 45ntelli%ence de lapubliciteRo3ert La00ont, +%&2A/ #role%omene a une theorie du lan%a%e Ed/ Minuit, Paris, +%'/ %
câine rău m3erto Eco pe el spune că oe4primă sintaGmă inscripţionată un Gard, 1n precum plan denotati. o in0ormaţie despre un animal primejdios, pe când 1n plan conotati., e4presia conţine un mesaj codi0icat$ "u%i' n alt e4eGet al te4tului scris, anume structuralistul 5erard 5enette, este de părere că accepţiunea dată de >jelmsle. ar tre3ui să ai3ă prioritate$ 9e0iniţia semioloGică a perecii denotaţie3conotaţie aşa cum a propus(o >jelmsle. şi cum a populari-at(o Roland Bartes, e 3ine cunoscută şi adoptată de toată lumea, cel puţin su3 această 0ormă simpli0icată$ conotaţia este o semni0icaţie secundă sau deri.ată, desprinsă din 0elul 1n care este desemnată @sau denotatăA o primă semni0icaţie cu.ântul 0amiliar pătate denotea-ă carto0ul si 1i conotea-ă 0amiliaritatea9+/ Pornind de la această 3a-ă teoretică, .om urmări planul denotati. al te4tului 1n notele speci0ice 0iecărei
m3erto%enerală Eco, 6ratat semiotică Ed/ de 8tiinţi0ică şi Enciclopedică, +%)2, p/ &' şi urm/ Op/ cit/ p/ +*/ io
0ormule, su3liniind in0ormaţia prioritară ( despre ce este .or3a (, iar semni0icaţia dedusă din modalităţile dis( cursului auctorial o .om asocia planului conotati./ 1n cercetarea speciilor presei scrise, denotaţia se re0eră la ceea ce este e.ident, de pildă tema, iar conotaţia se clădeşte pe ceea ce 1nţeleGe cititorul, sau pe ceea ce 1l impresionea-ă, cu precădere 0iind aici .or3a despre mesaj, 1n toate laturile sale, de la cel su3liniat la cel secundar, camu0lat, suGerat, emanat de educaţia autorului şi transmis 0ără .oie de multe ori/ 6ema structura şi compoziţia unei specii scriitoriceşti con0iGurea-ă ni.elul denotaţiei prin tenicile 0olosite şi ni.elul conotaţiei prin e4presia pe care aceste tenici o dau mesajului!
EXERCIŢII '/ a/ Citiţi te4tul lui Bacal3aşa redat mai jos şi e4traGeţi in0ormaţia/ Care sunt ima( Ginile care dau culoarea epocii 3/ escrieţi un loc pe care 1l 0rec.entaţi @3ar, ca0enea, discotecă, parc etcA, a.ând Grijă să strecuraţi detalii care să conţină in0ormaţii, dar care să suGere-e şi ima Ginea speci0ică istoriei actuale/ c/ Rescrieţi te4tul lui Bacal3aşa 1n stil 3eletristic Co"etării de lu7 pe Calea Victoriei şi pe#iaţa 6eatrului erau trei. Capsa Fial8ovs89 şi *iovanni! Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara in 1ucureşti să vie să ia în%heţată la Capsa! Lucrul şic era ca cucoanele să nu se dea jos din trăsură ca să consume la o masă pe trotuar! Cucoanele stăteau în trăsuri înşirate lun%ul trotuarului erau servite acolo iar la steteau tinerii civili saude&a o"iţerii şi priveau aceaşie7poziţie de "emei tinere şi mese nostime! @Constantin Bacal3aşa ( 1ucureştii de altădată0
*/ Faceţi o descriere 1n stil pu3licistic a stră-ii Batistei şi comparaţi(o cu descrierea 0ăcută de Camil Petrescu, 1n te4tul următor$ Am luat&o în jos spre dreapta cu toată căldura să văd cum se dărâmă casele pentru deschiderea bulevardului 1rătianu! (ram nerăbdător căci nu "usesem pe acolo din ajun! Casei din dreptul străzii :e%ale îi ridicaseră acoperişul şi rămăsese acum aşa cu pereţii tapetaţi între care "usese viaţă de "amilie de s&ar "i putut uita cineva de la etajul casei Visante să vadă înăuntru ca într&un corp omenesc deschis pe masa de operaţie! ;!!!/ -ă acoperă pra"ul când mă îndrept spre strada 1atiste încet trebuie să ocolesc căci într&o curte e un depozit improvizat de benzină. "orduri vechi de tinichia jerpelite ca nişte haine de salahori modele aproape comice revândute şo"erilor vin să se aprovizioneze 14......................... _——
,
........ . .. . .. . ..
căci parcă ele sin%ure
J/ rans0ormaţi 1n ştire sen-aţională in0ormaţia cuprinsă 1n te4tul de mai jos/ @Berlicoco este C6/ RosettiA$ =tren%ar şi drăcos de mic copil înrudit cu cele mai mari "amilii se înhăitează în tinereţe cu mai mulţi de teapa lui şi se pune în revoltă "ăţişă cu disciplina societăţii de pe acea vreme! îşi lasă plete lun%i "ace "el de "el de %iumbuşuri şi de tămbălăuri bă%ând în năbădăi pe isna"i şi mahala%ii> încalecă de&a&ndărătelea pe&o saca şi se plimbă pe #odul -o%oşoaii escortat în trium" de toţi ştren%arii zampara%ii care&? aclamă stri%ând. @ra, vivat musiu 1erlicoco,@2e duce vestea pânBla Vodă de isprăvile bandei> Vodă râde şi dă poruncă lui A%a săprinză numaidecât pe musiu 1erlicoco şi să&? tunză muscăleşte! +upă aceea ca să scapere târ%ul şi mar%inile de ceata derbedeilor Vodă începe să le dea slujbe pe a"ară pe unul îl "ace sameş pe altul zapciu pe altul altceva iar pe :osetti îl trimite poliţai la #iteşti! 6ânărul 1erlicoco mer%e la post şi primul act care&? săvârşeşte ca depozitar al si%uranţei publice care e' O pune câţiva dorobanţi şi doi bărbieri în piaţă> pe cine dintre isna"i ori cupeţi or prinde să&i tunză ridiche! ipă lumea> scandal, ce&i asta' @Aşa c porunca măriei&sale Vodă răspunde poliţaiul!!! ite pe mine cum m&a tuns,@4D!L! CaraGiale ( Opere .oi/ +++, F/R/C/ !!, +%'2, p/ +'+(+'2A
/ Rescrieţi 1n stil 0raGmentul următor$ +in Opel au3eletristic coborât doi indivizi un al treilea rămânând la volan! nul dintre cei doi indivizi a prezentat o le%itimaţie şi oinsi%nă care păreau a "i de poliţist dându&se de la#oliţia Earcotice! Au urmat întrebările despre div%uri arme şi muniţie după care "alşii poliţişti au trecut la @veri"icarea@ sumară a autoturismului! +upă ce a "ost coborâtă în stradă întrea%a "amilie @poliţiştii@ i&au cerut lui Farco)ue să&i prezinte şi toţi banii pe care îiavea mărci dolari %uldeni şi şilin%i pentru a&i veri"ica dacă nu sunt "alşi!La restituirea banilor unul dintre @poliţişti@a reuşit să @palmeze@ câteva mărci %ermane! 6uristul a sesizat urmând câteva schimburi de cuvinte dure după care aşa&zişiipoliţişti au dispărut în direcţia#iteşti! @8te0an umitru 60rimescu ( 1n:omânia liberă +' iulie 2A
GBBm.H!iI.&Br%!> JJBJJ.'!
Relatarea şi po.estirea Relatarea presupune o e4punere a 0aptelor, rară intenţia de a le de-.olta 1ntr(un su3iect şi cu scopul precis de a in0orma/ Po.estirea se clădeşte pe o "abulă de-.oltată sau nu 1ntr(un subiect şi e4pusă 1ntr(un discurs subiectiv cu intenţia de a inocula o stare emoţională şi un mesaj leGat de ea/
2ublimul cotidianului Ed/ Meridiane, +%%, p/ J'/
Claude Bremond, Lo%ica povestirii! Editura ni.ers, +%)+, p/ *+/ 13 0
!n =ase plimbări prin pădurea narativă Ed/ Pontica, +%%&, pp/ *& şi urm/ "pecie literară satirică 1n .ersuri/
6şa după cum au remarcat mai mulţi specialişti 1n comunicare, po.estirea are o 0orţă specială de a situa indi.idul 1n relaţie cu ceilalţi oameni, sau după cum spune >erman Parret, a povesti istorii copiilor este evident o cale privile%iată de socializare a lor> a povesti recitând o poveste citând mitul potrivit unei situaţii trăite producând sau citind literatură "icţională înseamnă să te constitui în comunitate atât pe a7a timpului N/// cât şi pe cea a spaţiului n! O 1ntâmplare oarecare poate de.eni model prin 0orţa pe care o e4ercită asupra receptorului, determinân( du(+ să imite 1ntâmplarea, să se identi0ice amănuntelor ei/ Ciar şi atunci când este .or3a despre o simplă relatare a 0aptelor, de interes rămâne 1nlănţuirea lor epică, respecti. despre ce este vorba şi cum se termină totul care este de-nodământul/ 1n procesul creaţiei literare 1ntâmplarea se modi0ică, supusă unei retrăiri su3iecti.e, căci orice naraţiune cu intenţii estetice dezvoltă sau condensează o povestire primă după cum o3ser.ă Claude Bremond$ (a o re&%enerează nu o imită niciodată! Ceea ce este povestit nu este în te7tura sa intimă un comple7 de evenimente şi de roluri or%anizate după le%i care îi sunt străine ci o altă povestire care a pus deja sub "orma de rol a înrolat ţesătura narabiluluin! 1n mod po.este uneori e4primă o 1ntâmplare simplăcon.enţional, numită"abulăode-.oltată 1ntr(un subiect şi e4pusă o3liGatoriu printr(undiscurs narativ! 1ntr( un mod interesant, termenii aceştia naratoloGici sunt e4plicaţi de către m3erto EcoN '/ ând ca e4emplu un limeric<+* al lui Ed:ard Lear, pe care 1l consideră po.es( tire constituită doar din 0a3ulă, adoptă două tipuri de
discurs/ Mai 1ntâi dă te4tul oriGinal$ A "ost odată un moş în #eru căruia baba îi "ăcea tocană> dar s&a întâmplat că a %reşit şi&n cratiţă ea ?&a %ătit pe bietu&i moşnea% din #eru! Mai departe, Eco transcrie acest te4t 1n stil jurna( listic$ Lima ?K martie! 5eri Alvaro *onzales de ? de ani cu doi copii "uncţionar la #eruvian Chemical 1an8 a "ost "iert din %reşeală de soţia sa Lolita 2anchez de -edinaceli în timp ce pre%ătea o mâncare tipic locală!!! 8i apoi urmea-ă comentariul$ 9e ce oare această relatare nu e 0rumoasă cum e aceea a lui Lear @sau ca o traducere li3eră a eiA Pentru că Lear po.esteşte 0a3ula, dar 0a3ula e numai conţinutul po.estirii lui/ 6cest conţi( nut are o 0ormă, o orGani-are, care e aceea a 0ormei simple, iar Lear nu o complică printr(un su3iect/ 1nsă e4primă 0orma propriului conţinut narati. cu ajutorul unei 0orme a e4presiei, care constă 1n scema metrică, 1n jocul de rime tipic limeric<(ului/ Fa3ula este comunicată cu ajutorul unui discurs narati./ Hom putea spune că "abulă şi subiect nu sunt o cestiune de lim3aj/ "unt structuri aproape 1ntotdeauna traducti3ile şi 1n alt sistem semiotic şi 1ntr(ade.ăr eu pot po.esti aceeaşi 0a3ulă a Odiseii orGani-ată potri.it aceluiaşi su3iect, printr(o para0ra-ă linG.istică, aşa cum am şi 0ăcut mai 1nainte, sau 1ntr(un +J r1lm 1n desene4istă animat, pentrudecăanalepsă şi 1n aceste sis( temesau semiotice semnale / 1ndouă scim3, cu.intele prin care >omer po.esteşte 1ntâmplarea 0ac parte din te4tul omeric, şi nu sunt uşor de para0ra-at sau de tradus 1n imaGini/ 1ntr(un te4t narati. su3iectul poate lipsi, dar 0a3ula şi discursul ( nu9 +/ "pre deose3ire de 0a3ulă, su3iectul presupune amă( nunte, 1ntâmplări şi personaje care complică 0a3ula, dar care determină 1n mod ine.ita3il natura discursului/ Relatarea unui 0apt oareca re se compune din "abulă şi Miscurs adică din 1ntâmplarea esenţială şi 0elul 1n care este re-umată şi transpusă de cine.a/ Crearea unui su3iect pe o 0a3ulă dată conduce naraţiunea respecti.ă spre o po.este ela3orată, adeseori spre opera literară/ 1n stilul jurnalistic pre.alea-ă relatarea, 1nsă multe dintre speciile narati.e adoptă un su3iect compus după reţetele literaturii/
::
:
.'
6nalepsă este un proce( deu retoric prin care se 1ntreţine curio-itatea citi( torului respecti., discursul narati. se completea-ă cu amănunte care par să reme( die-e o scăpare a po.estirii/ E4emplu$ -&am întâlnit cu băiatul acela pe care poate că ţi&? aminteşti de la ceremonia de ieri unde purta un palton roşu!!! 16
m3erto Eco, i3idem/
17
Mel.in Mencer,EeNs :epoiiin% and ritin% QCB, +%%+, p/ %&
Fra-a notată +/ constituie leadul/ Punctul al 2(lea reconstituie 0aptele, ampli0icând leadul/
Orice relatare se constituie 1n 0uncţie de interesul receptorului, de aici şi numeroasele 0ormule compo( -iţionale propuse de jurnalişti Mel.in Mencer este del părere că o relatare tre3uie să cuprindă$ un lead ampli0icarea materialului din acest lead reconstituirea 0aptelor anterioare e.enimentului relatat @dacă este ca-ulA in0ormaţia secundară/+& O ast0el de e4punere jurnalistică apare 1n e4emplul următor$
ACCIDENT MORTAL LÂNGĂ TARGU-JIU ?! n tânăr bucureştean a murit şi alţi doi au "osi răniţi după ce un 6ico s&a lovit de o autobetonieră! P! Accidentul s&a produs in zona 5ezureni la câţiva 8ilometri de 6âr%u&Miu! =o"erul autoturismului 6ico
La punctul '/ sunt menţionate 0aptele secundare 1n raport cu titlul relatării/
având viteză Cum mareunaa dintre vrut acestea să depăşească două autobetoniere! a virat brusc la stân%a pentru a o lua pe un drum lateral maşina s&a izbii în plin de autospecială şi s&a "ăcut pra"! V!1! PQ de ani care se a"la pe locul din dreapt a şo"erului a murit pe loc! '/ n alt pasa%er +!C PR de ani şi conducătorul auto E!A!:! PR de ani au "ost răniţi! <-onitorul +)(2 auG/, 2
18
1n ca-ul 1n care relatarea adoptă stilul "eature naratorul 1şi asumă 1n mod declarat un punct de .edere şi o .i-iune personală+), ceea ce uneori conduce spre con( .ertirea relatării 1n po.estire, ca 1n ca-ul următor$
Peter E/ MaDeu4, 1Nadcast EeNs! ritin% S :eportin%Bro:n Bencmar<, +%%, p/ 'J/
Câteva minute mai târziu sunt în tramvai! Lume &e7act cât numărul scaunelor! rcă şi o bătrânică în doliu cu baston şchiopătând! 6oţi cei de pe scaune admiră brusc peisajul de&a"ară devenit ad&hoc interesant! 1ătrâna nu cere loc! 2tă chinuit sprijinindu&se&n băţ! +eodată văd o ţi%ancă tânără că se ridică şi&i o"eră locul. @Tai mamaie c&oi "i şi matale obosită,@ şi&i dă mâna bătrânei ajutând&o să se aşeze! 2unt două ţi%ănci tinere care se întorc probabil de la muncă căci poartă peste rochii uşoare de vară şorturi portocalii&re"lectorizante
speci"ice lucrătorilor la drumuri! 2unt vesele şi sporovă& iesc in limba lor "ără să mai ba%e de seamă zâm betul recunoscător al bătrânei "aţă de neaşteptatul "avor!!! @Ru4andra Constantinescu (#ovestiri cu bătrâni0
1ntâmplarea este e4pusă 1ntr(un reGistru su3iecti., naratorul dirijând receptarea prin amănunte care implică atât sentimentele sale de martor al 1ntâmplării cât şi un apel mai mult sau mai puţin direct spre compasiunea cititorului aşa de pildă, autoarea spune că 3ătrâna este in doliu ceea ce suGerea-ă 0aptul că a trăit o dramă recentă, apoi creea-ă un portret de atitudine prin care su3linia-ă slă3iciunea 0i-ică a personajului$cu baston şchiopătând! e reGulă, un e.eniment de interes General, cum ar 0i şi cel e4pus mai sus, tre3uie să 0ie redactat într&un stil e7presiv să descrie atitudini detalii portretis tice ele( mente ale mediului,+% iar aici detaliile leGate de cele două ţiGănci au acest e0ect de a 0i4a 1ntâmplarea 1ntr(o menta( litate, 1ntr(un timp istoric, aşa cum sunt ele receptate de către instanţa auctorială/ Relaţia dintre narator şi autor nu este distinctă, ca 1n scrierea literară, dar nici nu se poate .or3i despre o identi0icare totală ca 1n ca-ul relatării de tip jurnalistic/ Făcând distincţia dintre literatura de "icţiune şi cea "actuală 5erard 5enette su3linia-ă 0aptul că cea din urmă o3liGă la o identitate 1ntre narator şi autor, respecti., instanţa auctorială 1şi asumă responsa3ilitatea aserţiunilor sale2, ceea ce nu este o3liGatoriu 1n ca-ul unei scrieri situate la Graniţa cu literatura, ca 1n ca-ul de mai sus/
upă cum demonstrea-ă Peter E/ MaDer 1n 1roadcast EeNs! ritin% S :eportin%Bro:n Bencmar<, +%%, p/ '** şi urm/ 1n 5ntroducere în arhite7t d/ ni.ers, +%%*, p/E+*&
emă si discurs 1n scrierea narati.ă ema este ideea 1n jurul căreia se clădeşte compo-iţia/ iscursul presupune modul 1n care se de-.oltă tema/ 1ntre temă şi discurs nu tre3uie să e4iste discrepanţe/ onul just este dat de atitudinea scriitorului 0aţă de tema tratată/ Felul 1n care sunt e4puse 0aptele e4primă personalitatea autorului/ OriGinalitatea unei scrieri nu se 1ntemeia-ă doar pe talent, ci şi pe o ştiinţă a scrierii con.inGătoare/ onul .eridic al unei relatări scrise este dat de claritatea, de .arietatea lim3ajului, dar se capătă, mai ales, prin e4erciţiul redactării/ +/ ema/ Literatura se 1ntemeia-ă pe armonia dintre conţinut şi 0ormă 1n măsura 1n care relaţia nu implică modalităţi arti0iciale, discrepanţe şi 0ormule căutate 1n mod e.ident/ Or, ecili3rul dintre e4presie şi idee, care a preocupat atâtea minţi de(a lunGul .remii, 1şi are oriGinea 1n talentul, 1n arul artistului/ "e ştie că dacă e4istă o susţinută ela3orare a 0ormei, dar lipseşte disponi3ilitatea creatorului pentru actul de trans0iGurare, nu se naşte opera/ 8i 1n ca -ul povestirii pu3licistice 0uncţionea-ă, desiGur, aceeaşi condiţie creatoare, 1nsă e4istă, este ade( .ărat, şi o ştiinţă a scrisului con.inGător, dincolo de talent/ O reGulă clasică a compo-iţiei se 1ntemeia-ă pe armonia dintre temă şi discurs! 1n redactarea po.estirii, indi0erent că este .or3a despre un clip epic sau despre un reportaj, se porneşte de la o temă respecti. de la o idee de la o teză! Este .or3a despre o 1ntâmplare in nuce despre o imaGine care promite să se de-.olte şi care poate 0i susţinută 1n e.oluţia ei de mai multe teme secundare/ 6şa de pildă, tema 0ricii care trans0ormă şi ciar dă 0orţă omului a 0ost tratată de CaraGiale 1n O "ăclie de #aşte! 1n nu.ela aceasta este .or3a despre un om care trăieşte su3 ameninţare o 3ună 3ucată de .reme/ Lei3a se aşteaptă ca 5eorGe să(şi ţină promisiunea de a se 1ntoarce 1ntr(o -i şi de a se ră-3una/ e aceea, 1n noaptea 0atală, neGustorul Găseşte puterea de a prinde mâna tâlarului 1ntr(un laţ şi de a pri.i apoi cum se car3oni-ea-ă su3 0ăclia pe care o
aşa-ă dedesu3tul ei/ ar po.estea 1n sine poate 0i tratată 1n multe 0eluri, 1n 0uncţie de sensurile pe care le capătă 0rica 1n .i-iunea unui po.estitor/ Ca relatare "eature istorioara se concentrea-ă 1n jurul elementelor sen-aţio( nale$ amănuntele aşteptării, ale pedepsirii şi ale de-nodă( mântului/ "e pot adăuGa detalii leGate de .iaţa indi.iduală a personajului, 0ără ca scriitorul să anali-e-e, să(şi e4prime direct părerea sau să interprete-e 0aptele/ 1n stilul "eature descrierea este precisă, iar naraţiunea alertă, ca şi 1n stilul pu3licistic propriu(-is/ 6st0el, personajul poate să 0ie pre-entat 1n câte.a amănunte descripti.e edi0icatoare$ aşteaptă 1m3răcat 1n aceleaşi aine pe care le poartă de trei -ile sau cu aina cea nouă, 1m3răcată 1n acea seară pentru prima oară, laţul poate 0i de mătase, de plastic, cumpărat special, Găsit 1n sertar, a3ia cu câte.a minute 1nainte de 1ntâlnirea 0atală etc/ 6mănunte ca acestea com( pletea-ă portretul personajului, se leaGă de moti.aţia artistică a po.eştii, susţin unul sau altul dintre momentele su3iectului şi concurea-ă tipoloGiile pentru că, 1n 0ond, aşa după cum sta3ileşte Bremond, orice po.estire se 1nte( meia-ă pe un cod al rolurilorP! Pe măsură ce po.estea se 1nceaGă, apar şi temele secundare ră-3unarea, aştep( tarea, 0orţa comple4elor psioloGice sunt iposta-e e4is( tenţiale adiacente 0ricii, o completea-ă, o 1ntreGesc/ ne( ori, interesul este 1ntreţinut prin discontinuităţi tematice, prin rupturi?P capa3ile să 1ntreţină curio-itatea cititorului/ 2/ iscursul narati./ ar o temă, oricât de
Op/ cit/, p/ '%)/ 22
upă Hasile "e3astian âncu (Comunicarea simbolică Ed/ acia, 2+, p/ +'&/ 23
#aratoloGia este ştiinţa care studia-ă procedeele de reali-are a unei po.estiri scrise, de la elementele compo-iţiei, !a 0iGurile na( rati.e şi la atitudinea naratorului 0aţă de relatare, 0aţă de receptor sau 0aţă de 21
instanţa auctorială/ 1n terminoloGia propusă de Q/ Boot :etorica ( romanuluini.ers, +%&*/ O cercetare critică asupra poeziei române de
la ?UKEd/ +in interesantă, oricât percutant/ de incitantă, nu capătă 0orţă e4presia, decât 1n .oi/ Critice ineretului, printr(un discurs 6cesta repre-intă +%&, p/ *)/ 0orma pe care o capătă in0ormaţia propriu(-isă/ !n naratoloGia2' modernă se .or3eşte despre e4is( tenţa mai multor instanţe ale comunicării> unele pri.esc direct actul narării, aşa cum ar 0i naratorul
să tre-ească imediat 1n mintea cititorului imaGinea e.o( cată/ #eoloGismele, cu.intele cu sonoritate 0ascinantă şi sens o3scur nu au 0orţa cu.ântului simplu, dar mai cu seamă a celui potri.it conte4tului/ Pe 3ună dreptate se pune 1ntre3area$ dar cine otărăşte care este acel cu.ânt con.inGător Cititorul, 1n primul rând, 1nsă, de asemenea, talentul şi e4perienţa celui care scrie/ n lead precum un în%er a coborât de pe clădirea niversităţii în mijlocul 1ucureştiului poate 0i tratat 1n multe 0eluri/ !ată câte.a .ariante, 0iecare ilustrati.ă pentru o anume mentalitate sau atitudine scriitoricească$ a/ 5eri ?R!QP!PQQ? la ora prânzului s&a produs un eveniment care a bulversat întrea%a su"lare bucureşteană. de pe clădirea niversităţii a coborât încet plutind cu %raţie & un în%er! (ste vorba despre "ilmarea unui clip publicitar realizat de A%enţia @Club 2@! în momentul în care actriţa Ana Anatol purtând aripi ar%intii şi&a început coborârea pe trotuarul de la 6eatru seadunase mai multă lume decât la un mitin% şi domnea tăcerea de dinainte de un miracol! 3/ Filmarea unui clip publicitar a creat con"uzie şi chiar a în"iorat pe trecătorii adunaţi la niversitate de pe acoperişul căreia Ana Anatol incomodată în mod evident de două aripi %roteşti cobora melodramatic pe un "el de lea%ăn ţinut de "unii murdare! c/ n miracol are întotdeauna mai multe "eţe însă în esenţă contează doar e"ectul pe care îl produce! Filmarea unui clip publicitar poate avea uneori şi rol tera peutic! Am văzut ieri un în%er coborând de pe clădirea niversităţii! +eşi ştiam şi eu ca toţi trecătorii întâmplători de la acea oră că este vorba doar despre o "ilmare nu pot să spun că nu m&am lăsat pentru câteva clipe cuprins de un dor dulce pe care îl port încă din copilărie de o emoţie nădăjduitoare la %ândul întâlnirii cu sacralitatea! d/ #iaţa niversităţii ora ?P!RR! +e pe clădirea veche şi impozantă în%erul coboară încadrat de "unii! Arc aripi strălucitoare ar%intate şi "le7ibile iar umerii sunt învăluiţi de plete ne%re! (ste un în%er răzbunător care emană teroare! O simt plutind şi o văd întipărită pe "eţele
( i i 1 t
trecătorilor rămaşi într&un e7taz aproape s"ânt! Câteva secunde! #ână când miracolul piere distrus de vocea pu& temică a re%izorului! La niversitate s&a "ilmat un clip cu în%er! #entru mine a "ost în%erul răzbunării!
#u luăm 1n discuţie aici .i-iunea su3iecti.ă, amă( = nuntele care dau culoare 0iecăreia dintre .ariante şi care e4primă 0elul 1n care autorul .ede lumea/ oate te4tele de mai sus 1ncearcă, mai mult sau mai puţin, să se 1nscrie la Graniţa dintre literatură şi stilul pu3licistic/ #ici una 1nsă nu .ădeşte un talent ieşit din comun, ci mai deGra3ă o anume uşurinţă 1n e4primare, speci0ică jurnalistului/ 1n primul te4t autorul u-ea-ă de imaGini osten( tati.e, create prin a3soluti-ări nepermise 1n stilul pu3licis( tic$ întrea%a su"lare bucureşteană! E4aGerarea este per( misă 1n literatură şi uneori 1n stilul "eature cu condiţia de i a.ea ca suport o 0iGură, respecti. o imaGine plastică, un joc de cu.inte alu-i., o sintaGmă e.ocatoare a unor ima( Gini sau idei deja ştiute/ Cu totul altă rele.anţă capătă enunţul 1n 0orma$ ieri R!QW!PQQ? la ora prânzului s&a produs un eveniment care a bulversat o sumă de lume %ură&cască studenţi plecaţi de la cursuri "lorărese trotuariste0 plus câinii din centru! 1n cel de(al doilea te4t ceea ce dă e4presi.itate, contra.enind stilului pu3licistic, este nota su3iecti.ă a epitetelor/ 1n General, ni.elul denotati. e4primă direct 0elul 1n caresău 0iecare scriitor 9traduce9 imaGinile realităţii in propriul cod aici, epitetele %roteşti melodramatic murdare nu cuprind descripţii o3iecti.e, nu adună n 0ormaţii neutre, ci e4primă Gradul de implicare aucto( nală, pentru că toate trei sunt denotati.e de cali0icare a $naGinii/ Pentru stilul pu3licistic ele ar tre3ui să cuprindă $ate$ aripile sunt din plastic vopsit cu bronz %ros actriţa /o3oară nenatural de încet cu opriri justi"icate doar de "elul în care se derulează mosoruliar 0uniile alb& murdare S !mtpătate de nămol şi de motorină! !n 0ine, te4tul al treilea este scris pe un ton on0esi., iar ultimul recurGe la un reGistru de notaţie su3iecti.ă, am3ele 0iind marcate de e0u-iuni lirice/ acă 1n stilul jurnalistic scriitura se clădeşte pe r/0ormaţie aşe-ată 1n imaGini plastice cu un rol de 3iecti.are, 1n Genul "eature compo-iţia are 1n .edere
26
Paul Ricoeur, (seuri de hermeneutică Ed/ >umanitas, +%%, p/ +++/ !3/, pp/ +2%(+'2/
27
28
Lo%ica povestirii Ed/ ni.ers, +%)+, pp/ *( *'/
comunicarea prin suGestie, crearea imaGinii plastice şj re.elatoare 1n eGală măsură, iar atitudinea auctorială este preponderent su3iecti.ă, ceea ce 1nrudeşte Genul acesta ci scrierea artistică/ #u doar 1n reportaj 0uncţionea-ă compo-iţia de tir literar, ci şi 1n alte specii, de pildă 1n inter.iu, 1n can 1ntre3ările pot 0i completate de elemente speci0ice portre( tului literar, prin care este sciţată 0iGura inter.ie.atului sau prin natura 1ntre3ărilor e4istă 1ntre3ări prin car poate 0i 0ăcut portretul 0i-ic şi care cer amănunte despn .estimentaţie, lunGimea părului sau culoarea ocilor/ '/ iscursul auctorial/ n te4t, este, 1ntr(o succint şi e4actă de0iniţie a lui Paul Ricoeur, orice discurs "i7atpri! scriereP in punctul său de .edere, e4istă două modm principale de mani0estare discursi.ă$ relatarea acţiunii, d Genul +umnezeu a "ăcut!! şi relatarea -icerii, ca 1 e4emplul$ +umnezeu a zis şi aşa a "ost! Primeia, Ricoeur atri3uie rol tradiţional, pe câtă .reme, 1n .i-iunea lui, ce de(a două e4primă discursul naratorului(interpre (7plicaţia şi interpretarea se opun şi se conciliazI inde"init în chiar inima lecturii prin implicarea directă cititorului care dă .aloare şi nume unui te4tscris/2& Orice po.este este mediată, transmisă prin inte mediul unui narator care se poate să 0i 0ost sau nu ma torul celor 1ntâmplate, care, uneori, pretinde că a ascult un alt po.estitor sau care pur şi simplu se erijea-ă $ po.estitor omniscient/ Când 1şi asumă rolul de autor auctorial! po.estirii se numeşte intre naraţi loGii care s(au ocupat şidenarator rolul instanţei auctoriale 1n pn ducerea unui te4t, Claude Bremond ni se pare că de0ineş cel mai 3ine relaţia din punctul său de .edere, narator trans0eră su3iectului o putere de or%anizare autonoma materiei narative! 1ntâmplarea se reduce la roluri es e4pusă de instanţe care tălmăcesc un mesaj desp 1ntâmplări/ upă el, actul de a nara presupune modelar naratorului după 0uncţia pe care o are personajul 1n cădi po.estirii, ceea ce 1nseamnă că nu este posi3ilă o situa a po.estitorului 1n a0ara naraţiunii2)/ Cele3ra 3uta 0lau3ertiană 4+oamna 1ovar9 sunt eu0 ca şi 1ncercăr scriitorului realist de a se su3stitui unor persona re0uGiindu(se 1ntr(un discurs neutru, nu sunt decât e.ad din rolul de narator principal, ceea ce 0ace ca scriiti realistă, departe de a 0i o3iecti.ă, să 0ie împovărată
cele mai spectaculoase semne ale prelucrării'X iscursul naratorului este determinat 1n 3ună măsură de tema tratată si este 1ntreţinut de starea emotio( nală a scriitomlui/ 1n pri.inţa aceasta, Laurent IennD spune că dincolo chiar de orice perspectivă interlocutorie tensiunea "î%urală apare ca esenţială pentru discurs. ea este la ori%inea acestuia din urmă a mişcării ce&? aventurează către celălaltul său'/ 1n pro-a literară, acţiunea se re0eră la urmărirea e.oluti.ă, 1ntr(un ritm susţinut, a unui e.eniment narati. derularea 0aptelor tre3uie să se caracteri-e-e prin două trăsături esenţiale ( oriGinalitate şi unitate (, iar naraţiunea propriu(-isă se compune din su3iect şi din instanţele comunicării @autor, personaje, cititorA/ 1n aceste condiţii, naratorul auctorial transmite un punct de .edere comple( tat de alte .oci narati.e @polemic sau prin adăuGarea de detalii, de micronaraţiuni adiacenteA/ 6utorul, 1n postura de autoritate totalitară, se poate comporta ca un creator atotputernic care .or3eşte despre personajele lui ca despre nişte supuşi e4primându(se ast0el$ omul nostru ştia "oarte bine ce are de "ăcut căci nu era prost din "ire! neori naratorul auctorial se mulţumeşte cu postura de o3ser.ator @detaşat sau curiosA şi 1şi trans0ormă nara( ţiunea 1n relatare conştiincioasă a 0aptelor/ 1n această situaţie se apropie ca stil şi atitudine de jurnalist/ 6lteori, atitudinea autorului 0aţă de personaj se oGlindeşte 1n denotati.ele prin care 1şi construieşte personajul/
cu cititorul este, de asemenea, .ariatăRelaţia uneori,autorului autorul 1ncearcă să comunice prin adresări directe 4iubite cititor0 sau printr(o deli3erată implicare a cititorului
29
upă o3ser.aţia lui Roland Bartes, 1n :omanul scriiturii Ed/ ni.ers, +%)&, p/ +/
:ostirea sin%ulară Ed/ ni.ers, +%%%, p/ +%/ 6pud Q/ Boot, op/ cit/
31
râpa sprijinindu&se de braţul unui bărbat se poate modi( 0ica 1n 0uncţie de Gradul de implicare a celui care rela( tea-ă/ Pentru reporterul care .rea să surprindă .astitatea şi pustietatea peisajului, enunţul ar putea de.eni$ dincolo de drum se taie o râpă şerpuitoare pe a cărei potecă se zăresc două siluete subţiri. un bărbat şi o "emeie 1n timp ce pentru comentatorul 1ndrăGostit de 0emeia care urcă, in0ormaţia sună ast0el$E&am putut să nu ba% în seamă de sus de unde eram plăcerea cu care ea se lăsa sprijinită toată de el când au urcat râpa iar până în şosea după ce maşina a "ost reparată! @Camil Petrescu ( ltima noapte de dra%oste întâia noapte de război0! 1n cea de(a doua situaţie este .or3a despre un enunţ artistic, iar personajul narator din romanul lui Camil Petrescu este un martor implicat şi a0ectat de 1ntâmplare, atitudine pe care o adoptă uneori şi jurnalistul, cu precădere 1n reportajul literar sau 1n comentariul eseistic/ ot o relaţie de implicare semnalea-ă şi denota( ti.ele su3iecti.e, 1n special epitetele de cali0icare perso( nală, aşa cum este le4emul su3liniat 1n următorul te4t$ #oliţia locală întreprinde cercetări dar ştirea nu a "ost di"uzată iar in"ormaţia senzaţională nu a pătruns în presa centrală! 4(venimentul zilei + martie 2+A/ Cum este ştiut, epitetele a3soluti-atoare nu sunt admise 1n stilul jurnalistic, iar cel semnalat mai sus capătă un rol de 1ndrumare a lecturii, prin 0aptul că sta3ileşte cateGoria in0ormaţiei 1ntr(un plan de apreciere super(
lati.ă/ Prin intenţiile aceasta, discursul auctorial se personali-ea-ă, deconspiră şi sentimentele -iaristului/ Relatarea jurnalistică apelea-ă la imaGini concreti( -atoare, 1nsă noutatea şi capacitatea lor de suGestie 1l indică pe autor/ 6st0el, descrierea unui Grup de ele.i, 1nainte de un e4amen poate cuprinde suGestii despre un autor nostalGic, despre unul ironic sau despre unul indi0e( rent/ Pentru prima situaţie recurGem la un te4t jurnalistic$ +e câteva zile a început e7amenul de bacalaureat în "aţa Liceului *h! Lazăr elevii strânşipâlcuri&pâlcuri îşi aşteaptă rândul să intre în e7amen> unii se mişcă anemiaţi de emoţie şi ne"ericire alţii citesc cuprinşi de "ior alţii îşi etalează cunoştinţele în %ura mare să&şi "acă puţin curaj! (7amenele vin şi trec momentele de dinainte de ele se întipăresc pentru totdeauna în minte prin tensiunea lor devastatoare!
eşi imaGinile surprind aspecte tipice pentru ntuaţia dată, iar relatarea pare neutră, totuşi denotaţi .ele notea-ă un sentiment cunoscut autorului şi rememorat cu 1nduioşare$ anemiaţi de emoţie şi ne"ericire cuprinşi de "ior& sunt denotati.e de implicare auctorială/ !n stil 3eletristic, aceeaşi in0ormaţie capătă nuanţe ţi prinde .iaţă$ (ram toţi strânşi prea devreme şi intrarea în liceu sa şi in curtea liceului rămâneau încă oprite! 1ăieţi chipeşi îmbrăcaţi ele%ant cei mai mulţi cu primul lor costum civil stăteau pe ieşiturile "erestruicilor ca de setate ale subsolului clădirii imense sau în picioare în jrupuri z%omotoase toţi cu %rijă de dun%a de la pantaloni şi toţi îmbătaţi de culorile hainelor civile cele mai multe majoritatea zdrobitoare & în bleu&marine! @5i3 Miăescu (+onna Alba0 1n descrierea literară inter.in amănunte care pun cititorul 1n relaţie cu un mediu, cu imaGinea de ansam3lu aşa de pildă, menţiunea că ele.ii stăteau pe ieşiturile "erestruicilor ca de cetate dă suGestia unei atitudini, completată prin descrierea succintă a 0erestrelor/ Com paraţia particulari-atoare e.ocă o imaGine cunoscută, pentru a cărei repre-entare cititorul nu tre3uie să 0acă nici un e0ort/ e asemenea, naraţiunea literară, ca şi relatarea, de alt0el, de.in cu mult mai con.inGătoare când cel care scrie este şi martorul e.enimentelor transpuse/ errida ciar atri3uie un loc pri.ileGiat discursului de asistenţă cum numeşte el nararea din condiţia martor, aşe-at 1n mie-ul 0aptelor, 9pe scenă9, deoarecede această iposta-ă con0eră nu doar posi3ilitatea ca po.estitorul să decon& struiască eroarea prezentului ci şi pe aceea ca cititorul să capete statutul unui spectator$ +iscursul de asistenţă se adresează spectatorului şi îl ajută să citească structura mişcătoare a piesei totale sub cele patru "eţe ale sale în '2 scriitura ei %enerală şi în calculul său de "ormare'? IacKues errida, Mai cu seamă 1n pre-entarea unor 1ntâmplări +iseminarea Ed/ ni.ers incredi3ile şi sen-aţionale, po.estirea la persoana !, sau Enciclopedic, +%%&, p/ '*2/ apelul la un martor credi3il dau ade.ărata măsură a unei relatări/ O relatare de acest Gen este pu3licată 1n secolul al TlT(lea, 1ntr(o carte de 0olclor$
B7RB6L HR7I! relatare a doamnei R/ BorDsla:, din anul +)%*, pu3licată de udor Pam0ile 1n .olumul+ra%ostea în datina tineretului român în luna iulie ?U mă a"lam la 1ârlad la bătrâna doamnă #litos zic B pentru că se a"la acolo şi sora mea Yoe care pe la "inea acestei luni a murit de holeră! Eoi "etele eram în salon când deodată auzim z%omot pe stradă şi uitându&ne vedem o mare a%lomerare de lume ce se adunase înaintea comisiei care era tocmai în "aţa casei doamnei #litos! +eodată auzim pe bătrâna #litosoae stri%ând. #u(i daţi apă că are să crapeU 2a"ta şi (lena "etele #litosoaei -ăndiţa :omaşcu :aluca Vidraşcu 6inca Crăiescu soră&mea şi eu aler%ăm pe stradă şi vedem un om călare pe trestie! Faţa lui era abătută s&ar "i zis că dormita iar el era numai în cămaşă cu izmene desculţ şi cu capul %ol! 6restia pe care călărea era lun%ă şi la capătul de care o ţinea era împodobită cu peteală cordele şi "lori! Omul tot stri%a. 1triu btrlu"!!! & cum se "ace când vrei să opreşti un cal la ham! Apoi. Ti hi la -ar%hiolita din Cotu&ne%ru, ( una din mahalalele din 1ârlad! Fiind oraşul mic îndată din mulţime s&a ştiut cine este acest nostim călăreţ şi comisarul a poruncit să se aducă pe -ar%hiolita! 5n adevăr a venit o "emeie încă tânără care a "i "ost ca de vreo treizeci ani şi a spus că omul călare pe prăjină sau mai bine zis pe trestie era bărbatul ei că era zu%rav de biserici că s&a dus să zu%răvească o biserică din ţinutul Covurluiului şi lăsând&o pe ea nevasta lui un an "ără de veste ea s&a hotărât a&? aduce viu sau mort pe trestie! Ce s&a "ăcut cu ei după aceasta nu&mi aduc aminte> ştiu atâta că după această declaraţie noi am intrat în casă "oarte emoţionate şi ambii soţi au "ost duşi în cancela& ria comisiei! (u am plecat peste câteva zile la 5aşi soră&mea Yoe s&a dus în 1asarabia! -urind ea când la s"ârşitul holeră pe trestie m&amlunei întorsdeiarăşi la durerea 1ârlad! eim&a "ăcut a nu mă %ândi la omul călare
Relatarea de.ine interesantă mai ales pentai că po.estitoarea este o persoană demnă de toată 1ncrederea este directoarea unei importante şcoli 3ucureştene, iar po.estea ei este consemnată ca autentică/ eşi 1ntâmplarea se re0eră la o .rajă, discursul auctorial nu aduce 1n prim( plan in0ormaţii incredi3ile, ci se a4ea-ă pe reconstituirea atmos0erei, are ca sistem de re0erinţă moartea unei surori, pre-intă e.enimentul din perspecti.a .ârstei la care a 0ost 1nreGistrat/NPrin toate aceste elemente, discursul auctorial incită cu 3ună ştiinţă, 1l determină pe cititor să(şi dorească un de-nodământ e4plicit 0antastic, dar nu 0ace nimic ca să clari0ice esenţa supranaturală a 1ntâmplării/ e alt0el, acest Gen de discurs este potri.it şi pentru relatarea jurnalistică/ 28
E.ident, renunţând la reGistrul rememorării, jurnalistul care pre-intă 0apte incredi3ile tre3uie să recurGă la imaGini şi in0ormaţii situate la Graniţa dintre real şi 0antastic, dar mai ales să(şi cree-e un discurs con.inGător, de martor care consemnea-ă şi trăieşte discret detaliile po.eştii, cum ar 0i mişcarea, atitudinea personajelor secundare, adică elemen( tele semni0icati.e din planul al doilea al 1ntâmplării, amă( nuntele memora3ile @leGate de .estimentaţie, de decor, de GestualitateA/ oate acestea tre3uie să 0ie consemnate 1n puţine cu.inte/ onul just al instanţei discursi.e constituie esenţa oricărei scrieri, indi0erent de Genul pe care 1l repre-intă/ e alt0el, discursul de ştiri si cel de tip "eature nu se deose3esc '
'
33
33
radical/ 6şa după cum arată a.id Randall , ştirile scrise Murnalistul universal Ed ar putea bene"icia de mai multă aventură şi de o abordarePolirom, +%%), pp/ *(*&/ mai "le7ibilă a subiectelor după cum articolele "eature ar a.ea numai de câştiGat prin eliminarea discursului vanitos prin reducerea 0raGmentelor su3liniat su3iecti.e/ O ştire care se pretea-ă la o pre-entare mai nuan( ţată ar 0i următoarea$doi tâlhari prinşi în timp ce încercau să pătrundă în hanul Z s&au speriat cumplit. unul a murit pe loc iar celălalt şi&a pierdut vocea! Relatarea de ştiri se poate opri aici sau poate 0i completată cu amănunte/ iscursul auctorial rămâne neutru, constituit pe sinteti( -area atentă a in0ormaţiei şi prin indicarea surselor$ 2er%entul Andrei *ot din comuna *rindu jud! +âmboviţa a prins ieri doi tâlhari care încercau să intre în hanul de la Valea -are! Chemat în %rabă de un copil al proprietăresei care îi văzuse pe cei doi plimbându&se în Murul clădirii ser%entul a ajuns în câteva minute şi i&a %ăsit pe hoţi încercând să scoată din balamale uşa din spatele hanului! în momentul în care a rostit somaţia unul dintre ei a căzut brusc din picioare şi în scurtă vreme ser%entul a constatat că omul murise! Celălalt tâlhar a rămas "ără %rai Ii se a"lă încă în această stare! Toţii au "ost identi"icaţi ca [[ind "i&aţii *ri%ore şi 5on Eăstase dintr&o com ună vecină! (i i j antecedente serioase şi au "ost de mai multe ori închişi! Oamenii din *rindu pun întâmplarea pe seama 6 eterilor vrăjitoreşti ale proprietăresei hanului! !n Genul "eature in0ormaţia poate 0i tratată 1n latura / stranie, pomindu(se de la ultima 0ra-ă a te4tului de mai ((V/ adăuGând detalii leGate de portretele celor două personaje, de 0elul 1n care arată uşa sau 1mprejurimile/ e
asemenea, poate 0i cuprinsă şi o scurtă declaraţie a anGiţei/ ar toate aceste amănunte tre3uie să rămână 1n s0era descripti.ului, să 0ie e4primate prin denotati.e @epitete şi comparaţiiA şi nu prin emiterea unor opinii auctoriale/ oar 1n scrierea literară, in0ormaţia capătă cu ade.ărat dimensiuni 0antastice$ Odată au vrut s&o calce tâlharii!!! 2&au apucat să&i spar%ă uşa! nul dintre ei ăl mai voinic un om cât un taur a ridicat toporul şi când a tras cu sete a picat jos! L&au ridicat repede, (ra mort!!! Frate&său a dat să vorbească dar n&a putut & amuţise! (rau patru inşi! L&au pus pe mort în spinarea lui "rate&său şi ceilalţi doi l&au apucat de picioare să&? în%roape undeva departe! Când să iasă din curtea hanului -ânjoloaia începe să stri%e pe "ereastră. hoţii, şi&n "aţă&le iacă zapciul cu mai mulţi inşi şi cu patru dorobanţi călări! 2tri%ă pomojnicu l. @Cine&i'@ Toţii cei doi \i%i care&ncotro, :ămâne mutul cu "rate&său mort în cârcă! Acu ce "aci la cercetare' 6oată lumea ştia că mutul vorbeşte> cui putea să treacă prin cap că mutul nu se pre& "ace' L&au bătut până l&au smintit ca să&i vie %lasul la loc & de%eaba! +e atunci li s&a tăiat po"ta "lăcăilor să mai calce hanul!!! @!/L/ CaraGiale ( La hanul lui -ânjoala0 Cu atât mai mult, discursul unui editorial sau al unui articol(mani0est se pretea-ă la o e4punere su3iecti.ă, susţinută pe un plan denotati. con.inGător/ ar indi0erent de scriitură, instanţa auctorială este datoare să se eli3ere-e de tentaţia de a se situa 1n centru, pe o po-iţie meGa( lomană, iar aceasta respectarea câtor.a reGuli simple, care stau la presupune 3a-a e4primării con.inGătoare/ Pe unele dintre ele , cum ar 0i acurateţea claritatea per& suasiunea naturaleţea le(a 0ormulat Mar< :ain, citat apoi de mai toţi -iariştii/ "inteti-ăm mai jos câte.a dintre '* EeNs :eportin%!!! ed/ cit/, aceste principii,pornind 1n special de la recomandărilelui p/ +'/ M/ Mencer'*$ Calităţile e4primării eleGante Claritatea unui te4t este con0erită 1n special de mesajul e4plicit, transmis 1n enunţuri scurte şi 1n care sunt respectate atât ordinea 0irească a părţilor de propo-iţie, cât şi a propo-iţiilor 1n 0ra-e @topica 0ra-eiA/ Preci-ia este con0erită de cunoaşte rea sensurilor cu.intelor, a e4presiilo r, dar şi de importanţa şi ieraria mesajelor 1n 0uncţie de ea/
Corectitudinea Gramaticală şi linG.istică, stăpânirea spiritului lim3ii conduc la o e4primare eleGantă/ Hariaţia stilistică are acelaşi rost repetiţiile, 0olosirea a3u-i.ă a unui cu.ânt creea-ă monotonie/ O e4primare .ariată presupune spontaneitate, imaGinaţie, dar mai ales un .oca3ular 3oGat, care se 0ormea-ă doar prin lecturi şi prin e4erciţiul compo-iţiei/ Ecili3rul stilistic .ine din distri3uţia armonioasă a elementelor sintactice @părţi de propo-iţie şi propo-iţiiA de pildă, o 0ra-ă alcătuită doar din enunţuri scurte, clare, numai din propo-iţii principale, seamănă cu un comunicat o0icial, cu o teleGramă, iar dacă te4tul este prea lunG, 1l o3oseşte, 1l plictiseşte pe cititor/ #aturaleţea, e4primarea spontană, lipsită de arti0icii şi ornamente ostentati.e constituie 1ncă o trăsătură a stilului 0rumos/ Cursi.itatea este con0erită de un demers loGic, de transmiterea unor in0onnaţii presta3ilite şi presupune o e4primare 1n care enunţurile au continuitate, nu sunt intersectate de e4plicaţii 1ncâlcite, de date suplimentare neinteresante şi care adeseori 1ntrerup mesajul la jumătate/ Eu0onia este calitatea te4tului de a suna 0rumos, de a 0ermeca ascul tătorul sau cititorul doar prin armonia cu.intelor şi a 1m3inării lor/ "u3iecti.itatea constituie marca, em3lema spirituală a .or3itorului sau autorului unui te4t/ E4istă persoane care nu pot să transmită nici o idee 1n mod limpede de aceea recurG la imaGini meta0orice, la ironii, au anumite ticuri .er3ale sau o predispo-iţie pentm a se scu-a sau e4plica 1n leGătură cu orice etc/ 6ceste mani0estări constante, distri3uite nea3u-i., pot con0eri personalitate comunicării/
EXERCIŢII DE REDACTARE +/ Re-ol.aţi 1n cinci minute testul distracti. de mai jos şi consultaţi re-ultatul/ n om pleacă 1n lume să Găsească eli4irul .ieţii/ Este$ a/ tânăr 3/ 3ătrân c/ 1ntre două .ârste/ #umele lui este$ a/ Cristi 3/ "il.estru c/ Hictor/ 8tie de e4istenţa eli4irului pentru că$ a/ 3unicul său i(a destăinuit secretul licorii 1nainte să moară 3/ a citit 1ntr(o carte .ece c/ a primit o scrisoare @semnată -erliri0 1n care i se spunea că el estedestinatsăcauteeli4irul/ W 1n drumul său tre3uie să tra.erse-e$ a/ apa neaGră 1n care trăiesc animale primejdioase 3/ câmpiile de 0oc c/ peştera misterioasă/ Locul 1n care se a0lă eli4irul este$ a/ 1n lumea noastră, printre lucrurile o3işnuite, e.entual pe ra0turile unui maGa-in/ 3/ pe o altă planetă c/ pe celălalt tărâm, 1ntr(o lume paralelă, 1n care
se pătrunde printr(o 0antă a timpului/ Eli4irul este pă-it de$ a/ o -ână 3ună 3 un du rău c/ dia.ol/ !n momentul 1n care eroul ia licoarea căutată$ a/ aceasta 1l 0ace nemuritor 3/ eli4irul 1şi pierde puterile c/ lumea se cutremură şi eli4irul se pierde 1n adâncul pământului/ Re-ultat acă predomină răspunsurile a eşti un cititor din plăcere şi un po.estitor tonic/ acă predomină răspunsurile 3, şi ca cititor şi ca po.estitor eşti conser.ator din teama de a nu 0i considerat un om 0ără Gusturi estetice/ acă predomină răspunsurile c eşti un cititor prudent şi un po.estitor care porneşte de la ideea Greşită că tre3uie să po.estească doar ceea ce le place celorlalţi/ 2/ "crieţi 1n 2J de rânduri po.estea eroului care pleacă 1n căutarea eli4irului/ Faceţi distincţia dintre temă şi su3iect pornind de la citatul următor$ 9n om 1şi clădeşte o casă ( iată su3iectul acti.ităţii sale din acel moment/ ar pentru a 1nţeleGe 3ine ce .rea omul 1n cau-ă, su3iectul nu de-.ăluie prea multe şi tre3uie recurs la temă/ 6ceasta dă lucrurilor relie0/ !ar 1n ca-ul de 0aţă ea ar putea 0i identi0icată, să spunem, cu do( rinţa omului de a a.ea un spaţiu al său, 0amiliar, con0orta3il/ "u3iectul, prin urmare$ a clădi o casă! ema$ a "i acasăBB @6ndrei Cornea ( 2criere şi oralitate în cultura antică Ed/ Cartea Românească, +%)), p/ &A '/ n 3ăr3at descide uşa clasei 1n timpul unui curs uni.ersitar/ 6re 1n jur de * de ani şi arată ca o persoană 0oarte se.eră poartă un costum Gri, cra.ată şi are o ninsoare con.enţională/ om spune 93ună -iua9 către studenţi,toată apoimoartea rosteşte e următoarele cu.inte$ Vae6cest vae cucu victis31enedictus 1enedictus3 un strip&tease, Pleacă 0ără să salute/ 5ma%inează&ţi că îi iei un interviu acestui personaj şi redactează&? pornind de la R& întrebări! */ 6leGe o 0otoGra0ie tematică pentru acest inter.iu/
"PEC!!LE #6R6!HE +/ 8tirea scurtă Po.estirea constituie 3a-a oricărei compo-iţii narati.e/ Construcţia momentelor su3iectului con0eră ecili3ru compo-iţional/ Compo-iţia unei ştiri scurte depinde de maniera 1n care este conceput leadul, dar şi de relaţia dintre personajul aGent şi cel care suportă acţiunea/ 8tirea capătă .aloare literară 1n special prin particulari-area amănuntului la ni.el denotati./ Brendan >ennessD trece printre speciile jurnalistice şi povestea scurtă de natură 0icţională, caracteri-ată prin su3iect, temă, tenici narati.e, portrete, stil ela3orat 'J, 35 ţ !n ritin% Feature etc/ O relatare scurtă capătă .aloare artistică, după cum Articles Focal Press, am arătat 1ntr(un capitol anterior, 1n principal prin .i-i( O40ord, +%%&, p/ 2J+/ unea particulară pe care o transmite/ Personajul situat 1ntr(un ta3lou .i.ant, particulari-at prin amănunte portretistice şi de atitudine, con0eră 0orţă de suGestie, adică 1l ajută pe cititor să(şi imaGine-e 1ntâmplările/ Claude Bremond, 3inecunoscut naratoloG, 0i4ea-ă su3iec( tul oricărei po.estiri 1ntre două roluri esenţiale$ a%entul respecti. personajul care determină acţiunea, şi pacientul & cel care su0eră, trece prin di0erite stări '/ 1ntre aceste 36 două tipoloGii se des0ăşoară un su3iect simplu, precum ar Lo%ica povestirii Ed/ 0i$ un .răjitor @aGentulA in0estea-ă apa unei cetăţi/ "inGur ni.ers, +%)+, p/ +&2 reGele @pacientulA scapă de e0ectele apei, dar su0eră con( secinţele 0aptului de a 0i sinGular 1ntr(o lume uni0ormă/ O istorisire succintă, cu personaje reale, 0i4ată 1n timpul istoric actual se 3ucură de acelaşi interes şi 1n ca-ul 1n care 0aptele pre-entate sunt credi3ile, dar şi 1n ca-ul 1n care sunt pre-entate 1ntâmplări de ne1ncipuit/ 1n po.e( stirea scurtă, intriGa tre3uie să capte-e atenţia, iar de-no( dământul să 0ie cu totul neaşteptat, după reţeta tradiţio( nală a po.estirii/ RecurGem la o 3inecunoscută po.estire,
alcătuită 1n reGistru 0antastic şi pe tonul 3asmului, pentru a marca momentele su3iectului$ +/ Intrig! n mare vrăjitor vrând să distru%ă un re%at a turnat o băutură vrăjită în puţul de unde beau toţi locuitorii lui! Oricine bea din apa aceea înnebunea! 2/ es0ăşurarea su3iectului/ A doua zi de dimineaţă a băut din ea toată populaţia şi toţi şi&au pierdut minţile a"ară de re%e care avea un puţ doar pentru el şi pentru "ami& lia lui la care vrăjitorul nu putea să ajun%ă! Alarmat re%ele a încercat să ţină în "râu poporul luând o serie de măsuri de si%uranţă şi de sănătate publică. dar poliţaii şi inspectorii băuseră din apa otrăvită şi socoteau că deciziile re%elui erau o absurditate hotărând să nu le respecte cu nici un chip! '/ "#n$t#% $#%&innt! Când luară cunoştinţă de acele decrete locuitorii re%imului rămaseră încredinţaţi că suveranul înnebunise şi acum scria lucruri "ără sens! 2tri%ând o porniseră spre castel şi&i cerură să abdice! +isperat re%ele a "ost de acord să părăsească tronul dar re%ina ?&a oprit zicând. @2ă mer%em acum şi noi până la "ântână şi să bem din ea! Ast"el vom "i şi noi la "el ca ei! @ '! D()no*+&,nt#%! Yis şi "ăcut. re%ele şi re%ina au băut din apa nebuniei şi&au început numaidecât să îndru%e lucruri "ără noimă! 2upuşii lor s&au căit pe loc. de vreme ce re%ele dovedea atâta înţelepciune de ce să nu&l lase să&şi cârmuiască ţara' =i ţara a trăit mai departe în pace deşi locuitorii ei 37
Po.estire sim3olică, e4trasă din romanul Veroni8a se hotărăşte să moarăal scriitorului contemporan 3ra-ilian Paulo Coelo, Ed/ >umanitas, 2, p/ '*/
se comportau în chippână "oarteladi"erit de zilelor vecinii sale$ lor! :e%ele ? a putut să cârmuiască s"ârşitul Momentele su3iectului sunt treptele de de-.oltare a oricărei relatări, iar construirea acestora 1n cunoştinţă de cau-ă con0eră soliditate compo-iţiei/ Respectarea lor este o cerinţă a tuturor speciilor care presupun un su3iect, cu atât mai mult a po.estirii/ Modalităţile de reali-are a unui moment determină de cele mai multe ori natura mesajului auctorial/ 1n structura unei relatări 1n 0ormulă jurnalistică, intriGa are rolul nu doar de a incita, ci de a dirija recepta( rea/ Ea se a0lă com3inată cu cel mai interesant amănunt al 1ntâmplării şi este situată pu3licitar, ca un anunţ, ca un mesaj prioritar, este leadul sau un enunţ marcat, e.idenţiat şi de asemenea percutant, precum 1n e4emplul de mai sus/ 1ntr(o ştire, croită de noi pe aceeaşi temă ca şi po.estea lui Coelo, intriGa nu poate 0i susţinută de un 0apt supranatural,
precum este acolo acţiunea .răjitorului, dar poate să păstre-e nota sen-aţională printr(o a0irmaţie incredi3ilă$ într&o ţară balcanică #arlamentul a hotărât să e7iste doar trei cărţi! e-.oltarea unei ast0el de in0ormaţii cere oremă Prin această noţiune limpede şi con.inGătoare$ preluată din linG.istică, n scriitor căivia nu i se vindea volumul a or%ani& 5erard 5enette de0ineşte zat o revoltă convin%ând mai mulţi oameni să protesteze 0ormula literară, respecti. în "aţa #arlamentului şi să ceară să "ie redus dras tic e4presia 1n care se a0lă numărul de cărţi! (i au scris pe o pancartă că e7istenţa a e4pusă o temă artistică PQ!QQQ de cărţi este derutantă şi dăunătoare pentru creier! (5ntroducere în arhite7t Punctul culminant nu este de interes decât 1n Ed/ ni.ers, +%%*, p/ +/ măsura 1n care preGăteşte de-nodământul$ #arlamentarii temându&se să nu "ie sparte iarăşi %eamurile clădirii au hotărât să discute cu oamenii care protestau! e-nodământul tre3uie să .ină cu o re-ol.are uluitoare$ 5n timpul discuţiilor politicienii au "ost supuşi unui test care a dovedit că nici unul nu citise mai mult de W cărţi ceea ce a contribuit "undamental la rezolvarea cererii protestatarilor! 1ineînţeles printre cele trei volume care au voie să "ie editate se numără şi cartea scriitorului care a iniţiat revolta! O relatare de acest Gen poate să apară 1n -iarele de di.ertisment, 1n re.istele de satiră, dar şi 1n cele de cultură sau pur şi simplu 1n orice -iar, ne0iind de natură 0antastică/ e alt0el, 1ntr(un stilin0ormaţia con.enţional, o ştire 1nscrisă 1n aceeaşi tematică a apărut 1ntr(un cotidian românesc$ M6#6LELE 6LER#6!HE HOR F! RE"E L6 M6T!MM RE!, E M6ER!E 5ntr&o con"erinţă de presă or%anizată ieri la sediul -inisterului (ducaţiei (caterina Andronescu a anunţat că a decis ca numărul de manuale alternative pentru o materie de liceu să "ie de ma7imum trei! -ăsura a "ost motivată de minist ru de apariţia pe piaţă în ultimii ani a unui număr imens de manuale alternative în unele cazuri e7istând câteva zeci de manuale pentru o sin%ură materie care nu di"eră prea mult între ele ca conţinut! -inistrul a arătat că răspunde de conţinutul manualelor şi că nu consideră oportună e7istenţa unui număr nejusti"icat de mare a acestora drept pentru care va proceda cum crede de cuviinţă @-iarul Yiua 2 iulie 2+A
39
5eorGe 6/ >ouG 'rd (EeNs ritin% 0i0t edition, >ouGton Mi00lin CompanD, Boston, p/ *)/
Preci-ăm căleaduleste aspectul socotit esenţial al unei 1ntâmplări pre-entate jurnalistic/ "pre deose3ire de temă, care desemnea-ă s0era e.enimenţială 1n care se 1ncadrea-ă ştirea, leadul repre-intă particulari-area temei 1ntr(o 0ormulă pe care jurnalistul o crede interesantă pentru cei mai mulţi dintre cititori/ Mel.in Mencer (EeNs :eportin% and ritin% ed/ cit/, p/ +'/
8tirea aceasta putea 0i, desiGur, transmisă 1n 0ormu( la unei po.eşti amu-ante sau dramatice, 1nsă -iaristul a pre0erat 0ormula in0ormati.ă, inoculând totuşi o notă ilară prin caco0onia cuprinsă 1n te4t/ Pe lânGă o ştire de Genul5eri a "ost je"uită banca Z relatarea 1n amănunte de interes General @cum a reacţionat un 0uncţionar, 1n ce mod au 0ost scoşi 3anii, ce 0el de maşină a.eau oţii etc/A se constituie 1n 0ormula compo-iţională a cărei 0rec.enţă deconspiră, de 0apt, Gusturile cititorului/ 1ntr(un prim plan de receptare, adică su3 aspect deno( tati., o ştire este 1n 0ond o po.este clară şi concisă, alcătuită pe 1ntre3ările 3inecunoscute ( cine, ce, când unde cum @Este .or3a despre re%ula celor cinci 0! re3uie speci( 0icat, 1nsă, că nu totdeauna ordinea acestor 1ntre3ări tre3uie respectată/ upă cum remarcă >ouG'%, 1ntre 1ntre3ările pe care se de-.oltă loGic unlead ar putea 0iGura$ Ce s(a(ntâmplat Ce implicaţii .a a.ea nde s(a 1ntâmplat Când s(a 1ntâmplat e ce s(a 1ntâmplat Cum s(a 1ntâmplat Ordinea lor depinde de conte4t, de priorităţile pe care le au cititorii, de momentul 1n care apare ştirea ş/a/m/d/ >otărâtor 1n ceea ce pri.eşte ordonarea in0or( maţiei este 0elul 1n care intră 1ntâmplarea 1n planul in0or( * maţiei, mai precis prin Gradul de persuasiune al leadului / 1n pri.inţa aceasta,po.estea Mel.in Mencer, credetre3uie că leadul tonul şi promite şi de aceea să dă 0ie incitant el dă câte.a tipuri de lead care au calitatea aceasta$ a%resiv @anunţând imediateţea primejdiei, de pildăA, echivoc de reconstituire ş/a/*+ Lead(ul speculea-ă aspectele de interes General, cum ar 0i$ n şo"er uluit să %ăsească un şarpe boa în maşină! Eişte tineri s&au căsătorit în circumstanţe neobiş& nuite. urcaţi într&un balon! -ulţi băieţi şi "ete s&au întrecut să cumpere biciclete scoase la licitaţie de poliţie! eşi nu este .or3a despre e.enimente capitale, 0iecare dintre aspectele de mai sus interesea-ă prin conţi( nutul lor pro0und omenesc, amu-ant şi neperisa3il 1n ceea ce pri.eşte cateGoria e.enimenţială pe care o repre-intă$ surpri-a neplăcută, postura insolită sau răsturnarea unei
situaţii/ 6st0el de 1ntâmplări 1ntreţin intere sul General şi 0ac o3iectul scrierilor de tip "eature! 1n leGătură cu acest termen preci-ăm că, dincolo de celelalte 1nţelesuri *2, >ouG 1l 0oloseşte pentru a de0mi e4presi.itatea artistică a unor scrieri jurnalistice, 1ntr(un capitol dedicat e4clusi. compo-iţiilor capa3ile să pre-inte in0ormaţia 1ntr(o 0or( mulă incitantă*'/ "crierea de tip "eature se reGăseşte atât 1n presa cotidiană de strictă in0ormaţie, cât şi 1n re.istele de di.ertisment şi 1n cele de cultură/ O compo-iţie de acest Gen este şi următoarea$ R!C E X#C>!R!6 :ahova! #e un stâlp a"lat pe strada -ăr%eanului un anunţ scris pe o bucată de lemn surprinde prin "ormularea a"lată la %raniţa dintre concizie şi con"uzie. @închiriez dric cu cai şi cort :obotuB 2uzana R tel!!! @! Cei care nu ştiu că strada apropiată se cheamă chiar 2uzana şi că :obotuB închiriază dricul au şansa să&şimaiadau%e o "ilă la dosarul misterelor neelucidate ale 1ucureştiului!@5a3i Mănăilescu ( +ric de închiriat& -onitorul ' sept/ 2+/A !n0ormaţia ar putea constitui leadul unui reportaj, intriGa unei scurte relatări sau ciar a unei po.estiri de 0icţiune, concentrând 1ntr(o in0ormaţie succintă aspecte di.erse, de interes larG$ o imaGine 3inecunoscută 1n capi( tală @anunţul scris pe 3ucata de lemnA, un nume interesant 1n latura lui ilară, o 1ndeletnicire pe cât de insolită pe atât de sum3ră, promisiunea unor 1ntâmplări de cartier etc/ "crisă pe scurt şi 1n 0ormula unei po.eşti, orice ştire
"ensurile lui"eature sinteti-ate de >ouG, 1n .olumul citat, sunt de povestire de %raniţă naratiunejurnalistică caracterizată prin culoare şi subiectivitatea relatării mai precis prin su3linierea anu( mitor puncte ale po.eştii/ "crierea de tip "eature cu( prinde atât reportajul literar cât şi compo-iţia situată 1n a0ara ştirilor, cum arhoro& 0i$ scopul anecdotele benzile desenateşi altele de acest Gen, care apar de reGulă prin -iare/ n alt 1nţeles al terme( nului se re0eră la tenica de compo-iţie care dă relie0 unei scrieri jurnalistice prin detalii su3liniate, prin 1n0lori( turi sau e4presi.itate de stil/ 5enul"eature a luat amploa( re prin anii N, când o serie de pro-atori au 0ăcut Ga-etă( rie şi au introdus elemente de e4presi.itate 1n lim3ajul jur(
capătă pri.inţa cu receptării/ !ndi0erent locul 1nlacarenalistic, un curent apare, o0orţă ştire1npo.estită mijloacele literaturiiderecurGe cunoscutcreând su3 numele de aceleaşi tenici compo-iţionale/ na dintre acestea, 6he EeN Moumalism! menţionată de mai mulţi jurnalişti, este cea care porneşte de la conclu-ie spre mie-ul 0aptei, ca 1n următorul e4emplu$ Este .or3a despre cap/ +, Features
ima ( -onitorul de 1ucureşti +& iulie 2+, p/ 2A
Leadul se constituie aici pe o a0irmaţie care diri( jea-ă in0ormaţia/ !n situaţiile de acest Gen conclu-ia care 1nceie de o3icei o 9po.este9 este doar 0ormală sau poate ciar să lipsească/ ot o compo-iţie incitantă este şi cea cu denodământ amânat sau surprin-ător/ ** ! 3idem/ inperspecti.a!ui >ouG **, scema cea mai 0olosită pentru compo-iţia emoţională, de tip "eature este cea care porneşte de la un lead incitant, continuă cu des0ăşurarea po.estirii, de-.oltată 1n punctul culminant şi 1nceiată cu un de-nodământ care .ine ca o revelaţie iar nu ca o lo.itură dramatică, aşa cum era 1n po.estea lui Coelo, pe care am transcris(o mai sus/ n e4emplu eci.alent cu cel comentat de >ouG ar putea 0i următorul$
O.UL N-ARE NICI O /INĂ0 2ăptămâna trecută unul dintre calculatoarele televiziunii publice a dispărut, 5ncidentul a a vut loc în birourile unde se naşte emisiunea 9 Cu ochii Bnpatru @! n individ necunoscut care s&a recomandat drept @depanator de calculatoare@ a venit a spus că trebuie să ia obiectul @la reparat@ "etele de la birou au zis @1ine ia&l" @şi %ata. duşi au "ost & calculator şi hoţ! Aţi văzut ce simplu e, @!oana Popescu ( Vip anul T, nr/ 2% iulie 2+, p/ ++A
6ici amănuntul re.elator este că 0urtul s(a produs 1n studiourile unei emisiuni care .or3eşte despre ma4imă prudenţă, despre .iGilenţă, aspect a0lat 1n .ădit contrast cu 1ntâmplarea conclu-iei/ relatată, ceea ce conduce la suspendarea Relatarea scurtă a unui e.eniment de.ine po.estire prin amănunte care con0iGurea-ă, ciar dacă .aG, atmo( s0era, dar mai cu seamă prin in0ormaţia capa3ilă să inocu( le-e un mesaj pe cale emoţională/ O 1ncercare meritorie de a 1m3ina stilul literaturii cu cel jurnalistic se Găseşte 1n te4tul următor$
CU MOILUL N CĂRU.Ă :ahova! La sema"orul de la intersecţia Căii :ahova cu strada 2ebastian o căruţă descentrată de "iare vechi trasă de un cal modelul piele&os aştepta culoarea verde a sema"orului! La un târâit de tele"on mobil şo"erii din jur se uită stân%a&dreapta pentru a&? vedea pe conducătorul atelajului răspunzând. @+a *ică ajun% acolo într&un moment,9@5a3i Mănăilescu ( -onitorul de 1ucureşti +& iulie 2+, p/ 'A
enotati.ele de cali0icare, cu .ădită su3stanţă su3iecti.ă, precum descentrată de "iare vechi şi un cal modelul piele&os nu doar că dau un caracter su3iecti. naraţiunii, ci 1i con0eră e4presi.itate artistică, dirijând receptarea şi ridicând Gradul de suGestie al enunţului, trans0ormat prin aceste detalii 1n imaGini plastice/ 1n 0ond, nici o relatare nu este 0idelă realităţii/ upă cum e4plică Lint.elt, istoria adevărată se deschide cu o povestire încadrantă ce "ormează pra%ul între lumea reală a @în a"ara@ te7tului şi universul "lcţional al te7tului literar! #entru a înlesni trecerea ima%inării de la lumea reală la lumea literară povestirea realistă poate su%era că acţiunea a început deja înaintea începutului material al te7tului în avant&te7t! "criitorul reconstituie 0raGmentar o istorie *J #unctul de vedere! Gră3ită, aşa cum o .ede el, la un moment dat/ încercare de tipolo%ie Pe această scemă compo-iţională s(a de-.oltat o narativă Ed/ ni.ers, specie de mare popularitate la 0inele secolului al TT(lea, +%%*, p/ 2+J/ anume pro-a scurtă/ 1n literatura noastră, Cornel 5eorGe Popa culti.ă specia, su3liniind leGătura cu stilul jurnalistic, prin ciar 0aptul că 1şi su3intitulea-ă po.estirile blitzuri!
2/ Reportajul @!A Ca specie jurnalistică, repor tajul respectă câte.a reGuli menit e să păstre-e nota in0ormati.ă @claritatea relatării, e4punerea 0aptelor esenţialeA, dar şi pe cea de reconstituire .eridică a unei 1ntâmplări 1n acest din urmă ca-, reporterul recurGe la tenici de compo-iţie literară/ Reportajul, specie tipic jurnalistică, a 0ost preluat şi 1n literatură/ Re.istele, 1n special cele de cultur ă, dar nu numai, culti.ă un repo rtaj pe care noi l(am numit de creaţie şi care se deose3eşte de cel strict jurnalistic prin două elemente$ .i-iunea artistică şi mesajul estetic/ Heridicitatea reportajului este creată prin$ relatarea sec.enţială a e.enimentului narati., inserarea elementelor portretistice de(a lunGul relatării, prin introducerea detaliilor, camu0larea impresiilor su3iecti.e 1n scurte relatări, pre-entarea 0aptului ca real/ Considerată 1n mod unanim cea mai 1nsemnată specie jurnalistică, reportajul 1m3ină cele trei moduri de e4punere @descrierea, naraţiunea şi dialoGulA, creând impresia unei reconstituiri 1n amănunte e4istenţiale deci( -anual de jurnalism !!, si.e, sau, după cum remarcă Luminiţa Roşea *, se înca& Ed/ Polirom, 2, p/ &/ drează în "amilia te7telor narative care e7ploatează teh& nica spectacolului! Ca po.este teatrali-ată, de su3liniat dramatism, reportajul aduce 1n prim(plan e.enimentul trăit 1n punctul lui ma4im de tensiune şi reconstituit dintr(unsă unGi de .edere care permite cititorului 1n eGală măsură descopere şi să o3ser.e 0aptele cele mai 1nsemnate/ Pornind de la un te4t construit pe o temă de interes larG ( .iaţa cerşetorilor (, delimităm, 1n cele ce urmea-ă, structura unui reportaj tradiţional$ Z5>! PR6C!C9 PE#R P7C7L!RE6 FR6!ER!LOR Curs intensi. de cerşetorie de Valentin 1oeru ZHadul9 este, ca şi 1n orice comerţ, ceia 1ntreGii a0a( ceri, 1n condiţiile 1n care, 1n ++ ani de tran-iţie, Zstructura clientelei9 nu s(a scim3at radical/ 1n scim3, concurenţa din domeniu a de.enit acer3ă/
Florică, pomanaGiul din Pasajul ni.ersităţii, e cel mai .eci miloG din 3ranşă/ #u e dispus să po.estească nimănui cum s(a descurcat 1n meserie 1nainte de N)%, când potera te .âna până şi dacă scuipai pe stradă/ #u era loc de tocmeală şi, cum 1n socialism nu e4istau şomeri, imediat ce ieşeai pe uşa judecătoriei 1ncepeai să preste-i, .reme de cel mult şase luni, munca 1n 0olosul statului/ oar el ştia dacă a trecut pe la puşcărie sau nu, ta3laGiii de atunci 0iind 1n 3ună parte morţi, sau pensionari/ La ni.ersitate s(a mutat doar de .reo doi ani, poate trei, simţind că .adul e cu mult mai 3un decât cel de pe Calea Hictoriei/ Mai ales acum, pe .remea asta rece, e mai 3ine/ "tă 1n capul scărilor, jos, la metrou, cu acelaşi carton pe care i(+ ştie lumea de ani de -ile/ 6re ne.oie de 3ani pentru o operaţie la oci, la 0iere, la inimă sau la rinici, nici el nu mai ştie unde şi ce tre3uie operat/ Poate că nici nu e ne.oie, dar asta e altă po.este/ 6colo unde(şi 0âcea .eacul, 1n 0aţa Bisericii 6l3e, nu mai e rost de nimic/ Pur şi simplu nu mai merGe nimeni pe jos, toţi te stropesc cu noroi, din Goana maşinilor/ La stop, la intersecţii, iar nu e 3ine/ #oul .al, care lucrea-ă numai iarna, te pune cu 3otul pe la3e 1n trei minute/ Câţi.a pumni 1n cap, două 3astoane pe cârcă şi trea3a e re-ol.ată/ Hara iar nu ai loc/ Odraslele ţiGanilor spală par3ri-e sau târăsc după ele puradei jeGosi, luând cu asalt maşinile/ Pe când aici, la ni.ersitate, e raiul pe pământ/ !arna e cald, .ara e răcoare, să tot munceşti/ Florică nu e prost deloc, e doar şmecer şi cu multă
+/ ema este una de interes larG, de circulaţie, mai e4act una dintre cele mai 0rec.ent a3ordate 1n reportajul jurnalistic$ cerşetoria/
e4perienţă/ acă te .ânturi pe peroane prea mult, lăsând metrourile să treacă 0ără să te sui 1n .reunul, te ia la oci/ "e aşa-ă cuminte pe un scaun, 1şi scoate cartonul de pe piept, acolo unde -ice el de 3ani şi de ne.oile lui, şi aşteaptă să .adă ce ai de Gând/ "tă ce stă şi apoi pleacă sus, 1n capătul scării rulante de la Batistei/ acă nici după o jumătate de oră nu ai plecat, se 1n0iGe 1n 0aţa ta, cu tupeu, te pri.eşte 1n oci cu scâr3ă şi te 1njură 1ncet, printre dinţi, a3ia şoptit, e4act cât să(ţi spui ori că nu(i 1n toate minţile, ori că e pe cale să(ţi traGă cu ce.a 1n cap/ e 0iecare dată câştiGă, lumea lăsându(+ 1n pace/ #u 1i este teamă de poliţiştii de la metrou/ !! cunosc 3ine, nu le(a 0ăcut neca-uri şi apoi e prea 3ătrân ca să mai ţină .reun pat ocupat la puşcărie, un an sau doi, doar pentru că a cerşit/ 6ltce.a 1l preocupă, nu asta/ Hadul, asta e trea3a/ E locul lui şi nu e de acord să 1l 1mpartă cu nimeni/ J de lei la altul sunt J de
deceniul N&(N)/
2! Tit%#% indică punctul de .edere al -iaristului, 1ndrumă lectora şi suGe( rea-ă mesajul/ Cu mult mai potri.it pentru un reportaj ar 0i 0ost doar su3titlul 4Curs intensiv de cerşetorie0 deşi 0ormularea ni se pare pretenţioasă, prin .ădita intenţie de eticetare a su3iectului, procedeu de nuanţă satirico( intelectualistă, la modă 1n
'/ Lcadul este 1nlocuit aici de prima 0ra-ă care, deşi anunţă su3iectul, aleGe latura neatracti.ă a lui ( .adul cerşetorului/ "e poate spune că a.em de(a 0ace aici cu un lead amânat procedeu care 1n .i-iunea mai multor teoreticieni*& induce cititorului o anume stare de nelinişte prin 0aptul că cititorul, ne0iind de la 1nceput aruncat în miezul evenimentului rămâne cu promisiunea unei 91ntâmplări9/ upă L/ Roşea, -anual de jurnalism !!, Ed/ Polirom, 2, p/ )J/
*/ "tructura con0eră oarecare teatralitate e.enimentelor prin titlurile 0iecărei părţi, dar şi prin 0aptul că reuneşte sec.enţe care
lei in minus la el/ Banii ăştia nu 1nseamnă mult, dar ori J de inşi 1nseamnă ce.a, mai ales că unii dau şi câte o mie, două sau ciar cinci/ E de colea El mulţumeşte tuturor, indi0erent de sumă/ oar seara, când .adul nu mai are aceeaşi putere şi el e o3osit, mulţumeşte doar de la două mii 1n sus/ acă te ploconeşti pentru 0iecare 3ănuţ, nu e 3ine/ !n câte.a -ile te 1n.aţă lumea că eşti calic rău de tot şi 1ţi scade preţul/ Meseria asta are taine multe/
"(6 X#OR" LME6 C F#(# "" Poţi să(i dai oricât ca .ârstă, ce.a 1ntre *' şi J2 de ani, nu pare a a.ea mai mult/ >ainele nu sunt e4aGerat de .eci, dar nici 0oarte noi/ "e .ede că sunt purtate, paltonul e cam ros pe la 3u-unare, la 0el şi pe la mâneci, iar pulo.erul care 1i iese de su3 Guler pro.ine din perioada 1n care comerţul social de stat nu a.ea concurenţă/ E un pic cam destrămat 1n jurul Gâtului, 1nsă pare a 0i 1ncă Gros/ "au cam aşa ce.a/ 1ncălţările, ce.a 1ntre Gete, panto0i şi 3ocanci, arată că au trecut prin multe ca-ne şi su0erinţe/ ocurile sunt duse, iar la 3om3eu pielea e crăpată/ Cu toate că e 1nalt şi destul de puternic, ainele cam 0lutură pe el/ Cu un 0es neGru pe cap, tras adânc, până aproape de sprâncene, rea-ămă un stâlp de la intrarea 3isericii "0ântul !oan cel #ou/ "e mută de pe un picior pe altul şi pri.eşte numai 1n jos/ Rar se uită la lumea care trece nepâsătoare prin 0aţa lui, la numai câţi.a paşi/ ouă 0emei 1n .ârstă, la 0el de sărăcăcios 1m3răcate, şi şuşotesc 1ntre #u l(au mai .ă-ut pe acolo/ Elese1iuită ştiulapeelmai toţi care(şi 0acele/ .eacul prin 0aţa 3isericii, amărâţi sau nu, cerşetori de oca-ie sau pro0esionişti cu e4perienţă/ ar, lucru cert, de atâţia ani de când ele se ocupă de lumânări, de curăţenie şi de 3unul mers al lucrurilor 1n 3ise( rică, pe ăsta nu l(au mai .ă-ut niciodată pe acolo/ "poro( .ăiesc 1ntre ele minute de(a rândul, apoi ajunG la conclu-ia că, aşa cum au 0ăcut şi cu alţii, creştineşte ar 0i să(i dea ce.a/ 1n timp ce una 1l descoase de 0amilie, de sănătate şi de meserii ştiute, cealaltă aduce din 3iserică doi colaci jila.i, reci şi lipicioşi şi o sticlă de plastic cu apă, la jumătate, 1n care -ice că(i apă s0inţită/ "pune omulbo%daprostese 1ncină cu e.la.ie şi 3aGă colacii direct 1n 3u-unar/ 6poi, .ă-ând că muierile 1l studia-ă cu reţinere, scoate unul din ei şi muşcă aproape cu con.inGere/ #u e
Gro-a. la Gust, dar cele două 1ncă nupleacă/ Pe trotuar lumea Gră3ită spre nu se ştie unde, 0iecare cu ale lui, moti. ca 3ăr3atul să(+ 3lesteme 1n Gând pe aritectul care, sluGarnic sau poate ciar 0ricos, a tras 3iserica 1ntre 3locuri de teama lui Ceauşescu/ Era altce.a pe .remuri, când treptele larGi se re.ărsau direct pe tro( tuar/ Oricine trecea te .edea şi poate că luai un 3an mai uşor/ upă o oră de a3ia a strâns trei mii de lei de la o ţărancă durdulie şi roşie la 0aţă, care aintrat 1n spaţiul 1nGust numai cât să(şi 0acă cruce/ "(a uitat la 3rân-a din căldări, s(a sucit, a căutat numai ea ştie ce 1ntr(o sacoşă mare, din ra0ie, apoi şi(o 0i spus că umne-eu, dacă e să 0ie trea- la ora aia, o .edea(o că dă, aşa că nu e musai să(i dea ăluia 3rân-ă sauce căuta ea prin paporniţă/ 1n următoarea oră au trecut 1n sus şi(n jos câte.a sute de persoane, din care doar două au intrat 1n 3iserică/ Prima a ieşit repede, Gră3ita, cât să -ici o ruGăciune pe jumătate, şi s(a amestecat 1n mulţime, 0ără ca măcar să(+ .adă pe cel de la intrare/ 6 doua, o doamnă cu Guler de 3lană mirosind a na0ta( lină, s(a oprit 1n 0aţa lui, +(a studiat cu atenţie, timp care şi(a e4plorat 3u-unarele, s(a căutat 1n Geantă şi, dintr(un pumn de mărunţiş, a pescuit o monedă de +/+(a 1ntins(o cu .âr0ul deGetelor, 0erindu(şi mâna, şi s(a 1ndreptat iute spre trotuar/ oamnă, doamnă, striGă 3ăr3atul, .(au că-ut nişte 3ani/ BaGă mâna 1n 3u-unar şi scoate o ârtie de + de lei, pe care i(o 1ntinde/ Femeia se 1ntoarce, se uită la 3ani, 1i ia şi(i 3aGă 1n Geantă, 0iresc, con.insă 0iind că sunt ai ei/ Pleacă la 0el de Gră3ită, uitând să mulţumească şi 0ără să audă cum lumânăreasa cea Grasă 1i spunea celeilalte că
J/ "u3iectul de-.oltă po.estea unui personaj care e4perimentea-ă situaţia de cerşetor, pentru a se in0orma/ 6mănuntele 1ntâmplării se derulea-ă din perspecti.a unui
omul de a0ară e ne3un, cunimic, ocii eimăa .ă-ut că1n3anii i(a scos din 3u-unar, pe joscănueaera jur acuN 3iserică, pui mână pe icoane, iar doamna Marijana, 1ţi spui curat, să nu mă mişc d(acilea, i(a luat şi i(a 3ăGat 1n Geantă/ "(a 1ntors lumea cu 0undu(n sus, spune şi cealaltă, -ici că dacă e trăită la Paris o 0i ce.a mai 3rea-ă, c(a .ă-ut şi o 0i au-it, daN de unde, calică o 0i 0ost şi la .remea aia/ Calică, 11, -ice şi cerşetorul, Gândind că di0erenţa dintre Paris şi Bucureşti e cât distanţa de la Mărie(Ieanne la Marijana, iar preţul e de doar cinci mii, dus(1ntors, cu escală la "0ântul !oan cel #ou/
o3ser.ator care nu(şi declină identitatea, ci pre-intă doar ceea ce .ede$ reacţiile celor care intră 1n contact cu cerşetorul, situaţiile create, portrete şi amănunte ale uni.ersului receptat/ "e poate spune că su3iectul se clădeşte pas cu pas din câte.a 1ntâmplări/
CER8EORL Z!#ELEC6L9 Parcă e mai 3ine sprijinit de Gardul de la "0ântul 5eorGe/ E ciar la stradă, nu doar cu .ederea la trotuar, e
compun tema prin mai multe tipuri de cerşetori şi locuri de cerşit/
/ Compo-iţia este susţinută de câte.a pro( cedee tradiţionale$ ! intriGa 0alsă, care 1l aduce pe cerşetorul Florică 1n prim(plan, 1n loc să de-.ăluie 0aptul că naratorul, tra.estit 1n cerşetor, trăieşte nemij( locit 1ntâmplările ! urmărirea cinematoGra0ică a e.enimentului narat ! portretul succint de-nodământul anunţat şi preGătit 1n mod ostentati., ca 1n sec.enţa 1n care po.estitorul urmăreşte reacţiile celor care citesc te4tul scris de către cerşetor, dar nu(+ destăinuie cititorului etc/
cap de linie la tram.aie, lume mai multă şi mai .in şi cei de pe trotuarul celălalt, care trec prin pasaj/ "tă cu o mână 1n 3u-unar, iar 1n cealaltă ţine cartonul/ e4tul e scris corect, 0ără Greşeli de ortoGra0ie, iar scrisul e 1nGrijit/ E4primarea e 0ără cusur, iar conţinutul pune pe Gânduri pe oricine are timp să se oprească şi să citească până la capăt/ n tip 1m3răcat cu aină lunGă, din piele, cu Guler 1m3lănit şi 0ără miros de na0talină se opreşte mai mult din curio-itate/ Citeşte atent, o ia de la capăt, ca şi cum nu ar 0i 1nţeles 3ine, după care 3aGă mână 1n 3u-unar, 0ără să se uite nici cât dă şi nici cum arată cerşetorul/ "ă .ă dea umne-eu sănătate şi .iaţă lunGă, -ice amărâtul, Gândindu(se că nu toţi sunt ca doamna Marijana/ n mascul 0ioros, aproape ras pe cap, dă târcoale să .adă dacă nu(i .reo poantă la mijloc/ "e duce pe o parte, se 1ntoarce, trece de cerşetor, iar se 1ntoarce, citeşte 1ncă o dată, apoi 1ncă o dată şi pleacă ne1ncre-ător/ Re.ine după câte.a minute, scoate o ârtie de 2, o 1ntinde, se ră-Gândeşte, mai pune 1ncă una de + şi le dă pe amândouă, pri.ind 0i4 1n ocii cerşetorului$ ( Bă, te(au lăsat ner.ii dacă ai ajuns 1n stradă, e nasolU ( 6şa e, -ice şi amărâtul, m(au lăsat, nu mai pot/ O roşcată su3ţirică .ine şi(+ ia de 3raţpe 0ioros, miroase 3ine roşcata, poate puţin cam tare pentru ora asta matinală, citeşte şi ea, 3ate mărunt din pleoape şi scoate din poşetă două monede de J şi o ârtie de J/ ( "ăruN mâna, -ice amărâtul, .ă 0aceţi pomană/ in tram.aiul oprit la cap de linie, 3ătrâna 1i arată unui puştan, cu deGetul, spre cerşetor/ Ei oştiu ce .or3esc, 3ătrâna dă din cap, copilul pare preocupat şi, după cum 1şi plim3ă deGetul pe Geam, pare că citeşte/ ram.aiul se urneşte, lăsând copilul cu deGetul aiurea şi cu pri.irea 1ntoarsă/ n şo0er de pe ta4i, oprit la 3ordură, se dă jos şi .ine către 3ăr3a( tul care sprijină Gardul 3isericii/ 6 .ă-ut din maşină şi .rea să citească/ "e 1ntoarce la ta4i, cotro3ăie prin 3ord şi aduce câte.a ţiGări, două pacete de 3iscuiţi, un măr mare şi 0oarte roşu, după care scoate două ârtii de +/ acă diseară, la şase, şase şi ce.a, mai eşti aici, te iau să(mi speli maşina şi(ţi dau -ece mii/ Poate 1ţi aduc şi ce.a de mâncare, dacă ajunG pe acasă, spune el/ a, domnule, o spăl, -ice amărâtul, ciar şi pentru mai puţin de -ece mii/ 8o0erul se uită mirat, ştiind cât 1l costă şpaGa, la două -ile, pentru spălatul maşinii/ Cei mai mulţi doar 1ncetinesc paşii/ nii citesc doar
din curio-itate, apoi pleacă la ale lor/ 6lţii se sucesc de pe un picior pe altul, se uită 1njur, se uită la cerşetor şi, cum nu e nici nou şi nici ultimul care 0ace asta, pleacă parcă de-amăGiţi că nu e nimic mai mult/ 6u mai .ă-ut cerşetori, doar că ăsta pare mai 1n putere ca alţii/ nii se opresc 3rusc, contrariaţi de conţinutul cartonului$ ( dezolant dar nu %ăsesc de muncă! ( jenant dar mi& este "oame! Credeţi că nu mi&e ruşine' 6sta scrie, asta citesc toţi şi 0iecare se simte după cum e 1n stare/ "unt unii pentru care Gestul de a scoate 3ani din 3u-unar a de.enit un automatism/ #u se uită la om, o 0ac din mers, lejer, parcă trădând e4erciţiul/ Cei cu 3u-unarele Goale, ei 1nşişi amărâţi, dau un 3an din prea puţinul lor/ Precauţii sunt suspicioşi peste măsură, iscoditori ca nu cum.a să 0ie o şmecerie la mijloc/ e4tul pare că 1i 3ul.ersea-ă/ "unt o3işnuiţi cu nenorociri, cu 3oli, cu oloGi, ciunGi, or3i de oca-ie şi alte ciudăţenii, mai puţin cu oameni 1n toata 0irea, 1m3răcaţi curat şi care mulţumesc trist şi Gra. pentru 0iecare 3ănuţ, trans0ormând totul 1ntr(o solemnitate/ O doamnă 3ine, cu mâini 1nGrijite, o0tea-ă şi trece mai departe/ Hine după câte.a minute cu un pacet 1n care a pus o pâine, nişte cu3uleţe de 3rân-ă topită şi câte.a 0elii de salam/ ( "ăruN mâna, doamnă, mulţumesc mult de tot, n(o să uit Gestul dumnea.oastră condescendent şi plin de compasiune, spune cerşetorul, lăsând(o mută de uimire/ Biata 0emeie s(a oprit 1n loc, a pri.it la el, apoi la cei de pe stradă, din nou la el şi, 1ntr(un târ-iu, +(a 1ntre3at dacă(şi 3ate joc/(#u, doamnă, nu pot să 0ac aşa ce.a, dar răsplata mea pentru Gestul dumnea.oastră Generos este in0imă, nici măcar nu se poate include 1ntr(un sistem .aloric/ "periată ca după cine ştie ce mare prostie 0ăcută, 0emeia o ia la 0uGă spre ni.ersitate/
Y7R6#!! E R!M! L6 M#C7 La poarta cimitirului Bălăneanu e sla3ă mişcarea/ 6rmatele de -drenţăroşi, mână 1n mână cu ţiGăncile 0lorărese, stăpânesc locul/ "unt aGresi.i, ţi se 1n0iG 1n 0aţă şi(ţi cer de la o3ra-/ acă le dai, pleacă/ !ar dacă nu, te 1njură 0ără s0ială/ incolo de Gard, un 3urduănos cu o manta militară ponosită 1şi sprijină cârjele de Gard/ 6poi, tacticos, 1şi des0ace cureaua petrecută peste piciorul drept, 1ndoit din Genunci/ E mai tea0ăr ca nicicând/ Râde 3ecisnic şi 1i 1njură pe toţi cei care
e asemenea, reGistrele narati.e sunt .ariate, -iaristul recurGând atât la elemente speci0ice oralităţii, cât şi la sceme epice instituite 1n po.estirea cultă/ (escrierea, constituind punctul 0orte al reportajului de 0aţă, se concentrea-ă pe amănunte edi0icatoare, capa3ile să conture-e relaţia dintre cerşetor şi omul care o0eră ajutor cerşetorului/
&/ Finalul .rea să ai3ă rol de.astator, de lo.itură de teatru, 0iind construit pe de-.ăluirea că naratorul este şi personajul principal, 1nsă e0ectul este diminuat de meditaţiile e4istenţiale din ultima 0ra-ă/ n ast0el de 0inal, de nuanţă morali-atoare, nu lasă cititorului li3ertatea de a anali-a 1ntâmplările/ Este un 0inal 1ncis/
nu 1l 3aGă 1n seamă/ intr(una 1ntr(alta, cerşetorul de la "0ântul !oan cel #ou a0lă că e starostele locului/ La el se acită ta4a de loc, pentru cei noi, şi tot lui tre3uie să(i dai jumătate din ce iei 1ntr(o -i/ #ou(.eniţi aproape că nu e4istă, ţiGanii controlea-ă locul/ 8i dacă din 3ruma pe care o iei mai tre3uie să dai şi jumătate, e clar că nu rămâi mai cu nimic/ 6r mai 0i un .ad 3un la !ancului, la metrou, dar acolo, 1n nasul Pro H(ului, te 0ilmea-ă ăia din toate po-iţiile şi 0ac din tine erou de 3uletin de ştiri, mai ales cu un asemenea te4t scris pe carton/ e descos, te 1ntrea3ă şi(ţi strică lucrarea/ La O3or, dacă nu ceri, nici nu .e-i ce.a/ O 0i lume multă, .adul 3un, dar şi toţi miloGii se cunosc 1ntre ei/ #ici unul nu te pune pe Goană, dar anunţă pe cei din pa-a maGa-i( nului şi te tre-eşti ori cu Gardienii, ori cu poliţia, ori cu nişte ăia mari cât dulapul, care nu ştiu de Glumă/ 6poi, la O3or, nimeni nu stă să citească dacă ţi(e 0oame, ţi(e 0riG sau ţi(e sete/ 6colo e pe striGate, pe tânGuite, tre3uie să ai o mână 0ără deGete sau să nu ai nici o mână 1ntreaGă ca să primeşti ce.a/ Yăranul se lasă mai repede impresionat dacă ai ce arăta, decât să(i po.esteşti că aia şi ailaltă/ Yăranul te trimite la muncă şi cu asta ţi(a 1ncis Gura/ Poate doar câte o 0emeie mai sla3ă de 1nGer să se milosti( .ească de tine şi să(ţi dea ce.a/ Curios, niciodată 3ani/ e aleGi cu ce.a de pe tara3ă, atât/ La 5ara de Est nu(i nici o s0ărâială/ Cei care urcă sau co3oară din trenuri par mai amărâţi decât cerşetorii/ "ără( cimea de prin râpele Olteniţei .ine la Bucureşti ca la s0intele moaşte/ prin1napoi, piaţă un pic de câţi.adau stropi de lapte Hând şi 0uGarepede cu 3anii acasă/ Ce 3rân-ă, iau pe mere pe pere, cu ce să se aleaGă #ici la maGa-inele de .i-a.i nu e un loc 3un/ Cartierul e sărac, cu oameni trişti, prost 1m3răcaţi şi cu 3anii drămuiţi/ 8i nici dincolo, 1n Pantelimon, nu e cine ştie ce 3oGăţie/ Bisericile au toate clienţii lor .eci, de ani de -ile, iar 1n capăt, la 5ranitul, deşi e 0oiala de lume nu prea iei 3ani mulţi/ Oamenii sunt Gră3iţi, cei care .in la oraş, iar cei care pleacă, dacă mai au ce.a prin 3u-unare, sunt ori 0lămân-i, ori o3osiţi şi plictisiţi/ 8i, oricum, nu prea dispuşi să 1mpartă cu amărâţii din puţinul lor/
Y!56#!! BO56Y! ZE M6! 6R#!C! C6 565!!!9 1n 0aţa "pitalului Colentina, un pic mai departe de poartă, cam trei(patru paşi, să nu se supere Gardienii, parcă e *
mmmmmmmmmm mm
ce.a mai 3ine/ Cei care intră parcă sunt mai milosti.i decât cei care ies/ + de lei, săruN mâna, 1ncă J, să 0ie primit, lăsaţi doamnă, nu tre3uie să(mi daţi, e de ajuns că .ă pare rău, -ice amărâtul/ Ete al dracului, mai e şi miştocar, ripostea-ă o cucoană Grasă, cu tuleie 1n colţul Gurii şi dinţi pătaţi de ruj/ ouă tinere 0rumuşele se opresc să citească/ "e scotocesc prin 3u-unare, scot câte.a ârtii de + şi se scu-ă ruşinate că nu au mai mult/ "untem studente, nu prea e Gro-a.ă 3ursa, spune una dintre ele/ Mulţumesc tare mult, -ice şi cerşetorul, poate că 1ntr(o -i nu am să mai 0iu ne.oit să(mi e4i3 decrepitudinea/ Rămân mute, cre-ând că n(au 1nţeles 3ine/ 6poi 0ac doi paşi 1ntr(o parte, şoptind 1ntre ele/ #u e sărac, 1ţi spun eu că nu, aude amărâtul cu carton 1n mână/ Cred că e intelectual, -ice şi cealaltă, nu(+ au-i cum .or3eşte ăcut, 3ăr3atul pri.eşte 1n jos şi se Gândeşte dacă 1ntre a 0i sărac şi a 0i intelectual e .reun raport de cau-alitate, o realitate sau doar o coincidenţă/ Multă .reme 0etele au stat pe trotuarul de .i-a.i, con.inse 0iind că se toarnă un 0ilm/ #ici un cerşetor nu le(a .or3it 1n 0elul acesta/ Pleacă 1ntr(un târ-iu, ne1nţeleGând nimic/ +, 1ncă una, apoi trei de câte 2, pau-ă cât să intre două sal.ări, 1ncă o pau-ă cam de 2 de minute, apoi (omul cu panto0ii roşii/ "ila3iseşte 1ncet, se uită la indi.id, 1l studia-ă din toate unGiurile şi ajunGe la conclu-ia că nu e o 0arsă şi nici nu se 0ilmea-ă cu .reo cameră ascunsă/ ( upă ce scrie acolo 1nseamnă că nu eşti prost, Gândeşte el cu .oce tare, după cum arăţi să mor io şi cu .ecinii mei dacă eşti 0omist, daN să(mi 3aG picioarele 1n ea de .iaţă te ţii scos de şmecerii/ !a douăjN astă-idacă şi mi(am 3ani cât pentru un dă an/mii că am a.ut 3a0tă ( Mulţumesc, domnule, -ice cerşetorul, 0ăcându(şi ocii roată, din precauţie/ ( >ai 3ă să merGem, spune omul cu panto0ii roşii către cel de lânGă el, rrom 1nţolit din import, căruia nu(ţi .ine să(i -ici ţiGan/ + de lei, 3uni şi ăştia, 1ncă două de câte +, apoi 1ncă una, trei de + şi o 0rumuseţe 1m3răcată 1n 3lu-on şi pantaloni al3i pe su3 alatul al3ăstrui/ ( M(a sunat cine.a şi mi(a -is că .or3 eşti prea ciudat pentru un cerşetor, atacă ea direct la ţintă/ ( Hor3esc normal, doamnă, spune amărâtul parcă simţind o primejdie/ ( >ai să mănânci, insistă ea mai mult ca să nu piardă teren/
)/ iscursul auctorial este 1n mod .ădit implicat, dispus la anali-ă su3iecti.ă, tendenţios adeseori/ e asemenea, ca tipoloGie, este un discurs camu0lat, pus pe seama unui autor care o3ser.ă din a0ară, deşi materialul este 1nreGistrat prin e4perienţă/ O relatare la persoana ! este desiGur mai con.inGătoare, dar şi mai uşor de reali-at/ #aratorul adoptă aici iposta-a de o3ser.ator neutru pentru a construi un de-nodământ de e0ect/
%/ Mesajul porneşte 0ără menajamente de la situaţia umilitoare a cerşetorului şi, prin urmare, se adresea-ă tuturor, 0ără a a.ea o adresă precisă, de pildă de natură socială/
Mulţumesc, nu e ne.oie să .ă deranjaţi, -ice 3ăr3atul, mă descurc/ ( #ici nu discut, retea-ă ea orice altă posi3ilitate, ori eşti amărât, cum pretin-i, ori te joci de(a nu ştiu ce/ ( #ici una, nici alta, doamnă, .reau doar să 0iu lăsat 1n pace, nu opresc pe nimeni din dram, nu cer, dacă aţi citit 3ine, şi, dacă nu e prea mult, poate ieşim 1ntr(o seară la o ca0ea, spune indi.idul lăsând(o inter-isă/ "e smuceşte din loc şi pleacă Gră3it spre unari/ Bătrânului de la metrou nu i(a .enit a(şi crede ocilor când un 3ăr3at 1nalt, cu palton neGru şi panto0i nu prea Gro( -a.i, i(a dat o punGă cu două pacete de 3iscuiţi, un măr mare şi 0oarte roşu, o pâine, me-eluri, un colac jila., lipicios şi rece pe care +(a scos din 3u-unar, 1mpreună cu aproape J/ de lei, Zmunca9 pe mai puţin de jumătate de -i/
ZM6#65EME#L9 CER8EOR!E! La prima .edere, nu s(a scim3at nici una din reGulile meseriei/ Pro0esioniştii sunt ce.a mai 3ine orGani-aţi, ştiu când şi cum să ceară, ştiu când şi cum să(şi arate rănile lor idoase/ Puradeii sunt 1n continuare supra.eGeaţi de la distanţă şi, la cel mai mic semn, dau alarma/ #umărul celor de la metrou a crescut simţitor, 1n raport direct proporţional cu o3ră-nicia sau aGresi.itatea lor/ 8i in.ers/ Hadul rămâne 1n continuare locul ceie/ 1n centru se câştiGă 3inişor, 1n po0ida 0aptului că cei cu mai multă dare de mână sunt mailucrurile -Gârciţimai decâtşocante ceilalţi/şi6ici prindmai 3ine .or3ele meşteşuGite, ainele curate/ incolo de centru se poartă miloGelile, planşetele şi statul cu mâna 1ntinsă ostentati./ LeGea a rămas aceeaşi, teritoriile nu se 1ncalcă/ Fiecare traGe pentru locul lui, cu care s(a o3işnuit şi unde ştie că are câştiG/ #u interesea-ă pe nimeni, de câţi.a ani 3uni el cere 3ani pentru operaţie, mereu aceeaşi/ ot apar câţi.a noi, care nu ştiu că omul nu are nimic/ Cerşitul de oca-ie, pe unde o 0i, e lipsit de spor/ Ori eşti luat la Goană de o3işnuiţii locului, ori câştiGi cât să mănânci/ #imic mai mult/ Ba ciar ai toate şansele ca la terminarea ser.iciului să te uşure-e concurenţa de tot ce ai aGonisit/ #ici structura clientelei nu s(a scim3at radical/ Fe( meile dau, ca şi 1nainte, mai mult decât 3ăr3aţii, tinerii mai mult decât adulţii, ţiGanii sunt mai darnici ca ţăranii, iar cei cu .enituri medii sunt mai su0letişti decât cei cu mariposi3ilităţi/
#u e o reGulă, dar parcă urâţelele sunt mai miloase decât 0emeile 0rumoase/ 1n scim3, şmecerii şi par.eniţii continuă să creadă că pot 0ace târG cu umne-eu, care le mai iartă din păcate dacă dau ostentati. o sumă mare/ Partea proastă e că 3anii şi(au pierdut .aloarea/ #imic nu mai costă su3 patru mii de lei, 3unuri 0olositoare adică, e4ceptând o pâine sau un ou/ 8i 1n timp ce 3oGaţii pescuiesc monedele de + de lei, săracii scot mai uşor ârtia de +, considerată de prisos prin 3u-unare/ BoGaţii 1şi 0eresc mâna, pe când amărăştenii nu/ Meseria asta are tainele ei, pe care nu le deprin-i decât practicând(o/ 1ţi tre3uie talent sau cel puţin o mare do-ă de nesimţire/ Fără o moti.aţie susţinută, 0ără curaj sau 0ără o do-ă de ne3unie nu se poate practica/ #u e uşor să cerşeşti, orice s( ar spune/ E Gestul limită, dincolo de care nu mai e4istă nimic/ E Gestul care marcea-ă co3orârea 1n prăpastie/ acă apuci pe panta asta, nu mai e4istă cale de re.enire/ Cerşit de oca-ie nu e4istă, e4ceptând teri3ilismele puştanilor de la ni.ersitate sau Romană, care .or o 3ere, ţiGări sau 3ani pentru 3iliard/ #u e4istă cerşetori care .ăd 1n meseria asta o soluţie tran-itorie, până la o e.entuală re0acere 0inanciară/ Precedentul, odată creat, se trans0ormă 1n o3işnuinţă/ Cel mai trist lucra 1nsă rămâne numărul mare, mereu crescând, de 3ătrâni al căror ultim dram de .oinţă şi demnitate a 0ost 1n.ins/ #ici măcar nu pri.esc spre cel ce dă, la 0el cum nici acesta nu 1i pri.eşte/ "prijină intrările la metrou şi doar aşteaptă, rareori cu mâna 1ntinsă, Gândind că nu mai au ce pierde/ Păcat/ Hiaţa e Grea pentru toţi, nu numai pentru ei/ ar una e să 0ie Grea şi demnă, şi cuam totul altce.a şi urâtă/ MaremiloGi, păcat/ Este conclu-ia care ajuns dupăGrea ce am stat printre 3u3oşi, amărâţi,la ciunGi şi oloGi pro0esionişti sau de oca-ie, dar cu e4perienţă la 1ntins mâna, o jumătate de -i 1n care nu am putut ridica pri.irea din pământ/ O jumătate de -i 1n care, mânat de s0ânta curio-itate Ga-etărească, am 0ăcut pe cerşetorul/4Cotidianul ) 0e3ruarie, 2+A
1n stilul pu3licistic, in0ormaţia a0lându(se 1n prim( 0iecare moment al su3iectului este construit pe date ie interes, sau cum preci-ea-ă Pilippe 5aillard, pe ceea Ite mai nou mai semni"icativ şi mai interesant! G 1n *) 6ehnica jurnalismului (eportajul lui Halentin Boeru, in0ormaţia .enind dintr(o Ed/ 8tiinţi0ică, 2, e4perienţă personală, capătă 0orţa unei 1ntâmplări .eri( p/ +2'/ $ $e Reporterul consemnea-ă şi arareori trăieşte alături
49
-anual de jurnalism !!, Ed/ Polirom, 2, p/ &&/
#oţiunea de0ineşte 1n mod curent introducerea, partea de 1nceput a oricărui te4t/ !n lim3a latină,incipit 1nseamnăînceput> care începe!
de personajul(pacient/ 1n ca-ul de 0aţă, naratorul se pune la propriu 1n situaţia personajului pe care doreşte să(+ construiască, adoptând 1n mod ostentati. unGiul de .edere al unui o3ser.ator atent şi in0ormat/ 1n leGătură cu acest din urmă aspect tre3uie preci-at 0aptul că perspec( ti.a relatării contri3uie decisi. la construirea mesajului/ upă cum remarcă Luminiţa Roşea, ale%erea un%hiului de abordare este o operaţie subiectivă şi obiectivă în acelaşi timpX! Cum rolul reporterului rămâne acela de a in0orma pu3licul, atitudinea lui tre3uie să 0ie de neimpli( care/ 1n aceeaşi .reme, prin tenici speci0ice literaturii poate impune un punct de .edere su3iecti./ 6şa, de pildă, 1ntr(un reportaj despre o comunitate i-olată care su0eră pentru că nu a 0ost construit un pod, se poate scrie pomindu(se de la condiţiile Generale, de la cau-a nemulţumirii sau de la căile de re-ol.are a situaţiei/ 1n tot ca-ul, incipitulJ se clădeşte pe aspectul cel mai interesant al in0ormaţiei, iar el poate 0i 0ormulat ast0el$ ?! în Valea 2eacă este nevoie de un pod! ?! într&un cătun izolat oamenii sunt ne"ericiţi pentru că nu au un pod! P! Lân%ă pădurea Cazane oamenii sunt ne"ericiţi pentru că nu au un pod! Cele trei .ariante par să nu se deose3ească prin nimic, dar 1n esenţă 0iecare anunţă unalt mod de a3ordare/ Primul este caracteristic pentru un reportaj e4po-iti., 1n care instanţa narati.ă se situea-ă pe .ădite intenţii6ldedoilea o3iecti.itate/ şapou solicită implicarea cititorului şi anticipă o po.este lacrimoGenă, epitetele izolat şi ne"ericiţi solicitând solidari-area receptorului/ Cel de(al treilea e4emplu ascunde intenţia de a construi o po.este cu ceie/ Respecti., 1ntr(un reportaj de strictă in0ormare introducerea repre-intă o pre-entare suc( cintă a 0aptelor, cuprinsul reconstituie 1ncercările oame( nilor de a a.ea un pod, pre-entate din mai multe perspec( ti.e @a celor care .or podul, a autorităţilor, a .ecinilor etcA, iar 1nceierea 0ace apel la Genero-itatea pu3lică, sau somea-ă autorităţile să 1ntreprindă ce.a, 1n s0ârşit, emite o conclu-ie asupra situaţiei, 0ace o proGno-ă ş/a/m/d/ 1ntr(un reportaj pe care 1l .om numi de creaţieapar 1n plus suGestiile care au rolul de a declanşa 1ntre3ările stimulati.e sau 0ormati.e/ e cele mai multe ori,
introducerea se 1ntemeia-ă pe o intriGă a3ia sciţată, de-( .oltată treptat şi marcată 1n 0iecare moment al su3iectului 0ie prin imaGine, 0ie prin micronaraţiuni secundare, 0ie prin descrierea unui detaliu semni0icati./ 6ceastă Gradare creea-ă .eridicitatea mai mult decât orice relatare corectă, deoarece transmite mai con.inGător, prin nota su3iecti.ă, ceea ce jurnalistul însuşi a văzut a auzit şi a simţit după 3inecunoscuta recomandare a lui Micel Hoirol/ Pentru ilustrare, să urmărim două e4emple$ REPOR6I E !#FORM6RE 1n Halea "eacă, la ' de
REPOR6I E CRE6Y!E Halea "eacă este un cătun din Moldo.a, i-olat de lume/ Cele * de case sunt străjuite de linia nă.alnică a unui pârâu @MeruA şi de o pădure/ ( e unde luaţi lemne pentru 0oc ( in pădure/ #u(i pădurea aici Omul are cel mult 'J de ani, este scund, are umeri larGi şi o pri.ire 3ine.oitoare/ ++ ceamă Hasile/ ( 8i mâncarea ( Mâncarea ( de la loneşti, de dincolo de Meru/
acă 1n prima situaţie este .or3a doar despre e4punere, 1n cea de(a apare un amănunt leGatcădeatât situarea cătunului lânGădouă o pădure/ re3uie preci-at 1n primul e4emplu, cât şi 1n cel de(al doilea, pot să e4iste sau nu descrierile care creea-ă atmos0era nu la culoarea locală ne re0erim aici, ci la introducerea unei suGestii 0ormati.e, prin intermediul unei notaţii succinte şi de completare a in0ormaţiei/ "ituaţia oamenilor 0ără pod este la urma urmei a3surdă ei locuiesc lânGă o pădure şi 1n mod e.ident ei sunt cei care tre3uie să(şi construiască podul, 1n condiţiile unei realităţi administrati.e unanim cunoscute/ otuşi, reporterul nu poate să(şi e4prime consternarea 0aţă de anii pierduţi cu cereri şi 1n aşteptare, dar inoculea-ă treptat această opinie su3iecti.ă mai 1ntâi introduce dialoGul pe care se clădeşte intriGa şi care capătă su3stanţă prin două(trei elemente portretistice ale celui inter.ie.at/ 1n cuprins, suGestia poate 0i de-.oltată
pnntr(un mini vo7pop creat pe 1ntre3area directă$ +e ce nu vă "aceţi un pod luând lemn din pădure' !ar de-no( dământul poate să reia suGestia 1n mai multe moduri$ Prin conclu-ia 0atalistă care mi-ea-ă pe sensi3ili-area opiniei pu3lice$ Oamenii din Valea 2eacă vor continua să se trezească în miez de noapte pentru a&şi începe călătoria spre 3oneşti! Cătunul lor este un loc în care nu se întâmplă nimic! Prin aceeaşi notă de suGestie camu0lată, ca şi 1n ca-ul intriGii pe care am construit(o 1n reportajul de creaţie$ 5n mar%inea pădurii străbune vălenii visează la un pod de basm! Printr(o 0ra-ă care sinteti-ea-ă opinia Generală 1n leGătură cu .iitorul/ Reluând un detaliu din cupr insul reportajului etc/
Luminiţa Roşea, :eportajul 1n .oi/ -anual de jurnalism !!, ed/ cit/, p/ )&/
52
Literatura de "rontieră Editura enciclopedică română, +%&+, p/ ''/
ar rolul jurnalistului nu este acela de a&? învăţa pe cititor ce concluzii să tra%ă dintr&o e7perienţă de viaţă sau care este morala pe care ar trebui să o însuşeas că! (i îi arată doar cum este lumea iar cititorul va e7tra%e morala şi va cântări concluziile!R? Cu toate acestea, el poate să dirije-e receptarea prin mijloacele literaturii, aşadar printr(un reportaj de creaţie, 1n care 0iecare amănunt să su3linie-e a3surdul situaţiei desea pot trăiconstrui dramatic-eci @0ără la poalele unei păduri din care de podA poduri/ intre speciile stilului jurnalistic, reportajul se apropie cel mai mult de literatură/ 1n prim(planul său se a0lă in0ormaţia, 1nsă detaliile de atmos0eră şi .i-iunea scriitoricească dau .aloare literară unui reportaj/ "pre deose3ire de strictul reportaj jurnalistic, specia literară s(a instituit prin imaGinea su3iecti.ă despre lume
deoarece specia are caracter mediatic şi prin aceasta nu se 1nscrie 1n s0era literaturii, ci 1n cea a jurnalismului$ Faptul că redactarea lui presupune şi utilizarea unor procedee speci"ice îndeobşte prozatorului ţine doar de modalităţile de e7presie nu de statutul social şi de "uncţiile de comunicare majore şi nu este su"icient pentru a&?încadra printre %enurile literaturii 1n acelaşi sens, Iean( J' -anual de jurnalism ominiKue Boucer caracteri-ea-ă reportajul ca pe o @coord/ Miai ComanA, .oi/ relatare a istoriei, respinGând cu totul ideea că această !, Ed/ Polirom, 2, p/ JJ/ specie s(ar putea mani0e sta doar ca product artistic, ca e7erciţiu %ratuit utilizat pentru a produce plăcerea 1n a0ară de 0aptul că transmit in0orm aţii, 1n opinia Le reporta%e ecrit CFPI, noastră reportajele notea-ă impresii su3iecti.e, adeseori Paris, +%%2, p/ ++/ 1nrudindu(se ca manieră cu jurnalul sau cu notele de călătorie/ 1n sensul acesta se des0ăşoară pro-a con0esi.ă a lui Radu Petrescu, descrierile lui Fănuş #eaGu, naraţiunea de notaţie a lui "aul Bello:, sau cea de sinte-ă in0or( maţională a lui Micel Folco/ #ota speci0ică a repor( tajului nu este totuşi in0ormarea, cât transmiterea unei imaGini anume despre o in0ormaţie şi mai cu seamă construirea .oit pro-istică a unei po.eşti/ Prin simplul 0apt că relatea-ă o 1ntâmplare, reportajul se 0i4ea-ă la Graniţa cu literatura, iar când relatarea de.ine po.este, el se apropie sau ciar trece 1n s0era literaturii/ Menţionăm că relatarea, spre deose3ire de po.este, e4pune succint, pre-intă idei, sau e.enimente, cu intenţia de a in0orma, 1n timp ce po.estirea literară reconstituie sau relatea-ă un e.eniment momentele esenţiale de-nodământ/ ale su3iectului$ e4po-iţiune, 1nintriGă, punct culminant, 1n a0ară de aceasta, pro-a narati.ă propune o 0ormulă artistică prin care acţiunea relatată capătă des0ăşurare temporală părţile ei componente sunt naratio @ceea ce se 1ntâmplăA şi descriptio @cum arată cadrul de des0ăşurare, personajele, detaliile lumii care se des0ăşoarăA/ 1n sens strict, naraţiunea cuprinde, după cum am mai spus, o relatare, o po.estire, o istorisire, se re0eră direct la e4( punerea acţiunii, dar această pre-entare capătă per( sonalitate prin descriere şi uneori prin dialoG/ e aceea naraţiunea descrierea şi dialo%ul sunt considerate mo& durile de e7punere speci0ice operei literare/ Or, şi reportajul recurGe la aceleaşi modalităţi, 0iind o e4punere pro-istică, adeseori preocupată de 0ormulă mai mult decât de in0ormaţie/ e alt0el, cu.ântul proză
.ine din lim3a latină unde 1nseamnărelatare e7punere de "apte ce se 1nlănţuie loGic/ "impla pre-entare a 0aptelor, cu intenţia clară de a o0eri cititorului un raport o3iecti., poate lua 0orma reportajului @pu3licistic sau literarA, a unui re"erat administrati., după cum consemnarea e.eni( mentelor -ilnice 0ace o3iectul jurnalului iar rememorarea unor 1ntâmplări se 1ncadrea-ă 1n pro-a memorialistică (toate specii 0i4ate la Graniţa cu literatura/ Orice povestire ( literară sau neliterară ( este socotită proză! Relatând un e.eniment cu intenţia declarată de a crea o .i-iune 1n leGătură cu el, reportajul nu doar că este o pro-ă, dar u-ea-ă de structuri narati.e speci0ice şi care ţin 1n mod direct de s0era persuasiunii/ intre mijloacele care con0eră .eridicitate reportajului, ne oprim la cele mai 0rec.ente şi care ţin toate de literatură$ sec.enţa narati.ă, portretul, amănuntele descripti.e, imaGinea meta0orică etc/ Relatarea sec.enţială a e.enimentului narati., modalitate a pro-ei literare, de alt0el, prin 0aptul că aduce 1n prim(plan imaGini percutante, de.ine mai e0icientă decât relatarea lineară/ "ec.enţele puse 1n e.idenţă creea-ă o .i-iune asupra e.enimentului, spre deose3ire de e4punerea cronoloGică a 0aptelor/ e asemenea, inserarea elementelor portretistice de(a lunGul relatării are rolul de a crea .arietate imaGistică, dar şi de a da su3stanţă dialoGului, e.enimentelor puse pe seama unor oameni/ 6lteori, portretul are rolul de a construi moti.aţia artistică a te4tului/ !maGinea de re0erinţă şi totodată de lărGire a cadrului reali-ea-ă prin introducerea detaliilor, unor amănuntesesusţinute denotati. @prin comparaţii, 1n amod specialA şi care, deşi 0ac parte dintr(un plan secund, au 0orţa de a con.inGe că po.estea se 0i4ea-ă 1n planul reali( tăţii/ Camu0larea impresiilor su3iecti.e 1n scurte relatări, po.estioare sau e.enimente narati.e menite să capte-e atenţia, să incite la anali-ă sau doar să stimule-e curio-itatea, constituie 1ncă un procedeu al .eridicităţii/ 6ceste structuri 1ndrumă spre des0ăşurarea epică dar mai cu seamă 1n direcţia unor imaGini 0ormati.e, su( Gestii sau doar detalii care susţin mesajul scrierii/ Reportajul e4clude din capul locului elementele 0icţionale/ Pre-entarea 0aptului ca real determină şi sensul moti.aţiei scrierii, respecti., proiectarea su3iectului 1n planul strict al in0ormării cititorului/ e multe ori, 1nsă, se impune doar o imaGine a realităţii, situată 1ntr(un conte4t
social, sau, alteori, repor tajul 1n 1ntreGul său aduce ima( Gini semni0icati.e pentru o stare Generală de lucruri/ 1n Genul "eature reportajul se concentrea-ă asupra mesajului, ciar dacă nu 1n cip direct, şi recurGe la procedee literare/ n reporter al Genului, care creea-ă reportaj de creaţie, este Lucian M1ndruţă/ # LITORAL DOUĂ "O"OARE de Lucian -îndruţă
+/ 1n loc să consemne-e pe scurt câte.a in0ormaţii pri.ind două La Eeptun să "ii cool e cu totul altceva decât în dintre staţiunile de Vama Veche! La Eeptun îţi trebuie maşină decapotabilă .acanţă, autorul adoptă bicepşi tricou strâns pe corp şi tunsoare scurtă tip atitudinea unui American Eav9! #e locul din dreapta se recomandă o o3ser.ator preocupat de pasa%eră blondă în \istă mini şi bluză la "el de mulată pe un important detaliu detalii anatomice e7emplare! Ansamblul se completează social$ pe litoral este cu muzică la volum mare şi vocabular limitat pe cât posi& e.identă 1mpărţirea bil la câteva cuvinte şi e7presii! 2pecia aceasta veselă lumii 1n 3oGaţi şi săraci/ prosperă mai cu seamă în staţiunile de la nord de -an& %alia! +e acolo în sud începe teritoriul celor care poartă 2/ !mpresia su3iecti.ă
"ericiţi! dinşiVamă n&au niciCei bani nici nu vor să vină cineva să le strice depresia!
'/ Relatarea personajului .ine 1n sprijinul e4punerii auctoriale şi se instituie ca .eridică prin elemente de portret$ @Astăzi lumea s&a mai împestriţat şi noii veniţi n&au înţeles spiritul
locului@ se plân%e un cetăţean cu barba albă lun%ă şi în neorânduială!
*/ etaliile re0erenţiale reconstituie aici culoarea locală$ 5n nord seara se mer%e la discotecă! în sud se "ace "ocul pe plajă! Cei din Eeptun mănâncă la terasă "riptură cu carto"i prăjiţi! în Vamă şi&n P -ai terasele îşi "ac toţi banii din peşte!
55
upă Mel.in Mencer, 1asic -edia ritin% Bro:n Bencmar<, +%%, p/ +&'/
pot permite să mear%ă altundeva! =i nu e vorba de bani. cum poţi să spui la începutul şcolii că ai "ost la mare la -amaia' @Astăzi lumea s&a mai împestriţat şi noii veniţi n&au înţeles spiritul locului@ se plân%e un cetăţean cu barba albă lun%ă şi în neorânduială! Eoii veniţi au cu ei umbreluţe %rătare şi maşini nu&i scuteşte de privirea aceea de caredeauteren! parte Asta marocanii care se plimbă prin #aris ca şi cum s&ar "i născut acolo! 5n nord seara se mer%e la discotecă! în sud se "ace "ocul pe plajă! Cei din Eeptun mănâncă la terasă 5riptură cu carto"i prăjiţi! în Vamă şi&n P -ai terasele îşi "ac toţi banii din peşte. medicii recomandă "os"orul! între cele două culturi nu e7istau până anul acesta prea multe le%ă& turi! #roblema a apărut de când Vama a ajuns un succes comercial. cetăţenii în tricouri de in şi sandale trebuie să plătească acum bani buni pentru un loc de cazare în %azdă! +eci să câşti%e bine pentru a veni să&şi trăiască an%oasa neîmplinirii la Vama Veche! ( răzbunarea capi& talului care loveşte necruţător la WQ de ani de la naşterea mişcării hipp9! Vilele scumpe care se ridică în Vamă le arată clar veteranilor că trebuie să&şi ia tălpăşiţa! +ar încotro' La nici jumătate de 8ilometru :omânia se ter& mină tra%ic! @upă re.ista +ilema nr/ '%+, auGust 2A
"pre deose3ire de reportajul care in0ormea-ă, acesta creea-ă opinii, conţine un mesaj desprins de conte4tul tu( ristic şi cu implicaţii sociale/ 6poi, acest mesaj este cuprins 1n imaGini artistice, create 0ără ostentaţie$Asta nu&i scuteşte de privirea aceea de care au parte mar ocanii care se plimbă prin #aris ca şi cum s&ar "i născut acolo! Comparaţia amplă, reali-ată narati. conser.ă spiritul reportajului, de relatare autentică/ O comparaţie scurtă şi plastici-antă 1n Grad mare con.inGe mai puţin decât cea care păstrea-ă ritmul de po.este şi impresia de derulare epică, speci0ice reporta( jului/ e asemenea, reportajul se 1nceie cu o a0irmaţie care dirijea-ă receptarea/ Observarea directă reconstitui& rea investi%aţia amănunţită ca operaţii de 3a-ă ale
reportajuluiJJ, nu sunt omise, ci 0olosite discret, camu0late 1ntr(o scriere e4presi.ă/ 6deseori a0irmaţia decisi.ă, de-.ăluirea unui amă( nunt care .ine ca o lo.itură de teatru, răsturnarea situaţiei printr(o imaGine 3ul.ersantă sunt procedee care ţin de
pro-a artistică/ 1ntr(un reportaj literar, intitulat Femeia cu copilul udor 6rGe-i construieşte un ast0el de de-no( dământ dramatic/ El notea-ă 1n câte.a imaGini atmos0era dintr(un tren 1n care o 0emeie cu un copil 1n 3raţe Greşeşte .aGonul, este certată de ta4ator, care 1nsă n(o amendea-ă pentru că pare ne3ună şi 1n mod e.ident lipsită de mijloace materiale/ Lumea 1ncearcă să 1i .or3ească, 1nsă răspun( surile ei sunt a3erante/ 1n cele din urmă, cine.a 1i o0eră 3ani, iar din acest moment 1ncepând de-nodământul$ Fără să ştie să ia banul %ălbui "emeia se uită la strălucirea lui ca la o ţi%ară aprinsă şi zâmbeşte ca şi cum nu ar avea nevoie! ( la&? să cumperi ceva copilului cu el o îndeamnă o "emeie din va%on! Femeia zâmbeşte iarăşi vorbeşte cumva din ochi mişcându&şi buzele! & A murit, zise "emeia cu copilul tocmai când se detejos din va%on! @udor 6rGe-i ( din .oi/ Cu bastonul prin 1ucureşti0 6cest 0inal mi-ea-ă pe nota melodramatică a po.eştii, pe câtă .reme reportajul lui Lucian M1ndruţă este doar de o3ser.aţie su3iecti.ă/ e alt0el, spre deose3ire de reportajul jurnalistic, 1n care in0ormaţia primea-ă, repor( tajul literar relatea-ă cu mijloacele artei, reconstituind o atmos0eră, un su3iect sim3olic, un 0apt uni.ersal .ala3il/ Po.estea lui 6rGe-i despre 0emeia din tren nu interesea-ă ca in0ormaţie/ Faptele s(au 1ntâmplat de mult, 1n perioada inter3elică, continuăe să interese-e, este redactată 1n1nsă stilscrierea reportericesc/ aici putemdeşi 1ncepe discuţia despre e4istenţa unui reportaj literar, menţionând amănuntul că, spre deose3ire de scrierea jurnalistică, ea 1nsăşi 0i4ată la Graniţa cu literatura, cea literară nu pune accentul pe in0ormaţie, ci aleGe un su3iect de interes General şi 1l transpune 1n 0ormulă reportericească/ Prin urmare, 1n reportajul literar nu apar doar in0ormaţii, ci şi impresii su3iecti.e/ Heridicitatea celor narate este creată prin relatarea sec.enţială a e.enimentului narati., prin inserarea elementelor portretistice, prin introducerea detaliilor de asemenea, camu0larea impresiilor su3iecti.e 1n scurte relatări, pre-entarea 0aptului ca real sunt procedee de 3a-ă 1n reportajul de creaţie/ re3uie spus, de asemenea, că autorul adoptă di.erse reGistre narati.e preluate din pro-a artistică/
Reportajul literar conţine un mesaj auctorial/ Ciar şi titlul reportajului are rolul de a incita şi de a suGera o .i-iune/ Reportajul poate recurGe, ca şi pro-a artistică, la di.erse reGistre narati.e, de la cel de consemnare a 0ap( telor, la cel de trans0iGurare/ 1n acest din urmă sens, ne re0erim la ela3orarea unei descrieri declarat su3iecti.e, care o0eră o .i-iune artistică asupra e.enimentului, ca 1n următorul 0raGment$ +in aceste triste para%ini in care albesc scheletele pădurilor de odinioară vâr"urile Tăşmaşului -are se zăresc necrezut de sus aproape de cer! 6imp de câteva clipe Oltul trece pe sub o ploaie de "ul%ere! Aşa îşi descarcă tăria asupra lui steiuriie albe şi roşii care acolo în neclintirea văzduhului alcătuiesc cele mai semeţe piscuri! @5eo BoG-a ( Cartea Oltului0 enotati.ele cu sens 0iGurat
+iseminarea ed/ cit/, p/ +)%/
54
Iean "taro3ins
în jurulot te7tului deneprihănire "el riţi #nor (rmatricială on7( @sau măcar aşa, un numirea unui interlocutorA poate crea impresia de .eridi( citate, 1ntre a spune$ 5n "aţa ma%azinului era un om cam de Q de ani dintre cei care îşi petrec mai tot timpul pe acolo şi în "aţa ma%azinului era *ică 6unsu un om cam de Q de ani dintre cei care îşi petrec mai tot timpul pe acolo cea de a două .ariantă sta3ileşte o punte .ia3ilă cu cititorul deoarece numele este situat la con"luenţa dintre e7istenţa pentru sine şi e7istenţa pentru celălalt. el este adevăr intim şi "apt public! R?
EXERCIŢII +/ Reali-aţi un reportaj, pornind de la următoarea ştire @apărută 1n -iaml AdevăNl din + martie 2+A, imaGinând 1mprejurările 1n care indi.idul a pătruns 1n 3iroul rectorului, @e.entual, construiţi(i portretul, Găsiţi(i un numeA şi de0initi.ând po.estea, din perspecti.a unui reporter care a ancetat ca-ul post "estum! @+e câteva zile sunt supus unui atac încrucişat unor intimidări ordinare şi nu numai de ordin psihic@ a declarat dl! -ihăilescu! +omnia sa ne&a relatat despre vizita unui susţinător în"ocat al uneia din universităţile ce apar pe lista publicată care şi&a descheiat haina lăsând la vedere un pistol! #ersonajul este cunoscut de către şi are antecedente în ast"el de acţiuni! în biroul rectorului şi-ihăilescu de la #oliţie niversitatea din 1ucureşti individul a pătruns "ără probleme i&a cerut direct să dea undă verde niversităţii Z! P! Rescrieti succint portretul de mai jos modi0icând denotati.ele, Găsind alte elemente de suGestie pentru construcţia portretistică/ Femeia la care mă uit cu admiraţia deznădejdii e o cerşetoare "emeie "ără vârstă bătrână timpuriu! n braţ i&a rămas irdicat din cot schiţat sumar ca în macheta unei ale%orii în care păstrează %estul "orma pierdută! (a duce pe umăr hamul şi sacul vechiturilor alimentare căpătate! (pe la prânz!!! Femeia nu mai cere îşi duce acasă recolta păzită de căutătura ochilor a%resivă şi dementă! nde i&o "i casa care i&o ti casa, Va "i destulă vreme până la noapte pentru drumul lun%' în "elul ei "emeia se %răbeşte dacă de când o urmăivsc nu şi&a întins la trecători mâna neîmpovărată lăsată să spânzure ca un treasc de&a lun%ul animalului ei acoperit cu zdreanţă! @6udor Ar%hezi & Cerşetoareadin .oi/ Cu bastonul prin 1ucureşti0
'/ Citiţi 0raGmentul de reportaj, e4tras din cotidianul Yiua şi rescrieţi(+, adăuGând detalii la modul 1n care au 0ost remarcaţi ţiGanii 1n GaradeQaterloo, 1n care re0eritoare erau 1m3răcaţi, la 1mprejurările 1n care au 0uGit din ta3ăra e4ilaţi/ la 0elul 6rei ţi%ani din :omânia care intraseră ile%al în -area 1ritanie cu trenul e7pres (urostar care "ace le%ătura între #aris şi Londra au dispărut de la centrul de %ăzduire unde "useseră trimişi de autorităţi! Cei trei plecaseră din :omânia împreună cu "amiliile & trei "emei dintre care două însărcinate şi trei copii & şi au "ost descoperiţi săptămâna trecută în %ara aterloo unde ajunseseră ascunşi sub trenul de mare viteză! Con"orm unui purtător de cuvânt al autorităţilor britanice toate cele nouă persoane au "ost duse imediat la centrul de primire Oa8in%ton de lân%ă Cambrid%e şi joi dimineaţa s&a escoperit d că bărbaţii "u%iseră in"ormează 11C ! @L/ o3re ( Yiua + martie 2+A */ "ciţaţi un portret ilustrati. pentru sintaGma un domn select! J/ Creaţi un reportaj care să ai3ă titlul n domn select a uitat să mulţumească! 59
Reportajul @!!A Codi0icarea in0ormaţiei 1n reportajul literar/ Caracterul su3iecti. şi .i-iunea artistică 1n reportajul literar
Literatura are capacitatea de a crea suGestii, de a modela spiritele/ 1n stilul jurnalistic această 0uncţie contra.ine principiilor in0ormării/ otuşi, cu.ântul, mai cu seamă cel scris, rămâne capa3il de(a dirija Gusturile şi 1nţeleGerea lumii/ 6mănuntele descriptive naraţiunea secundară dar mai cu seamă stratul meta"oric al unei scrieri, 0ie ea literatură sau nu, construiesc o imaGine mane.ratoare, conţin un mesaj su3liminal sau doar ino( culea-ă sentimente 0a.ora3ile unei opinii/ #i.elul sim3olic susţine .aloarea literară a unui te4t/ "im3olismul unei compo-iţii se susţine pe capacitatea de a incita la interpretare, prin impresia de mister nede-leGat, prin analoGiile stimulati.e etc/
58
eoriile leGate de comunicare se 1ntemeia-ă pe relaţia dintre cel care transmite @emitentA şi cel care primeşte @receptorA, descrisă de Roman Ia
"pre deose3ire de articolul sau reportajul de in0ormare, te4tul pu3licistic cu intenţii de literatură, 0i4at la Graniţă sau scris pentru a e4prima o .i-iune creatoare asupra lumii, se concentrea-ă tocmai pe aceastăviziune aD cărei Grad mare de suGestie o plasea-ă 1n opo-iţie certă cu te4tul in0ormai/ [ Părerea super0icială sau pro0undă pe care un om şi(o 0ace asupra unei realităţi depinde şi de in0ormaţiile pe care le o0eră realitatea respecti.ă, dar şi de modul personal al 0iecăruia de a .edea, de a interpreta, de a codi0ica imaGinea lumii/ ReceptareaJ) de0ineşte tocmai această perspecti.ă su3iecti.ă a 0iecăruia$ 0elul 1nimaGinile care cine.a realitatea 1nconjurătoare, ideile altora, etc/ 1nţeleGe Respecti., o3iec( tele, cu.intele, operele artistice, ca şi atitudinile şi imaGinile -ilnice conţin un mesaj, iar descoperirea lui depinde de conte4t, de măsura 1n care receptorul are acces la codul acelui mesaj, dar şi de calea @canalulA prin care este emis acel mesaj/ Emitentul @cel care transmite un mesajA şi receptorul @cel care desci0rea-ă sau 1ncearcă să desci0re-e mesajulA se a0lă 1ntr(o relaţie decomunicare imper0ectă/
1n reportaj, codul unui te4t depinde de in0ormaţiile pe care le are 0iecare cititor, dar şi de cultura reporterului şi mai ales de estimarea pe care o 0ace el asupra educaţiei pe care o are cititorul, asupra ni.elului său,cultural/ E4istă aproape o modă a imi4tării te4tului jurnalis( tic cu structuri care deconspiră surse culturale/ Mai ales 1n stilul ree.aluărilor postmoderniste, de tipul scriiturii din re.ista Academia Caţavencu dar nu numai/ 1n General, reperele culturale dau in0ormaţii despre autorul scrierii dar şi despre raportul lui cu cititorii, 1n sec.enţe de Genul$ ?! +in toate astea astăzi au rămas doar le%enda cupletul chelnerilor plictisiţi de comenzi şi satira notei de plată! P! #e "rontispiciul clădirii "âl"âie o nă""amă&n vâr" de băţ! W! +ansatoarele aveau toate "i%uri de madone renascen& tiste! ! #e scaunul de alături se a"la o "emeie tânără cu pro"il botticellian şi haine cumpărate de la +ada! neori, mesajul codi0icat dirijea-ă, 1ndeamnă, orientea-ă Gusturile receptorilor/ "(a .or3it 1n sensul acesta despre mesajul subliminal orientat către su3con( ştientul receptorului/ 1n lim3a latinălimen 1nseamnă pra%! Practic, 1n ca-ul sus menţionat in0ormaţia din planul denotati. se a0lă su3til leGată de suGestii capa3ile să se de-.olte su3 praGul conştiinţei/ Procedeele de reali-are stilistică ţin, desiGur, de cunoaşterea lim3ii, dar şi de domeniul artei literare/ intre acestea din urmă le amintim pe cele mai 0rec.ente$ secundară naraţiunea amănuntul descr ipti. meta0ora, mai ales/ #araţiunea secundară poate conţine in0ormaţii strecurate cu intenţie şi care au rolul de a deştepta un anumit conte4t deja e4istent sau de a 0orma un cod/ e pildă, un 3anal mod de pu3licitate camu0lată este cel 1n care .or3indu(se despre un accident, despre un e.eniment dramatic, reconstituindu(se 1mprejurările, sunt strecurate şi in0ormaţii neo3ser.ate de cititor la o primă lectură, ca 1n următorul lead. *ri%orescu trece strada şi este accidentat %rav! (l venea de vizavi de la American -edical Center bucuros că analizele ii dovedeau sănătatea bună!e alt0el, numele 0irmei poate să 0ie spus sau nu, poate să 0ie numit un alt o3iecti. unanim cunoscut şi pe care lumea 1n Gene( ral 1l pune 1n leGătură cu 0irma pe care jurnalistul doreşte ^^mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
s(o promo.e-e, sau atât de cunoscut 1ncât cine .a trece pe(acolo, 1şi .a aminti şi accidentul, dar şi amănuntul leGat de instituţia pomenită/ ot aşa, o relatare din planul al doilea poate a.ea rolul de a transmite o in0ormaţie, ciar dacă a0lată 1n proiect, 1n stadiul de simplu element cu 1ncărcătură suGesti.ă, ca 1n următorul e4emplu$ +in tramvaiul oprit 5a cap de linie o bătrână îi arată unui puştan cu de%etul spre cerşetor! (i ştiu ce vorbesc bătrâna dă din cap copilul pare preocupat şi după cum îşi plimbă de%etul pe %eam pare că citeşte! 6ramvaiul se urneşte lăsând copilul cu de%etul aiurea şi cu privirea întoarsă! "ec.enţa 0ace parte din reportajul @*hidpractic@ pentru păcălirea "raierilor pe care l(am transcris mai sus, şi 1n care su3iectul tratea-ă situaţia cerşetorului/ 1ntr(un episod care e4pune e4perienţa reporterului tra.estit 1n cerşetor, apare şi această relatare succintă care 1ntreGeşte imaGinea unui 3inecunoscut peisaj 3ucureştean, din care aproape că nu lipsesc niciodată tram.aiele$ Biserica "0/ 5eorGe/ !maGinea celor două cipuri din tram.ai, posi( 3ila con.or3ire dintre 3ătrână şi copil, ca şi sec.enţa Generică a unui tram.ai surprins 1n mers de pe trotuarul din 0aţa 3isericii con0eră nu doar autenticitate reporta( jului, ci inoculea-ă şi un sentiment de intrare a cititorului 1n mie-ul .ieţii, dincolo de care se a0lă asocierea simplă a trei elemente, capa3ile să delimite-e un câmp semantic$ 3iserică, cerşetor, tram.ai/
Eoi probleme ale romanuluiEd/ ni.ers, +%)), pp/ *+(**/
constituie 1ncă o modalitate simplă şi6mănuntul cunoscută descripti. de inoculare a unei suGestii/ e alt0el, Iean Ricardou a demonstrat cu prisosinţă rolul descrierii, su3liniind 0aptul că ordinea termenilor produce e"ecte de sens de netă%ăduit! e e4emplu, denotati.ele care 1nso( ţese un o3iect conţin, uneori, mai multe in0ormaţii decât relatarea propriu(-isă se poate spune$ *ri%orescu este îm& brăcat cu pantalon Adidas!"au$ +in buzunar îi alunecă un baton de ciocolată #oiana!ar, dacă aceste mijloace sunt e.idente, Grosolane şi inter-ise cu desă.ârşire unui jurna( list, 1n compo-iţia scrisă pentru presa culturală nu doar că trece neo3ser.ată, ci ciar este acceptată ca in0ormaţie de interes de pildă, nimeni n(ar considera că i se 0ace pu3li( citate unui poet, dacă numele lui ar apărea pomenit 1ntr(un reportaj despre atelierul unui pictor, 1ntr(o 0ra-ă de Genul$ #e măsuţa maestrului printre vopsele şi pensule se a"la şi
ultimul volum de versuri al lui -ircea +inescu! etaliul plasat 1ntr(un conte4t memora3il, leGat semantic de mesajul General al compo-iţiei, are nu doar aceeaşi 0oiţă persuasi.ă ca şi e4emplele de mai 1nainte, dar este complet lipsit de ostentaţie/ a3loul descripti. prin care udor Muşatescu descide comedia 6itanic&vals surprinde 0iecare personaj 1ntr(o atitudine tipică e.oluţiei sale de(a lunGul piesei, iar procedeul se 3a-ea-ă pe descripţia concentrată de pildă, impasi3ilitatea şi o3ră-nicia unuia dintre 3ăieţii lui "pirace este suGerată ast0el$ 6raian moţăie cu o ţi%ară lipită de buza in"erioară! Metoda este 0olosită nu doar 1n reali-area ta3loului .i.ant, ci şi 1n pre-entarea unei stări de lucruri, unei realităţi anali-ate şi comentate jurnalistic, ca 1ntr(un articol al lui ănuţ nGu(reanu, 1n care de-astrul economic este comparat cu o mască jalnică, a cărei 3ar3ă este 0ăcută din lâna oilor anemice! 6ndrei Codrescu e.idenţia-ă denotati.ul descrip( Poet, pro-ator şi jurnalist ti. 4uriaş şi "ioros0 printr(un conte4t şocant 1n latura lui american, demiti-atoare$ Leul din 2an -arco uriaş şi "ioros ţine în %heare & s&a descoperit & un %hid 1aedec8er şi nu 1iblia! E4istă 1nsă şi alte tenici de su3tilitate stilistică şi ele ţin de ni.elul meta0oric al scrierii/ 1ntr(o operă lite( rară suGestia stării de 3iruinţă poate 0i creată 1n multe 0eluri/ Fiecare dintre te4tele de mai jos o0eră o imaGine a masculinităţii 1n.inGătoare, dar receptarea 0iecăreia este di0erită 1n 0uncţie de sensi3ilitatea şi cultura cititorului$ #ururi tânăr în"ăşurat în manta&mi unde se ştia iubit! Ochii mei nălţăm visători la steaua ////////////////////////////////// 2in%urătăţii! E&aveapelumepăreche. @Miai Eminescu, purta cercel la ureche Odă!înmetruantic0 şi&aveade%etu&n"lorat c&o piatră matostat! #rin vulturidevântul viu vuia Vrun prinţ mai tânăr când trecea
@Miron Radu Parasci.escu,
:ică0 C&un braţ în şold şi pe prăsea Cucelălalt! Cândhombrepleacă @5eorGe Coş3uc, oraşul se clatină ca un mare Eunta Yam"irei0 pui jumulit şi tremură în vântul ie"tin! Când trecea prin cartier @6ndrei Codrescu, a vea pasul de boier Frecan%iul0 le%ănat şi nepripit
1n nici unul dintre te4te nu se spune direct că personajul trăieşte un sentiment de semeaţă şi .ictorioasă ieşire 1n lume, dar toate impun o atitudine care inoculea-ă cititorului un sentiment optimist, ciar şiOda eminesciană, 1n ciuda iposta-ei de 1nsinGurare 1n care apare eul liric/ ot aşa, impresia Generală dintr(un reportaj poate conduce indirect la o anumită predispo-iţie/ 1ntr(o re.istă de cultură sau de di.ertisment, reclama pentru o sală nouă de cinema poate 0i precedată de scrieri @scurte compo-iţii, eseuri sau reportajeA care readuc 1n su0letul cititorului dorinţa de a intra 1ntr(o sală de cinematoGra0/ 1ntr(un reportaj care pre-intă o anume -onă a oraşului se pot stre( cura amănunte de atmos0eră care induc starea respecti.ă$ La colţul străzii se a"lă o plăcuţă pe care scrie. @RQ m! închirieri videocasete@ iar mai jos când o iei pe -acedons8i se înmulţesc inscripţiile ca într&un "ilm interbelic "iecare desenată cu %rija de a "i văzută de departe! La Ca"eneaua Casablanca doi&trei clienţi privesc prin %eamul lar% spre %rădina de vizavi la rondurile de petunii la băncuţele de ciment şi lampioanele %albene! #e un stâlp se mulează ima%inea Eicolei ]idman în @Ce vrăji mai "ac "etele@! Meta0ora se construieşte pe un sistem de su3stituţie semantică, capa3il să su3lime-e o realitate unanim cunos( cută/ 6sociaţia de sens se produce la ni.el iconic, dar şi 1n plan conte4tual/ 6cest al doilea mod presupune o suGestie diseminată de(a lunGul unuiunei te4t,realităţi, ca 1n ca-ul de mai sus, pe sau reconstituirea unei imaGini, a unui su3iect, temeiurile unei .i-iuni su3iecti.e şi 1ntr(un cod anume/ Pornind de la o teorie a lui Bartes, pri.ind relaţia dintre te4t şi imaGine, H/"/ âncu+, trece printre elemen( tele(ceie ale semanticii pu3licitare aluzia suspensia şi contrapunctul> imaGinea sim3olică, 0ie ea doar suGerată artistic, incită, amână e4plicaţia, 1ntreţine interesu l şi stimulea-ă 0ante-ia receptorului, 1ndrumându(+ printr(un la3irint de impresii estetice leGate de un o3iect sim3olic/ enicile amânării şi ale sensurilor promise constituie 1nsă 3a-a te4tului literar, şi la urma urmei a oricărei comunicări 0ormati.e sau cu intenţie mane.ratoare/ ot ast0el, 1ntr(o compo-iţie reportericească, u-ând de ima( Gini sim3olice, autorul dirijea-ă Gustul estetic şi inocu( lea-ă impresii, uneori cu intenţie pu3licitară/
n reportaj literar interesant este cel care urmea-ă, anume o relatare despre Heneţia 1ntr(un cod demiti-ator/
6EH7RL E"PRE HE#EY!6 / de
+/ Prima 0ra-ă are rolul unei te-e, create printr(o aleGori-are ostentati. Veneţia este o ma%ni"ică hazna cu clopote de bise& şocantă/ rică! 6rei sute de cocoşaţi stârnesc clopotele la "iecare s"ert de ceas amintind hoardelor de turişti că trăiesc în 2/ 6utorul trece 1n păcat! 2in%urele "ăpturi ale locului sunt nişte bătrâne cu re.istă toate imaGinile picioare "rumoase care se caţără pe poduri şi ţoc&ţoc standard ale Heneţiei, dar &tocane pe pavaj cărând saci cu vinete aduse cu %ondola! le aşa-ă 1ntr(un conte4t 2eara la nouă trecute "i7 chiar în miezul or%iei de clo& care este al receptării pote îşi închid cu z%omot obloanele ne%re! 2tau cu tele& nonturistice/ vizoarele aprinse toată ziua umplând răstimpul dintre bătaia clopotelor cu muzica de la @(!:! @sau @+ădaca@! '/ "intaGmele postmo( +uminica bărbaţii
%hid 1aedec8er şi nu 1iblia! campanila unde *alileo i&a arătat +o%elui luneta sa 5n poţi %ăsi un tele"on public! +acă te prinde bătaia clopotelor acolo sus închide tele"onul şi aruncă&te! *ondole sandoli vaporetti bărci cu motor şi din când în când un irlandez într&un caiac plutind periculos de aproape de je%ul cel ne%ru şu%uşează canalele cu zvon de muzică pop americană şi voci de adolescenţi citind în %ermană! ( un lucru bun că nu e7istă maşini în Veneţia pentru că oamenii ast"el asurziţi ar "i de%rabă doborâţi la pământ! 1ătrâne împin% cărucioare cu prunci cârlionţaţi care zâmbesc "ericiţi înainte de a se întoarce în tablourile de 6izian 6iepolo Veroneseşi Vivarini de unde varsă în valuri străluciri de lună pe post de în%eraşi! 2chimbul de copilaşi se "ace repejor înainte ca bisericile să se deschidă la pro%ram aşa că rareori poţi vedea câte un putti lipsă! +ar dacă te
pentru un scriitor! */ #araţiunea simplă construieşte imaGini suprarealiste @copiii co3orâţi din ta3lourile RenaşteriiA, prete4t pentru a 0ace o trecere 1n re.istă a portretului .eneţian/
J/ Cam 1n aceeaşi manieră este tratată şi e.ocarea personalităţilor al căror nume se leaGă de Heneţia/
/ E4primările .oit am3iGue, pentru e0ect, de Genul Laura s&a îndră%ostit de Anna 0ac şi ele parte dintre e0ectele scontat literare/
duci prin spate poţi vedea bătrânele împin%ând căiv& cioare pline pe scări în sus si coborând cu ele %oale! La ora închiderii îi scot iarăşi din tablouri şi îi plimbă însus şi&njospe Yattere acolo unde se preumblă şi umbrele lui 19ron Tenr9 Mames 6homas -ann *eor%es 2and Al"red de -usset a%ner (zra #ound şi 5%or 2travins89 care încă mai caută secolul PQ şi poate câte un %ondolier! #e%%9 *u%%enheim care avut ultima %on& dolă privată cu %ondolier din Veneţia îi urmăreşte pe ape! Copiii nu sunt sin%urii care strălucesc în tablouri! -adone cu chipuri "ărB de prihană şi ochi adânci cu trupuri "arB de cusur
#u se poate .or3i despre o dirijare imediată a receptorului către o acţiune sau alta, dar despre inocularea unei stări de spirit sau ciar despre modelarea Gustului estetic cred că poate 0i 0i .or3a/ Printr(o 0ormulă plastică, Brendan >ennessD de0ineşte această capacitatea a scrierii jurnalistice prin 1nsuşirea de a crea o relaţie de compli( citate con0orta3ilă cu cititorul, 0ără să(+ o3liGe la .reun compromis$ compoziţia trebuie să "ie simpatetică iară nu
sico"antăP Or, reportajul lui Codrescu sta3ileşte de la 3un 1nceput o complicitate cu cititoml său, anume unul 0ormat şi constant amator de ast0el de compo-iţii/ 6poi, deşi adoptă tonul uşuratic al unui turist plictisit de .alorile instituite şi 3ăşcălios, prin imaGinile suprarealiste scriitorul creea-ă atmos0era renascentistă, piGmentată de o indecisă notă orientală a Heneţiei/ "crierea sa porneşte de la o te-ă .oit demiti-atoare, concepută ca o eticetă a oraşului şi 1n care strecoară detaliul despre clopote$ Veneţia este o ma%ni"ică hazna cu clopote de biserică! 1n
62
ritin% Feature Articles Focal Press, O40ord, +%%&, p/ 2+)/
continuare 1nsă nu de-.oltă cataloGarea 1n nota ori3ilă, ci creea-ă impresia de loc .etust şi leGănat desasunetul clopotelor, diseminând 1n punctele(ceie ale reportajului imaGini care e.ocă imaGinea clasică a catedralei/ Mai 1ntâi prin alu-ia la romanul lui >uGo 46rei sute de cocoşaţi stârnesc clopotele la "iecare s"ert de ceas! //A, apoi printr(o descriere de 0undal <2eara la nouă trecute "i7 chiar în miezul or%iei de clopote îşi închid cu z%omot obloanele ne%re0 iar 1n cele din urmă pentru a readuce 1n centrul atenţiei incipitul, 0ără să su3linie-e procedeul stilistic$ +acă te prinde bătaia clopotelor acolo sus închide tele"onul şi aruncă&te! 1ntr(un prim plan al receptării, cititoail nu remarcă imaGinea clopotelor ci rămâne cu impresia unui .acarm sacru şi misterios/ upă cum demonstrea-ă m3erto Eco, şi cea mai ne.ino.ată propo-iţie permite numeroase interpretări, deoarece comunicarea este un proces comple4 şi are nu( meroase Eco receptării merGe ciar departe disjuncţiile cu ideea, susţinând0uncţii/ că 1n actul şi almai emiterii, izotopice discursive&pot Genera povestiri complementare El porneşte de la cele patru sensuri ale 2cripturii enunţate de ante$ literal ale%oric moral ana%o%îc eşi adoptat con.enţional, sistemul acesta polisemantic rămâne de interes pentru că do.edeşte e4istenţa mai multor planuri de 0iGurare a unei po.eşti/ 1n reportajul despre Heneţia putem depista un prim ni.el de receptare, cel literal, să spunem, 1n care imaGinea Generică este cea a unui oraş turistic/ rmărind sensurile aleGorice, receptăm un loc ce conser.ă o istorie .etustă, ceea ce ne dă sentimentul 1ntâl( nirii cu trecutul/ incolo de amănuntele cotidiene @des( cărcatul .inetelor pe ceiA, rămân pictura renascentistă, sim3olismul 3aroc, po.eştile despre oameni care au 0ost (ca pecete a spaţiului .eneţian/ intr(o altă perspecti.ă,
Lector in "abula Ed/ ni.ers, +%%+, p/ +*/
E4plicaţia este dată şi 1n alt studiu al lui Eco$Arta şi "rumosul în estetica medievalăEd/ Meridiane, +%%%, p/ &+/
67
!3idem/
Paul Ricoeur, +espre interpretare cap/ #entru o critică a simbolului Ed/ rei, +%%)/
65
reportajul o0eră imaGinea unui oraş măcinat de timp şi a0lat 1n deGradare, dar care are 1ncă 0orţa de a puri0ica su( 0letul celui mai cinic turist, care intră 1n Heneţia cu senti( mentul că pătrunde 1ntr(o catedrală @suGestie con0erită, 1n primul rând, de imaGinea o3sesi.ă a clopotelorA/ Pentru Eco e4istă două rădăcini distincte ale conceptului con.ertit 1n imaGine$ pansemioza meta"izică şi ale%orismul cel de(al doilea se leaGă de literatură 1ntr( o măsură mai mare, dar porneşte din aceleaşi temeiuri ca şi atotcuprin-ătoarea speculaţie de ordin meta0i-ic, adică din dorinţa de codi0icare şi din ne.oia interpretării/ "u3 acest aspect, sim3olismul şi aleGori-area nu i se par atât de di0erite pe cât le considerau medie.alii, 1nsă distincţia rămâne oportună prin detaliile care ţin de atitudine aleGorismul implică e4altare, arti0iciu şi didacticism, pe câtă .reme sim3olul propune o viziune semiotică asupra universului în care "iecare e"ect este semnul propriei cauzei e aici, de la ni.elul sim3olic al unei scrieri, se poate .or3i cu ade.ărat despre creaţie literară, iar reportajul lui Codrescu are un accentuat ni.el sim3olic/ Este .or3a despre capacitatea cu.ântului de a re.ela sensuri capa3ile să intre 1ntr(un sistem de analoGii sim3olice/ Respecti., 1n arta literară interesea-ă doar sim3olurile care se nasc 1n universul discursului cum spune Ricoeur/ Ca mulţi sim3oloGi, şi el este de acord că mecanismul semni0icării se creea-ă pe analoGii şi, am adăuGa noi, dintre cele care incită spiritual cateGoria de cititori căreia i seanaloGia adresea-ă te4tul/ de pildă, Oraşul 1ntr(un te4t in0ormati., tre3uie să 6şa, 0ie e4plicită$ este dominat de z%omotul clopotelor care evocă ima%inea Cocoşatului a%ăţat de "unia clopotniţei de la Eotre +ame! 1ntr(un te4t ra0inat, de certă .aloare literară, analoGia este camu0lată 1ntr(o imaGine suprarealistă, ca aceea din reportajul de mai sus$ 6rei sute de cocoşaţi stârnesc clopotele la "iecare s"ert de ceas! ar analo%ia nu este decât una dintre relaţiile puse în joc între sensulmaniI"est şi sensullatent mai cu seamă când sim3olul se supune unei interpretări ermeneutice, iar prin această a0irmaţie, Ricoeur se re1ntoarce la sensurile Greceşti ale semni0icării este ceva de dezvăluit de dezimplicat în simbol> iar acel ceva e tocmai dublul sens ţinta
intenţională a sensului secund în şi prin sensul prim care suscită înţele%erea> în e7presiile "i%urate ale servului&arbitru se constituie simbolica mărturisirii,B? n te4t & !3idem, p/ 2&/ sim3olic se re.endică prin capacitatea lui de a incita la interpretare, de a ispiti, adică de a declanşa prin seducţie resorturile secrete ale interpretului @preGătit sau nuA/ e aceea o comunicare sim3olică are o esenţă am3iGuă, respecti., posibilitatea de a purta şi de a zămisli interpretări adverse şi coerente "iecare în sine! 2 1n sec.enţa ) !3/, cap/ următoare, imaGinea copiilor care par ieşiţi din ta3louri 2upradeterminarea cele3re se re0eră la o realitate cotidiană, dar camu0lea-ă şi simbolului p/ J2*/ o in0ormaţie culturală$ 1ătrâne împin% cărucioare cu prunci cârlionţaţi care zâmbesc "ericiţi înainte de a se întoarce în tablourile de 6izian 6iepolo Veronese şi Vivarinide unde varsă în valuri străluciri de lună pe post de în%eraşi!Comparaţia curentă de Genul arată precum copiii din tablourile lui :a"ael este 0olosită doar ca reper şi du3lată de o enumeraţie care pune cititorul 1n relaţie cu pictura italiană/ 1n leGătură cu dualismul sim3olic, 1ntr(o a3ordare ermeneutică, Ricoeur .ine cu ideea că e4istă două sisteme ale de.enirii sim3olice, unul construit pe resurGenţa semni0icaţiilor araice, iar celălalt pe 0iGurile anticipative pentru aventura spirituală a viitorului!E4istă, aşadar, o permanentă pendulare 1ntre semni0icaţiile de0initorii ale su3conştientului şi cele ale aspiraţiei e4istenţiale/ Ricoeur numeşte această pendulare supra& dimensionarea sim3olului, conturarea lui ca vesti%iu şi auroră di sensului/ #i.elul sim3olic con0eră su3stanţă şi dă .aloare estetică te4tului literar/ El ascunde sensuri unanim ştiute şi declanşea-ă sistemul interpretării prin analoGie,
ceea ce se 1ntâmplă şi 1n ca-ul reportajului despre Heneţia/
EXERCIŢII Cestionar distracti. de sta3ilire a relaţiei tale cu poe-ia +/ Ce 1ţi suGerea-ă sintaGma cordon&bleu' aA o mâncare 3A un .ers cele3ru cA o stare de spirit/ 2/ Care dintre sec.enţele poetice de mai jos ţi se pare că surprinde cel mai 3ine momentul instalării 1ntunericului aA um3ra serii cuprinde lumea 3A // !%reu şi drept pe sceptrul de pai mărunt la "ir3 *ândacul serii urcă %hiocul de por"ir @!on Bar3uA cA !!!doar3 emoţia3 căderii a rămas! A căderii din3 cârca inserării @Li.iu !oan "toiciuA/ '/ Meta0ora luna e panto"ul Cenuşăresei
uzul raţiunii> da, sunt nebun!!! 3A 2imt că ?&a ta privire voinţele&mi sunt sterpe3-&atra%iprecum m&atra%e un rece ochi de şerpe! cA/ +in încreţirea lun%ii rochii3:ăsai ca marmura în loc &32&atârnă su"letu&mi de ochii3 Cei plini de lacrimi şi noroc!
Re-ultat acă predomină răspunsurile a$ 1ţi place să judeci lucid lumea/ 6deseori 1ţi 1n0râne-i sensi3ilitatea sau te simţi copleşit de jenă la Gândul că ceilalţi ar putea să ştie ce te emoţionea-ă/ Pentru tine poe-ia poate 0i o3iect de studiu$ poţi să interprete-i, să e4plici sensurile ascunse/ acă predomină răspunsurile 3$ eşti preGătit pentru o receptarea intelectuală a te4tului poetic/ 6i toate şansele să de.ii un cititor ra0inat, un analist de clasă/ 6i şansa de a te 1ndrepta spre critica literară/ E4istă, 1nsă, toate condiţiile de a nu 0i mulţumit de o atare 1ndeletnicire/ acă predomină răspunsurile c$ eşti o 0iinţă sensi3ilă, preGătită să su3lime-e lumea prin intermediul cu.ântului/ 6i putea să scrii poe-ie/ 1n ca-ul 1n care punctajul pentru două cateGorii este eGal, 1nseamnă că poţi să aleGi/ La urma urmei, orice cataloGare este relati.ă/ E4erciţii pentru cele trei cateGorii sta3ilite prin cestionarul distracti.$ a/ n cerşetor este prins 0urând dintr(un maGa-in/ 6lcătuiţi o meta0oră care să e4prime ser/iimentul ce i se citeşte pe 0aţă 1n momentul 1n care este prins/ 3/ Creaţi o meta0oră de-.oltată a stării pe care o trăieşte o 0emeie 0rumoasă şi cunoscută 1n timp ce i se rupe 0usta accidental, aşe-ându(se pe un scaun, 1ntr(un pu3lic/ c/ loc 5ăsiţi o meta0oră pentru o -i 0rumoasă de primă.ară/
EXERCIŢII DE REDACTARE +/ !denti0icaţi mesajele pe care le conţine următorul te4t şi codul speci0ic 0iecăruia @respecti. in0ormaţiile care duc spre un mesaj camu0lat, scris doar pentru cei care sunt la cureut cu anumite amănunte ale pro3lemeiA$ 5ar acum să vorbim puţin şi despre 6Nice! 6Nice este o nouă destinaţie pentru petrecăreţii Capitalei un spaţiu enorm amenajat ori%inal şi curajos de arhitectul +orin =te"an unde oricine îşi poate %ăsi un colţişor pe placul lui! #etrecerea de vineri or%anizată de a%enţia -illenium nu trebuie con"undată cu che"ul o"icial de lansare a clubului ce va avea loc vineri aprilie PQQ?! #ână atunci în urma ştiinţi"icului test de săptămâna trecută s&a constatat că onor clientela suplimentară intrată ilicit "ermecată de atmos"eră de personal de servire şi aşa &+
mai departe s&a declarat irezistibil îndră%ostită de următoarele obiecte. scrumierele metalice inston paharele Mohnn9 al8er niscaiva liste de preţuri lanţurile de tras apa la toalete şi rozetele de la robinete! Cum Academia Caţavencu are de %ând să se implice serios în bunul mers al acestui nou club multi"uncţional ne "olosim de acest prilej pentru a anunţa că pe aprilie din strada 2"ânta Vineri nr! nu vor mai pleca decât scrumierele care au venit de la bun început însoţite de proprietari! @>elmut 6l
2/ Rescrieţi te4tul pe scurt, introducând şi o suGestie care să cuprindă un mesaj pu3li( citar despre lucrările sau acti.ităţile 1ntreprinse sau sperate de aritectul pomenit aici/ "ituaţi in0ormaţia parantetic descrieţi un detaliu memora3il al decorului şi a3ia după aceea pomeniţi, 1n treacăt, numele aritectului/ '/ Faceţi o scurtă des criere a unui 3ar cunoscut @cu m ar 0i 9Einstein9 , 9Lăptăria lui Enace9, 9EdGarNs pu39, 9Clu3 69 ş/a/A, pornind de la modelul de mai jos/ !ntro( duceţi suGestii culturale cu intenţii umoristice şi de replică la literatură$ Cum spuneam bunii noştri călu%ări -etodiu şi 5o vănuţ intrară în -oldo va pe la ceasurile cinci! 2ă "i mers ei cam cât ai mer%e aşa cătinel de la Eotre&+ame până&n #lace #i%alle când iacătă în depărtare sub %eana îndepărtată a unei păduri o luminiţă şi&un zvon de râsete! & ( hanul 2tăniloaiei & %răi -etodiu care cunoştea locurile! +omnul ni ?&a scos în cale +omnul să ne "erească de ispite căci de nu mă înşel & şi nu mă înşel, & aici vom sta de mas "rate 5ovănuţ lovănuţ îşi "ăcu hai patrudecruci şi %răbi pasul! La han mai cevade catot la târ%. căruţe caidouă&trei deshămaţi "ocuri "ri%are tarabe cu nimicuri oameni soiul. polaci rumeni scumpi la vorbă privind mereu nu ştiu ce în jariştea "ocului ovrei tân%uinzi cu nişte târsoa%e de bărbi cât badanalele %recotei cu nas subţ8e bul%ăroi cu cea"a destul de %roasă cazaci trosnindu&şi "ălcile a spleen nemţi stăpânindu&şi cu demnitate va%i z%omote interioare un%ureni chipeşi vorbind ceva cu nişte vrânceni şovăitori moldoveni lăcrimând de atâtea poveşti ba într&un colţ mai la "ereală şi doi turci a"umaţi bine cercând a măsura şi mereu căzând peste el nişte postav! +in când în când peste toţi şi peste toate dinspre încăperile luminate ale hanului se rosto%olea ca buzdu%anul din altă poveste vocea %roasă puternică a 2tăniloaiei han%iţa. & Că parcă nu v&aş şti eu Br&aţi ai dracului de mitocani3 @0raGment din romanul O sută de ani de zile la porţile Orientului de !oan 5roşanA
Reportajul @!!!A ipuri de reportaje
1n mod con.enţional, reportajul poate 0i 1mpărţit 1n tipuri tematice sau compo-iţionale/ upă 0ormula scriitoricească a3ordată, putem .or3i despre reportajul neGru, pulp, satiric, e4po-iti., de relatare implicată etc/ 1n ceea ce pri.eşte conţinutul, tipoloGia este şi mai di.ersi0icată, 1n 0uncţie de domeniul a3ordat/ 1ntre Genurile de reportaj literar de o atenţie specială se 3ucură compo-iţia de 0actură suprarealistă, care 1m3ină satiricul şi a3surdul/ 1n leGătură cu tipoloGia reportajului jurnalistic s(a scris mult, mai cu seamă 1n ceea ce pri.eşte sta3ilirea cri( teriilor de clasi0icare a speciei/ Luându(se ca reper 0ie natura su3iectului, 0ie 0ormula compo-iţională, adică urmărind conţinutul sau 0orma reportajului au 0ost identi( 0icate di.erse tipuri/ Luminiţa Roşea% sinteti-ea-ă clasi0i( cările 0ăcute 1n două cateGorii, sta3ilind două tipuri de reportaj$ reportajul de atmos"eră şi reportajul de eveni& ment! 6m3ele se re0eră la conţinutul speciei, mai precis la natura su3iectului a3ordat/ Primul Gen cuprinde scrieri care au ca principală intenţie reconstituirea culorii locale, a dimensiunii e4istenţiale a e.enimentului$ lume, emoţii, impresii, amănunte de cadru, receptarea Generala a 0ap( telor, 1n cea de(a două situaţie, reporterul urmăreşte strict acţiunea, 1nlănţuirea cronoloGică a 1ntâmplărilor/ Cu alte cu.inte, primul tip spune cum s(a petrecut e.enimentul, iar cel de(al doilea se ocupă de ceea ce s(a 1ntâmplat/ intr(un alt punct de .edere, reportajul mai poate 0i clasi0icat şi 1n 0uncţie de comple4itatea sau de e.aluarea e.enimentului tratat$ Această tipolo%izare este speci"ică manualelor de jurnalism americane> autorii acestor ma& nuale clasi"ică reportajele după calităţile
1ntr(un capitol dedicat acestei pro3leme 46ipolo%ia reportajului0 din -anual de jurnalism .oi/ !, Ed/#oliiom 2, p/ * şi urm/ !3idem/
70
precis prin a3ordarea unor cateGorii considerate speci0ice literaturii precum ar 0i a3surdul, satiricul, Grotescul, paro( dicul ş/a/ Pare 0âră sens să (or3im despre a3surd 1n leGă( tură cu o 0ormulă artistică aproape consacrată ca mod de transmitere a in0ormaţiei/ otuşi, reportajulne%ru cu tentă 0antastică sau suprarealistă a constituit la un moment dat o modă, leGată de 0apt de un ade.ărat curent artistic sau mediatic care s(a străduit să 0acă posi3ilă 1ntâlnirea dintre 0ante-ie şi realitatea incontesta3ilă/ 6mestecul de .erosimil, real şi imposi3il, de cele mai multe ori acceptat con.enţional, a de.enit o metodă 0rec.entă pentru crearea umorului, pentru particulari-area descrierii, sau pentru a e.idenţia mesajul/ "e cu.ine aici să spunem că absurdul este o cate( Gorie estetică prin care se promo.ea-ă sim3oluri, teme, structuri, idei, imaGini create pe asociaţii care o3struc( ţionea-ă drumurile suGestiei, contra-ic realitatea, propun alăturări nu doar imposi3ile dar care nu 91nseamnă9 nimic/ Ceea ce 0ace ca a3surdul să 0ie o cateGorie estetică este 0orţa lui de a(+ determina pe receptor să(şi pună 1ntre3ări şi persistenţa structurii a3surde, 0aptul că are o asemenea putere de a sensi3ili-a şi de a şoca, putere .enită din aceea că a3surdul artistic recurGe la com3inaţii de neadmis dar care 1şi au oriGinea 1n su3conştientul, 1n o3sesiile şi 1n comple4ele Generale/ e pildă, 0aptul că un câine .or3eşte repre-intă deopotri.ă un lucru 0antastic şi a3surd/ oar modul 1n care este comun icată această in0ormaţie di0erenţia-ă cele două cateGorii estetice$ Fantastic "i atunci, 3ietul câine, 1şi 1ncepu de la capăt istoria, cu nădejdea că noul lui stăpân .a 0i mai milos decât ceilalţi, dar şi pentru că nu a.ea de ales după ce lucrurile luaseră o ast0el de 1ntorsătură/
63surd Câinele urcă la tri3ună, 3ău un paar de apă, spuse două trei .ersuri din Eminescu, apoi le rupse, le mototoli, 1şi 0ăcu din ele un 0luier al3astru, un cipiu al3astru, şi panto0i cu toc de ciocolată/
Relatarea unei e.eniment unanim ştiut, pe larG me( diati-at, reluat 1ntr(un reGistru a3surd poate crea e0ecte nu doar umoristice, ci care se de-.oltă 1n ordine artistică/ Litera( tura de a.anGardă a impus cateGoria estetică a a3surdului, con0erindu(i rolul de 0erment al imaGinii suprarealiste/ 1n 0raGmentul de mai jos e4istă o descriere, creată pe aGlome( raţii şi com3inaţii şocante de imaGine, care a de.enit actual( mente aproape un clişeu pentru reportajul de atmos0eră$ Obiectele suav eteroclite nasturele vinele o mustaţă o chitară un "ul%er pianul aruncat pe "ereastră o pălărie din care o "oarte "rumoasă "emeie consumă macaroane câteva de%ete un ac de cravată o canapea pe care putrezeşte un pat o perdea sub lună o caisă muşcată un săpun de iv"e lân%ă o bijuterie un păianjen lân%ă o "urculiţă şi mitolo%ia partuzei capătă o semni"icaţie de voluptuos modern întâlnirea dintre obiecte împrumutând cati"elatul nebuloasei şi catastro"alul unei întâlniri de &+ planete!!! @5erasim Luca&+ ( 6e iubesc0 5erasim Luca @+%+ 6celaşi procedeu, al descrierii cu un precis rol de +%%*A( scriitor introducere 1ntr(o atmos0eră, este culti.at şi 1n reportajul a.anGardist, actual$ O ieşire din 1ucureşti pe şosea!!! cine nu e dornic' Laşi în urmă du%heana cu mititei a Cocoşatului un cadavru de câine un trup de muncitor catapultat cu PQQpe oră de un a%il Audi!@EuGen !stodor (Vedere de plăcere din 2inaia0 e alt0el, EuGen !stodor a3ordea-ă şi imaGinea suprarealistă, plasând(o 1n cele mai pro-aice descrieri sau relatări, 1n 0raGmentul Aicaapoi du%heanaurmător$ (stetului de lân%ă piaţă unde vânzătorul îşi ale%e temeinic o"erta iar dacă nu eşti prieten cu Cioran Marre alchimiştii şi ceata lor eşti privit! Eu ţi&e de&ajuns' 2&o luăm la pas! -onumentul cu ceas din centrul oraşului măreţul ocru&vişiniu al oraşului ne este reper aici se a%aţă maşinile pe deal şi şed alimentarele non&stop unde %ăseşti cea"ă de porc doar vineri sâmbătă şi duminică! Aici descoperi noua Fitin%ărie&Feronerie a oraşului unde te întâmpină din stradă o candelă de tablă tocmai bună de pus la căpătâiul vreunui mort! Apoi "itin%ăria în amploarea sa. @-ar"a vândută nu se poate primi înapoi! @ Vis&a&vis de vizavarză e @Apettit 2A @ brutăria cu pâine cleioasă! +e bas'rabeni cu 1- Volvo :over răsună valea! O sin%ură replică. @Mino! "ii om cu bănuţii,N9@EuGen !stodor, i3idemA
"tilul re.istei Academia Caţavencu reGistrul persi0lant şi imaGinea a3surd(şocantă 1şi au oriGinea 1n literatura de a.anGardă, iar aici tre3uie să menţionăm că un -iarist de re0erinţă pentru perioada inter3elică, aşa cum este F/ Brunea(Fo4, s(a 0ormat ca scriitor tot 1n cadrul mişcării a.anGardiste/ 8i reportajul politic se pretea-ă la literaturi-are, mai cu seamă atunci când este .or3a despre e.enimente unanim cunoscute, de interes General, când este .or3a despre in0ormaţii care s(au pre-entat pe toate posturile de radio şi tele.i-iune şi care au ajuns să e4aspere-e şi să interese-e pu3licul 1n eGală măsură/ !n ast0el de 1mpre( jurări, un reportaj literar are 0orţa de a impune opinii printr(o simplă imaGine, 3ine aleasă şi situată la ni.elul General de 1nţeleGere/ 6şa, de pildă, un su3iect de scandal politic, arti0icial lunGit şi 1ntreţinut, cum ar 0i cel despre iu3irile lui Bill Clinton, a Generat o serie de transpuneri cu tentă artistică, de la jocuri electronice la clipuri distracti.e sau compo-iţii satirice/ Reportajul politic cu .aloare literară se 1ntemeia-ă pe o po.este cunoscută pu3licului larG, dar 1n care po.este in0ormaţia nu mai are .aloare ea promo.ea-ă o atitudine, un aspect, un amănunt, iar mesajul sau .i-iunea interesea-ă mai mult decât datele realităţii/ 6şadar, 1n ceea ce pri.eşte conţinutul, tipoloGia reportajului pare a 0i e4cesi. de di.ersi0icată/ otuşi, su3 aspectul 0ormei lucrurile par mai simple, mai ales dacă a.em 1n .edere tipuri compo-iţionale 0rec.entde a3ordate/ 1n acestcâte.a sens, putem .or3i despre reportajul relatare implicată e7pozitiv ne%ru postmodemist pulp satiric etc/ Fiecare dintre aceste tipuri presupune o 0or( mulă compo-iţională direct leGată de .i-iunea scriitorului şi mai cu seamă de situarea instanţei auctoriale 0aţă de e.eniment/ +/ Repo rtajul de relatare implicată 1n care eul auctorial apare ca martor al e.enimentului e4pus, este culti.at ca o cateGorie menită să impresione-e tocmai prin mărturia autentică reporterul reconstituie 1ntâmplări la care participă, 1ntr(un stil su3iecti., creând de cele mai multe ori un ni.el denotati. care deconspiră Gradul de implicare auctorială, ca 1n următorul 0raGment$
Z56R69 L! CR6 +escoperită de minerul arti"icier 6raian Curta #eştera rşilor este cea mai spectaculoasă din lume întuneric şi linişte de mormânt! Aer umed rece uşor respirabil! Eicăieri înjur nu întrezăresc nici cea mai slabă licărire de lumină! -&am oprit la îndemnul călăuzei! +eodată un sunet spar%e liniştea! îi urmează altele înscriindu&se într&un tipar cunoscut! Ai zice că pe undeva un călu%ăr învăluit în beznă bate toaca la mănăstire! 2unete ciudate îmi răscolesc amintirile! Ce minunat ar "i un "ilm documentar care să înceapă ast"el! întuner ic şi linişte de mormânt apoi sunetele astea ciudate care te răscolesc precum o iubire pătimaşă! n "elîntr&un de chemare a tenebrelor! =i iată se "ace lumină! La început departe un%heraaladâncurilor spaţiului apoi în altul! Ca un duh domesticit întunericul se retra%e în %alerii ori se piteşte în spatele unor trupuri de piatră! în "aţa mea se a"la un bărbat la aproape Q de ani care bate cu de%etul într& o stalactită nu mai lun%ă de un cot! 4Cotidianul 0e3ruarie 2+A
#u doar atitudinea de participant la incursiunea 1n peşteră, ci şi .i-iunea de .oită literaturi-are accentuea-ă po-iţia naratorului de martor care ia parte a0ecti. la 1ntâmplare/ rans0iGurarea prin mijloace artistice @precum comparaţia te răscolesc precum o iubire pătimaşă sau personi0icarea întunericul se retra%e în %alerii0 dar mai ales comentariile 1n stil eseistic 4Ce minunat ar "i un "ilm documentar!!0 con0eră notă su3iecti.ă compo-iţiei/ E4punerea insistă pe atmos0eră dar mai cu seamă pe modul 1n care o receptea-ă reporterul/ 2/ "pre deose3ire, reportajul e7pozitiv de relatare neutră, cu .ădite intenţii de de cele o3iecti.i-are situaţiilor pre-entate, deşi propune, mai multea ori, o instanţă narati.ă participantă la e.eniment, adoptă un discurs de relatarea concisă şi descriere construită denotati. pe elemente non(ornamentale$ -ani"estanţii adunaţi în apropiere de birourile postului de televiziune purtau pancarte pe care se putea citi _Eoi am uitat ce este cenzura şi nu vrem săne reamin& tim, @!<*! -!0 !maGinea nu are un plan suGesti. creat prin mijloace stilistice, ci urmăreşte in0ormarea cititorului/ 1ntre cele două tipuri de atitudine auctorială, de pre0erat este cel din urmă 1n -iarul cotidian, de in0ormare, 1nsă este citit cu interes şi primul, mai cu seamă când tema a3ordată presu( pune reconstituirea unor 0apte pe care opinia pu3lică le(a receptat deja ca neo3işnuite, misterioase etc/ 1nleGătură cu 77
Iean "taro3ins
0orţa de con.inGere a unei scriituri, "taro3ins
culti.ă#ustietăţi 3ună parte"ără din tenicile postmoderniste$ capăt dra%i cititori străbătute de %âşte de cai împiedicaţi la picioare pe păşuni împănate cu scaieţi şi tu"e de a%rişe> moşi "oarte moşi stau pe bancă la N( 5eoBoG-a @+%)(+%%'A, uliţă într&o lume vorba lui *eo 1o%za ?PB aproape "ără "ilor scriitor considerat maestrul chip sate în care s&au păstrat câteva castele de&ale %ro cum "usese şi cel din 1ulei localitate pără%inită şi neştiută reportajului literar/ de nimeni! @6inere domn@ zice domnuB contab il cu in"le7iuni baritonale în %las de vădit e7tract interbelic @în a"ara castelului -ajestăţii 2ale la 2ăvîrşin mai sunt şi altele nu e sin%urul> au "ost je"uite prin anii cincizeci mă înţele%i dumneata tinere domn pricepi cum stă treaba pur şi simplu au dat iama prin ele! 9@aniel HiGi ( Am dat din cap şim&am minunat!!! 1n +ilema )(+J iunie 2+A "crierea de tip postmodernist deconspiră o cri-ă a scriiturii şi dorinţa de a o elimina/ e aici pro.ine ostentaţia
te4telor, creată prin impunerea unor toposuri, delimitarea uneori arti0icială a instanţelor discursi.e, retorisme le, ironia accentuată etc/ ot aşa, parodia de.ine un mod de a intra 1n dialoG cu scriitorii clasici, dar şi de a a.erti-a asupra ne.oii de rearanjare a .alorilor/ */ neori, scriitorul creea-ă o .i-iune sum3ră, insistând 0ie pe atmos0era apăsătoare, 0ie pe e.enimentele tene3roase, 1nGroşate ostentati., până 1ntr(atât 1ncât să de.ină simple con.enţii scriitoriceşti de susţinere a unei 1ntâmplări reale/ 1m3inând trăsături postmoderniste şi .i-i unea dramatică sau, alteori, descrierea susţinută pe un de taliu sâcâitor sau prea mult e.idenţiat, EuGen !stodor creea-ă un tip de reportaj neGru, 1n care in0ormaţia este plasată 1ntr(un conte4t dominat de sentimentul 1mpo.ărării e4istenţiale, 0ără ca acest sentiment să(+ a0ecte-e pe cititor$ în "aţa librăriei @Coşbuc@ @citesc in palmă@. @#lă& cerea mea plăcerea mea e R mii! Ai linia vieţii prost conturată palmează mai mult ca să văd! Vei muri la RX de ani în mizerie ca un cerşetor! E&o să&ţi vină să crezi! @Cupto r de covri%i. @Covri%ei antistress. mii şirul!@ @Crudităţi la %rătar! @ în "aţă mileuri. @2unt din *riviţei că mai vine un om de la ţară că ştie de Lipscani şi mă văd cu un om şi arăt mileu D îi place & îl ia pune pe un colţ de masă %olaşe! @ @EuGen !stodor (+e pe Lipscani +ilema +(2) iunie 2+A Iurnalistul, 3inecunoscut pentru aGlomerările ima( Gistice şi pentru umorul neGru, reali-ea-ă aici un reportaj despre una dintre cele mai aGlomerate stră-i comerciale din Bucureşti El surprinde 0iGuricuşilejeritate atitudinila umane dintr(un( Lipscani/ unGi su3iecti., recurGând mijloacele literaturii postmoderniste$ descrierea succintă şi ostentati.ă, dialoGul introdus tară conte4t, enumeraţia amplă etc/ #ota sum3ră a reportajului este dată de perma( nenta e.idenţiere a tristeţii supra.ieţuitorului mediocru, care 1nreGistrea-ă -3aterea, -ădărnicia şi a3surdul .ieţii/ J/ 1n alte ca-uri, reportajul insistă numai pe as pectele dure, aGresi.e, creând o e4punere de acţiune 1n scene 0rapant(.iolente 1n mod con.enţional relatarea de acest Gen se numeşte pulp ceea ce de0ineşte stilul dur al scriiturii/ "u3iectele sunt şi ele pe măsură$ crime, acte aGresi.e, e4perienţe dramatice/ 1n presa românească reportajul dur nu prea are trecere ori este culti.at mai ales 1n nota lui melodramatică, aşa cum se 1ntâmplă 1n următorul 0raGment$
FEME!6 C C7YE! X# BR7 ( +omnule pro"esor nu mă simt bine ajutaţi&mă, 6rebuie să nasc, O "emeie "iravă îmbrăcată în halat de spital dăduse buzna în cabinet acuzând dureri abdominale puternice asemănătoare celor care preced o naştere!;!!!/ Cu "aţa crispată de durere "emeia duce mâinile spre abdomenul schimonosit de convulsii! în a"ară de mărimea abdomenului ea prezenta toate simptomele vizibile ale unei "emei prinse de chinurile "acerii! & 2ă nu râdeţi de mine domnule pro"esor! Aici mă doar e! Am văzut aseară o căţea! A început să "ete am văzut cum ieşeau căţeii erau urâţi domnule pro"esor! +ar să nu râdeţi de mine ce vă spun! +vs! nu ştiţi ce mi s&a întâmplat! 2ă nu râdeţi. căţeii mi&au intrat în burtă! Adică vreau să spun eu mi&am ima%inat că am născut căţei! -&a impresionat tot ce am văzut şi nu pot să mai scap de ei! Am căţei în burtă şi trebuie să&i nasc să mi eliberez! @!0timie #es0antu ( Femeia cu căţei în burtă Cotidianul + 0e3/ Reportajul reconstituie atmos0era dintr(un ospiciu, insistând pe aspectele impresionante/ Compo-iţional nu reuşeşte să se impună, 0iind o scriere cu intenţii e4po-iti.e, de declarată o3iecti.itate imaGinile sunt lipsite de 0orţa suGestiei artistice/ / altă atitudine scriitoricească adoptată de reporter este cea satirică de 1nGroşat umor critic şi morali-ator$ -ani"estanţii nu mai mult de &K perechi rebe%ite şi trecute cu %reu prin viaţă îmbră cate în costume naţionale de paradă e drept care păreau mai mult haine date de pomană şi "ăcute la atelierul şcolii de copii pedepsiţi purtau o pancartă mare pe care scria. @Eoi suntem vatra ţării@! 1n 0uncţie decare atitudinea de instanţa narati.ă, de .i-iunea creată, la urmaadoptată urmei e4primă tot atitudinea auctorială, se pot 0i4a numeroase alte tipuri de reportaj, 1n a0ară de acestea, pe care le considerăm 0rec.ente 1n presa actuală/ e remarcat că reportajul liric, impus de 5eo BoG-a şi Gustat de pu3licul de la jumătatea .eacului trecut, aproape că a dispărut, locul său 0iind luat de .i-iunea tonică , dată 1n special de un stil persi0lant şi de o .i-iune demiti-atoare/
EXERCIŢII +/ Pornind de la 0raGmentul e4tras 1n paGinile de mai 1nainte din pro-a 6e iubesc de 5erasim Luca, 0aceţi o descrierea 3a-ată pe enumeraţie a intrării 1n uni.ersitatea .oastră sau 1ntr(o instituţie pe care o cunoaşteţi 3ine/ 2/ Faceţi o relatare reportericească a unui meci sporti., introducând două imaGini
a3surde cu scopul de a crea umor sau de a su3linia un mesaj/ @+J rânduriA '/ "electaţi din .ersurile de mai jos câte.a imaGini, sec.enţe, sintaGme care .i se par suGesti.e şi con.inGătoare pentru crearea cateGoriei estetice a a3surdului şi alcătuiţi cu ele o scurtă relatare a unui incident stradal/
M\!#! @O leGătură de amor 1nGăl3enită, 3oţităA de Liviu "oan 2toiciu O le%ătură de amor vie în"ocată scrisă mărunt plină de picături întinse de cerneală albastră pe mar%ini cu tăieturi şi corecturi! O le%ătură de amor & vine din când în când z%âriind cu %hearele tencuiala apartamentului la etajul doi se aşază pe pervaz la "ereastra închisă a su"ra%eriei şi mă priveşte parşivă tăcută de a"ară! (u!!! -ă aşez pe partea cealaltă a %eamului şi&i stri%. te sărut le%ătură de amor eşti moştenită de la bunicul meu dinspre mamă prin intensitate nu vrei să&ţi dai jos de data asta masca veche de liliac' O le%ătură de amor în%ălbenită boţită cu un scris pe ea %reu de desci"rat dulce şi amarţară la recitit. @căpe este o altă a noastră lumea cealaltă care cere de pomană@! O le%ătură de amor vie speriată de mine de câte ori mă arăt la%ura -uzeului Literaturii :omâne & în mâini cu ana"ura si vin s"inţit! */ 6leGeţi un e.eniment politic şi situaţi(+ 1ntr(un conte4t$ creaţi o po.este leGată de el @despre ce s(a 1ntâmplat la o declaraţie de presă dată de un politician, 1n timpul unui protest colecti., după .otarea unei leGi etcA/ Relataţi(o de la 0aţa locului, recurGând la următoarele procedee de construcţie a mesajului$ vo7 populi cu portrete literare succinte > incident stradal secundar, notat 1n treacăt, dar care e4plică atitudinea mulţimii 0aţă de personajul politic T/ Gest semni0icati., atitudine, 9po-ă9 a unui om din mulţime/ J/ Persi0laţi 1ntr(o 0ra-ă atitudinea unei persoane pu3lice despre care se .or3eşte eloGios, introducând o sinGură imaGine suprarealistă 1ntr(o descriere con.enţională/
'/ Iurnalul 0oileton Iurnalul 0oileton, ca şi notele de călătorie sau scrisorile trimise de departe constituie un mod de a 1m3ina .i-iunea personală despre lume cu in0ormarea cititorului despre e.enimente mai puţin mediati-ate sau necunoscute/ "pecia pare să se 3ucure de popularitate, mai ales datorită .alorii ei literare/ 1n ca-ul jurnalului pu3licat de Bujor #edelco.ici 1n re.ista Lucea"ărul avem de(a 0ace cu un document de istorie literară, dar si cu o cronică su3iecti.ă a istoriei/ Fiecare jurnal 0oileton 1şi are particularităţile sale, 1n 0uncţie de personalitatea, talentul şi cultura autorului/
+icţionar de termeni literari Ed/ 6cademiei, coord/ 6l "ăndulescu, +%&, p/ 22)/
Iurnalul, notele de călătorie, pseudoscrisorile de comentarii culturale sunt şi ele modalităţi de compo-iţie din ce 1n ce mai 0rec.ente 1n re.istele de cultură şi nu numai/ "criptic, jurnalul 0oileton se 1ncadrea-ă 1n Genul memorialistic şi o0eră o .i-iune 1n permanentă scim3are, de reconstituire a .ieţii aşa cum este receptată din perspec( ti.a unui autor care 1şi declară con0ortul de spectator şi martor neimplicat al .ieţii/ acă până 1n secolul al T!T( lea jurnalul constituia 1n literatură un mod intim de e4pri( mare şi o terapie pentru artistul(autor de jurnal, cu secolul al TT(lea, con0esiunea se di.ersi0ică şi se impune ca specie literară de interes moda jurnalelor pare justi0icată de Gustul General al .eacului 1ndreptat spre 0apta ade.ărată şi spre e4perienţa nemijlocită, aşa după cum o3ser.ă cu justeţe inu Pillat$ în secolul al ZZ&lea jurnalul intim ajun%e să "ie cultivat mai mult ca oricând datorită unui %ust tot mai accentuat pentru autenticitatea documentului psihic pentru comunicarea neliteraturizată a e7perienţelor subiective de cunoaştere!K Romanul de după +%2 ciar 1l adoptă ca 0ormulă de e4presie 6/ 5ide, 1nFalsi"icatorii de bani Camil Petrescu, 1n #atul lui #rocust Mircea Eliade,
1n -aitre9i recurG la acest procedeu/ ar, desiGur, de interes ma4im este jurnalul scris 0ără intenţii literare, mai cu seamă cel antum, căci, după cum e4plică "/ !osi0escu, pa%ina de jurnal şi "ra%mentul
de memorii publicate încă din timpul vieţii servesc uneori de soluţie pentru a rosti lucrurile %reu de spus alt"el adevărurile şi aprecierile deza%reabile?R! e(a lunGul timpului s(au scris mai multe opere care 1m3ină 0ormula jurnalului cu cea a cronicii sociale, 1ntre care menţionăm un 0el de istorie su3iecti.ă, de.enită document pentru un .eac din care s(au păstrat puţin e scrieri, anume 5storia nenorocirilor mele 4Tistoria calamitatum mearum0 apar( ţinând lui 63elard @+&%(++*2A, teoloG şi loGician con( siderat primul intelectual al evului mediu! Cartea este o auto3ioGra0ie densă, tensionată de numeroase peripeţii care dau dimensiunea istorică şi socială a unei epoci/ ot aşa Viaţa lui 1envenuto Cellini scrisă de el însuşipe lânGă .aloarea literară aduce şi o imaGine .ie a epocii renas( centiste, mai cu seamă 1n ceea ce pri.eşte atitudinea 0aţă de .iaţă şi 0aptul cotidian, relatat cu de-armantă since( ritate$ 2cos din "ire de ocările sale mă aplecai deodată şi luând un bul%ăre de pământ muiat de ploaie i&l zvârlii în "aţă! îşi plecă însă capul în jos iar bul%ărele îl nimeri drept în creştet doborându&? ca mort la pământ dinprici& na unei pietre care era ascunsă înăuntru? n ca- special 1l constituie Murnalul 0raţilor 5oncourt, pu3licat 1n timpul .ieţii autorilor, cu intenţia .ădită de a surprinde imaGinea epocii lor 1n maniera cro( nicii sen-aţionale sau a consemnării su3iecti.e/ Comen( tând acest Murnal "i.ian !osi0escu a0irmă$ Capriciul me& morialiştilor intervenţia unei subiectivităţi adesea păti& maşe au contribuit ele să modi"ice portretele succesive! (stetica adevăruluişimomentan suportă discuţie duce la mărturisirea şi la super"icializarea observaţiei! +ar ideea portremluî în mişcare epreţioasă'? RadioGra0ia unei epoci sau a unui e.eniment 1n 0ormula con0esiunii şi a o3ser.ării atente are pri.ileGiul unei .eridicităţi percutante/ 1n cultura noastră, poetul şi pro-atorul Li.iu loan "toiciu consemnea-ă momente din timpul sânGeroasei represiuni a studenţilor, cunoscută su3 numele demineriada din iunie +%%, 1n 0ormula unui jurnal de campanie pe care şi(+ intitulea-ă Murnalul unui martor cutremurător document al unei istorii crunte, dar şi operă cu .aloare literară/ 1n special, jurnalele cu mesaj estetic au credit/ 1n rare oca-ii jurnalul are doar .aloare documentară/ in t moti. nici nu recomandăm ca un jurnal intim, scris au cu intenţii de literaturi-are, să 0ie luat ca document
45
Literatura de "rontieră ed/ cit, p/ ''/
Ben.enuto Cellini,Viaţa lui 1envenuto Cellini scrisă de el însuşiEd/ Miner.a, +%*/
!3idem/, p/ +J2/
83
incontesta3il sau mărturie realmente sinceră/ n jurnal constituie, 1n 0ond, un discurs clădit cu plăcerea Gândului că orice poate 0i e4primat acolo, toate nemulţumirile, e4aGerările şi, 1n General, ideosincra-iile unei 0iinţe care n(a .or3it niciodată 1n pu3lic/ 1n special jurnalul de idei sau de notaţii c.asi( 3ioGra0ice s(a impus ca 0ormulă jurnalistică, .enită să aducă periodic in0ormaţii leGate de un su3iect, 1n manieră Goncour( tiană/ 1n sensul acesta, tre3uie pomenit aici jurnalul lui Bujor #edelco.ici, pu3licat ca un 0oileton 1n re.ista Lucea"ărul! Pro-atorul trăieşte la Paris de unde 1şi trimite scrierea(jumal, ca pe o cronică su3iecti.ă a istoriei jurnalul său cuprinde consemnări mai .eci şi note actuale, 0ăcute 1n momentul transcrierii, şi a 0ost pu3licat de(a lunGul mai multor ani$ >6]6RL 5E#E!C 1ujor Eedelcovici A murit Mean&(dern Tallier scriitor dar în special un provocator care a ştiut să "acă scandal în jurul persoanei lui! ;!!!!/ în s"ârşit 2crisoarea deschisă adresată #reşedintelui (mil Constantinescu pe care am trimis&o
#ota de autenticitate, caracterul documentar al unei ast0el de scriituri, mai cu seamă când este .or3a despre un romancier de asemenea importanţă, nu estompea-ă .anita( tea pe care o include specia/ Mărturisirea, ciar şi 1n ca-ul notelor de călătorie sau al scrisorilor care cuprind in0or( maţii despre un e.eniment cultural de importanţă interna( ţională, situea-ă 1n prim(plan condiţia autorului, persona( litatea, impresia sau ciar comple4ele lui, ceea ce nu inte( resea-ă totdeauna cititorul/ 1n ultima .reme s(a instituit o modă ca intelectualii plecaţi pentru un timp din ţară să(şi
trimită impresiile unei re.iste româneşti 1n special jurnalul de notaţie periodică, 1n care este 1m3inat stilul eseistic, po.estirea şi descrierile literare a 0ost preluat 1n presa culturală, ca-ul lui Bujor #edelco.ici ne0iind sinGular/ eoarece este .or3a despre o consemnare a0aptelor, 1nsoţite, ce(i drept, de comentarii sau meditaţii de ordin socio(0ilo-o0ic, am inclus specia printre scrierile narati.e/ Principala tenică de reali-are a jurnalului rămâne relatarea, du3lată de naraţiune, portrete, consemnarea unor idei, dar şi interpretarea directă a e.enimentelor/ "tilul jurnalului pu3licat periodic este 1nrudit cu cel epistolar şi cu cel memorialistic, dar adoptă de multe ori şi nota spectaculară, speci0ică reportajului/
+/ 1n te4tul următor am transcris e4plicaţiile unui inter.ie.at/ rmăriţi(i discursul şi caracteri-aţi(+ prin * epitete/ Pornind de la ele, reali-aţi portretul personajului, recurGând la o comparaţie e4plicati.ă şi la două imaGini de descriere .estimentară/ 6nticipaţi de-nodământul/ -&am întors să mă uit şi am început să râd! Atunci am văzut că se dă jos din maşină! (ra un om masiv cred că avea înjur de o sută şi ceva de 8ilo%rame şi venea spre maşina mea "oarte nervos! (u m&am %ândit atunci că trebuie să "ie un om care ştie ce înseamnă bătaia un om si%ur pe el din moment ce ne&a văzut pe toţi în maşina mea eram trei bărbaţi bine "ăcuţi şi totuşi are curaj să coboare!!!în mâna dreaptă avea ceva ne%ru nu mi&am dat seama la început ce era după aceea am văzut ca era un spra9! Am crezut iniţial că era un cuţit cu buton sau ceva de acest %en!"iecare în mâna contonden t! +ar dacă douăzeci martori o săstân%ă spunăavea cevaceva di"erit! în momentul acela amluam deschis uşa dedela maşina şi i&am spus _+u&te domne la treaba ta, Vezi&ţi de drumul tău,@ Văzând că tot vine hotărât spre mine m&am dat jos din maşină şi mi&am luat şi bâta de baseball! +acă ştiam ce se va întâmpla închideam maşina şi nu mai coboram! @0raGment dintr(un inter.iu reali-at de 5ina 6rtenie, Cotidianul DQ martie 2+A
2/ Com3inaţi 1ntâmplarea de mai sus @e.entual din perspecti.a unui martorA cu două e.enimente, unul cultural şi altul politic, din actualitate şi reali-aţi o paGină de jurnal 0oileton pentru un -iar din 6ustralia/ !ntenţia .oastră este de a in0orma 1n leGătură cu cele două e.enimente, dar de a transmite şi o imaGine a .ieţii cotidiene, receptate su3iecti./
*/ Portretul Portretul este utili-at 1n mai multe specii, dar şi ca o compo-iţie indi.iduală, predominant narati.ă/ Reali-at succint sau pe larG, orice pro0i l se 1ntemeia-ă pe trăsături distincte şi uşor de imaGinat/ Portretul o0eră o .i-iune su3iecti.ă asupra unui personaj/ 1ntre tenicile portretistice, mai 0rec.ente sunt$ caracteri-area sinteti-atoare de tip omeric, surprinderea personajului 1n atitudini memora3ile, completarea portretului cu po.estiri ilustrati.e şi por( tretul 3al-acian/ 1ntre Genurile de portret u-itat 1n Ga-etărie pot 0i menţionate$ medalionul @e.ocati. sau apoloGeticA, pro0ilul @realist sau liricA, pre( -entarea de tip reportericesc, portretul pam0let ăresc/ 1n toate ca-urile este .or3a despre mane.rarea 1ntr(un mod su3iecti. a tenicilor mai sus menţionate/
48
#ortretul literar Ed/ ni.ers, +%)J, pp/ +2(+'/ 79
Micel Horiol, Mel.in Mencer, Radu Bâl3âie/
Ow
Portretul constituie atât o specie compo-iţională, cât şi o modalitate de particulari-are a personajului 1n multe dintre Genurile scriitoriceşti/ "il.iu 6nGelescu este de părere că portretul constituie cu precădere o specie literară de reconstituire istorică si că se 1nscrie atât 1n pro-a memorialistică şi e.ocati.ă, cât şi 1n literatura de observaţie morală! eoreticianul admite şi e4istenţa unei specii 1n cadrul criticii literare, 1nsă acordă un loc aparte portretului(po.este, deşi 1l numeşte variantă impură luând 1n discuţie reali-area lui compo-iţională&)/ 1n ceea ce pri.eşte strict scriitura de presă, 1n 3ună măsură portretul este trecut 1ntre speciile narati.e &%, pornindu(se de la premi-a că o compo-iţie care are 1n prim(plan un personaj situat 1n orice conte4t, surprins 3ioGra0ic de 0apt, o po.este/ Menţionămsaude doar la 3unatitudinal 1nceput căeste, am trecut portretul 1ntre speciile narati.e cu conştiinţa clară că 1n latura lui descripti.ă este mai deGra3ă o tenică de compo-iţie, o parte distinctă a altor scrieri/ esiGur, 1n reconstituirea imaGinii(portret a cui.a poate sau nu să predomine epicul, autorul poate să recurGă la micronaraţiuni de ilustrare a personalităţii
actantului, 1nsă un portret complet implică deopotri.ă descriere, interpretare, aprecieri redactate 1n stil eseistic etc/ Prin urmare se poate .or3i despre mai multe tipuri de portret, pornindu(se la Genul discursului dominant$ Portretul 1n care domină relatarea @C/H/(ul, 3ioGra0iile succinte, pre-entările de punere 1n temă etcA/ Portretul narati. ca parte a altor specii$ reportaj, ancetă, monoGra0ie, po.estirea de tip0eature etc/ Portretul creat prin dialoG, aşa cum se mani0e stă 1n cadrul unui inter.iu/ Portretul descripti., ca tip compo-iţional 0rec.ent 1n mai toate speciile literare sau jurnalistice/ 1n .i-iunea lui Radu Bâl3âie, portretul reprezintă un tip de discurs narativ în care acumularea in"ormaţiilor nu vizează zona "actualului ca în relatare reportaj an chetă ci realizarea unui tablou despre calităţile însuşirile ) consecinţele "aptelor unui actor alnaraţiunii'Q -anual de jurnalism ar 1n reali-area unui portret, indi0erent de oca-ia .oi/ !! @coord/ Miai căreia 1i ser.eşte, tre3uie pornit de la câte.a tenici ComanA, ed/ cit/, p/ +J%/ 0undamentale pe care literatura le pune la dispo-iţie/ +/ 1ntre cele mai .eci modalităţi de reconstituire a 0iinţei 1n planul 0icţiunii se 1nscrie caracteri-area sintaG( matică, succintă, speci0ică stilului epopeic şi cunoscută su3 numele de meta"oră homerică! Este .or3a despre o surprindere sintetică a trăsăturii esenţiale a unui personaj, după procedeu instituit6ile de >omer H!!!/ 1/Cr/A, 1n iliada.unlise cel înţelept cel iute@sec/ de picior ]eus cel cu sprâncene ne%re şi împreunate aceste aprecieri ataşate numelui personajului, ca un cali0icati. unanim acceptat @şi care 1n Greaca .ece se reda printr(un sinGur cu.ântA au constituit principalul mod de caracteri-are a personajului 1n literatura umanistă şi renascentistă, dar ea re.ine constant 1n literatură, până 1n -ilele noastre, 1n special când este .or3a despre portretul ostentati., creat uneori cu intenţii .ădit caricaturale/ 1n literatura română procedeul apare 1n cronicile .eacului al TH!!(lea @Minea(.odă%răia ca din pravilă 8te0an cel Mare era de%rabă vărsătoriu de sân%e nevinovat oso0tei ( între% la "ire etc/A, dar şi 1n opera lui CreanGă @#ică Oşlo3anu este robit pântecului ă.idică apare caracteri-at ca un %iuvaer de "lăcău dascălul Hasile Este nişinos ca o "ată mare etc/A/ Fiecare acţiune a perso( lui arGumentea-ă denotati.ul Generic ataşatnumelui/
)+
1n Laocoon @antoloGia +e la Apollo la Faust0 Ed/ Meridiane, +%&)/
2/ ot ca procedeu epopeic tre3uie menţionată şi descrierea personajului 1n atitudini memora3ile/ 5ottold Epraim LessinG )+ anali-ea-ă şi ilustrea-ă tenica descrie( rii atitudinale, arătând că de(a lunGul unei opere personajul se impune nu doar prin acţiune, ci şi prin Gestualitate, 1n condiţiile 1n care ea 1l impune statuar, de neuitat, ca 1n poemele omerice, 1n care 6Gamemnon este pre-entat 1m3răcându(şi ainele reGale sau lise dominând adunarea când este aşe-at şi când are posi3ilitatea să(şi 0olosească mai 3ine pri.irea şi Glasul/ 1n literatura noastră, detaliu din portretul pe care rece i(+ 0ace lui 8te0an cel Mare, anume de%rabă vărsătoriu de sân%e nevinovatcompletat de sec( .enţa adesea la ospeţe omora "ără judeţ1l situea-ă pe erou 1ntr(o atitudine nu doar şocantă, dar sen-aţională, de 0iinţă mânioasă 1n sens omeric, şi 1l surprinde 1ntr(o atitudine Generică$ de principe medie.al autaric/ '/ O tenică de reali-are a portretului literar, 1ncă .ala3ilă, este şi cea a caracteri-ării prin istorisirea ilustra( ti.ă, de tip renascentist/ Culti.ată cu asiduitate 1ntre seco( lele al TlH(lea şi al TlT(lea, metoda a pătruns şi 1n litera( tura actuală, dar şi 1n scriitura de presă$ pre-entarea unei -ile din .iaţa unui om, relatarea unui 0apt mărunt sau a unei 1ntâmplări din e4istenţa personajului, de multe ori e4pusă din perspecti.a unui martor, constituie un pro( cedeu 0rec.ent de 1ntreGire a unui portret literar sau nu/ */ n alt tip de portret este cel creat pe descripţia minuţioasă a detaliilor semni0icati.e, culti.at 1ncă din lite( ratura şi completat realism personajului/ cu trăsături preG( nante şiromanică o3liGatoriu leGate de 1n caracterul 6cest tip constituie şi modelul stilului jurnalistic, preocupat 1n special de imaGinea memora3ilă, sen-aţională, purtătoare a unei in0ormaţii care să justi0ice scopul portretului/ Cel mai răspândit model porneşte de la portretul balzacian! #oţiunea de0ineşte descrierea demonstrati.ă, aşe-ată la 1nceputul scrierii şi care de.ine te-a pe care este construit mesajul propriu(-is/ n e4emplu ar 0i portretul lui Feli4 5randet, personajul principal al romanului (u%enie *randetde Bal-ac$ !!!avea ochii cu o e7presie calmă şi devorantă pe care poporul o atribuie şarpelui "abulos numit bazilisc! ;!!/ Easul borcănat la vâr" se termina cu un ne% vânos pe care vul%ul îl socotea pe drept cuvânt plin de venin! Această "i%ură vădea o primejdioasă şiretenie o probitate
"ără căldură e%oismul unui om obişnuit să&şi concentreze simţirile în voluptatea avariţie, şi asupra sin%urei "iinţe care într&adevăr preţuia ceva pentru el "iica sa (u%enie sin%ura&i moştenitoare! "emnul distincti. al personajului este unne% vânos urmărit 1ndeaproape de(a lunGul romanului/ e câte ori personajul 1şi mani0estă sentimentele, scriitorul 1l portre( ti-ea-ă succint, readucând 1n memoria lectorului acest amănunt al portretului 0i-ic când 5randet se ener.ea-ă neGul 1i saltă 1n ritmul mişcărilor 0aciale, iar când -âm( 3eşte concrescenţa se dilată! e0ectul 0i-ic, notat carica( tural, atestă a.ariţia 1n.eninată, cu urmări de.astatoare pentru cei din jur/ Modelul a 0ost preluat 1n romanul realist al .eacului al TT(lea, dar şi 1n stilul Ga-etăresc/
1ndeo3şte, jurnalismul culti.ă mai multe tipuri de portrete care răspund de 0apt unor necesităţi in0ormaţionale şi care au 0ost preluate din literatură/ Este .or3a despre portretul e.ocati., leGat de comemorarea unei personalităţi care a 0ost, portretul apoloGetic leGat de săr3ătorirea cui.a, dar şi portretul caricatural, care ser.eşte pam0letului sau ciar reportajului de o anumită 0actură 1n 0ond, caricatura urmăreşte acreditarea unei alte posibilităţi o e.adare din )2 model, cu intenţia de a(+ e.oca de 0apt / Portretele, ciar ale 82 upă "il.iu 6nGelescu, marilor personalităţi, nu sunt 1nsă totdeauna eloGioase/ E.ocarea caricaturală, 1n detalii sen-aţionale, construită prinop/ cit/, p/ 2)/ planuri de re0erinţă ţin de reGistrul persi0lant se 3ucură de mult care interes, ciar dacă ironic uneorisau deturnea-ă in0ormaţia leGată de9personaj9/ Portretul e.ocati. pe care i(+ 0ace Călinescu lui Mateiu CaraGiale o0eră principalele sceme tipoloGice de reali-are$ 1ărbatid cam între R&RQ de ani era drept părea solid şi osos dar nu %ras! Fusese probabil mai slab şi acum prin vârstă căpătase acea demnitate de volum a oamenilor maturi! Faţa rasă era contractată prin lăsarea muşchilor obrajilor în jos într&o mor%ă solemnă! #entru anotimp era învederat insu"icient îmbrăcat deşi se vedea că nu lipsa ci dorinţa menţin erii unei ţinute uni"orm e determina această ale%ere! #urta pe cap un melon aşezat ri%id ca un semi&ţilindru pe trup un pardesiu sau un demi& palton uşor! *hetele subţiri corecte încheiate anacronic
+/ !ntenţia criticului este de a ta4a sno3ismul no3iliar al pro-atorului/ upă o pre-entare ce punctea-ă trăsăturile majore ale romanului Craii de Curtea& Veche criticul concide că scrierea, lipsită de compo-iţie este ratată 89
cum ratat este şi cu nasturi călcau de&a dreptul pe zăpadă! -elonul şi scriitorul şi pentru a demi&paltonul băteau în verdele lucrurilor prea vechi;!!!/! 1ndulci a0irmaţia prea +eşi cu privire cultă ra"inată omul era prea ri%id în tranşantă adauGă$ un protocolul mersului său ca să "ie un aristocrat pur sân%e ratat superioraşadar, 5n lăsarea în jos a "ălcilor sale era o a"ectare rece! Eu această conclu-ie ( puteai să nu te %ândeşti atunci la unul din acei servitori cerută mai deGra3ă de bătrâni de mare aristocraţie ei înşişi cu arbore plăcerea cateGorisirilor %enealo%ic dovedind puritatea vocaţiei lor ancilare ;!!!/! decisi.e decât de anali-a #utea "i un majordom în concediu duminical! @5/ care o precede ( este Călinescu ( 5storia literaturii române de la ori%ini până în preGătită prin portretul prezent Ed/ Miner.a, +%)*, p/ )%&A care descide capitolul/ 2/ !maGinea de intr(o altă perspecti.ă, Perpessicius 1l creionea-ă majordom duminical ast0el pe autorul Crailor de Curte& Veche! construită metodic, prin #e -atei Cara%iale l&am întrezărit în puţinele di0erite detalii, prilejuri ale cunoştinţei noastre oarecum de pe celălalt suGerea-ă stilul 3aroc şi trotuar! +e pe celălalt târâm încă n&ar "i atât de impropriu pedant al scrierii lui spus> până într&atâta omul era distant sobru %rav şi Mateiu CaraGiale/ taciturn! @Perpessicius ( #re"aţări .oi/ Matei !/ CaraGiale, '/ 6mănuntele sunt Opere Fundaţia pentru literatură şi artă, +%'A rele.ante$ Grija pentru 6şadar, portretul literar, 1n ciuda oricăror e0orturi po-ă, ainele patinate de de o3iecti.i-are, rămâne creat prin detalii care clădesc .reme, dar mai ales su3til părerea su3iecti.ă a portretistului/ 6cesta 1şi aleGe 0i-ionomia asupra căreia un unGi, un detaliu pe care 1şi construieşte imaGinea pe insistă 1n două rânduri$ care şi(a 0acut(o el despre 9personaj9 sau doar imaGinea muşchii obrajilor lăsaţi în pe care .rea s(o arate lumii/ Ciar şi 1n portretele jos într&o mor%ă solemnă reconstituite prin documentare atentă, autorul dă o semn al unei distincţii .ariantă su3iecti.ă, respecti. insistă pe acele aspecte care aparente, se par lui interes ante/ 1n ceea@0otoGra0ii, ce pri. eştecriticului acest tipside iscoditoare a o3sedea-ă portret ireconstituit după documente 1nmintea 0inalul in0ormaţii ale unor martori, scrisori, jurnale etc/A 1şi are portretului imaGinea sepunctul de pornire 1ntr(un anume mod de in.estiGare$ .ulGari-ea-ă prin a0irmaţia portretul poate 0i cerut de un e.eniment de care se leaGă în lăsarea în jos a -eilor şi 1n acest ca- toate in0ormaţiile pe care le caută sale era o a"ectare rece! jurnalistul sunt situate 1n conte4tul acelui e.eniment, dar */ eşi o3ser.aţia atentă poate să 0ie .or3a şi despre un act de istorie culturală, şi construcţia 3al-aciană ceea ce dă li3ertăţi totale autorului de portret/ 1n sensul dau sa.oare literară por( acestei limitări impuse de speci0icul oca-iei, Radu tretului, el nu ajută preaBâl3âie)' sta3ileşte mai multe tipuri de documentare$ mult 1n desci0rarea operei/ 5enerală, adeseori o0erind date super0iciale/ Lineară @pentru portretul strict 3ioGra0icA/ )' -anual de jurnalism 1n sector @prin cercetarea minuţioasă a unui .oi/ !!, ed/cit/,p/+*/ sinGur aspect din e4istenţa indi.iduluiA/ 8 t i% I% i 98 i % i "i8t " 8 18 i: :% n i n# T i r ;
!!!!!!!! 8
#ni I9999III99I9M < 8IIIII n#= m i
1n in.estiGaţia care ţine de istoria culturii, de cele mai multe ori cercetătorul, jurnalist sau nu, porneşte de la documente solide şi e.ită cataloGările 0ără arGument/ El 1şi susţine a0irmaţiile prin mărturiile contemporanilor sau prin ciar propriile a0irmaţii ale celui in.estiGat/ Munca de reconstituire 3ioGra0ică pretinde spirit de in.estiGare, o3iecti.itate şi, mai ales, onestitate 1n pre-entarea datelor/ Cel mai adesea este utili-at medalionul, 0ie e.ocati., 0ie apoloGetic/ "tilul este Gra. şi de multe ori leGat de un e.eniment care decide in0ormaţia prioritară a portretului aşa de pildă, stinGerea unui om, unei personalităţi cunoscute interesea-ă nu doar pe cei care 1i repre-intă s0era e4istenţială, ci şi pe cei interesaţi 1n General de e.eniment @de circumstanţele dispariţiei, de .iaţa particulară a celui care a 0ost, uneori de ceea ce a reali-at spiritualA/ 1n ca-urile acestea, incipi tul este adeseori retoric si su3liniat e.ocati.$ Cine a avut norocul să&? asculte pe Cara%iale vor& bind un s"ert de ceas oriunde la o adunare a ne%ustorilor ori într&un un%her din va%onul restaurant n&are să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteli%enţii omeneşti din câte a întâlnit în drum! @Octa.ian 5oGa (A murit Cara%iale0 ar, de asemenea, con.inGător mai este şi portretul situat 1ntr(un conte4t narati., pre-entarea personajului 1n atitudini uşor de memorat, aşa cum este următorul portret al lui itu Maiorescu$ 2e duce la tribună cu un pas mărunt şi repede călcând cam închis! A pus piciorul pe prima treaptă! +eputaţii şi senatorii cad pe jeţurile lor! 2&a suit la tribună! 6oţi încremenesc pe unde au apucat! #riveşte lun% şi tăios! Eu se&aude nimic nu se mişcă nimeni! A vârât mâna&n redin%otă! @+omnilor@!!! au răsunat primele "raze! n %las limpede cald muzical stăpânit! Ca un violoncel vechi pe care ar cânta un maestru %lorios des"aşurându&şi "antezia pe a două şi pe a treia coardă şi evitând pe cea dintâi cu pasiunile ei şi pe cea de&a patra cu nemulţumirile ei pro"unde! @Bar3u 8te0ănescu ela.rancea ( Amintiri din lumea literară Editura pentru literatură, +%&, p/ *'A !mplicarea auctorială, comentariile socio(psio( loGice, ca si conte4tul pu3lic contri3uie la reconstituirea
personalităţii lui Maiorescu şi 1i justi0ică cele două laturi ( de pro0esor şi politician/ 1n portreti-area unei personalităţi care a 0ost, de mare 1nsemnătate este mărturisirea cu un caracter pronunţat su3iecti./ #u atât cipul este de interes, cât conte4tul e4istenţial, amănuntele care compun sau doar suGerea-ă 0iinţa cotidiană a personajului/ intre e.ocările poetului naţional, cea a lui Hlauţă reconstituie .eridic un mod de a 0i şi un portret intrat 1n conştiinţa Generală$ 2unt zece ani de când am "ost pentru întâia oară la (minescu acasă! (l sta pe&atunci în #odul -o%oşoaii deasupra unei tapiţerii într&o odaie lar%ă în care avea un pat simplu trei scaune de lemn o masă mare de brad cărţi multe ticsite pe nouă poliţi lun%i ca de vreo patru metri o maşină de ca"ea pe sobă un li%hean de pământ într&un colţ şi&un cu"ăr vechi> pe păreţi nici o cadra! #oetul era sin%ur într&un surtuc lun% peste cămaşa de noapte! #rietenul care m&a condus îl cunoştea din copilărie îşi ziceau tu! Am stat aproape o oră în care eu n&am vorbit nimic l&am ascultat pe ei discutând asupra unui nou mod de a se măsura iuţeala apelor! 2"iicios mă uitam la (minescu şi mi se părea un zeu tânăr "rumos şi blând cu părul lui ne%ru undulat de sub care se dezvălea o "runte mare palid la "aţă cu ochii adormiţi obosiţi de %ânduri mustaţa tunsă puţin %ura mică şi&n toate ale lui o e7presie de&o nespusă bunătate şi melancolie! A vea un %las pro"und muzical umbrit de&o surdină dulce misterioasă caresidădea cuvintelor o vibrare un "luid de viată de emotiune care uneori teparticulară în"iora ca nişte acorduri curioase neaşteptate! @6le4andru Hlauţă (Amintiri despre (minescu & ?UUX după File de istorie literară! (vocări Ed/ 6l3atros, +%&2, p/ ))A 1n mod curent, Ga-etarii recurG la portret 1n principal dacă răspunde unei cereri in0ormati.e pentru care portretul nu este decât un plan re0erenţial/ in această cau-ă este pre0erată descrierea plasată 1ntr(un conte4t e4istenţial 3ine de0init/ Portretul următor este reali-at cu mijloacele inter.iului, 1nsă reportera recurGe la descriere, la interpretare şi reconstituire 3ioGra0ică$
92
ADRIANA TRANDA>IR portret inter.iu reali-at de 6lice Mănoiu @Am "orţa să iau totul de la capăt@ ( cunoscut şi recunoscut talentul Adrianei 6randa"ir actriţa de marcă a 6eatrului Odeon! +upă un recital susţinut de ea în Canada o ziaristă din 6oronto scria. @Fata asta slabă şi micuţă care trece neobservată pe stradă ne&a demonstrat în astă seară pe scenă că e mai înaltă ca Timala9a @! 6emperament vulcanic "orţă drama& tică de e7cepţie talent cu carul!!! Ce s&ar putea spune mai "rumos şi la noi acasă despre z%uduitoarea interpretă a @+omnişoarei Eastasia @ ori despre ma%ica ţi%ancă & matiice a vieţii şi a morţii deopotrivă &jucată de Adriana în dramatizarea @La i%ănci@ după -ircea (liade' Ce s&ar mai putea scrie despre actriţa care smul%e sălii hohote de râs &dar un râs amar cu miez tra%ic ce caracterizează personajele ei din @Cumetrele@ şi @2tele în lumina dimineţii@' :oluri pentru care primeşte în continuare aplauze şi premii!!! +ar omul Adriana 6randa"ir' Cum o "i omul Adriana 6randa"ir dincolo de rampa şi de platoul de "ilmare' încerc să a"lu ce crede ea despre ea cea in da"ara scenei! @Vreţi o de"iniţie scurtă' 5at&o. pe Adriana o poţi dobor î cu o privire! @ începe să povestească & pasionată cum îi e "irea & şi alternează ritmurile re%istrele când vesel când dramatic uneori chiar patetic alternanţă asemănătoare cântecelor populare atât de dra%i inimii ei
o suburbie a #iteştilor m&am străduit să&mi cumpăr o căsuţă la RQ 8med1ucureşti! #e drumul *iur%iului! O dărăpănătură prin care urla iarna trecută vântul ca&n 2iberia dar pe care în câteva luni cu banii luaţi pe un premiu în 2icilia am pus&o pe picioare! -ai întâi am săpat în mijlocul o%răzii o "ântână apoi am pus "lori şi&am sădit W de pomi care s&au şi prins! 2&o vedeţi acum. încep e să semene a rai! Au în"lorit lalele le vara cântă %reierii seara şi eu abia aştept să&mi invit prietenii la un %rătar! Obicei al orăşenilor ce ies la iarbă verde! Vedeţi cum încep şi eu să le semăn' Folclorul 1iblia românului
( -&a "ascinat întotdeauna "rumuseţea dansurilor şi a costumelor populare a obiceiurilor din toată ţara dar abia mai târziu am reuşit să realizez şi un spectacol etno%ra"ic în cadrul Fundaţiei Culturale @-ăria 6ănase@ în"iinţată de mine în ?XXR! n spectacol&recital din lirica populară pe care l&am numit @+e naştere de dra%oste şi de moarte@! :eperele e7istenţei noastre! Am participat cu el la un "estival internaţional din *ermania la Au%sbur% şi dintre toţi concurenţii noi am ieşit pe primul loc! ?&a uimit şi pe străini bo%ăţia şi "rumuseţea diversitatea artei noastre populare! +oar că noi acasă riscăm să le cam uităm atraşi de minunile şi @comorile@ lui AT 1aba! :iscăm să le de%radăm actualizându&le vul%ar ceea ce e şi mai riscant! Anul trecut în primăvară 6eleviziunea Eaţională prin doamnele (lise 2tan şi -ariana =oitu mi&au propus mie să prezint o nouă emisiune de "olclor intitulată @O vedetă populară@! Am "ost "ericită şi onorată! 5n cadrul ei sunt invitaţi cei mai valoroşi şi mai îndră%iţi interpreţi de muzică populară! Aceia care mai păstrează autenticitatea şi "rumuseţea ori%inală a creaţiei populare! A "olclorului & 1iblia de căpătâi cum îl considera românul! 6ransmitem în direct de la -uzeul 2atului şi se "ilmează pe orice vreme "ie că plouă "ie că nin%e ori viscoleşte! Cineva %lumea. @#arcă ai "i reporteriţă de "ront@! ( ( minunat ce "aceţi ce "aci cu această emisiune! 6e "elicit pentru pro"esiona& lismul şi pasiunea acestor prezentări! +ar mă întreb cum de cunoşti de bine*uşti!!! locuri şi obiceiuri din toata ţara! #arcă ai "i lucrat în echipa de etno%ra"i a luiatât +imitrie ( Eu am lucrat cu *uşti doar cu căluşarii şi cântăreţii noştri din Ar%eş! Am ajuns chiar solistă&căluşar în echipa băieţilor!-&am adăpat cum s&ar zice direct de la sursă! +in şcoală nu scăpăm nici o serbare nici un concurs de cântec joc şi recitare la care să nu "iu moţ în "runte! Am adus o %roază de premii comunei 1ascov oraşului #iteşti probabil că m&oi invita şi eu pe mine cândva la emisiunea cu pricina! +acă pentni Lucian 1la%a veşnicia s&a născut la sat pentru mine arta pro"esionistă sub toate "ormele ei. poezie teatru dans muzică tot de&acolo a pornit! La ţară am buchisit&o înainte de a ajun%e la 5nstitutul @Cara%iale@! ( 2pune&mi cum s&a întâmplat concret' ( +atorită unei "ericite întâlniri din viaţa mea! Cea mai "ericită desi%ur care mi&a schimbat destinul! ?@@B!
.xmvrv+mmm:' ■
?
99B
întâlnirea cu @#asărea -ăiastră@ A veam cinci ani când s&a zvonit în sat ca @vin artiştii de la 1ucureşti @! Vedetele de atunci ale cântecului popular. :odica 1ujor 5on Luican Ale7andru *rozuţa -ăria Lătăreţu! =i în "runtea lor ca o re%ină -ăria 6ănase! Cea pe care Eicolae 5or%a & asta aveam să a"lu mult mai târziu & a botezat&o @#asărea -ăiastră@! (i îi scria marele 1râncuşi cu adoraţie. @Când te aud -ărie îmi vine să dăltuiesc pentru "iecare cântec al tău o pasăre măiastră@! 2&a şi ţinut de cuvânt %enialul sculptor şi a datumii l modeme cea mai "rumoasă -ăiastră! A sculptat chiar zborul sprein"init al cântecului şi dorului românesc! +ar altă statuie a -ăriei 6ănase nu mai e7istă! Visez să pot strân%e cândva bani şi prin "undaţia noastră să reparăm nedreptatea şi să ridicăm o statuie chiar în mahalaua cărămidarilor pe uliţa cu duzi unde a copilărit -ăria re%ina cântecului românesc cea care pentru mine reprezintă varianta "eminină a Lucea"ărului! +ar să revin la întâlnirea care mi&a schimbat viaţa! Cum vă spuneam în acea zi de pomină lumea a dat năvală la Căminul Cultural unde erau aşteptaţi artiştii! 6ata m&a săltat pe umeri ca să&i pot vedea şi auzi mai bine! La R ani nu eram mai înaltă decâ t 6om +e%eţelul! +ar când a început -ăiastră să cânte am simţit cum mă înalţ până la cer! #unea atâta "oc şi patimă în cântecul&blestem @Cine iubeşte şi lasă@ încât mă tulbura chiar dacă nu înţele%eam mare lucru din versuri! Apoi timbru l %rav al vocii ei unice se schimba cu totul! La @hăi bade@ %lasul îi era vesel şi săltăreţ şi picioarele începeau să&mi joace sin%ure! #robabil că&n acea clipă s&a aprins în mine scânteia care a devenit "ocul de&o viaţă! +upă spectacol tata m&a strecurat în spatele scenei să dau artiştilor "lori! +ar eu nu aveam ochi decât pentru "rumoasa crăiasă cu ochi verzi ca lacul si&un zâmbet ce te îmbia să te apropii! -i&am biruit emoţia şi&am ajuns lân%ă ea! -&a luat de mână şi&atunci i&am văzut un%hiile tăiate scurt ţărăneşte! 2imt şi acum mirosul încăperii miros de podea dată cu %az care se îmbină cu par"umu l de "lori culese de mine de pe câmp! +upă ani şi ani am avut norocul îndrăzneala să o interpretez chiar cu pe acest -ăriaspectacol într&un spectacol ce&i evoca destin! "iecare dată când reiau resimt "iorul aceleizbuciumatul unice întâlniri "ior=icedeacţionează ca un declanşator al stărilor di"icile cerute de scenariul @-ăria 6ănase & #asărea -ăiastră @ scris de muzicolo%ul *eor%e Ybârcea! -ă încarcă de răspunderea că trebuie să su%erez in scenă că sunt şi uneori chiar cânt că -ăria 6ănase! ( Chiar te încumeţi să şi cânţi în acest spectacol' ( Am curajul sau obrăznicia cum vreţi să&i spuneţi să încerc să su%erez câteva din celebrele melodii ale ei> doar că publicul e avertizat că e o convenţie la vedere iar în coloana sonoră a spectacolului răsună chiar vocea deneuitat a -ăriei 6ănase dinînre& aiile vechi! =i când uneori mi se uneşte vocea & întâmplător %ravă şi dramatică uneori ca a -ăriei & simt cum din nou mă înalţ spre cer! Am "ost cu spectacolul în câteva tari din (uropa am "ost şi în Canada şi în 2tatele nite! =i pretutindeni atunci când răsuna vocea ei de aur românii risipiţi în lume cu lacrimi în ochi de dorul ţării începeau ( e simtă din nou mândri ca sunt români! Cântecele noastre realizau pentru moment @unire în cu%et şi&n simţiri@ şi măcar pentru o oră diaspora românească atât de tjbită de obicei devenea în"răţită! 5n sala de ?RQ de locuri a Centrului Cultural
:omân din EeN `or8 s&au în%hesuit peste QQ de oameni! +upă aplauzele ce nu mai conteneau un bătrânel cu lacrimi în ochi s&a apropiat şi mi&a o"erit ceasul lui de la mână! 2imţea omul nevoia să&mi mulţumească ast"el pentru darul de su"let pe care i&? "ăcusem! Viaţa poate începe şi după Q de ani
( +in păcate de doi ani n&am mai putut pleca în turnee! Fundaţia noastră nu mai are "onduri şi va trebui să mă zbat din nou să %ăsescponsori s care să ne susţină! Eu ne&ar trebui prea mult. suntem doar patru oameni şi două valize de decor! +ar aducem un mesaj de dor milioanelor de su"lete care poate că au nevoie de cântecul nostru @ener%izant@! ( Apropo ştiu că uneori ţi se spune de către prieteni @doamna :udotel@! (şti chiar atât de tonică şi salutară pentru cei din jur' ( 2imt că trebuie să dau şi eu încredere şi speranţă celor care au nevoie de aşa ceva! -ă amuză că mi se spune :udotel când numai eu ştiu de câte ori & o +oamne, & aş avea şi eu nevoie de o asemenea pastilă! #entru tonul ener%izant şi dătător de spe& ranţa admir mult revista dvs! @Formula As@! =i poate că printre cititorii ei iubitori de artă adevărată se vor %ăsi şi unii & dm străinătate sau de aici & dornici să ne susţină "inanciar pentru aceste turnee! #ână atunci tot în cadrul Fundaţiei @-ăria 6ănase@şi tot cu mult e"ort şi aler%ătura după sponsori am reuşit să scoatem împreună cu (lectrecord un compact disc pe versurile poetului -iron :adu #araschivescu admirabilele @Cântice ţi%ăneşti@ pe muzica "oarte inspirată a lui Laurenţiu #ro"eta! :ecităm cântăm versuri de o mare "rumuseţe de artă autentică nu suro%at %en manele! ncercăm să dăm cumva o replică urâtului 8itsch&ului care ne invadează! ( (şti optimistă dra%ă Adriana! =i o luptătoare & te admir, ( Eu ştiu cât de optimistă oi "i dar luptătoare de bună seamă! E&am încotro! Când promit ceva mă ţin de cuvânt! Am promis alor mei că voi intra prima la 5nstitutul de 6eatru! (i seliceul îndoiau! -&am prezentat la 1ucureşti în uni"orma de prima şcolăriţă & abia terminasem & şi&am intrat de prima dată prima pe listă!mea =i tot şe"ă de promoţie BKX la clasa Leopoldinei 1ălănuţă am terminat "acultatea! #oldi a "ost mentorul meu spiritual i&a ţinut locul mamei dispărute prea devreme! +ar a pierit şi #oldi şi am rămas debusolată! Am avut parte de pro"esori e7cepţionali boierii scenei şi ai catedrei & ultimii boieri ai teatrului românesc. (u%enia #opovici Amza #ellea 6ăvi Cotescu -arin -oraru Leopoldina 1ălănuţă! Eume de aur în istoria artei noastre! Optimistă ziceaţi' =tiţi care e & după mine & di"erenţa între un optimist şi un pesimist' Ambii se con"runtă cu aceleaşi probleme %rave doar că unul %ăseşte soluţii salvatoare iar celalalt nici nule caută! (u sunt dintre cei care sestrăduiesc să %ăsească soluţii chiar când drumul pare închis imposibil! Am "orţa să iau totul de la capăt chiar dacă pe alt drum şi cu noi %reutăţi! -ă salvează robusteţea mea interioară
convinsă că el va înţele%e ca un adolescent inteli%ent că nu e chiar cel mai rău lucru din lume să ai o mamă artistă! O mamă care chiar dacă nu râvneşte la titlul de @Artistă a poporului@ crede că a devenit deja o actriţă populară@re./ Formula As0
Portretul care po.esteşte despre cine.a, reconstituind sau relatând, prin mijloacele inter.iului sau prin naraţiune simplă se situea-ă totdeauna 1n conte4t social şi istoric, implicit de.ine şi o mărturie despre epoca 1n care trăieşte cel portreti-at/ 6şa după cum arată "il.iu 6nGelescu de(a lunGul .olumului dedicat portretului lite( rar, orice po.este care aduce 1n prim(plan un personaj e4primă codul e4istenţial al unei epoci, atât prin amănuntele .ieţii lui, cât şi prin tenicile 0olosite de scriitor şi care e4primă 1n 0ond tot .i-iunea Generală a unei lumi si a unei istorii/
EXERCIŢII +/ Citiţi te4tul următor şi rescrieţi portretul personajului 1ntr(un alt lim3aj, 0ără să mo di0icaţi impresia pe care .(a lăsat(o personajul/ 9/// uşa biroului meu s&a deschis pentru a "ace loc unui tânăr subţiratic tip orien& tal smolit cu ochii după cum s&a spus ve%etali de plante acvatice cu pasul precipitat şi decis! ;!!!/ 6ânărul vorbea cu %las pro"und cavernos cu %esticulaţii şi izbucniri "ără să pot distin%e amestecul de sinceritate de poză de retorică studiată sau de simplă improvizaţiei @EuGen Lo.inescu ( 2crieri !!, Ed/ Miner.a, 2&&A .oastră despre personaj 1n ca-ul 1n care a0laţi că portretul "e modi0ică prin+%&, ce.a p/părerea este al poetului !on Bar3u e-.oltaţi/ 2/ Reali-aţi 1n scris un portret de atitudine al unui personaj unanim cunoscut ( 2J de rânduri/ '/ Pornind de la relatarea de mai jos, reali-aţi un portret al lui lenăcită Hăcărescu @+&*(+&%&A, respectând in0ormaţia de epocă, reconstituindu(i atitudinea, personalitatea/ Menţionaţi cele două surse in0ormati.e @poe-ia lăutarilor şi sinte-a lui C/ 5aneA pe care te4tul .i le pune la dispo-iţie/
97
espre iu3irea lui !enăciţă Hăcărescu 91ntr(o .reme când nu erau Ga-ete, 0ăceau lăutarii prin cântecele lor să um3le din Gură(n Gură .eştile indiscrete, micile scandaluri/ 8i ast0el a0lă toată lumea că$ 5enăchiţă Văcărescu şade&n poartă la +udcscu Cu ciubuc de diamant Capot roşu îmbrăcat Cu anteriu de atlaz! -oare doamna de necaz! Cu han%er de corassan +oamna trece în rădvan 5n rădvanul aurit Cu tot coşul poleit Ocolit de ciohodari 6ras de patru harmăsari! 6rece des şi&l mai priveşte Că cu "oc ea îl iubeşte! 5enăchiţă stih îi "ace Că domniţa mult îi place 2tih cu libov în"ocat =i&o dezmiardă&n lăudat 1oier ast"el ca un brad Eu se a"lă&n ari%rad!
0iindcă pe .remea aceea .oie.o-ii a.eau 1ncă asupra supuşilor lor dreptul de .iaţă şi de moarte, iar deşteptul 3oier muntean ţinea, se .ede trea3a, la capul lui/ !enăciţă Hăcărescu se mulţumea deci să stea 1n poarta udescului, adică 1n 0oişorul cu pri.eală din "0inţii 6postoli al casei marelui 3an #icolae udescu 5ra0ul, care trecea drept cea mai 0rumoasă casă din Bucureşti, a.ând şi un 9parc enGle-esc9/ La el acasă @locuia pe Podul MoGoşoaiei, la 1nceput acolo unde a stat 1n secolul al TlT(lea 3aronul BellioA, la el, -ic, nu 1ndră-nea să stea 1n poartă, căci n(ar 0i trecut doamna pe acolo pentru a nu se compromite, pe când dincolo de malul Gârlei se putea plim3a 0rumoasa ]oe 0ără ca, la urma urmei, să poată spune cine.a ce.a/ Hăcărescu, care a scris o sumedenie de opere cu un caracter mai mult istoric, este cel dintâi poet român/ Parodiind cu.intele lui Boileau (n"m -alherbe vint s(ar putea spune şi despre el$ 5n s"ârşit veni Văcărescu! El e autorul .estitelor .ersuri
(l cu doamna s&ar lovi +acă domnul ar muri,
Lân%&o 1n era .remea tulpină!!!3 aceea cândîntr&o lim3a%rădină! românească 1ncă atât de nesiGură şi di3uitoare şi atât de nedi3aci mânuită de .ersi0icatori ca ]ilot Românul şi Enaci ^oGălniccanu, .ersurile Hăcărescului uimesc prin limpe-iciunea lor, ca şi prin .iGoarea Gândului poetic/ Amărâtă turturea este un model de .ersi0icaţie românească, şi stro0a a patra din acea poe-ie este dc(o 0rumuseţe aproape ne1ntrecută$nde vede apă rece (a o tulbură şi trece! nde apa e mai rea O mai tulbură şi bea! Cu un atare talent e lesne de 1nţeles că
raGostea doamnei ]oe era deci plato( nică 0iindcă 0rumosul Hăcărescu nu 1ndră-nea să se atinGă de ne.asta .oie.o( dului său/ Omul acesta ( unul din cei mai culţi 3oieri din .eacul său ( 0usese 1nsurat de trei ori, ademenise multe dintre ne.estele prietenilor, jucase rolul de cuceritor de inimi până şi 1n saloanele cancelarului ^aunit- la Hiena si era deci 0iresc să se 1ndrăGostească de 0rumoasa ]oe Moru-i, 0emeie pe atunci de '' de ani/ ar tot atât de 0iresc era ca el să nu 0i 1ndră-nit 9să se lo.ească cu ea9, 98
iiijiiiiiiiniiiw iiiiiiiiiiiii!iiiiiiii— iiii! IIIIIIIIIIIIIIIiii"iwii#iniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii!iii11 !$!i! !iii!n iiii iii!11!iiii!nww—%&—'!i
III(I—(—i!iiiiiiiiiiniiiiiiiiiii!
........................!niii
omul acesta, "rumos ca un brad cum nu se a"lă alţii în ari%rad când s(apucă să 0acă doamnei ]oe stih cu Mibov în"ocat o -ăpăci pe 3iata 0emeie, care uitând şi de 3ăr3at şi de copii, poruncea .i-itiului să 1name patru teleGari la răd.anu(i poleit şi pornea 1n Goană pe stră-ile capitalei, până ajunGea 1n poarta udescului, de unde(i cădea pasămite, din 0oişorul de pri.eală,
câte un 3ileţel 1n poale, 1n care 1şi spunea amărâtul poet dorul său nepotolit$2pune inimioară spune Ce durere te răpune' oar poe-ia a rămas din draGostea aceasta a Hăcărescului pentru doamna lui///9 @Constantin 5ane ( 6recute vieţi de doamne şi domniţe .oi/ !!, Ed/ Ori-onturi, ed/ a &(a, 0a/, pp/ %)(+A
*/ 5ăsiţi o sintaGmă sinteti-atoare a caractemlui principal speci0ic pentru 0iecare dintre următoarele persoane$ Miai Eminescu, prim(ministml României, un scriitor contemporan, un -iarist cunoscut, un pre-entator H care .(a atras atenţia/
99
"PEC!!LE #O#( #6R6!HE 8'
"crierile non(narati.e nu sunt cu totul di0erite de
Lector "abula @cap/ 2tiv chiriinnarative in te7te non&narative0ed/ cit/, p/ +*) si urm/
cele care se 1ntemeia-ă pe o 9po.este9/ 6şa cum demon( strea-ă m3erto Eco, o "abulă se poate activa si in te7te non&narative in acte lin%vistice mai elementare ca ntre& bări ordine jurăminte sau "ra%mente de conversaţie !n.ocând cercetările mai multor linG.işti preocupaţi de 85 )J !ntre care pe R/ Bartes, pro3lemă , m3erto Eco, arată că orice enunţ .ine dintr(o -/ odoro., 5reimas, Han iperdes0ăşurare narati.ă ( po.estea lui Oedip poate 0i redusă la 1ndemnul căutaţi vinovatul, ot aşa, dialoGul ij
ambi%ui! nde începe un %en şi se termină altul' *eniul combină %enurile! Orice %en poate cuprinde în proporţii variabile toate "ormele posibile de autore"le7ie inspirate de toate situaţiile şi @trăirile @ vieţiiG 1n te4tele non(nara( ) +icţionar de idei literare ti.e, ca de alt0el şi 1n cele dominate de epicitate, se reGă( Ed/ Eminescu, +%&', p/ sesc aşadar 0ormule Greu de preci-at 1nsă apare 1n mod &'+/ cert o sinGură interdicţie$ po.estea des0ăşurată 1n momentele clasice ale su3iectului/ in acest moti. am pre0erat termenul de non(narati.itate pentru a de0ini un număr important de compo-iţii/ Respecti., 1ntre speciile jurnalistice non(narati.e am trecut mani0estul şi proGramul, eseul, comentariul, ta3leta sentenţioasă, recen-ia, cronica, pam0letul, inter( .iul, polemica/
+/ Mani0estul si proGramul estetic Mani0estul, 1n special cel literar, marcea-ă ne.oia de scim3are şi se caracteri-ea-ă prin noncon0ormism, aGresi.itate, lim3aj şocant, e4punerea unor te-e, 0ără a se acorda atenţie arGumentului/ ProGramul este o scriere care cuprinde idei şi principii pe care 1şi propune să le urme-e o Grupare, un cerc, o şcoală literară/ "pre deose3ire de mani0est, proGramul se 1ntemeia-ă uneori pe o doctrină estetică/ Mani0estul literar este scrierea cu .aloare proGra( matică a unui autor sau a unui Grup, prin care se anunţă o scim3are 0undamentală 0ie pentru scriitor, 0ie pentru mersul General al culturii/ O ast0el de scriere marcea-ă trecerea de la o etapă culturală la alta şi repre-intă 1n linii mari un act de re.oltă, cuprinde o dorinţă acer3ă de scim3are/ 1ntre te4tele(mani0est, cu impact mare asupra culturi, remarca3ile sunt cele a.anGardiste, mani0estate la 1nceputul secolului al TT(lea şi care deşi astă-i par teri( 3iliste, au contri3uit decisi. la apariţia mai multor curente şi tendinţe 1nnoitoare @cum ar 0i suprarealismul, teatral a3surd, e4istenţialismul literar, neomodernismul, post( modemismul etcA/ n mani0est a.anGardist 3inecunoscut 1n cultura română este cel al lui !on Hinea$ M6#!FE" 6C!H!" C7RE !#ER!ME ( +%2* ( @0raGmentA de 5on Vinea Mos Arta căci s&a prostituat3 #oezia nu este decât un teasc de stors %landa lacrimală a "etelor de orice vârstă, 6eatrul o reţetă pentru melancolia ne%ustorilor de conseNe> Literatura un clistir răsu"lat> +ramatur%ia un borcan de "etuşi "ardaţi> #ictura un scutec al naturii întins în saloanele deplasare> -uzica un mijloc de locomoţiune în cer>
2culptura ştiinţa pipăirilor dorsale> Arhitectura o antrepriză de mausoleuri înzorzonate> #olitica îndeletnicirea cioclilor şi a asasinilor> ! !!Luna o "ereastră de bordel lacare bat întreţinuţii balului şi poposesc "lămânzii din "ur%oanele artei! V:(minunea cuvântului nou şi plin în sine> e7presia plastică strictă şi rapidă a aparatelor -orse! +(C5 moartea romanului&epopee şi a romepului psiholo%ic anecdota şi nuvela sentimentală realismul e7otismul romanescul să rămână obiectul reporterilor iscusiţi! <n bun reportaj cotidian înlocuieşte azi orice lun% roman de aventuri sau de analiză0> Vrem tcativl de pură emotivitate teatrul ca e7istenţă nouă dezbărată de clişeele şterse ale vieţii bur%heze de obsesia înţelesurilor şi a orientărilor! Vrem artele plastice libere de sentimentalism de literatură şi anecdotă e7presie a "oimelor şi a culorilor pure în raport cu ele însele! <n aparat "oto%ra"ic per"ecţionat înlocuieşte pictura de până acum şi sensibilitatea artiştilor naturişti0 Vrem stăpânirea individualismului ca scop pentru a tinde la arta inte%rală pecete a marilor epoci
incolo de .iolenţa lim3ajului şi de atitudinea de 3ra.adă, te4tul apăsate e4primădenemulţumirea a 1n unei Grupări artistice spiritul .etust adâncă conser.at arta momentului/ Mişcarea a.anGardistă s(a mani0estat 1n toată Europa, aşadar este .or3a aici despre o atitudine speci0ică istoriei respecti.e, despre un non(con0ormism care a Gene( rat o scim3are semni0icati.ă 1n arta europeană, punând sta.ilă te-elor speci0icităţii şi estompând elanurile naţio( naliste mani0estate 1n creaţie/ 1n consecinţă, se poate spune că un mani0est arc rolul de a descide un drum, dar şi de a e4prima nemulţumirea 0aţă de conte4tul cultural e4istent/ El anunţă, nu direcţionea-ă precis de aceea, se caracte( ri-ea-ă prin nemulţumire, prin noncon0ormism amar sau aGresi., e4primat 1n intenţia clară de a atraGe atenţia, de a semnala o stare de 0apt ce se cere 1ndreptată prin partici( pare Generală/ Fiind .or3a despre un apel su3til, arGumen( tul ca şi soluţiile sunt aproape neGlijate 1ntr(un mani0est/ +'
6şadar, te4tul mani0est se caracteri-ea-ă prin$ !dei, principii sau 0ormule care 1l nemulţumesc pe autorul lui/ #emulţumirea poate 0i sau nu moti.ată/ 8ocea-ă, atraGe atenţia pe orice cale/ e cele mai multe ori propune te-e, 0ără a le susţin e prin proGrame/ 1n jurul unei re.iste se poate crea o Grupare artistică, un cerc, 1n care sunt emise şi 1mpărtăşite idei _estetice, cu intenţia declarată a acelor artişti de a se deose3i sau de a se opune altor tendinţe, opinii sau curente de idei/ "pre deose3ire de Grupare, curentul literar este o noţiune care de0ineşte orientarea estetică a unei perioade istorice, la care aderă sau 1n care se identi0ică artişti din di.erse ţări şi epoci, indi0erent de domeniul literar de care sunt preocupaţi ceea ce dă unitate unei ast0el de tendinţe este proGramul 1n care sunt cuprinse ideile estetice, temele şi sim3olurile pre0erate, ideile leGate de 0ormula artistică, de stilul literar/ 1n acest sens, un proGram estetic se deose3eşte de mani0est, 1n primul rând prin caracterul direcţionar, dar nu numai/ ProGramul este o scriere care cuprinde idei şi principii pe care 1şi propune să le urme-e o Grupare, un cerc, o şcoală literară/ e pildă, 1n literatura noastră, un proGram de importanţă 0undamentală este cel al re.istei +acia literară prin care au 0ost impuse principalele teme ale literaturii romantice$
+/ ProGramul este redactat 1n numele unei re.iste, semnat, şi are un titlu potri.it cu po-iţia lui de articol al primului număr din +acia literară!
!#ROCY!E ( +)*( la re.ista 9acia literară9 -ihail ]o%ălniceanu @+acia @ a"ară de compunerile ori%inale a redacţiei şi a conlucrătorilor săi va primi în coloanele sale cele mai bune scrieri ori%inale ce va %ăsi în deosebitele
E
jurnaluri româneşti! Aşadar "oaia noastră va "i un repertoriu %eneral a literaturii româneşti în carele ca într&o o%lindă se vor vede scriitorii moldoveni munteni ardeleni bănăţeni bucovineni "ieştecarele cu ideile sale cu limba sa cu chipul său!
rmând unui asemine plan @+acia@ nu poate decât să "ie bine primită de publicul cetitor! Cât pentru ceea ce se atin%e de datoriile redacţiei noi ne vom sili ca moralul să "ie pururea pentru noi o tablă de le%i şi scandalul o urâciune iz%onită! Critica noastră va "i nepăr& tinitoare. vom critica cartea iară nu persoana! Vrăjmaşi ai arbitrarului nu vom "i arbitrari în judecăţile noastre literare! 5ubitori a pacei nu vom primi nici în "oaia noastră discuţii ce ar pute să se schimbe în vrajbe! Literatura are trebuinţă de unire iar nu de dezbinare> cât pentru noi dar vom căuta să nu dăm cea mai mică pricină din carea s&ar putea isca o urâtă şi neplăcută neunire! 5n s"ârşit ţălul nostru este realizaţia dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi! +orul imitaţiei s&a "ăcut la noi o manie primejdioasă pentru că omoară în noi duhul naţional! Această manie este mai ales covârşitoare în literatură! -ai în toate zilele ies de sub teasc cărţi în limba românească! +ar ce "olos, că sunt numai traducţii din alte limbi si încă si acele de&ar "ibune! 6raductiile însă nu "ac o literatură! Eoi vom pri%oni cât vom pute această manie uci%ătoare a %ustului ori%inal însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi! 5storia noastră are multe "apte eroice "rumoasele noastre ţări sunt destul de mari obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice pentru ca să putem %ăsi şi la noi sujeturi de scris "ără să a vem pentru acesta trebuinţă să ne împrumutăm de le alte naţii! Foaia noastră va primi cât se poate mai rar traduceri din alte limbi> compuneri ori%inale îi vor umple toate coloanele! @+acia@ ce prin urmare va cuprinde toate ramurile literatureinoastre va "i despărţită în patru părţi! în partea dântâi vor "i compuneri ori%inale a conlucrătoriîor "oaiei> partea a două va ave articole ori%inale din celelate jurnaluri româneşti! #artea a treia se va îndeletnici cu critica cărţilor nouă ieşite în deosăbitele provinicii a vechii +acii! #artea a patra numită 6ele%ra"ul +aciei ne va da înştiinţări de cărţile ce au să iasă în puţin de cele ce au ieşit de sub tipar relaţii de adunările învăţaţilor români ştiri despre literatorii noştri şi în s"ârşit tot ce poate "i vrednic de însemnat pentru publicul român! 7
7
>
2/ e la 3un 1nceput moti.ea-ă e4istenţa şi numele re.istei$ de a contri3ui la unitatea li( teraturii române, 1n po0ida condiţiilor istorice/
'/ "unt pre-entate ideile care .or să Gu.erne-e spiritul re.istei, toate su3ordonate ne.oii de a crea un reper cultural/
*/ intre ideile acestui proGram sunt de reţinut$ crearea unei literaturi naţionale impunerea unor surse de inspiraţie capa3ile să conture-e speci0icul naţional @istoria, natura, 0olclorulA selecţia o3iecti.ă, prin critica 1ntemeiată pe principii ştiinţi0ice/
6deseori, proGramul se 1ntemeia-ă pe o doctrină, respecti. pe totalitatea ideilor, te-elor, proGramelor, artelor poetice, principiilor care de0inesc un mod de Gândire, un sistem de receptare a lumii/ e pildă, romantismul, curent artistic de amploare, la care au aderat scriitori din numeroase ţări, are o .i-iune unitară, 3a-ată pe proGrame şi arte poetice indi.iduale sau de Grup, caracteri-ată de spiritul re.oltat, a.ântat, dornic de scim3are şi care se .a materiali-a 1n creaţii artistice su3iecti.e/ octrinele estetice sunt ela3orate si de o sinGură persoană, care .or3eşte 1n numele ei, dar care, de reGulă, 1şi capătă adepţi/ 6şa de pildă, 1n cultura i=Oastră itu Maiorescu este creatorul primei doctrine estetice/ intre Gânditorii care au creat un sistem propriu de receptare estetică mai amintim pe 6ristotel 4#oetica0 Benedetto Croce 4(stetica0 udor Hianu <(stetica0 ş/a/ 1n conclu-ie, un articol cu 0uncţie proGramatică are de respectat câte.a principii$ "ă spună 1n numele cui este scris "ă emită te-a sau doctrina coordonatoare "ă e4prime clar ideile care i se su3ordonea-ă "ă(şi 0i4e-e po-iţia0aţă de climatul cultural contemporan "ă numească principiile şi căile care duc spre o construcţie .iitoare neori, te4tele cu statut declarat proGramatic 0ac parte dintr(o polemică, suntimpact Generate de spiritul al unei perioade, 0ără a a.ea asupra culturii/trecător 1n Gene( ral, 1nsă, proGram ele, 1n special ale unor re.iste literar e, s(au do.edit 3ene0ice pentru e.oluţia artei 1n istoria lite( raturii române au e4istat câte.a momente 1n care proGramele unor re.iste au a.ut un rol decisi./
!n0ormaţii suplimentare
"curt istoric al presei culturale româneşti 1n istoria culturii româneşti momentele cruciale au 0ost, 1n General, marcate prin acti.itatea unor re.iste literare, ale căror proGrame au Generat 1n cele mai multe ca-uri ade.ărate şcoli, mişcări sau curente de idei, 0a.ora3ile instituirii unei elite culturale/ 6şa este, de pildă, ca-ul re.istelor Convorbiri literare sau 2burătorulNcare au direcţional nu doar literatura dar 1nsuşi mersul culturii la un moment dat/ 1ncă de la apariţia primelor -iare s(a mani0estat interesul pentru literatură, căci printre tipurile compo-iţionale se numără "oiletonul iar alături de in0ormaţia curentă apar şi producţiuni artistice/ Curierul românesc @+)2%A, al lui >eliade Rădulescu, 0ace distincţia clară 1ntre lim3ajul minţii şi cel al inimii iar 1n Albina româneasca @+)2%A 6saci pu3lică şi poe-ii, ceea ce ine.ita3il .a conduce la apariţia unor pu3licaţii lite( rare, 1n prelunGirea acestora$ Curierul de ambe se7e @+)'A şi Alăuta românească @+)'&A/ e asemenea, *azeta de 6ransilvania @+)')A are şi ea un supliment literar (Foaie pentru minte inimă şi literatură @+)')A/ Re.istele de cultură ale 1nceputului mi-au pe 0aptul că lim3a constituie principalii + instrument de emancipareşi din acest moti. preocuparea lor este situată 1n planul acesta, de la polemicile 0iloloGice la atenţiaacordată de-.oltării tipurilor compo-iţionale/ ar re.ista care impune pentru prima oară un proGram su3stanţial pentru crearea literaturii naţionale este, desiGur, +acia literară apărută la laşi 1n anul +)*, su3 1ndrumarea lui Miail ^oGălniceanu/ Prin ciar numele ei re.ista suGerea- ă o U descidere către toţi românii, ceea ce repre-intă primul pas către clădirea unei lite( raturi şi a unei lim3i unitare / 1n spiritul acestei recoman dări se .a de-.olta literat ura noastră preromantică @momentul paşoptistA şi romantică @EminescuA, până aproape de 1nceputul secolului nostru @semănătorismul şi poporanismul .in pe aceeaşi direcţieA/ Convorbiri literare că n rol şi cultural mai 1nsemnat are1nre.ista @+)&A, de.enită principalul reper din epocă, primul rând datorită 0aptului ia naştere după consolidarea societăţii 9Iunimea9 @+)'A, 1ntr(un climat preGătit/ Este interesant că re.ista care a impus spiritul critic şi determinat ierariile .alorice ale celei de(a două jumătăţi a .eacului al TlT(lea se ridică pe dorinţa a cinci tineri intelectuali, cu studii solide 1n 5ermania sau 1n Franţa, de a orGani-a o adunare privată de iubitori ai literaturii şi ai ştiinţei de iubitori sinceri! Prin re.istele 2ămănătorul @+%+A şi Viaţa românească @+%A se impune o tendinţă tradiţionalistă/ Paralel cu preocuparea pentai tradiţie se mani0estă şi dorinţa de descidere europeană/ n curent de amploare aşa cum este sim3olismul, pătrunde 1n cultura română prin re.ista lui Macedonsortensia Papadat(BenGescu, !on Bar3u, ! HirGil Mosco.ici, llarie Horonca, Hictor E0timiu ş/a/
!!!!!!!! - ;;;;;;;;;;;IB
1n continuarea te-elor lo.inesciene, Generaţia lui Mircea Eliade, 1n special prin Gniparea Crinul al3, pornind de lasu"erinţa de a 0ace parte dintr(o cultură mică @după cum declarase CioranA pledea-ă pentru inteGrare europeană prin adaptarea 0ormelor uni.ersale la 0ondul românesc şi printr(o strădanie Generală de populari-are a culturii române/ orinţa de inteGrare europeană redeşteaptă interesul pentru literatura speci0icului/ 1n acest sens, re.ista*ândirea determină apariţia unei ade.ărate mişcări tradiţionaliste/ intr(o altă perspecti.ă, sunt interesante şi proGramele re.istelor de a.anGardă, care se ralia-ă la proGramele a.anGardei europene sau pu3lică mani0este 1n spiritul neGator al mişcării/ Contimporanul #unct rmuz 5nte%ral sunt câte.a dintre re.istele a.anGardiste/ Cea de(a doua jumătate a .eacului aduce re.iste su3ordonate doctrinei comuniste, lipsite de personalitate, iară rol 1n promo.area unor curente decisi.e pentru e.oluţia spirituală/ #ici 1n perioada actuală nu se poate .or3i despre re.iste care să 0i creat Grupări sau care să 0i impus idei şi direcţii noi 1n cultură/ 1nnoirile par a se mani0esta 1n presa electronică/ Pe !nternet apar şi dispar di.erse site(uri 1n care 0iGurea-ă uneori şi re.iste literare <(lectra :espirojşi se pare că 0enomenul se a0lă 1n plină e.oluţie, 0ără a impune până 1n pre-ent .reo re.istă de prestiGiu/ 1n perioada actuală, atât mani0estul cât şi proGra( mul sunt aproape uitate/ ltima scriere cu un caracter proGramatic şi cu un rol direcţionar este un articol al lui Radu 5/ Yeposu, despre apariţia postmodernismului$
+/ e4tul 2emnele schimbării! #ostmoder& nismul 0ace parte dintr(o interesantă pre-entare a literaturii din ultimele două decenii, intitulată suGesti. şi 1n ton cu estetica postmodemistă 5storia tra%ică S %rotescă a întunecatului deceniu literar nouă
"EM#ELE "C>!MB7R!!/ PO"MOER#!"ML ( +%%' ( @0raGmentA de :adu *! eposu :ami"icate în atâtea direcţii in"luenţele din care se hrăneşte poezia %eneraţiei BUQ ar părea un eclectism suspect care alimentează mimetismul! 5nsă tocmai această asumare deliberată a totalităţii "ace speci"icul noii poetici! n eclectism iri%at în permane nţă de ironie în care se pre"i%urează o nouă paradi%mă şi care su%erează în "ond un nou model cosmolo%ic! #oezia postmodernă de care a vorbit printre primii la noi dacă nu cel dintâi Ale7andm -uşina îşi recuperează omo%enitatea nu în planul iluziei ci în acela al conştiinţei creatoare! Liantul său e cum am zis ironia! nii au văzut în aceasta o probă a neseriozităţii
o persi"lare a adevăratelor valori! 5nsă rolul ironiei în poezie seamănă cu cel al unui duş rece! Eu mai scormonesc acum de"iniţia ei însă atitudinea ironică departe de a "i o ba%atelă dizolvă orice transcendenţă su%erând o situare mai e7actă a poetului "ie în raport cu te7tul "ie în raport cu realitatea pe care o tatonează! Eu cred în temerile schimonosite care spun că ironia va distru%e totul şi va împin%e poezia spre sterilitate şi spirit destructiv! O nouă atitudine nu înseamnă s"ârşitul lumii ironia nu e nihilism ci un mod compasiv&tolerant de a lua în posesie realitatea de a o privi! 5ronia se opune ma%iei! 2"idează iluzia nevoia de utopie! Aici mi se va reproşa probabil nevoia de ideal de visare! însă ironia nu e7clude aspiraţia idealul meliohst! Visează întotdeauna că visează o realitate care nu este posibilă în vis! 5ronia este anticreştină e7clude adică utopia do%matică încrederea oarbă în stupizeniile meta"izice în %enul vieţii de apoi! 2imte mereu mar%inea lucrurilor pe care dacăn&o atin%e o inventează! 2piritul postmodem s&a emancipat şi&a conştientizat toate resorturile posibilităţile şi limitele! 5ronia ?&a salvat de la bâjbâiala penibilă! 6otul e7istă pentru a s"ârşi în carte nu în cer şi pe pământ! :elativizarea normelor a canoanelor în care ironia a Mucat un rol esenţial a dus la o altă conştiinţă estetică! în acest sens spiritul ironic mer%e mână în mână cu caracterul metate7tual şi autore"erenţial al poeziei tinere! (l e7primă nu doar o viziune artistică ci şi una
2/ upă apariţia acestui te4t, critica literară 1ncepe să .or3ească despre postmodemism ca despre un curent literar/
meta"izică! ?&a omorât pe +umnezeu. nu ironia' Aşa s&a ajuns laCine pulverizarea instanţelor transcendentale la abolirea "icţiunilor native care au terorizat conştiinţa umană! Fiind antido%matică ironia se opune oricăror "orme de opresiune deci şi canoanelor artistice! Eimic nu mai are credit în poezia postmodernă însă totul poate "i luat de la capăt zâmbind cu ochii deschi şi cu %ândul limpede că un simplu te7t e tot "ăcutul!
EXERCIŢII +/ Pornind de la principiile emise mai sus şi luând ca model te4tele proGramatice transcrise, alcătuiţi un proGram literar/ 2/ Redactaţi un mani0est literar, a.ând 1n .edere trăsăturile lui/
2/ Eseul Eseul este o specie de pro-ă literară, 0i4ată la Graniţa cu literatura, care 1m3ină elemente ale tuturor stilurilor 0uncţionale/ Compo-iţia eseistică o0eră posi3ilităţi mari de a asocia idei .enite din di0erite domenii culturale/ "tilul eseistic este erudit, iar conţinutul se 3a-ea-ă pe o .i-iune comple4ă asupra .ieţii/ Harietatea procedeelor stilistice, ca şi 0aptul că nu presupune un tipar strict 0ac ca această specie să se 3ucure de interes cam 1n toate domeniile culturale/ 84 F
!n lim3a 0rance-ăessa9 1nsemnăîncercare e7amenşi 1şi traGe oriGinea din latinescul e7a%ium&cântărire! ermenul a 0ost impus de 0ilo-o0ul 0rance- Micel de MontaiGne/ oo
6drian Marino, +icţionar de idei literare Ed/ Eminescu,+%&', p/ / +icţionar de termeni literariediţia 6cademiei, +%&, p/ +J/
#ledoarie pentru autonomia eseului în (uphorion Editura pentru Literatură, +%%, p/ +* 110
Eseul, respectând parcă etimoloGia )&, constă 1n consemnarea unor idei, a cone4iunilor dintre ele, a părerii personale, 1ntr(o manieră eleGantă @stil ele.at, trimiteri culturale numeroase, in0ormaţie 3oGată etcA, 0ără pretenţia unei demonstraţii ştiinţi0ice/ Cum spune Marino, eseistul numai @încearcă @ să dea o soluţie! E&o impune! nici n&o do%matizează! +oar o propune! (l ridică o pro& blemă punându&se pe sine şi pe alţii la Bîncercare@! 5spiteşte incită adevărul! Eu&? de"ineşte inte%ral obli& %ator şi cu atât mai puţin de"initiv pentru nimeniG n eseu poate să a3orde-e o operă literară, sau un aspect al ei @o idee, o temă, un sim3olA de pe po-iţii 0ilo-o0ice, poate să apele-e la in0ormaţii socioloGice sau psioloGice, poate să 0acă asociaţii 1ntre di.erse arte pe o temă oarecare etc/ inu Pillat ciar consideră că nota dominantă a eseului este con0erită de mersul di%resiv şi ţinuta parado7ala re0erindu(se tocmai la această posi3ilitate a eseistului de a 0ace cone4iuni spectaculoase/ !nclus 1n pro-a e4po-iti.ă 1n mod curent, eseul este o specie 0i4at ă la Graniţa dintre stilu l 3eletristic şi cel / ştiinţi0ic/ Este admis ca literatură pentru că autorul pre( -intă plastic .i-iunea sa despre lume, dar prin tendinţa de a de0ini .arii pro3leme, se apropie 1n spirit de o lucrare ştiinţi0ică @de critică literară, de 0ilo-o0ie, de estetică etc/A #icolae Balotă 1l numeşte %en semiliterar 0i4ându(+ la 1ntre structurile imaGistice şi cele ideoloGice %, iar 6drian Marino, 1n articolul dedicat eseului 1n al său +icţionar de
idei literare 1l consideră un %en de "rontieră hibrid situat 1ntre literatură şi 0ilo-o0ie%+/ eşi Marino e4clude cu %! Ed/ cit/, p/ )/ desă.ârşire scrierea 0ără solid 0undament cultural, tre3uie spus că specia s(a e4tins, nu rămâne cu desă.ârşire o autobio%ra"ie spiritualăP ci şi un mod o3işnuit de corau( n Op/ cit/, p/ +/ nicare a ideilor/ 1n primul rând datorită 0aptului că eseul de0ineşte şi un tip de compunere şcolară @ciar unul 0oarte răspânditA s&a impus şi 1n jurnalism, atât 1n re.istele de cultura, cât şi 1n celelate pu3licaţii/ #u este aici .or3a despre un stil eseistic, ci despre o scemă compo-iţională caracteri-ată prin câte.a elemente speci0ice$
"u3iecti.itatea asumată/ Pre-entarea unor idei 0ără o3liGaţia de a 0i demonstrate, arGumentate/ 6sociaţii li3ere de teme, moti.e, sim3oluri, Gânduri etc/ Li3ertatea totală 1n aleGerea stilului/ 6tinGerea mai multor domenii/ oate aceste trăsături 0ac ca eseul să 0ie tipul cel mai li3er de compo-iţie, ceea ce şi e4plică marea lui popularitate/ Este un mod de pre-entare a indi.idului care scrie şi o cale simplă deWmani0estare a personalităţii/ "iGur că nu poate 0i lipsit de 0undament teoretic/ Marino ciar atraGe atenţia că orice eseu se clădeşte pe in0ormaţii camu0late 1n dispreţul ostentati. al eseistului 0aţă de a3ordarea sa.antă şi de specialişti, dar 1n esenţă, eseul şi este o scriere a minţii mature, căci in"ormaţia cultura X erudiţia nu pot "i mimate! G iparul compo-iţional al speciei a 0ost preluat şi 1n stilul jurnalistic, 1n special pentru articole 1n care se 1m3ină comentariul şi relatarea succintă a unor impresii pe marGinea unui e.eniment, a unei cărţi, a unei idei s/a/m/d/ n model de eseu cu .aloare literară, creat pe o temă morală, pre-entăm 1n cele ce urmea-ă$
%'
!3idem, p/ 22/
e4tul intitulat +ezamă%irea 0ace parte
E]6M75!RE6 @te4t inteGralA @te4t lut*i&sr"9
+Saină""irSa 0ace narte din (.oi umul `ls(i==D
%*
Peti(uCreţia@+%2& (+%%&A, speciali-at 1n cultura 5reciei antice, este unul dintre prestiGioşii cărturari contemporani/ +/ onul General al unui eseu de su3stanţă mo( rală este apo0teGmatic, deoarece recurGe la principii, ma4ime, Gânduri mari ale omenirii şi de0ineşte o temă @aici, de-amăGireaA de interes larG/ 2/ eşi intenţia de 3a-ă nu este de a lămuri pe deplin @1n mod e4austi.A pro3lema tratată, autorul recurGe la clasi0icări, de0iniţii, in.ocă sisteme sau doctrine/ '/ !deile e4puse 1n eseu sunt puse 1n .aloare prin po.estiri sim3olice, sau doar prin in.ocarea unora 0oarte cunoscute @cum este aici alu-ia la ispitirile trăite de "0/ 6ntonA, citate cele3re, opere de artă di.erse etc/ */ Lim3ajul 0olosit este ele.at, are un le4ic ales/
Cte4t inteGralb cc Petru Cr(esţiJ
tică acestei stări a su"letului! =i totuşi dezamă%irile sunt ceva aproape curent sunt pline de dezamă%iri levieţile noastre! +ezamă%irea este înşelarea încrederii sau spe& ranţei! 5n conte7tul dezamă%irii încrederea şi speranţa pe care am investit&o în cineva sau în ceva se dovedesc amă%irinuiluzii şi aşteptări deşarte! 5ar în cilocul rămâne doarpăreri re%retul că ceva nu s&a împlinit şi călor ne&am putut amă%i sau lăsa amă%iţi! Eu toate dezamă%irile sunt de acelaşi "el! 2unt unele le%itime. în momentul când ne&am investit încrederea şi speranţa toate aparenţele erau în "avoarea noastră între aşteptare şi viitoarea ei împlinire nu părea să e7iste nici o disproporţie erau cu totul îndreptăţiţi la un %rad mare de certitudine! Ca să survină dezamă%irea nu sunt de conce& put decât trei cauze. ?! misti"icarea. datele o"erite speranţei noastre erau "alse dar ni se prezentau convin%ător ca adevărate> P! realitatea în care ne&am investit speranţa po& zitivă la data aceea s&a alterat pe parcurs> W! ceva din an& samblul realităţii s&a schimbat radical s&a petrecut ceva imprevizibil o răsturnare de situaţii otraumă o catastro& "a! 5n nici una dintre aceste trei situaţii posibile nu se poate reproşa nimic investiţiei noastre de încredere trecute pe care viitorul a dezminţit&o! Eici măcar în prima pentru că e7istă în lume misti"icări per"ecte aparenţe cuceritoare! 6ăria 2"ântului Antoniu nu este aceea de a "i rezistat celor mai ispititoare aparenţe ci celor mai verosimile dintre ele! +ar de unele dintre dezamă%irile noastre nu suntem vinovaţi decât noi înşine! 5n unele cazuri pentru că am suprainvestit speranţă am supraapreciat abuziv o realitate am supralicitat&o orbiţi de intensitatea propriei noastre do& rinţe! +e "apt nu orbiţi ci pradă unui miraj ca acela sus& citat de setea e7tremă! Ast"el sunt cuprinşi de dezamă%ire toţi cei care judecă după un sin%ur criteriu sau după apa& renţe 5ară să ţină seama de comple7itatea realităţii! O bună parte din dezamă%irea din lume provine din nechibzuinţă pripă sau super"icialitate! 6ot aşa păţesc constructorii de himere toţi cei care aspiră la ceva ticluit din materia pro& priilor lor dorinţe şi visăii! 2ila care vor să ajun%ă "ără e"ort
ca într&un vis "ericit! într&adevăr adesea dăm numele de J/ Cuprinde idei şi dezamă%ire propriei noastre neputinţe de a ne strădui si îm&impresii su3iecti.e, plini ceva! +e aici vine răul şi de aici în asemenea cazuri e4puse ca şi când ar 0i o dezamă%ire nejusti"icată! =i nu vine din prea des invocatarodul unei meditaţii, iar disproporţie inerentă dintre orice aspiraţii şi orice realiza re! nu al unei anali-e ri( Omul sănătos la su"let ştie să se bucure de orice împlinire Guroase/ a sa nu o măsoară decepţionat cu nemăsura viselor sale! na dintre cele mai dureroase dezamă%iri / Compo-iţia a.ând dezamă%irea de sine este totodată şi cea mai ile%itimă! pronunţat caracter n om este dator înainte de a se avânta în proiecte su3iecti. şi pretenţii şi aspiraţii să&şi cunoască bine înzestrările şi aptitudinile să ştie la cel bun cât îl ţin puterile în ce e7actă măsură moti.ea-ă artistice, eseistul nu(şi a0irmaţiile, poate "i acceptat de ceilalţi. să înveţe rapid din primele nu aduce arGumente, ci eşecuri şi să nu se lase amă%it de primele sale succese! 2ă doar emite 1ntr(un stil nu "ie închipuit adică să nu&şi închipuie că este ceea ce poetic şi erudit idei pe nici nu este nici nu poate "i cândva ! =i să se accepte cu marGinea unei teme/ seninătate şi cu detaşare aşa cum ?&a lăsat +umnezeu dar nu resemnându&se pasiv ci "ăcând ce îi stă în putinţă să scoată cât mai mult din ceea ce este cu adevărat! 2ă "ie om la locul său o calitate puţin %lorioasă şi puţin admirată dar în realitate vrednică de tot respectul! Oamenii nu se deosebesc numai după cum ajun% să "ie dezamă%iţi ci şi după cum reacţionează la dezamă%ire! +e obicei cel mai rău reacţionează ceia căror dezamă%ire nu este îndreptăţită sau li se poate imputa! Cei mai mulţi veleitari ai speranţei se %răbesc să devină dezabuzaţi oameni care şi&au %eneralizat cronicizat şi conceptua& lizat "ărănevolnici mare e"ortîndeaceastă analiză primele decepţii şi care se complac ie"tină "ilozo"ie! în schimb omul deplin cel înzestrat cu dârzenie icţionar$ morală şi judecată cumpănită şi cu putere de viaţă nu se lasă amă%it de dezamă%ire şi nu lasă ca dezamă%irea lui misti0icare pentru un lucru sau altul să se trans"orme în deznădejde! de0ormare a realităţii, +ezamă%irea nu are cum să nu&i stârnească re%rete pre-entare prin mâhnire şi când a "ost cu deliberare misti"icat ampli0icarea 0aptelor/ indi%nare şi chiar dreaptă mânie! +ar dezamă%irea oricare ar "i cauzele ei trebuie depăşită! (ventual asimi& .eleitar lându&i învăţătura se cade să trecem mai departe chiar care are pretenţii cu riscul de a ne mai întâlni cu ea în alte împrejurări şi nejusti0icate cu alte determinări! #ăstrând credinţa că atunci când ai în văţat să judeci să rişti şi să lupţi viaţa poate "i un loc de-a3u-at de-amăGit, în care nu tot ceea ce atârnă de voinţa noastră duce la amărât, de-ilu-ionat/ dezamă%ire! 113
Eseul constituie şi un mod de e4primare speci0ic 0ilo-o0iei @eseurile lui Emil CioranA, dar şi o 0ormulă adoptată de articolul c.asicultural din re.istele(maGa-in/ Prin 0aptul că permite 1m3inarea mai multor tenici şi mai cu seamă a mai multor domenii şi unGiuri de .edere, aşadar prin eclectisjriujjrâu,@stilul eseisticHa impus şi 1n alte specii jurnalistice, decât m>eIpropriu(-is, anume 1n editorial, 1n ta3letă, uneori 1n scrisorile descise sau, 0raGmentar, ciar 1n reportaj/ Ca specie 1nsă, eseul păstrea-ă 1n nota sa dominantă .i-iunea su3iecti.ă asupra unei teme eul auctorial 1şi asumă rolul de autor al unui discurs de e4punere prin inter( mediul căruia sunt e4puse idei, mentalităţi, concepţii ori( Ginale, 0ără a a.ea o3liGaţia de a le demonstra/ e a le ana( li-a amănunţit scriitorul a3ordea-ă pro3leme di.erse, 0ace analoGii spectaculoase 1n plan cultural şi 0oloseşte un lim( 3aj pe cât de poetic pe atât de distins, uneori, ciar pedant/
EXERCIŢII +/ Pornind de la 0raGmentul următor, care 0ace parte dintr(un eseu 0ilo-o0ic, creaţi 1n replică la eseul lui Petru Creţia, un eseu de o paGină despre amăGire$ Eu ne putem salva de amă%iri "ără să ne dezamă%im! +ar ne putem salva de va& lorile eterne "ără să ne doară acest univers de amă%iri! Ce&i mai rămâne omului' 2ă accepte pe veci amă%irile! (ste aceasta resemnare' +impotrivă curaj suprem! Eu este resemnare pentru că amă%irile sunt un ireparabil ce l&am putea evita retră%ând tulburele asentiment dat vieţii! =i apoi te resemnezi la ce nu iubeşti! +ar nu cred că nu iubesc amă%irile! @Emil Cioran ( Cartea amă%irilor0 2/ Citiţi te4tul de mai jos şi notaţi două idei care .i se par interesante su3liniaţi cu.intele pe care nu le 1nţeleGeţi şi căutaţi(le sensul 1n dicţionar/
n amănunt din Parsi0al @0raGmentA de -ircea (liadis A "ost de ajuns o sin%ură întrebare ca să se împlinească această minune! +ar întrebarea lui #arsi"al era aşteptată ! #entru că nimeni nu omai punea pentru că nici un cavaler nu era atât de pătivns de nebunia căutăr ii *raalului încât să treacă peste orice re%ulă de bună creştere
lumea medievală potirul 2"anţului *raal. adevărul şi mântuirea! +ar #arsi"al care venise la castel ca să a"le *raalul pune o sin%ură întrebare. întrebarea justă! =i ob& servaţi că rostirea ei nu&? lămureşte numai pe #arsi"al! înainte chiar de a i se răs& punde unde este *raalul pronunţarea corectă a întrebării juste aduce după sine o re%enerare cosmică pe toate nivelurile realităţii. apele cur% pădurile în"runzesc "ertilitatea coboară pe pământ virilitatea şi tinereţea re%elui sunt restaurate! (pisodul acesta din le%enda lui #arsi"al mi se pare semni"icativ pentru întrea%a condiţie umană! (ste poate în destinul nostru să ne re"uzăm întrebarea justă nece& sară şi ur%entă sin%ura întrebare care contează şi "ructi"ică!;!!!/ Eimic nu o%lindeşte mai precis ratarea omului care re"uză să se întrebe asupra sensului e7istenţei sale decât această icoană a "irii între%i care su"eră în aşteptarea unei întrebări! #aideuma su"eră se adulterează o dată cu ratarea noastră nesemni"icativă! #ierzându&ne timpul cu "utilităţi şi întrebări "rivole nu ne omoram numai pe noi aşa cum se omorau acei cavaleri neînţelepţi din le%enda :e%elui #escar! Omoram prin moaite lentă şi sterilizare o părticică din Cosmos! Când omul uită să se întrebe în ce parte stă izvorul mântuirii lui se o"ilesc câmpurile şi se întristează sterpe păsările! Ce admirabil simbol al solidarităţii omului cu între% Cosmosul,!!! =i atunci în lumina acestui episod din #arsi"al ce covârşitoare însemnătate capătă deodată toţi acei cari nu şovăiesc să întrebe şi să se întrebe asupra adevăr ului şi vieţii, întrebările care tulbură somnul acestor oameni şi dramele care le macerează su"letul susţin şi alimentează un neam între%! +in pătimirea acestor câţiva aleşi "ructi"ică şi izbândeşte cultura "iecărei naţiuni şi îşi "ace drum în timp istoria! Eu numai că oamenii pot trăi sănătoşi prin întrebările ce şi le pun aceşti câţiva aleşi cari asemenea lui #arsi"al pătimesc pentru lenea noastră spiritual ă> ci întrea%a "ire s&ar para%ini şi s&ar steriliza din cauza lipsei noastre de inteli%enţă %enerozitate şi curaj! îmi place să cred cum lasă a se înţele%e #arsi"al că am deveni deod ată peste noapte sterpi şi bolnavi & ca întrea%a viaţă din castelul :e%elui #escar & dacă n&ar e7ista în "iecare ţară în "iecare care să&şi pună întrebarea justă!!!moment istoric anumiţi oameni dârji şi luminaţi
'/ Pornind de la te4tul de mai jos, reali-aţi un eseu @de o paGinăA despre sentimentul celui care dăruieşte$ Cerşetorul pro"esional este un aspect constant al vieţii! Atâta vreme cât vor e7ista răspântii porţi şi milă el va apărea din nimic! Cerşetorul este par"umul răspântiilor senzaţia tuturor întăririlor si salvarea tuturor miloşilor! Fără el mila s&ar dilata ca un vid în conştiinţă ;!!!j +e&aş "i cerşetor n&aş putea primi obolul "iecămia! +ar aicea consistă sublimul cerşetomlui el primeşte de la oricine! #entru el omul care dă individual n&are nici o importanţă "iindcă nu&? inter esează decât înclinarea corpului complimentul pe care "iece darnic îl "ace în "aţa lui!@Emil Cioran (Lacrimi şi s"inţi0 %J
Mircea Eliade @+%&(+%)A, scriitor, eseist, dar mai cu seamă prestiGios istoric "ilozo"ai şi reli%iiloreste cunoscut 1n lume mai ales pentru studiile sale ştiinţi0ice dintre care amintim 6ratat de istorie a reli%iilor "storia credinţelor şi a 5deilor reli%ioase 5ma%ini şi simboluri! 11
'/ 6nali-a si comentariul de e.eniment 6rticolul care e4primă luarea unei atitudini, 1n consens cu orientarea ideoloGică a -iarului şi care este, de reGulă, situat pe prima paGină sau e.idenţiat 1n .reun 0el se numeşte editorial/ 6pare cu reGularitate/ 6doptă 0ormula comentariului, indi.iduali-at prin micronaraţiuni, portrete, mini(ancete sau alte procedee care dau culoare şi credi3i( litate ideilor/ #u orice comentariu are statutul de editorial, ciar dacă anali-a apare cu reGularitate, su3 aceeaşi semnătură/ 6nalistul este un jurnalist care şi(a căpătat deja notorietatea, adeseori o personalitate, un scriitor cunoscut etc/ !n re.istele de cultură articolul de 0ond cuprinde comentarii asupra unui e.eniment cultural, 1ncadrat 1n conte4tul istoric General/
96
Funcţia şi câmpul vorbirii!!!Ed/ ni.ers, 2, p/ ++&/ 97
idier >usson şiOli.ier Ro3ert (#ro"ession journa& liste ed/ cit/, p/ J+/
Compo-iţia unui articol situat pe prima paGină, care, aşadar, se .rea un pream3ul la 1ntreGul -iar, 1m3ină sinte-a cu anali-a, iar discursul auctorial se clădeşte pe e.identa conştiinţă a rolului de intermediar între in"ormaţie şi receptorcăci aşa cum spune Lacan,aceasta este responsabilitatea oricărui analisF! Editorialul, 0iind articolul care dă amprenta unei Ga-ete, indi0erent de tema pe care o a3ordea-ă, adoptă o po-iţie, se identi0ică unor principii, 1şi clari0ică 1n mod e4pres unGiul de a3ordare/ upă cum preci-ea-ă >usson şi Ro3ert %&, deşi este semnat 1n nume indi.idual, editorialul e4primă 1n 3ună măsură po-iţia -iarului, respectă principiile Generale ale Ga-etei 1n care apare/ Or, 1n presa noastră, după cum se ştie, rolul editorialului este suplinit de anali-a şi comentariul de e.eniment, 0ără ca opiniile analistului să repre-inte .i-iunea Generală a -iarului/ 6ctul scriitoricesc nu e4primă munca de ecipă nici măcar 1n -iarele cotidiene, şi cu atât mai puţin 1n cele culturale, la care cola3orea-ă 1n 3ună parte scriitori/ !n manualele de jurnalism se recomandă ca articolul de anali-ă să respecte următoarea structură$ mentului introducere de punere la curent asupra e.eni(
clari0icarea po-iţiei editorialistului, detaliile care susţin acea po-iţie, conclu-iile a4ate 1n principal pe o0erirea unei 8 soluţii%)/ upă onald L/ in punctul nostru de .edere, e4punerea lămurită a e.enimentului, dintr(o perspecti.ă auctorială clară FerGuson şi Iim Patten (Moumalism toda9 presupune câte.a etape o3liGatorii$ #C, +%&%, p/ ++* Relatarea e.enimentului/ Preci-area perspecti.ei ideoloGice şi interpre( tati.e a autorului/ 6nali-a e.enimentului cu insistenţă pe impor( tanţa lui/ E.idenţierea opiniei auctoriale 1n leGătură cu importanţa e.enimentului/ Pre-entarea altor, opinii, trimiteri la alte inter( pretări, idei cu intenţii polemice sau măcar 1n replică la alte comentarii asupra e.enimentului/ 1n 0uncţie de atitudinea şi de 0ormula pe care le adoptă jurnalistul, anali-a unui e.eniment sau a unei stări de lucruri păstrea-ă structura menţionată/ 1ntr(un te4t dominat de un ton ironic şi de sentimentul de neputinţă, aşa cum sunt croite majoritatea editorialelor din -iarele româneşti, clari0icarea po-iţiei autorului nu mai constituie o prioritate, iar conclu-iile lipsesc/ !lustrăm modelul adop( tat adeseori, recurGând la te4tul unui pro-ator, cu menţi( unea că e.enimentul despre care se .or3eşte aici a 0ost semnalat 1n aproape toate -iarele, cam 1n aceiaşi termeni$ M78!LE HE"ELE 6LE "7R7C!E! de +ănuţ n%ureanu na dintre numeroasele comisii în"iinţate în ţara noastră @Comisia Anti&2ărăcie şi #romovare a 5ncluziunii 2ociale @ <,0 seamănă mai de%rabă cu un %rup de cercetători ai "enomenului de pe urma căruia "oarte mulţi oameni vorba aceea îndur ă o "oame aşa de mare că n&au unde dormi la noapte! :euniuni în locuri selecte cum e Comple7ul Lebăda din Capitală puţine or%anizaţii
comentarii. @#entru resorbţia sărăciei instalate în :omânia de&a lun%ul acestor ani este nevoie de un pachet lar% de politici atât economice cât şi non&economice asamblate într&un pro%ram coerent! #ro%ramul anti&sărăcie trebuie conceput ca un clement com& ponent al unui pro%ram %lobal de dezvoltare socială şi economică @! 2ociolo%ii străini îşi iau notiţe!!! Oamenii săraci nu caută de"iniţii ale sărăciei! (i caută mai de%rabă un loc de muncă sau şi mai rău & un portmoneu căzut din cer sau şi mai rău & ceva de "urat! +e"iniţii ale sărăciei încearcă cei cu un statut social şi un standard de viaţă cel puţin mulţumitoare! Cercetarea sărăciei minunată invenţie, Când ai o nelămurire deschizi studiul la pa%ina şaptezeci şi te lămureşti! -ilioane de nenorociţi ar trebui să&şi procure strate%ia de combatere a sărăciei şi să se pună serios cu burta pe ea pentru a şi&o însuşi! Autorii de simpozioane au început să&i trateze pe săraci ca pe o specie ciudată "aţă de care nu ştii cum să te comporţi mai întâi. s&o stud iezi să te "ereşti de dânsa sau s&o compătimeşti' Autorii de studii sunt de acord în %eneral că viaţa de sărac e %rea!
H/ Brendan >ennessD, e 0apt, comentariu, ca şi eseul, presupune un ritin% Feature Arde 5es discurs, o e4punere asumat su3iecti.ă9, 1n care -iaristul Focal Press, O40ord, +%%&, 1si do.edeşte nu doar cunoştinţele 1n domeniul a3ordat/ p/ 2'/ nu doar capacitatea de anali-ă, ci şi talentul scriitoricesc/ e multe ori, 1n interpretarea unei stări Generale de 0apt, analistul introduce scurte po.estioare ilustrati.e, portrete sau dialoGuri, cu intenţia de a indi.iduali-a tema şi de a(i con0eri credi3ilitate/ e pildă, o pro3lemă Generală şi de permanentă actualitate este cea leGată de proasta 0uncţionare a sistemului judiciar, oGlindită, printre altele, şi de a3u-urile din poliţie/ Pe această temă, #eculai Constantin -iarist princoncepe 1ndelunGa lui acti.itateMunteanu, la postul de radio3inecunoscut Europa Li3eră, un articol de anali-ă indirectă, prin pre-entarea a două ca-uri/ 6rticolul a3ordea-ă un su3iect tipic pentru un comentariu asupra unui stări Generale$
+/ 1n e4punerea introducti.ă autorul emite te-e, sprijinind(o pe date statistice, 1n stilul ancetei/ 6cest procedeu, pe lânGă 0aptul că dă Greutate articolului,
O M\#7 L#57 8! 5RE6 de E! C! -unteanu #oliţia română este în continuare locul unde nu se întâmplă nimic! +osarul crimelor nerezolvate creşte! Lipsa de bani sau de curaj pilele şi prostia îşi dau mâna pentru a în%roşa numărul delictelor cu autori necunos& cuţi! #oliţia anchetează peste ?KQ de mii de "apte penale cu autori anonimi! #oliţiştii încearcă să %ăsească de bine de rău e7plicaţii pentru PK de crime R tentative de omor KP de lovituri cauzatoare de moarte ?R de
vătămări corporale %rave PRW de violuri peste cinci mii de tâlhării şi mai bine de ?PK de mii de "urturi! #este PKQ de criminali sunt în libertate şi se plimbă nestânjeniţi pe stradă! neori durează ani până sunt prinşi! +in %reşeală sau în timpul altui delict! Li se alătură zeci de mii de hoţi tâlhari şi violatori! +ar cele peste PKQ de crime sunt un "leac "aţă de mormanul de dosare! Cercetările evenimentele din timpul mineriadelor sau din decembrie ?XUX s&au împot& molit undeva la început! #oate şi pentru că unii dintre actorii de ieri sunt scenariştii de astăzi sau invers! =i atunci la ce bun să re"ormezi #oliţia'+upă cum se ştie chiar dacă or%anizaţiile non%uvernamentale şi Amnest9 5nternational se dau de ceasul morţii să&i înveţe pe poliţişti bunele maniere chiar dacă aceştia au "ost trimişi la pension să înveţe limbi străine şi să se mişte %raţios prin intersecţii în pieptul de aramă al poliţiştilor se a"lă în continuare o inimă mare care bate bate şi iar bate! O anchetă e"icientă nu este decât cea în urma căreia chiar şi cei mai reţinuţi şi timizi presupuşi in"ractori spun tot şi chiar mai mult decât atât! Li s&a întâmplat şi celor trei bucureşteni care au "ost opriţi acum două săptămâni de poliţia rutieră ialomiţeană! 2oacra unuia dintre ei era din 2lobozia şi pusese de o petrecere care să marcheze aniversarea %ine& relui! +ar au ajuns de la bal la spital! #e drumul care&i ducea spre che" au "ost opriţi de două patrule! A două le&a purtat %hinion! +upă ce au au "ost controlat actele măsu& rat alcoolemia cei trei duşi pe sus şi la le&au o secţie de poliţie din 2lobozia! (i au "ost anchetaţi la sân%e pentru a spune de unde au roata de rezervă a maşinii! =i când spunem că au "ost anchetaţi la sân%e nu ne "olosim de o "i%ură de stil! Cei trei au ieşit marcaţi de anchetă din secţia de poliţie! A tât de marcaţi că au "ost necesare câteva zile de în%rijiri medica le instrumentele de anchetă au "ost bine ştiuta lampă în ochi o coadă de sapă şi bastonul de poliţist! #rintre altele ei ar li trebuit să recunoască mai multe maşini şi piese auto "urate! Cei trei au ieşit pe brânci din arest abia după ce sora unuia dintre ei a venit la poliţie şi a scos din buzunar bani pentru o amendă "ictivă! #e lân%ă aceştia a trebuit să lase şi PRQ de mii de lei pentru că după cum li s&a spus trebuie zu%răv it biroul! Cei trei s&au oprit la 2pitalul @#antelimon @ unde li s&au
impresionea-ă, alarmea-ă cititorul şi preGăteşte su3til cele două ca-uri pre-entate 1n continuare/
2/ !nteGrarea su3iectului 1n sistemul internaţional de re0ormare a poliţiei are rolul de a ironi-a preocupările occidentale 1n raport cu situaţia de la noi, dar şi de a suGera atitudinea autorului 0aţă de su3iect/ Procedeul este şi el unul su3til (jocul de cu.inte$ în pieptul de aramă al poliţiştilor se a"lă în continuare o inimă mare care bate bate şi iar bate!
'/ Po.estirile ilustrati.e sunt e4puse ca 0apte di.erse, din perspecti.a unui narator detaşat care mi-ea-ă pe indiGnarea cititorului/
*/ Conclu-ia este suc( cintă şi reali-ată 1n aceeaşi notă de ironie amară/ 11!
pansat rănile şi apoi la #oliţia Capitalei unde li s&au dat asi%urări că incidentul va "i cercetat! Au trecut două săp& tămâni de la incident! +e%eaba, =i pe 5lie Cristescu ?&a intero%at poliţia! 6ot de%ea& ba! (l era în vinuit că ar"i comandat asasinarea unui om de a"aceri din +eva! #entru că nua dat răspunsurile aşteptate de poliţişti 5lie Cristescu a ajuns în spital cu hemiple%ie dreapta şi vânătăipe toată spinarea! La radio%ra"ia pe care i&au "ăcut&o medicii din :eşiţa s&a văzut mai clar cât de adânc au vrut să&i întipărească în minte poliţiştii întrebările de la anchetă! Omul avea contuzii cranio&cerebrale "rac& tură de mandibulă şiparalizase pe partea dreaptă! Aşa că păzea mână le%ii e lun%ă, =i %rea! -ai bine recunoaşteţi de la bun început tot ce vi se cere semnaţi tot ce vi se pune în "aţă şi aşteptaţi eventual vreo amni& stie! #oate că pe lân%ă -iron Cozma vă puteţi strecura şi dvs! spre casă! @re./ Formula As %=+ iulie 2+A
n comentator cu succes la pu3licul cititor este Octa.ian Paler/ El 1şi concepe articolele 1n 0orma unor discursuri de ni.el mediu, 1n care atacă pro3leme de interes General/ 1n introducerea următoare, Paler 1şi clari( 0ică po-iţia @de dreaptaA, recurGând la un mijloc retoric de e0ect, anume pornind de la o idee .eiculată mai cu seamă 1n Grupările anariste$ Am auzit în ultima vreme nu puţine voci care sus& ţineau mai evaziv că numai dic& tatură ne&ar puteaunele scoatemai dinapăsat arasmul m altele actual! =i mă o%răb esc să precizez că nu din %ura unor _nostal%ici@ sau a unor descreieraţi dornici să vadă cum se %uvernează cu mitra& liera am auzit această opinie! Am auzit&o de la persoane serioase cu convin%eri democratice "nplus ea nu era ros& tită scrâşnit cu mânie cu nădu" la nervi! Venea dintr&o lo& %ică resemnată rămasă "ără orizont! @Octa.ian Paler ( #oate salva democraţia ţara' Cotidianul * septem3rie 2+A ot prin mijloace de un retorism su3liniat 1şi e.idenţia-ă şi conclu-iile$ 1n loc să(şi e4prime direct re-er.a 0aţă de Gu.ernul #ăstase, Paler pune 1n prim(plan moti.aţia 0ăcând doar alu-ie la 0raGilitatea Gu.ernului$ -ă tem că omul cel mai periculos din %uvernul actual nu este cum am crezut d&? Cozmâncă! (ste Vasile +âncu! în ziua în care d&? +âncu nu va mai asuda pentru
a întreţine prin sondaje tonusul cole%ilor săi şi al primului ministru în special voi "i optimist! #ână atunci voi rămâne prudent @i3idemA
1n re.istele culturale editorialul se leaGă de un e.e( niment petrecut 1n planul culturii$ apariţia unei cărţi sen-aţionale, desciderea unei e4po-iţii, desciderea unui târG de carte etc/ 1nsă, 1n multe rânduri editorialele re.is( telor de cultură s(au re0erit la situaţia Generală, la e.eni( mente politice, au ales su3iecte de interes larG/ n e.eni( ment dramatic pentru cultura română +(a constituit inter( -icerea manualelor alternati.e pentru liceu/ E.enimentul apare comentat 1n re.ista :omânia literară unde Mircea Miăieş semnea-ă o ru3rică permanentă de comentarii politice până mai zilele trecute când d&na ministresă Andronescu a devenit vedeta unei superproducţii la "el de palpitante a casei de "ilme _-inisterul şi clientela@! (vident sub un titlu&rema8e
+/ Comentariul de3utea-ă 1n 0orţă, printr(un captatio benevolentiae alcătuit printr(un 3inecunoscut procedeu retoric$
_1ătălia pentruepisodice manuale@!personaje Alături de bruna ministresă apar în roluri aşteptate
e.enimentul anunţat cinematoGra0ic, ca pe o 1ntâmplare de e4cepţie/
2/ E.enimentul comentat este situat 1n conte4t politic, social şi cultural şi e4plicat 0ără Gra3ă, 1ntr(un lim3aj accesi3il/
1"1
*/ 6cţiunile ileGale, constituind, de 0apt, arGumentele pe care se 1ntemeia-ă comentariul, şuni pre-entate prin alternarea comentariului
%ândirii unice şi în e%ală măsură diminuarea in"luenţei inevitabilelor @%rupuri de in"luenţă@! +acă primul deziderat a "ost îndeplinit al doilea se a"lă încă în su"e& rinţă. elevii n&au scăpat nici în ziua de azide etema d&nă 1ărbulescu si con"uz&ridicolele sale manuale de limba si literatura română! Eu s&a %ăsit leac nici talentului şo%u& nilorpeda%o%ici judeţeni de a&şi "erici contemporanii cu nemuritoarele lor concepţii didactice a"late încă în perioada pre&Comenius şipre&#estalozzi!!! într&o primă "ază 1anca -ondială a o"erit :omi& niei o importantă sumă de bani menită să "aciliteze redactarea şi producerea cărţilor pentru clasele 5& V555! Lucrurile au "uncţionat relativ bine ast"el încât s&a trecut în ultimii doi&trei ani la pasul următor şi anume 5a con& ceperea manualelor alternative pentru liceu! 2&au stabilit! de către o comisie de pro"esionişti pro%rame pentru "iecare specialitate iar pe baza acestora autorii sau editu rile şi&au redactat lucrările! La nivel de minister s&a con stituit o Comisie naţională pentru aprobarea manualelor
adresă după adresă să "acă publice numele ru%ând&o editurilor implorând&o câşti%ătoare somând&o vine lovitura de teatru. d&na Andronescu anunţă ritos că din proprie voinţă reduce la doar trei numărul manualelor aprobate pentru "iecare disciplină, Căministresa n&are în descrierea "işei de post ast"el de atribuţii probabil că nu interesează pe nimeni în :omânia unde dacă nu "aci câte un abuz pe minut înseamnă că eşti moale şi incompetent! 5n"init mai %rav e că cucoana pedeseristă a eliminat unele nume dar le&a păstrat pe altele după criterii ce ţin probabil de idio& sincrasiile dar şi de interesele politice ale domniei sale! #rost s"ătuită
'/ 6nalistul recurGe la 0iGuri de stil, 1n special de natură satirică pentru a indi.iduali-a situaţia, dar mai ales pentru a(i diminua dramatismul ast0el, metodiştii cu educaţie de acti.işti şi ideoloGie comunistă sunt numiţi şo%unipe& da%o%icijudeţeni iar populaţia din timpul dictaturii este de0inită printr(o meta0oră de circulaţie jurnalistică$ bizon naţional!
mmmmmmmf-
1""
o"icială a CEA- a ales pe cine şi cum a dorit0 şi tare mi&e 6ceastă .arietate teamă că nici acuzaţia de corupţie n&ar "i cu totul e7a%e& stilistică dă discursului rată. de unde să ştim noi că editurile "avorizate cu auctorial aspectul unei neruşinare nu cotizează %ras în contul partidului pe care pledoarii a.ocăţeşti/ d& na Andronescu îl reprezintă atât de aberant în %uvern' -otivarea ministrese, & chipurile reclamarea de către pro"esori a numărului prea mare de manuale & seamănă izbitor cu @tclc%ramili oamenilor muncii@. la care "ăcea J/ 1nceierea se apel #in%elică atunci când voia să mai dea una peste bot construieşte pe bizonului naţional! +eşi catastro"al plătită eu nu cred că asam3larea pro"esorimea :omâniei e chiar atât de imbecilă încât s&o e.enimentului 1n sperie diversitatea. la urma urmelor pro"esorul are un rol situaţia Generală şi decisiv în eliminarea de pe piaţă a autorilor cu care nu e conţine un apel su3til de acord, (l trebuie să spună da sau nu pentru că nimeni adresat dascălilor/ iui&? obli%ă să "olosească ediţii care nu&i convin şi nici &aşa cum se insinuează printre Brânduri & să predea simultan de pe mai multe manuale, +acă nivelul lor e cel al editurii Aramis
dezvăluit de ziarul Yiua drept un campion mondial al manualelor participă şi câşti%ă toate concursurile! 5mportant e că dl! -olan în calitatea de înalt an%ajat al -inisterului n&ar trebui să aibă dreptul să "ie şi arbitru şi jucător! Eu e7clud posibilitatea ca manualele sale să "ie chiar bune! Eumai că atunci când ele câşti%ă nişte concursuri trucate valoarea le scade dramatic chiar dacă conturile personale ale autorului sporesc e7ponenţial! :ecentul scandal al manualelor de liceu nu poate "i redus doar la o acerbă luptă pentr u bani şi in"luenţă! (l e cea mai bună dovadă că de sus de la vâr" :omânia e încurajată să rămână o ţară subdezvoltată a dictaturii personajelor înscăunate în înalte "uncţii administrative dar şi a hoţiilor patronate de s"erele politice! O :omânie laşă în%rozită de principiul concurenţei şi al competenţei! +in ne"er icire prea mulţi dascăli & te pomeneşti că unii chiar i&au scris ministresei, & sunt complicii acestui "el de ţară de care ar trebui să "u%im înspăimântaţi, <:omânia literară+ auGust 2+A
1n conclu-ie, articolul de anali-ă şi interpretare, ciar dacă are sau nu statut de editorial, propune o opinie autori-ată asupra unei situaţii cunoscute şi, 0ie că este .or3a despre un e.eniment cultural, despre unul social sau de altă natură, el este inteGrat 1n istoria din care 0ace parte, comentat 1n leGătură cu moti.ele care l(au Generat şi cu situaţia de 0apt 1n care s(a de-.oltat/
EXERCIŢII +/ Citiţi articolul de mai jos şi identi0icaţi po-iţia ideoloGică a autorului/ e-.oltaţi această temă 1ntr(un articol de o paGină/ PO>6 CE(6 PO>! #7"6"E$ FO#L ROM\#!6 *uvernul #+2: tratează economia ca pe propria moşie considerând că sin%urul criteriu de apreciere a justeţii unor măsuri este puterea de a le întreprinde! Yilele acestea %uvernul Eăstase a "ăcut de două ori proba unei "iloso"ii pro"und dăunătoare de administrare a economiei! Caracterul mali%n nu vine doar din rezultatele directe strict cuanti"icabile ale celor două măsuri ci din caracterul
lor to7ic pentru mediul de a"aceri prin introducerea unor doze zdraven e de injustiţie şi arbitrar! #e de o parte ne re"erim la reintroducerea de către -inisterul Finanţelor prin ordin al ministrului a practicii acordării de scutiri la plată reduceri sau reeşalonări de datorii ale "irmelor debitoare către stat indi"e& rent de mărimea sau capitalul acestora! #e de altă parte la @ta7a surpriză@ de ? din venituri impusă de la ? au%ust e7portatorilor pentru constituirea Fondului :omânia a"lat direct la dispoziţia premierului Fond destinat @promovării ima%inii :omâniei în lume@! @"orin Moisa ( -onitorul de Cluj0 P! Comentaţi inter-icerea manualelor alternati.e pentru liceu, 1n .ara anului 2+, din perspecti.a momentului actual @+(2 paGiniA/
*/ a3leta sentenţioasă "pecie demodată, ta3leta are un .ădit caracter mo rali-ator şi critic, iar uneori şi e.ocati./ "e construieşte 1ntr(un stil didactic ( demonstrati. cu ostentaţie/ !nstanţa auctorială este atotştiuto are, .or3eşte 1n numele tuturor , sau de po-iţiile unei autorităţi a0irmate şi emite opinii .oit a3soluti-a( toare/
100
upă +icţionar de termeni literaried/ cit/, p/ *''/
a3leta este altă specie a3ordată cu precădere 1n presa culturală, situată la Graniţa dintre literatură şi pu( 3licisticăN/ Este .or3a despre o scriere, adeseori scurtă, cu un pronunţat caracter didactic şi care a3ordea-ă su( 3iecte di.erse poate să consemne-e un e.eniment, să sa( tiri-e-e un 0apt, să e4prime re0lecţii şi idei c.asi0ilo-o0ice sau ciar să e.oce 0iGura cui.a/ a3leta porneşte adeseori de la o te-ă, o ma4imă, o a0irmaţie care interesea-ă la un moment dat opinia pu3lică şi care de-.oltă 1n puţine cu.inte un comentariu care tre3uie neapărat să 0ie percu tant, să incite prin calitatea cone4iunilor de idei şi să surprindă esenţa unui 0apt 1n e4act nota unanim sesi-ată/ !lustrati.e 1n sensul acesta sunt ta3letele arGe-iene, unele pu3licate 1n re.ista 1ilete de papa%al! ar creaţiile lui 6rGe-i constituie un ca- e4cepţional/ Cel mai adesea, ta3leta 1ncearcă să impună mentalităţi din perspecti.a unui autor care le ştie pe toate instanţa auctorială adoptă un ton sentenţios, se situea-ă 1n postura de autoritate morali-ato are, intriGată de o stare de lucruri şi care 0ace prin discursul ei un apel către morala Generală/ Ca mijloc principal, autorul de ta3letă recurGe la ironia su3liniată şi la imaGinea memo( ra3ilă ( şi ea lucrată 1n amănunte ostentati.e, 1nGroşate până la caricatură de multe ori/ e aceea, specia apare cu precădere 1n Ga-etele de satiră/ Când e4pune meditaţii asupra unor e.enimente sau când e.ocă, ta3leta se 0i4ea-ă de reGulă asupra mesajului şi, indi0erent de tonalitatea a3ordată şi de procedeele
+2
// ms&mm!
LL/
JH. mmmdm/
(LL
0olosite, transmite un punct de .edere 1n numele căruia cere solidaritatea cititorului/ 1n consecinţă, discursul ta3letei se caracteri-ea-ă prin$ 60irmaţii sen-aţionale onul Gra. şi morali-ator Retorismul su3liniat 6doptarea unei atitudini 1n leGătură cu pro3lema a3ordată, menită să câştiGe adepţi/ eşi pu3licate cu intenţia de comentarii asupra unor e.enimente, adeseori editorialele de pe prima paGină a re.istei :omânia literară semnate de #/ Manolescu, sunt ta3lete e4plicit morali-atoare, pe o temă anunţată 1ncă din titlu$ PRO"L 5" de Eicolae -anolescu 5n ?XUP am văzut la EeN `or8 un spectacol cu Othcllo în re%ia nu mai ştiu cui dar cu câţiva mari actori între care Christopher #lummer! A vusese succes de pu& blic şi deşi se juca pe 1roadNa9 în zona cea mai con"ormistă avusese si trecere la critică! O cronică din #e: ;or< imes, de nu %reşesc îmi atrăsese atenţia asupra 5ui! 2pectacolul s&a dovedit acceptabil! Eu "olo& sesc la nimereală cuvântul! Eici %enial nici idiot! 6otul
+/ 6rticolul 1ncepe cu o relatare la pers/ !, 1n maniera jurnalului/ 6cest mod de a capta interesul cititorului are si rolul de a strecura su3til tema pe care este construită ta3leta, temă
s&ar terminat bine npentru caren&ar eram uşor de a3ordat ( siprostul Gust/ a"lat iiprima oarăcuîntr&u teatruest&europeanul neN9or8ez dacă li Generală "ost scena uciderii +esdemonei! 2cena cu pricina a trans& "ormat brusc acceptabilul în inacceptabil. biata "emeie era mai întâi su"ocată cu perna în cel mai pur stil elisa& betan apoi lovită cu capul de tăblia patului târâtă de păr prin uriaşa încăpere izbită cu picioarele cu pumnii şi la 2/ Relatarea scenei de urmă înjun%hiată sadic de mai multe ori şi în mai multe teatm este com3inată cu părţi ale corpului ei deja maltratat până când cămaşa de un comentariu sec.enţial <-ă aşteptam noapte a "emeii mâinile asasinului halatul lui covoa& rele pernele pereţii se umpleau de sân%e! 2cena nu m&a s&o văd pe +esdemona dez%ustat. m&a distrat! +in tra%edie alunecam brusc în ridicându&se bine&mersi comedie! -ă aşteptam s&o văd pe +esdemona ridicându&se şi aranjându&şi cămaşa!0 bine&mersi şi aranjându&şi cămaşa! 2ala în schimb amu& şi apoi cu aprecieri ţise! Americanilor scena li se părea normală într&o ver& sentenţioase la adresa .iolenţei 1n artă/ siune actuală a unei tra%edii clasice! -i&am dat seama 1"7
'/ onul autorului de e apel/ de prost %ust când eşti responsabil cu in"ormatizarea poliţiei să spui @indentitate@! ca miliţianul de la circu& laţie de odinioară care zicea @a tranversa@> e de prost
%ust în mass&media să inviţi la pro%ramul de ştiri o cântăreaţă de mâna a doua concubină a unui in"ractor ca să povestească în auzul a milioane de oameni cum au năşit ei cântăreaţa şi in"ractorul în închisoare pe unul din capii ma"iei româneşti ori "emeie "iind să&i spui preşedintelui ţării cu ocazia unui interviu @vă vreau numai pentru mine@> e de prost %ust în presă să publici pe prima pa%ină tot soiul de orori "ără nici o semni"icaţie cu titluri de&o şchioapă şi "oto%ra"ii dez%ustătoare> e de prost %ust în şcoală să umpli capul elevilor cu ze%rasul unei educaţii imbecile de sor%inte comunistă "ără să ba%i de seamă că a trecut mai mult de un deceniu de la înlăturarea comunismului> e de prost %ust în viaţa spirituală să Ti intolerant şi ri%id cu cei de&o altă reli%ie decât tine să re"uzi dialo%ul doar "iindcă te a"li printre majoritari să amesteci reli%ia în treburile statului "ăcând ca om al bisericii propa%andă contra schimbării unor prevederi ale Codului #enal> e de prost %ust în viaţa noastră cea de toate zilele să stropeşti cu noroi din "u%a maşinii de ultimul tip pe cei care mer% pe jos să ucizi peisajul plantând în mijlocul pădurii sau pe malul lacului viloaie hidoase al căror preţ îi s"idează pe trei s"erturi dintre cetăţenii acestei ţări> e de prost %ust în literatură în artă şi în mijloacele di"uzării lor să contezi e7clusiv pe vânzare
1n General, este .or3a despre articole mai scurte, cu su3iect de interes larG @cul( tural sau nuA şi cu intenţii critice declarate/ "pecia s(a 3ucurat de succes 1n secolul tre( cut şi continuă să apară 1n unele Ga-ete, deşi nu cunoaştem 1n ce măsură mai este citită/
EXERCIŢI) +/ Redactaţi o scurtă compo-iţie despre 0rică, recurGând la o a0irmaţie sentenţioasă (e.entual o ma4imă, o apo0teGmă (, pe care s(o de-.oltaţi 1n câte.a imaGini descrip( ti.e sau 1ntr(o po.estire ilustrati.ă 0oarte scurtă/
J/ Recen-ia de carte Recen-ia este specia presei culturale culti.ată 1n toate cateGoriile de -iare si re.iste/ !n a0ară de scrierea speciali-ată @de critică literară, de pildăA, e4istă minirecen-iile pu3licitare, de pre-entare sau de in0ormare succintă/ !ntr(o recen-ie tre3uie să prime-e in0ormaţia de care pu3licul larG are ne.oie/ din recen-ie este una de moti.are @1n leGătură cu .aloarea !n0ormaţia cărţiiA sau de incitare la lectură/ Responsa3ilitatea unui autor de recen-ii este 0oarte mare pentru că opiniile lui pot determina ierariile culturale de la un moment dat/ Printre speciile stilului jurnalistic, recen-ia se 1nscrie 1ntre comentarii şi relatări, căci aşa cum suGerea-ă şi etimoloGia cu.ântului de a descrie pe cât posibil e7act complet de +2 ! !3idem/ a&i trece în revistă stilul conţinutul ideile! N 1n presa scrisă recen-ia se 3ucură 1ncă de populari( tate/ Este ade.ărat că de cele mai multe ori este pre0erată
in0ormarea succintă sau de simplă pu3licitate editorială, totuşi, este de interes 0aptul că 1n a0ară de re.istele de strictă specialitate, cum ar 0i cele literare, şi celelalte, de di.ertisment, de pildă, sau ciar cotidienele recurG la recen-ii de carte pentru a di.ersi0ica in0ormaţia sau ciar pentru a(i da o anumită Greutate culturală/ "e poate spune că recen-ia este o specie răspândită, citită şi cu un .ădit caracter in0ormati./ 1n mare, se poate .or3i despre o recen-ie pu3licitară şi despre una speciali-ată/ +/ E4istă o recen-ie pu3licitară, ca cea dintr(un ca( taloG editorial, 1n care sunt e.idenţiate punctele de interes ale cărţii$ cui se adresea-ă cui 0oloseşte câtă lume a a.ut ne.oie de ea @1n ca-ul reedi( tărilor, traducerilorA cât costă la ce editură a apărut date despre autor, 1n ca-ul 1n care ele sunt edi0icatoare @dacă a mai scris ce.a memora3il, dacă este 0aimos sau dacă a intrat prin ce.a 1n memoria colecti.ăA/ "ă pornim de la un e4emplu$ Editura >umanitas a scos o .ariantă românească a romanuluiVeroni8a se hotă& răşte să moară de Paulo Coelo/ Romanul nu este 0oarte cunoscut, dar scriitorul e 1nreGistrat 1n mintea cititorilor prin Alchimistul! romanul e aceea pre-entarea tre( 3uie să pornească de aici/ !n cataloGul pe anulpu3licitară 2 al aces( tei edituri apare o minirecen-ie care deşi 0ructi0ică cele3ri( tatea romancierului, ratea-ă atât scopul in0ormati., cât şi pe cel de 0ormare, din cau-a unei compo-iţii nepro0esioniste$ #aulo Coelho Heroni
ne"ericită şi hotărăşte să se sinucidă! +oza de somni"ere nu&i aduce moartea rapidă iar Veroni8a se trezeşte într&o clinică unde a"lă că inima i&a "ost %rav a"ectată şi mai are de trăit doar câteva zile! Aici are ră%azul să se privească pe sine şi pe cei din jur şi să înţelea%ă bo%ăţia şi puterea vieţii trăind e7perienţe noi nebănuite! 2cris într&un stil direct şi simplu romanul lui Coelho "ace apel la emoţia cititorului pe care îl pune în "aţa inepuizabilei întrebări despre moarte şi sensul vieţii!
E.ident că nimeni nu .rea să cumpere un roman 1n care este .or3a despre cine.a a0lat 1n praGul morţii/ Or, romanul lui Coelo este tonic, optimist, contra-icând titlul de la prima paGină şi tocmai 1n aceasta a şi constat suc( cesul lui de pu3lic/ Pe lânGă stânGăciile de lim3ă şi stilul con.enţional, pre-entarea de mai sus pare să transmită cititorului următorul mesaj$ este ade.ărat că Paulo Coelo a scris un roman 3un ( Alchimistul (, dar Veroni8a se hotărăşte să moară nu este decât melodramatic/ Ce tre3uia menţionat 1n ca-ul unei cărţi cu titlu aproape sum3ru Că de-nodământul este 0ericit, 1ntr(un mod surprin-ător că po.estea este reno.atoare pentru cititor că ne0ericirea Heroni<ăi este a 0iecărui om/ O mini(pre-entare in0ormati.ă redactată 1ntr(un stil pro0esionist tre3uie să pre-inte punctele de interes Gene( ral ale unei cărţi, să incite la lectură, sau măcar să in0or( me-e o3iecti. asupra conţinutului/ n e4emplu po-iti. am e4tras din cataloGul Editurii Polirom$ -arian #etcu Puterea si
cultura/ O istorie a cen-urii Cartea lui -arian #etcu urmăreşte traseul şi "ormele pe care le&a luat cenzura ca atribut al #uterii în An%lia! Franţa *ermania Austria 5talia 2A şi :usia! n capitol consistent este consacrat "uncţionării cenzurii în spaţiul românesc din (vul -ediu şi până în ?XUX! #uterea şi cultura este prima analiză românească privind "uncţio& narea cenzurii! (lementele de noutate se re"eră în specia/ la studiul unor documente din perioada comunistă prin care se dezvăluie cum cenzura românească a "ost unul din mecanismele totalitare! -arian #etcu este absolvent al Facultăţii de Murnalistică a niversităţii 1ucureşti în prezent asistent universitar la 5nstitutul Eaţional de 5n"ormaţii Facultatea de =tiinţe ale Comunicării! !"B#$ %&'()'(2'+ +*&42J mm, 2+ paG/ L
13"
/,/L/N/Z$$LL,F//L/,
$
JJ!&!!!!JJ!
LLLFL,L // JJ.JJJ / !J.J!!
/ / L F/ L
L
$/ /LL/L /L L L
ţt"i3m U NLLLL
LH( /
JJJJJJJJ.J&
"8F
8i8iii8 c0i$
D
Conţinutul cărţii este e4primat succint$ este o istorie a cen-urii 1n anumite ţări @numiteA, capitolul dedicat Ro( mâniei se 1ntemeia-ă pe documente necunoscute pu3licului/ O ast0el de 1ntre3are naşte alta$ cum de autorul aa.ut acces la aceste documente e aceea datele despre autor dau răspunsul şi la această 1ntre3are a cititorului/ !n0ormaţiile despre carte sunt şi ele a3solut necesare/ O carte 0ără !"B# poate să nu e4iste/ !"B#(ul 1i atestea-ă 1nreGistrarea/ La aceste in0ormaţii se mai poate adăuGa şi tirajul, care in0ormea-ă 1n leGătură cu numărul de e4emplare e4istente pe piaţă/ "e cunoaşte ca-ul Editurii Paralela *J care anunţă apariţia 0oarte multor cărţi, preluate apoi 1n di.erse topuri arti0iciale şi pe care de 0apt cititorii nu le pot comanda pentru că ele nu sunt 1ncă editate/ Formatul, ca şi numărul de paGini dau idee concretă despre .olum/ 8i mai 1nsemnată este menţionarea preţului/ 2/ Recen-iile din re.istele culturale, cu precădere din cele literare, deşi au de asemenea .aloare in0ormati.ă, au şi un pronunţat rol 0ormati./ nele sunt determinate de prietenii sau antipatii, altele sunt scrise su3 in0luenţa unui climat, unui curent de idei, iar altele constituie rodul unei constante şi serioase selecţii a unui critic sau jurnalist speciali-at 1n recen-ii/ Recen-ia impusă su3 presiunea opiniei Generale ni se pare deopotri.ă dăunătoare şi 0olositoare/ neori, e.e( nimentul este unanim remarcat/ 6pariţia unei cărţi poate declanşa şi opinii care 0u-ionea-ă, alcătuiesc un curent, aşadiscuţii 1ncât mulţi jurnalişti, unii ciar 0ără să 1mpăr( tăşească ideea că e.enimentul ar merita atenţie, sunt ten( taţi să scrie o recen-ie asupra .olumului, doar pentru că se .or3eşte despre el/ !n 0ond, recen-ia surprinde 9tempera( tura9 culturală a unei epoci şi prin aceasta o recen-ie proastă sau incapa3ilă de a surprinde .aloarea unei cărţi, este totuşi preţioasă pentru că rele.ă modul 1n care a 0ost primită cartea la apariţie/ n ast0el de e.eniment +(a con( stituit apariţia romanului Orbitor de Mircea Cărtărescu, apreciat aproape unanim de critica literară/ 6proape toate recen-iile dedicate romanului au remarcat aceleaşi lucruri$ că e proustian, că rele.ă a0initatea autorului cu Eliade, că sinteti-ea-ă teme, idei şi sim3oluri etc/ #(a apărut 1nsă nici o recen-ie de in0ormare amănunţită/ 6proape că pu3licul n(a a0lat despre ce tratea-ă de 0apt romanul/
Ca şi cele scrise su3 impresia opiniei colecti.e, recen-iile dictate de leGăturile jurnalistului cu scriitorul transmit o notă arti0icială, de inautentică sau super0icială lectură/ Conţinutul este pre-entat .aG, e4emplele e4trase sunt necon.inGătoare, iar opiniile recen-orului aduc o arGumentaţie apro4imati.ă/ Recen-ia scrisă cu detaşare jurnalistică este rară/ 1n puţine ca-uri pre-entările de carte sunt redactate de oameni oneşti, de jurnalişti speciali-aţi 1n selecţia o3iecti.ă a apariţiilor editoriale/ ar când e4istă ast0el de recen-ii ele 1şi atinG ţelul de a determina ierariile .alo( rice şi de a 0orma Gustul cititorului/ Pentru speciali-are 1n recen-ii de carte, jurnalistul tre3uie sâ(şi sta3ilească 1n primul rând criteriile de selec( ţie a .olumelor/ Cine sta3ileşte ce cărţi merită pre-entate pu3licului "elecţia cărţilor constituie o operaţie delicată şi necesită speciali-are, ciar şi 1n ca-ul 1n care este .or3a despre pre-entări de cărţi de di.ertisment/ 1n toate ca-urile 1n care jurnalistul 0ace recen-ii tre3uie să pre( .ale-e ideea responsa3ilităţii pe care o presupune reco( mandarea nu doar a unei lecturi, ci a unui mesaj, pentru că 1n 0ond, orice carte are un caracter preGnant 0ormati., inoculea-ă mentalităţi, atitudini, uneori scim3ă destine/ esiGur că se poate pune pro3lema că o carte editată, aşadar care poartă Girul unei edituri, nu poate 0i dăună( toare spiritului, deşi 1n realitate se ştie că editurile trăiesc de pe urma cărţilor şi atunci speculea-ă slă3iciune omenească, pu3licând nu totdeauna ceeaorice ce este .aloros 1n sistemul e.aluati. General, că nu are prioritate princi( piul estetic sau 0ormati., ci in0ormaţia care susţine şi sa( tis0ace curio-itatea Generală/ "e discută adeseori, mai cu seamă 1n cercurile intelectualităţii elitiste, despre cărţile de ra"tul trei despre literatură de consum sauciar despre maculatură atunci când .ine .or3a despre apariţiile edito( riale care nu se 1nscriu 1n sistemul instituit de .alori sau care 1ntr(un mod e.ident sunt ciar dăunătoare spiritului/ 1n opinia noastră datoria jurnalistului este să semnali-e-e orice apariţie 0aţă de care mani0estă interes un Grup social/ #e re0erim atât la cărţile considerate .aloroase de către specialişti şi care, deşi nu se .ând decât 1ntr(un număr mic de e4emplare, ele tre3uie semnalate pentru că determină mersul General al lumii şi pentru că stimulea-ă proGresul/
dar 1n eGală măsură jurnalistul tre3uie să acorde atenţie şi cărţilor de sen-aţie, 3est seller(urilor de la un moment dat al istoriei, cu alte cu.ine tuturor acelor scrieri trecătoare care constituie mai 3ine de % dintre .olumele editate 1n mod curent/ #u doar cărţile .aloroase tre3uie recen-ate, ci şi celelalte pentru că ele constituie 3a-a de 0ormare a majorităţii/ Prin modul de a3ordare, prin stilul recen-iei, mai ales prin opiniile recen-orului se poate 0orma Gustul pentru lectură şi poate 0i ajutat pu3licul să(şi 0acă o selec( ţie 0ormati.ă/ 1n primul rând că jurnalistul are o3liGaţia să a.erti-e-e ori de câte ori scrie o recen-ie 1n leGătură cu Genul, cateGoria şi de0ectele unei cărţi de consum/ esiGur că nu este .or3a despre o pre-entare ostentati.ă a de0ectelor .olumului, ci doar despre o in0ormare justă/ e pildă despre o carte care cuprinde memoriile unui uciGaş, jurnalistul are datoria să scrie că nu mărtu( risirea ca atare 0ace .aloarea cărţii, cât pu3licitatea editurii care se 1ntemeia-ă pe Gustul General pentru 0apta de sen-aţie/ e asemenea, 1n leGătură cu urmările pe care poate să le ai3ă o carte proastă tre3uie 0ăcute comentarii de 1ndrumare lejeră, de Genul$după o ast"el de lectură este obli%atoriu să lucrezi câteva ore în %rădină sau să te plimbi prin parcuri n"lorite! 1n General, 1nsă, ştiut 0iind 0aptul că literatura de consum se citeşte şi se uită, pe acest aspect tre3uie construită recen-ia/ Respecti., misiunea jurnalistului este de a su3linia mesajul unei cărţi sau de a spune 1ntr(o 0or( mulă că .olumul are mesaj/ Respectarea acestuicon.inGătoare principiu 1nlocuieşte Grijanupentru o selecţie riGu( roasă/ La urma urmelor nu cartea pre-entată are impor( tanţă @ca .aloare 1n a3solutA, ci modul 1n care este pre-en( tată/ Prin impunerea sistemului de lectură alcătuit aprioric din cărţi cu şi tară mesaj, se ajustea-ă şi Gustul General, dar şi cererea .iitoare de lecturi/ 6ceastă cestiune 0iind lămurită, urmea-ă redac( tarea recen-iei, a.ând 1n minte 1ntre3area+e ce ar trebui cumpărată cartea'!"tructura unei recen-ii este următoarea$ Pre-entarea unor date Generale, e.entual 1ntr(un te4t distinct, care precede recen-ia propriu(-isă$ titlul, autorul, editura, numărul apro4imati. de paGini, preţul, !"B#(ul/ Xncadrarea estetică a scrierii @când este ca-ulA$ curentul sau tendinţa literară, perioada istorică,
locul scriitorului in literatură, alte creaţii etc/ ( o 0ra-ă, cel mult/ Enunţarea temei a3ordate, e.entual dacă a mai 0ost transpusă de alţi scriitori/ E4punerea succintă a su3iectului ( o 0ra-ă(două/ "u3linierea aspectelor care moti.e a-ă .aloarea cărţii @stil, personaje, teme secundareA/ Mesajul cărţii din punctul de .edere al jurnalistului/ O carte care ne(a stârnit interesul şi pe care o situăm printre cele mai interesante romane scrise 1n ultimii două-eci de ani este +oar +umnezeu şi noi de Micel Folco şi am ales(o pentru a ilustra aici structura şi compo-iţia unei recen-ii$ +/ ate Generale despre .olum/
2/ ate Generale de 1ncadrare a cărţii/
'/ ema romanului/ */ "u3iectul pe scurt/
J/ Punctele de interes ale cărţii şi ilustrarea lor/
M!C>EL FOLCO$ oar umne-eu şi noi <+ieu etnous seuls pouvons0 Ed/ >umanitas, +%%2, trad/ Micaela "lă.escu, ' p/, !"B# %'&( 2)(')(+, 0ără tiraj menţionat, *J lei/ Micel Folco @n/ +%*'A, scriitor 0rance-, cunoscut mai ales prin ultimul său roman <n loup est un loup0 a creat prin romanul +oar +umnezeu şi noi o operă 1n spi( rit ra3elaisian, 1n care transpune po.estea a opt Generaţii de călăi, 1ntr(o 0ormulă narati.ă ostentati. simplă, ca şi când s(ar de-ice de orice tendinţe şi curente ale romanului emacontemporan/ a3ordată este cea a tradiţiei .ă-ute 1n latura ei dăunătoare/ 6utorul trece 1n re.istă istoria Franţei de la jumă( tatea secolului al TH!!(lea până la primul ră-3oi mondial, su3 prete4tul pre-entării urmaşilor lui !ustinian Pi3rac, un călău care descide o ade.ărată tradiţie, el de.enind 1ntemeietorul unei dinastii de uciGaşi 1n numele leGii/ Folco parodia-ă su3til ideea de tradiţie, dar şi romanul istoric sau cronica de 0amilie pentru Pi3rac, tradiţia 1nseamnă un jurnal riGuros al celor opt Generaţii, .itrine care păstrea-ă Gulerele celor e4ecutaţi, armele strămoşilor păstrate cu e.la.ie primul născut, destinat să ducă mai departe tradiţia 0amiliei, 1n.aţă de mic 3ioGra( 0iile strămoşilor, cum se 0oloseşte securea sau Gilotina,
citeşte 5nstrucţiuni despre aplicarea corectă a caznei ordinare şi e7traordinare! e 0apt, un călău are titlul de E4ecutor al Xnaltelor(Lucrări, iar statutul său de 0uncţionar al poliţiei 1i dă numeroase pri.ileGii, ciar dacă 1n ipocri-ia ei, societatea 1l i-olea-ă, nu(i permite să locuiască decât la marGinea cetăţii/ Mesajul romanului este su3liniat mai ales 1n / Mesajul cărţii/ episodul 1n care 3ătrânul >ippolDte, 6l şaptelea Pi3rac, .rea să trans0orme 1n mu-eu reşedinţa călăilor pentru că ea ascunde 1nsăşi istoria Iustiţiei, mai e4act, "aţeta cea mai ascunsă a sistemului Romanul este cu totul remarca3il prin sinte-a &/ Haloarea scrierii/ culturală pe care o 0ace Folco se 1ntoarce la po.estirea simplă, 1ntr(un moment 1n care pro-atorii se străduiesc să diminue-e rolul naraţiei, scrie cu naturaleţe, 0ără em0a-a caracteristică romancierului din ultimele decenii/
EXERCIŢII +/ Pornind de la 0ra-a următoare, care constituie 0inalul unei recen-ii, alcătuiţi şi .oi o 0ra-ă de opinie conclu-i.ă asupra unei cărţi citite$ Ca `=NCaietul al3astmal lui Eicolae 1alotăLa apa Ha.ilonului,departe dea "i o simplă carte de memorii scrisă din vanitate sau sentimentalism aparţine marii literaturi! 2/ 6leGeţi una dintre cărţile pre-entate 1ntr(un cataloG editorial şi moti.aţi aleGerea/ '/ 5ăsiţi trei moti.e de susţinere sau respinGere a literaturii de consum/ */ 6lcătuiţi un clasament al cărţilor citite şi moti.aţi(+/ J/ Citiţi recen-ia următoare şi apoi răspundeţi la următoarele 1ntre3ări$ 6ţi cumpăra cartea recen-ată e ce Hi se pare o3iecti.ă opinia lui 6le4 8te0ăn escu Ce ştiţi despre rece n-or Hă inspiră 1ncred ere sau nu Care ar 0i in0ormaţia cea mai interesantă din această recen-ie Ce .i se pare necon .inGător 1n recen-ia de 0aţă # ROMAN CARE MODI>ICĂ IERARIILE LITERARE Alina -un%iu&#ippidi ne "ace o surpriză de zile mari publicând un roman ltima cruciadă, comparabil ca valoare cu Or3itor al lui -ircea Cărtărescu şi Rec.iem pentru ne3uni şi 3estii al lui Au%ustin 1uzura &pentru a S37
lua e7emple din perioada posteomunistă! Ca "actură cartea nu are termen de comparaţie nici după şi nici înainte de ?XUX! (ste vorba & e7act aşa cum se a"irmă în te7tul&reclamă de pe ultima copertă & de un@roman deopotrivă istoric poliţist iniţiatic oniric psiholo%ic şi politic@! -ai ales politic ar trebui precizat! 5ntr&un limbaj epic bine însuşit "ără nici o alunecare în teoretizări aride în interpretări tendenţioase etc autoarea re"lectează asupra soartei poporului român! (a se înscrie ast"el printre puţinii autori români care de&a lun%ul timpului şi&au "ăcut datoria de&a se întreba & măcar & ce viitor are ţara lor! Construit cu îndrăzneală artistică pe două planuri temporale între care se a"lă o prăpastie de peste patru secole & anii ?RP şi ?XWR & dar care inter "erează totuşi datorită similitudinii unor aspiraţii politice romanul impresionează prin anver%ura viziunii prin su"lul său istorico&meta"îzic! +ar cel mai impresionant este "aptul că autoarea ?&a scris la douăzeci şi ceva de ani,
scris! Eumele meu este deci :adu Eovac! 2unt preşedintele Academiei! Am "ost şi preşedinte al -arii A dunări Eaţionale! 2unt cel mai important scriitor român în viaţă & şi un supravieţuitor! Am scris oma%ii pentru :e%el e Carol pentru -areşal 2talin şi desi%urpentru conducătorul nostru şi el un vânător ca şi mine! Am supravieţuit *ărzii de Fier războiului şi am scos din puşcărie pe câţi prieteni am putut în anii lui +ej & +ej era un om de înţeles nu ca ăsta! @ La Eeamţ :adu Eovac îl încredinţează pe *abriel Eicolau doctorului -oscu un om cu o înţelepciune rabinică contemplativ şi anistoric de care mi& nistrul de e7terne aliat la s"ârşitul abrupt al unei spectaculoase cariere diplomatice se ataşează su"leteşte ca de o ipostază netrăită a propriei lui vieţi! +iscuţiile dintre el şi doctor sunt la "el de pasionante ca discuţiile dintre Eapii ta şi 2ettembrini din Muntele .răjit al lui 6homas -ann! *abriel Eicolau se atlă în recluziune la Eeamţ "ără ştirea politicienilor şi a presei nu pentru a prinde pu& teri cum cred cei câţiva oameni din suita sa sau persoanele care îl %ăzduiesc ci pentru a muri Conştient că a eşuat de"initiv în tentativa de a "ace din :omânia o ţară europeană & ceea ce reprezenta idealul lui de&o viaţă & ruinat "izic şi moral *abriel Eicolau are revelaţia "aptului că destinul său repetă destinul unui mitropolit +amian din timpul lui =te"an cel -arc mar%inalizat de ai săi după încercarea de a uni biserica ortodo7ă autohtonă cu cea catolică occidentală! -inistrul de e7terne
mormântul mitropolitului +amian! în "elul acesta el vrea să&şi "acă pierdută identitatea dizolvând&o în identitatea unui apărător al aceleiaşi cauze! Ce poate "i mai romantic, =i totuşi episodul n&are nimic desuet! Fervoarea intelectuală a autoarei salvează totul! Va "i %reu de acum înainte să se vorbească de romanul românesc "ără a lua în considerareltima cruciadă/ :evista O3ser.ator Cultural ar trebui să or%anizeze din nou un plebiscit critic pe tema primele zece romane ale literaturii române pentru a constata ce loc ocupă în top cartea Alinei -un%iu& #ippidi
6lina MunGiu(Pippidi, 9ltima cruciadă9, roman, cu.ânt 1nainte de Monica Lo.inescu, Bucureşti, Ed/ >umanitas, 2+/ '** paG/
/ 6lcătuiţi o pre-entare de carte menţionând$ itlul, autorul, editura, numărul apro4imati. de paGini, preţul/ Faceţi apoi o pre-entare succintă a su3iectului/ Moti.aţi(i .aloarea, a.ând 1n minte 1ntre3area$ e ce ar tre3ui cumpărată cartea
1#0
/ Cronica Cronica 1m3ină relatarea şi comentariul unui spectacol cu reconstituirea atmos0erei care 1l 1nsoţeşte/ Conţinutul unei cronici se clădeşte pe următoarea structură$ date Generale despre spectacol, tema, su3iectul, .i-iunea reGi-orală, interpretarea actorilor, impresia jurnalistului, reacţiile pu3licului/ !nstanţa auctorială rămâne 1n iposta-a de martor o3iecti.$ nu(şi mani0estă sau Gusturile estetice prin e4clamaţii, enunţuri 3om3asticeemoţiile sau e4altate/ irecţionarea cititorului se reali-ea-ă la ni.el denotati., prin eticetările su3tile ale situaţiilor, personajelor, episoadelor etc/ 1n spectacolele de modă, 1n so:urile de amp loare, la 0el de impo rtant ca şi ceea ce este pe scenă este şi ceea ce se 1ntâmplă 1n sală/ 1nrudită cu recen-ia, cronica este specia care con( semnea-ă şi comentea-ă spectacolul @de 0ilm, de teatru, de pre-entare a modei etcA/ Cu toate că scopul General rămâne in0ormarea, şi prin cronică jurnalistul de.ine tot( odată şi un 1ndrumător cultural/ Opinia lui contea-ă, e4primă autoritatea 1ntr(un domeniu, dar reali-area unui comentariu pornit de pe simple criterii de receptare este( tică este mai Greu acceptat de cititor/ La urma urmei, cro( nica jurnalistică, deşi se adresea-ă uneori unui receptor a.i-at @când apare 1n re.iste speciali-ateA, totuşi nu aduce opinii statornicite, ci 0ace doar demersuri de receptare, 1nţeleGere sau doar o discutare a unei opere/ e aceea, 1ndrumarea sau lansarea unor idei de interpretare a unui spectacol tre3uie să ai3ă o 3a-ă re0erenţială şi un mod su3til de constituire a unei .i-iuni pe care s(o accepte sau măcar s(o ia 1n seamă pu3licul cititor/ 1n cotidiene are prioritate articolul de in0ormare, ciar şi 1n ca-ul unor spectacole/ e aceeea se impune mai 1ntâi să 0acem di0erenţa 1ntre cronică şi simplul articol de in0ormare, cum ar 0i acesta$
upă ce a şomat trei %#ni TH(tr#& M#n*i are *in no# ţi# *( joc +upă o pauză de trei luni impusă de "aptul că nu are spaţiu de joc propriu 6heatrum -undi reia două dintre spectacolele sale de succes _Lecţia @ de (u%en lonescu
"pre deose3ire, cronica unui spectacol dramatic presupune pre-entare pe o scemă epică, 1n sensul că dato( ria cronicarului este de a reconstitui des0ăşurarea specta( colului, de a(i pre-enta su3iectul, dar şi de a relata modul 1n care receptat/ 1n mare, cronica unui spectacol de 0ilm saueste de teatru respectă următoarele cerinţe structurale$ Fi4area e.enimentului$ cine unde când Pre-entarea succintă a su3iectului ( ciar dacă este .or3a despre unul cunoscut, preluat dintr(o operă literară cele3ră/ "inteti-area 1n două(trei denotati.e a .i-iunii Generale o0erită de spectacol/ E.idenţierea elementelor pe care se 1ntemeia-ă .i-iunea @scene, replici, interpretare, decoruri, costume etc/A !n ce constă noutatea .i-iunii şi pre-entarea sistemul de re0erinţă @1n raport cu ce alte .i-iuni sau spectacole, prin ce idei este nouă .i-iunea aceasta artisticăA/ 1#"
6precierea Generală @su3iecti.ă sau 1ntemeiată pe alte opiniiA/ 6titudinea pu3licului @număr de spectatori, modul lor de mani0estare, comentarii sau ciar un mini vo7populila ieşirea din spectacolA/ Fiecare dintre aceste momente poate cuprinde suGestia 0ormati.ă constituită prin date re0erenţiale clare şi care, desiGur, ţin de tipul de cultură speci0ic cronicarului/ 1ntr(o cronică din:omânia literară semnată de EuGenia Hodă, suGestia se alcătuieşte treptat, prin 1ndrumarea directă, susţinută de ilustrarea narati.ă @prin po.estirea unor părţi ale spectacoluluiA$ E"!#L 9"RM6!C9 de (u%enia Vodă "truma scenariul. 2telian 6ănase> re%ia. :adu *abrea> producţie Antena ? şi 5ntact Advertisin% Am văzut in decembrie in avanpremieră intr&una din splendidele săli de cinema de la -all două "ilme documentare & două episoade de televiziune "iecare a câte R de minute compunând mpreună miniserialul "truma, care va "i di"uzat în acest an la postul Antena ?! 5n seceta descumpănitoare a cinemato%ra"iei româneşti o
+/ ParaGra0ul introducti. ar putea să
asemenea avanpremieră a căpătat pe bună pro& lipsească, ne0iind direct porţiile unui eveniment! +acă în ultimii anidreptate absenţa "il& leGat de spectacol/ 1nsă mului de "icţiune a "ost oarecum e7plicabilă şi scuzabilă /el are rolul de a moti.a lipsa de interes şi de seriozitate a cineaştilor noştri privind recu& perarea adevărului istoric a depăşit orice ima%inaţie! +ar să trecem! Ce înseamnă @2truma@' Eumele 2/ Fi4area unui vas seu "undat în ?XP cu KX de evrei români la bord!e.enimentului$ 0im #rimul episod pune în pa%ină conte7tul istoric> documentai9 pentru H, comentariul citează inspirat din #aul Celan <@Fu%a scenariul$ "telian macabră@0. @-oartea e&un meşter %erman albaştri i&s ănase reGia$ Radu 1#3
5a3rea producţie Antena ? şi !ntact 6d.ertisinG/
ochii@!!! şi conte7tul autohton o :omânie în care se pun bazele le%islaţiei rasiale "iecare avea dreptul la ma7i& tenacitate şi mum U 8ilo%rame incluzând mâncarea! Listele de vamă disponibilitate! sunt cutremurătoare în răceala lor. @pantalonaşi lână +isponibilitatea de a copil. W rochiţă. ? cearcea". ?@!!! în acel sicriu plutitor ataca un asemenea "ără lumină "ără căldură <şi era @cea mai %rea iarnă din subiect cu un suport ultimii RQ de ani@0 peste şapte sute de oameni au stat documentar nebulos blocaţi nouă săptămân i! Eu puteam mer%e înainte nu şi "ra%il! puteam mer%e înapoi@ zice unicul supravieţuitor ,
,
,
M
,
f 9
////////////////99999/ /
de"inind per"ect esenţa @situaţiei tra%ice@! 5n timpul câta 6enacitatea de a cer& stat ancorat lân%ă malul 5stanbulului ca un cimitir ceta! plutitor de pe vas s&au salvat
&/ 6preciere Generală$ "ilmul nu e7celează prin ori%inalitate în ordinea construcţiei i se pot reproşa destule! 2truma "ascinează prin "ormidabila substanţă a povestii!
sovieticii românii şi chiar!!! evreii şi o "ată care îi spune mamei. @+e ce m&ai născut'@ na peste alta secolul care tocmai s&a încheiat a lăsat mult de dorit!!! 4:omânia literară+ ianuarie 2+A
1n cronica spectacolului teatral sistemul de re0e( rinţă ocupă un loc mai important trimiterile la .alorile şi structurile instituite, 1ncadrarea 1n curente sau şcoli, discutarea 0ormulei interpretati.e, comparaţiile alte spectacole cer o speciali-are a cronicarului 1n arta cu drama( turGică/ esiGur, nu este .or3a despre o speciali-are strictă şi nici despre un lim3aj de ermeti-are/ 1n citatul următor, denotati.ul su3liniat @de noiA constituie un ast0el de reper cultural la care autoarea cronicii raportea-ă spectacolul 1eatles!!! şi toată lumea era a mea, creat după o piesă a scriitoarei "arman Macdonald$ Viaţa se derulează în "a%aşuri paralele care se intersectează iluzoriu doar în luminile rampei la ora când %on%ul convoacă ber%manian personajele la vârste di"erite pentru a resuscita în conştiinţa "iecăruia un amal%am similar de e7perienţe consumate ori nenăscute încă! @!rina Coroiu ( :omânia literară nr/ *% din +' decem3rie 2A e asemenea, jocul actoricesc presupune anali-ă speciali-ată, dar 9tradusă9 1n cu.inte simple, raportată la
modul General de receptare/ Cronica poate 0i eloGioasă sau critică/ #ici 1ntr(un ca- nici 1n altul nu tre3uie 1nsă e4aGerat/ Rămâne .ala3ilă e.itarea Generali-ărilor, a a3soluti-ărilor şi a e0u-iunilor nemoti.ate de Genul$ (le ne dau sentimentul unei seri de teatru adevărat de o incendiară emoţie în care la loc de "runte se a"lă actriţa Valcria 2eciu şi re%izoarea Cătălina 1uzoianu! 4:omânia liberă,, martie 2+A/ e alt0el, un principiu esenţial pentru redactarea cronicii dramatice se 3a-ea-ă pe distincţia clară 1ntre actor şi personajul pe care 1l 1ntrucipea-ă +', interesând He-i Brendan >ennessD desiGur relaţia pe care actorul o sta3ileşte cu tipoloGia ( ritin% Feature Articles plăsmuită/ atoria cronicamiui este de a o3ser.a 1n ce Focal Press, O40ord, +%%&, măsură actorul se identi0ică rolului, cât de autentic este p/ 2J/ jocul său/ ar, ceea ce 0ace ca o cronică să 0ie con.inGătoare este reconstituirea spectacolului 1n imaGini plastice/ escrierea succintă a decorului, prin sintaGme penetrante sau prin comparaţii noi şi juste dă mai deGra3ă o idee despre spectacol, decât toate comentariile asupra interpretării actoriceşti un ast0el de e4emplu 1l constituie 0raGmentul următor$ Vasul 2tNma era o vechitură într&o stare deplo& rabilă un "el de barjă supraetajată plină de cuburi de lemn pentru corpurile omeneşti ca un "a%ure mortuar încărcat depatni oii mai mult decât capacitatea lui ma7imă, Relatările su3iecti.e ale unor episoade, scene, ima( Gini, care presupun o implicare sentimentală, emoţională sau măcar 1n o solidari-are cu celespectacolului/ po.estite contri3uie 3ună măsurăa laautorului reconstituirea 6şa de pildă, sec.enţele su3liniate 1n te4tul de mai jos repre-intă .i-iunea cronicarului$ +upă ce aparatul %lisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morţi pe 2tNma îl vedem pe unicul supravieţuitor & pe atunci un băieţandru brunet surâzător cu ochi vii acum un bătrân si distins om de a"aceri britanic ( rostind cu o tristeţe blândă de amur%. @Eu&mi pot e7plica de ce am "ost eu cel salvat "oată viaţa m&am întrebat. de ce eu'@!!! Fiecare dintre denotati.e e4primă părerea croni( carului, care de 0apt dirijea-ă su3til receptarea prin simpla cali0icare a o3iectului/ e asemenea, transpunerea unor opinii care răspund pre0erinţelor Generale, de reGulă 1n 1nceierea cronicii, con0eră credi3ilitate consemnării$ #ovestea 1#7
2trumei povestea unor oameni care "u% de moarte ca să cadă şi mai neajutoraţi în braţele ei poate "i citită ca o poveste despre destin! 1n cronica altor Genuri de spectacole, un loc 1nsemnat tre3uie neapărat să(+ ai3ă relatările care surprind atmos0era Generală, din sală, de dinainte sau de după spectacol, descrierile succinte, amănuntul atitudinal sau replica unui spectator/ e pildă, mai mult decât la un spectacol de 0ilm, la unul de modă este de interes pentru cititor să ştie ce perso( nalităţi au 0ost 1n sală, cum erau 1m3răcate, ce(au spus etc/ e asemenea, atmos0era Generală aunui so:, sentimentul con0erit cronicarului, reacţiile spontane ale pu3licului dau mărturie 1n mai mare măsură despre proporţiile şi importanţa spectacolului decât po.estirea lui 0idelă, scenă cu scenă/
EXERCIŢII +/ !denti0icaţi ideile care alcătuiesc conţinutul şi marcea-ă structura cronicii transcrise mai jos/ 2/ Rescrieti te4tul, adăuGând câte.a imaGini descripti.e prin intermediul cărora să .ă e4puneţi opinia despre spectacol$+ecorul unic în"ăţişează în deschidere o perdea de vis. mulţime de păpuşi suspendate undeva la %raniţa ambi%uă dintre amintire şi ima%inaţie! '/ Ce 0raGment .i se pare con.inGător şi care este lipsit de .eridic itate, 1n cronica următoare Premiere la eatrul ineretului din Piatra #eamţ$ Călătorie în propria copilărie O mamă & e%olatră dintotdeauna şi cochetă încă & îşi clamează dreptul la nepoţi! #rilej pentru "iică de a&şi rememora motivele ratării e7istenţiale! Aşa ar putea "i rezumat subiectul piesei scriitoarei scoţiene 2harman -acdonald nu însă şi tema pe cât de pro"undă pe atât de delicată şi cu atât mai puţin spectacolul 6eatrului 6ineretului din #iatra Eeamţ semnat de A da Lupu! O montare în care implicarea realizatoarei a "ost substanţială începând cu traducerea şi terminând cu viziunea după cum o indică şi înlocuire a titlului ori%inal & Qen ! Qas a 5irl ! sed to "cream and "out ( cu un altul adecvat întru totul reprezentaţiei în cauză. Beatles/// şi toată lumea era a meaU 1#$
Acest te7t & posibilă replică modernă la opera clasică a lui Franz ede8ind & a cucerit&o de la primele pa%ini pe tânăra re%izoare care ?&a proiectat imediat în spaţiul scenic materializându&i semni"icaţiile psihanalitice şi sociale printr&o inedită con"i%urare sceno%ra"ică şi muzicală! +ecorul unic în"ăţişează în deschidere o perdea de vis. mulţime de păpuşi suspendate undeva la %raniţa ambi%uă dintre amintire şi ima%inaţie! Abund ine"abilului ast"el instituit nu se va mai risipi nici o clipă întreţinut de ma%ia sonoră a "aimoaselor melodii 1eatles ale "ormaţiei asimilate revoluţiei se7uale "rondei %eneraţiei de la mijloc de secol ZZ! :e%resia în copilărie şi respectiv în adolescenţă e para"razată prin şla%ăre nemuritoare & `esterda9 hen 5Bm 2i7t9& Four `elloN2ubmarine Letlt1e +onBtLet-e+oNn A `ouEeedlsLove Love -e +o & încărcate de su%estii asemeni unor insolite madlene proustiene! =i aceasta în condiţiile în care este imposibil dialo%ul dintre prota%oniste! -ora% &mama castratoare a"ectată şi super"icială dar nu m ai puţin demnă de milă & rol îmbo%ăţit de Clara Flores din spaima de @compoziţie@necesară & şiFiona & "iica matură aparent apatică şi indi"erentă de "apt retrasă într&un e7il interior pentru care +orina Taran%us a %ăsit o bună e7presie! 2terila lor relaţie tensionată %enerează apariţia altor personaje cele invocate în peroraţiile individuale! #rietena din copilărie apare e"ectiv şi în parametrii prezentului. o casnică rutinieră cu trei copii şi "ără nici un or%asm la activ! Vasilica On cioaia izbuteşte la debut o "ină caricatură a tipului respectiv de "eminitate @entuziastă@! +e"el uşoară nu a "ost sarcina actriţelor desem nate a întrupa ipostaza in%enuă a "etiţelor la vârsta pubertăţii a purităţii absolute dar şi a curiozităţii demonice şi a revelaţiilor celeste! 5scoditoare şi întreprinzătoare cu o miopie pedant speculată *abriela Crişu & Vâri copilă & şi&a asumat menirea de iniţiatoare în tainele trupului în secretele "amiliei! #roaspăta absolventă AFF Eora Covali & Fiona copil & a acoperit o %amă şi mai comple7ă de incerte trăir i în această aparent "aptrezonează complicată ale%orie a armonice deşteptării primăverii! 6rezirea simplă la viaţăpoveste astăzi nudemai cu acordurile vivaldiene ci cu ritmurile curajoase ale celor patru cavaleri de le%endă înnobilaţi de o re%ină dornică să ţină pasul cu vremea! 5n pro7imitatea mării în care se plonjează mereu "risonant escaladând permanent denivelările spectaculoase ale unui mal abrupt se pro"ilează şi un pat&cata"alc lăcaş al con"esiunilor tuturor sezoanelor! 5nducând aceste conotaţii varii :odica Ar%hir circumscrie şi prin mijloace plastice con"lictul etern dintre abisul "ecundităţii "eminine si stânca virilităţii masculine! :etroactiv si indirect se dezvăluie discontinuu crâmpeie de adevăr incomplet şi relativ despre o "ami& lie cu de"icienţe %rave de comunicare! #otenţiala an%r9 9oun% Noman se răz& vrăteşte şi acţionează abia când a"lă că va "i abandonată privată de a"ecţiune şi protecţie! (a hotărăşte atunci să&şi sacri"ice vir%initatea doar pentru a&şi şoca mama şi a o obli%a să&i acorde atenţie! 5n nebuloasa acestor "urtunoase senti& mente contradictorii de %elozie "eminină de"ormate de vulnerabilitatea in"antilă intervenţia sin%urului bărbat este ele%ant core%ra"iată! Constantin Lupescu & 1#!
:% % %............................
+,% %
tânărul (Nan & evoluează discret pe coordonatele unei senzualităţi provocatoare "iind tandru&a%resiv şi nedumerit&perple7! Fiindcă nu mariajul este scopul urmărit de adolescenta nărăvaşă ci pur şi simplu re"acerea echilibrului precar al căminului părintesc pe care nu va mai reuşi nicicând să si&l reclădească! Viaţa se derulează in "ă%aşuriparalele care se intersectează iluzoriu doar în luminile rampei la ora când %on%ul convoacă ber%manian personajele la vârste di"erite pentru a resuscita în conştiinţa "iecăruia un amal%am similar de e7perienţe consumate ori nenăscute încă! +ovada valabilităţii absolute a acestei viziuni în cheie sensitivă a constituit&o la premieră un spectator precoce un băieţel de nici şase ani care & a"lat "iind la balcon & a dat cu promptitudine tonul reacţiilor sălii concentrat la ma7imum! n seismo%ra" ideal ivit în mod providenţial pentru a ampli"ica perspectiva incipient se7uală planurile temporale ba chiar reperele culturale ale piesei! Cerţi"icându&i re%izoarei calitatea per"ectă a concepţiei. autenticitatea candorii, @!rina Coroiu ( :omânia literară nr/ *% din +' decem3rie 2A
&/ Citiţi cronica de mai jos şi, pornind de la amănuntele o0erite, reconstituiţi o scenă a spectacolului, din perspecti.a unui cronicar o3iecti./ Cronica rolului :ecital înaintea @morţii@! Cea mai recentă creaţie actoricească pe drept cu vânt impresionantă aptă să ne încălzească su"letul bombardat "ie de capriciile vremii şi vremurilor "ie de zburdalnica o"ensivă a prostului %ust ne&a întâm& pinat la @Featrul -ic@ şi apartine actriţei Valeria 2eciu! (roina piesei americane @2pirit@
de ritm realizate prin mişcarea scenică prin atitudinile şi reacţiile spontane sau prin in"le7iunile vocii dezvăluind când protest când autoironie când tandreţe sau bucurie când disperare toate acestea alcătuiesc portretul de o impresionantă individualitate al ne"ericitei Vivian 1earin%! (le ne dau sentimentul unei seri de teatru adevărat de o incendiară emoţie in care la loc de "runte se a"la actriţa Valeria 2eciu şi re%izoarea Cătălina 1uzoianu! Cei care ca şi subsemnatul au deplâns cândva ruptura produsă la un moment dat între aceste două mari personalităţi ale teatrului românesc pot respira acum liniştiţi! +upă antolo%icele spectacole cu @2ă&i îmbrăcăm pe cei %oi@ @-aestrul şi -ar%areta@ @#elicanul@ şi @#escăruşul@ seria minunatelor sărbători ale artei spectacolului %enerate de această colaborare providenţială continuă acum cu @2pirit@ pe scena 6eatrului -ic şi am credinţa că nu se va opri aici,!!! @!on Paron ( :omânia liberă +& martie 2+A
11
&/ Pam0letul Pam0letul se caracteri-ea-ă prin$ aleGori-ări satirice, ironie, umor, jocuri de cu.inte de e0ect umoristic/ ! "u3iectul pam0letului se construieşte pe un 0apt unanim de-apro3at, pe un e.eniment cunoscut opiniei pu3lice/ 1n nici un ca- nu tratea-ă un ca- de ră0uială personală/ 0 Ca 0ormulă, pam0letul recurGe la discursul de opinie, e4clusi. pe mijloace retorice,reali-at la portretul caricatural, dar şi la relatarea satirică/ ! "pecia e4primă o opinie, o luare de atitudine, un protest reali-at e4clusi. cu mijloacele artei/
10#
upă +icţionar de termeni literaried/ cit/, p/ '+*/ +J
"il.ian !osi0escu de (Literatura "rontieră Editura enciclopedică
10%
"orin 6le4andrescu, #am"let sau calomnie' 1n re./ Observator culturalnr/ J, /2/2+, p/ &/ 1"
Pentru literatură, pam0letul este o speciesatirică de interes ocazionalm construit cu mijloacele oratoriei! eşi are o adresă precisă, depăşeşte intenţia unei ră0uieli perso( nale, şi construieşte un mesaj de importanţă Generală, prin structuri speci0ice literaturii/ Fie că se limitea-ă la reali-area unui portret sim3olic, 0ie că aduce o 0a3ulă constituită prin aleGori-ări satirice, culti.ă ironia 1n plan estetic şi adoptă sceme umoristice ostentati.e, 1ntre care jocurile de cu.inte ocupă un loc important/ Prin 0aptul că e4primă luarea unei atitudini şi e4pune o opinie 0ermă, dar şi pentru că u-ea-ă de structuri compo-iţionale speci0ice oratoriei, am plasat aici această specie/ Respecti., n(o considerăm e4punere narati.ă ci relatare discursi.ă, clădită pe un discurs de mo3ili-are a pu3licului/ e alt0el, după cum su3linia-ă udor 6rGe-i, ca specie, pam0letul este 1nrudit cu speciile Genului dramatic, mai cu seamă cu tirada al cărei ton şi 0ormulă monoloGică o adoptă/ Prin urmare, şi mijloacele comicului sunt uneori 0olosite, desiGur, 1ntre limitele impuse de specie/ Pam0letul poate adopta mai multe 0ormule, 1ntre care portretul caricatural sim3olic, sec.enţa satirică, relatarea umoristică, scrisoarea, discursul de 0actură reto( rică etc/ 1n toate ca-urile se păstrea-ă ca notă dominantă intenţia persi0lată, morali-atoare şi de literaturi-are e.identă a 0aptelor şi a personajelor/ Presa a preluat specia din literatură mai ales pentru a o trans0orma 1ntr(o modalitate de atac 1n desciderea
mMmmmomwmxmtm
unor polemici sau con0runtări pu3lice/ ar, după cum s(a remarcat, pam"letul este astăzi un %en istoric depăşii Q mai precis pe 3a-a lui s(a de-.oltat relatarea 1n manieră suprarealistă, concentrată 1ntabletă sau 1n comentariulNsu( 3iecti., succint, 1n special radio0onic, dar care se 3ucură de oarecare popularitate şi 1n presa scrisă/ !n această cate( Gorie se 1ncadrea-ă articolele pro-atorului !oan 5roşan$ L/ !L!E"C ( !#RE R6Y!#E 8! "E#!ME# de 5oan *roşanm
+&
!oan 5roşan @n/ +%J*A, pro-ator şi -iarist contem( poran/ 6 scris pro-ă 0antas( tică @tradusă 1n mai multe lim3iA şi scrie la re.ista de satiră politică Academia Catavencu si la -iarul Yiua!
+/ Principalul procedeu
de reali-are a pam0letu( lui este ironia/ "pre deose3ire de umor, care Mată&lpe dl! 5liescu în amur%ul roşcat al vieţii sale pretinde spontaneitate, politice prins într&un con"lict racinian. raţiunea îi spune şi de satiră, care cere c&ar trebui să&? mai ţină pe Cozma la răcoare> sentimentulostentaţie, ironia re( îi dictează %raţierea! :aţiunea îi şopteşte că -iron odată curGe la su3tilităţi ajuns în Valea Miului nu&şi va continua periplul emi& capa3ile să deştepte nescian scriind poezii pentru "rumoasa lui cu mult corp asociaţii 1n mintea unui -ar9 Eiţu ci se va apuca de alte prostii> sentimentul îi cititor educat/ su%erează că opşpe ani sunt totuşi prea mulţi! :aţiunea 2/ 6st0el, preluările alu( îi zice că de ce să&? %raţiezepe ortacul atomic el 5liescu' -i.e stau la 3a-a ironiei$ 2ă&? %radeze peste trei ani dacă vor ăia care l&au bă%at denotati.ulroşcat e.ocă acolo! @+a Eelule & îi %âdilă urechea drăcuşorul sen& un sim3ol cromatic timental & daB a "ost omul tău de ce uiţi asta' Că doarn&a comunist, iar "rumoasa venit în iunie ?XXQ la 1ucureşti să se dea cu hidrobici& lui cu mult corp trimite cleta în Cişmi%iu"@! @=i ce mare bine ţi&a "ăcut atunci' la numele unui poem &insinuează dreaptă drăcuşorul i&a pătat în aşa înhalurechea ima%inea în lume că vremeraţional! de ani buni nu ţi&a putut&o spăla tot ArieluB din :omânia,@! @+aB nu el te&a scăpat în BX? de #etre :oman'@! @=i ce dacă' &aude urechea dreaptă! 6u crezi că dacă&? eliberezi se duce la cabana lui din Valea Miului! Fă&o şi&o să vezi că mer%e direct la sediul #:- mai ceva ca 5laşcu"@! Cum va ieşi dl! 5liescu din această dilemă vom a"la curând! E&aş vrea să "iu în pielea lui! ( într&o si& tuaţie %roaznică! +ar în "ond e vina +omniei&2ale. nu trebuia să intre în politică! +acă n&ar "i "acut&o azi ar "i avut o senectute liniştită ca sin%ur proprietar şi bene"iciar al unui mini&non&stop din Olteniţa! 4Yiua +* auGust 2+A
eminescian$ "rumoasa "ără-iron corp! şi '/ ema preia un 3ine cunoscut moti. al clasicismului, 1ntre ai cărui repre-entanţi se numără şi Racine, a cărui re-ol.are se 3a-a pe 3iruinţa raţiunii asupra sentimentului/ 6ceastă alu-ie camu0lată dă su3stanţă articolului şi e4primă opinia pro-atorului 1n leGătură cu eli3erarea lui Co-ma/ 13
1n #am"lete Ed/ Miner.a, +%&%/
#am"letul 1n re./ Cronicaan/ !!, nr/ *, + mai +%+/ >, mmmm
#am"lete ed/ cit/
no
6ici 0ormula compo-iţională este a unui discurs creat pe elemente clasice de retorică$ apelul la un pu3lic spectator <5ată&? pe dl! 5liescu!!!0 1ntre3ările retorice, implicarea auctorială
+J*
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
<-<
?
<
1n 0raGmentul de 0aţă, nici in0ormaţia şi nici 0iGura personajului nu impun sensul satiric al pam0letului, ci conte4tul linG.istic construit pe suGestiile umoristice de-.oltate de aria semantică a .er3ului a mânca! Portretul caricatural, descins din tenica 3al-aciană +9, a 0ost preluat 1n presă 1n nota lui sat irică şi ca >+ He-i cap/ #ortretulNdin element compo-iţional speci0ic pam0letului/ esiGur că cartea de 0aţă/ apare şi 1n alte specii @3unăoară 1n articolele de 0ondA, 1nsă rolul lui principal este persi0larea cui.a sau a unei cateGorii umane/ Portretele de satiri-are a unei stări de 0apt sau a unui Grup social cunosc o răspândire mai larGă, ştiut 0iind 0aptul că Gustul spre atitudinea morali-atoare, mai cu seamă spre cea neindi.iduali-ată, se 1ntreţine mai uşor şi pretinde un Grad minim de educaţie culturală/ neori, acest tip de portret, lucrat 1n note umoris( tice, ser.eşte doar ca introducere aleGorică 1ntr(o relatare de 0apte, iar alteori doar ca prete4t pentru susţinerea unei te-e cu pretenţii socioloGi-ante/ imitrie 6nGel reali( -ea-ă, de pildă, un portret sim3olic al par.enitului, căruia 1i Găseşte meritul de a şti să(şi canali-e-e enerGiile, spre deose3ire de 0iinţa inertă care 1şi capătă un loc nemeritat, doar pentru că aşteaptă 1n um3ra celor care .or muri$ Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se mani"esta! (l se pleacă se multiplică şerpuieşte ciuleşte urechea ici să asculte prinde o vorbă pe care o reţine căci ii va trebui mai târziu violează intimităţile şi are o serie nesiârşită de măşti pe care le preschimbă după împre& jurări
Pe lânGă portretul caricatural, imaGinile aleGorice, ironie şi satiră, pam0letul recurGe la jocuri şi com3inaţii linG.istice de su3liniat caracter critic/ 1n articolul lui 5roşan, citat mai sus, e.ocarea deterGentului
+/ Creaţi două calam3ururi, pornind de la de0iniţia dată mai sus/ 2/ 6lcătuiţi un portret Generic al mitocanului su3liniind caricatural trei(cinci detalii de portret 0i-ic sau atitudinal/ 1n ca-ul 1n care nu .ă .ine nici o idee, 0olosiţi ca model portretul pam0letăresc reali-at de Lucian M1ndruţă, 1n te4tul transcris mai jos/
Mito$n#% Kn oi7 -itocanii care n&au călătorit niciodată în străinătate să mă ierte! 6e7tul acesta nu li se adresează lor cărora patria le varămâne în veci recunoscătoare! La s"ârşitul anilor BQ când compania 1oein% şi&a lansat celebrul model KK puţini bănuiau ce revoluţie se pre%ătea în transportu l aerian de masă! Acest avion a permis pentru prima oară ca preţul unui bilet să "ie acceptabil pentru clasele mijlocii! Ast"el încât încă de la început piloţii şi steNardesele au "ăcut cunoştinţă cu un personaj nou. mitocanul în voiaj! 2i%ur la început acesta provenea din ţările pe care convenim să le numim
-itocanii în voiaj sunt nostal%ici! Trana din avion şi cea din hotel sunt în permanenţă puse în relaţie cu cea de la mama acasă! Când mănâncă un sandviş cu somon acest tip de călător povesteşte despre micii de la CocoşatuB
'/ "atiri-aţi situaţia unui personaj care merGe la teatru din sno3ism şi se plictiseşte 1nGro-itor 0ără a a.ea curajul să recunoască ( 2J de rânduri/ */ 6rt/ 2 din Codul Penal spune, re0eritor la calomnie$ a"irmarea ori imputarea în pu& blic prin orice mijloace a unei "apte determinate privitoare la o persoană care dacă ar "i adevărată ar e7pune acea la osancţiune penală sau disciplinară ori dispreţului publicpersoană ( se pedepseşte cu închisoare de administrativă la W luni la W ani! 6.ând 1n .edere acest te4t de leGe, comentaţi 0raGmentul următor dintr(un pam0let arGe( -ian, speci0icând dacă este sau nu .or3a desprecalomnie/ 6duceţi trei(patra arGumente/ +omnul Lovinescu la care ne oprim ca la un e7emplu caracteristic dorea pentm a şaptezecea oară să ne micşoreze într&un articol din ziarul Rampa, în coloanele căruia depune cu solemnitate %răsimea muşiţii sale cerebrale! Ca să ne scurteze el întrebuinţează toate uneltele ce&i stau la îndemână pieptene bricea% "urculiţă şi când niciuna nu taie păcălit încă o dată de iluzie se apleacă şi se încrede ca un nerod în ascuţişul %in%iei! Luăm pe acest impotent din mai mulţi pentru că veleităţile lui sunt mai multe! Eemulţumit să "abrice o literaturăca oricare alta el râvneşte universităţi şi academii se întinde la!!! persona%iu! Am observat cândva că şi ăst imberb bătrân îmbrăcat în i"ose şi "umuri c o vastă nulitate literară şi nu&i desi%ur vina noastră şi nici a lui! li este %reu morcovului să "acă "ra%i! @udor 6rGe-i ( #am"letul0 -■■:■
-:++-..........................
% {,}■:■:■■■■■■■■■-
%%%,
:
,
% :%:%%%:%%.. %%% :
%
%
% + % %.% %
)/ !nter.iul !nter.iul este specia care in0ormea-ă şi elucidea-ă prin intermediul unui dialoG/ Rolul reporterului de inter.iu este să sta3ilească un dialoG .ia3il, un mod de comunicare 1ntre el şi cititor/ "ondajul de opinie, in0ormaţia şi lămurirea unei situaţii sunt laturile principale ale inter.iului/ 1ntre3ările tre3uie să 0ie scurte, clare şi puse 1n cunoştinţă de cau-ă/ !nter.iul ocupă şi el un 1oc important 1n re.istele culturale/ eşi este 0olosit şi 1n reali-area altor specii, cum ar 0i portretului sau anceta, inter.iul are 0uncţia principală de a e7prima o atitudine o opinieG este un idier >usson şi mod direct de pre-entare a unor idei/ e multe ori se Oli.ier Ro3ert,#ro"ession constituie 1n mărturisiri importante ale unor artişti sau joumaliste EDroes, Pa.is, oameni de cultură, inter.ie.aţi la un moment dat de un +%%+, p/ J+/ -iarist care a ştiut să pună 1ntre3area potri.ită/ 1n ca-ul acesta putem .or3i despre caracterul documentar al inter.iului, despre rolul lui de document 1n istoria culturii/ 1ntre3ările depind desiGur şi de in0ormaţia pe care o are jurnalistul despre cel inter.ie.at, despre opera lui sau despre locul pe care 1l ocupă 1n ierariile .remelnice, dar mai depinde şi de intuiţie, de 0ler/ e pildă, un inter.iu care a de.enit o importantă carte de mărturisiri este cel++' luat de Claude(>enri RocKuet lui Mircea Eliade / neori, inter.iul este doar un prete4t pentru o carte de mărturisiri, asa cum este ca-ul cu Amintirile unui amba& sador al %olanilor de 6l/ PaleoloGu, sau se con.erteşte 1n carte de con.or3iri, practică de.enită o modă/ 1n această din urmă situaţie se a0lă şi con.or3irile lui errida cu 6nne u0ourmantelle, care iau 0orma unui incitant dialoG pe tema ospitalităţii/9* Pornind de la aceste e4emple se poate .or3i despre un inter.iu predominant narati. @de mărturisire, de po.estireA, aşa cum este inter.iul reali-at de 6lice Mănoiu, pe care l(am pre-entat la capitolul #ortretul din această carte, şi despre un inter.iu de idei/ 1n primul ca-, inter.iul este 0olosit ca prete4t pentru reali-area altei specii, deoarece nu jocul 1ntre3ărilor şi al
++'
!nter.iu de.enit o carte$ încercarea labirintului Ed/ acia, +%%/
IacKues errida, +espre ospitalitate! +e vorbă cu Anne +u"ourmantelle Ed/ Polirom, +%%%/
idier >usson si Oli.ier Ro3ert,#N"ession joumaliste EDrolles, Paris, +%%+, p/ J%/
răspunsurilor se a0lă 1n primă atenţie/ 1n cea de(a două situaţie interesea-ă opiniile, ideile, lămurirea unei atitudini, iar aceasta este cu ade.ărat misiunea unui inter.iu şi ne moti.ăm ast0el situarea lui printre speciile non(narati.e/ 1n pri.inţa tipoloGiei lui apelăm la o carte9 ' de re0erinţă pentru jurnalişti, 1n care sunt sta3ilite următoa( rele tipuri$ !nter.iul(e4pres @interoGarea câtor.a trecători 1n leGătură cu un e.eniment unanim cunoscut şi actual ( un mini vo7 populî0! !nter.iul(in0ormaţie @de pildă, la apariţia unui disc sunt inter.ie.aţi cântăreţii care şi(au imprimat mu-icaA/ !nter.iul(e4plicaţie @prin care reporterul 1l determină pe inter.ie.at să(şi justi0ice o atitudine, să(şi e4plice actele, opiniile, opera etcA/ 6şadar, sondajul de opinie, in0ormaţia şi lămurirea sunt laturile principale ale inter.iului/ 6m mai adăuGa noi că rolul reporterului de inter.iu nu este să stimule-e o istorisire, ci să sta3ilească un dialoG, pentru a o0eri citito( rului o opinie, pentru a(+ in0orma asupra unui e.eniment/ Fiind .or3a despre o specie care recurGe la dialoG ca mod principal de e4punere, atunci 1nseamnă că modalităţile
de construcţie a 1ntre3ării sea0lă 1n prim(planul compo-iţiei/ Cum tre3uie să 0ie n e4emplu clasic de insistenţă 1n.inGătoare$ 1ntre3ările 1ntr(un inter.iu9$ ( +a de unde vii dumneata măicuMiţă de&ai întâr& "ă nu se re0ere la ziat aşa pe drum' domenii necunoscute & Tei, de unde viu eu!!! viu de departe!!! -iaristului/ & +e departe ai'!!! şi un Bte duci' "ă nu ai3ă caracter & Tei, de unde mă duc eu!!! mă duc departe!!! General/ &+eparte ai'!!! +a!!! cum te cheamă pe dumneata' "ă nu 0ie puse mai & #richindel mă cheamă!!! multe 1ntre3ări deodată/ & +a!!! de câţi ani eşti' că te văz crud de tot!!! "ă nu 0ie lunGi/ & -er% pe şaptesprezece!!! "ă nu 0ie de tipul la & +a!!! părinţi ai' care se poate răs( & E&am c&am "ost copil lepădat!!! punde prin da sau nu/ &+a!!! "răţiori mai ai'!!! surioare' "ă nu suGere-e & Oi "i având dar nu&i cunosc!!! & Cum ăi "i a vând şi nu&i cunoşti' Ce vorbă&i asta ' răspunsul/ "ă nu 0ie ipotetice & #ăi nu&ţi spusei c&am "ost copil lepădat' etc/ & 1ine aia am înţeles eu> da vorba e vreau să ştiu!!! & '&
1%0
&la ascultă babo adică de ce m&ăi "idescosând aşa' ++ upă -anual de jurna& ( Că vreau să ştiu şi eu!!! lism @coord/ Miai ComanA ( +a ce&ţipasă dumitale' .oi/ !, Ed/ Polirom, 2, ( Cum să nu&mi pese mă' întreabă baba cu mirare!!! ştii că&mi placi, Cum adicătele, nu trebuie să ştiu pp/ )J()&/ şi eu ce pramatie de călător primesc noaptea&n %azdă' ai' ( +a> da chiar aşa să&mi numeri toţi dinţii din %ură!!! ( ite mă,!!! da ce ţi&i scot dacă ţi&inumăr' @!/L/ CaraGiale ( Calul dracului0
1ntre3ările de inter.iu nu tre3uie să 0ie lunGi, aşa cum este următoarea$ în le%ătură cu prezenţa lui1râncuşipoate "i pusă o problemă mereu evocată la noi şi anume că arta românească literatura română nu sunt reprezentate su"icient în spaţiul mondial! ( un "el de mică dramă a românilor care dă naştere unor comple7e uneor i unei "alse mândrii a izolării etc! #roblema e totuşi reală aceea a unei absenţe & căci e7istă destul de mulţi artiş ti pe care +v! înşivă îi cunoaşteţi şi aţi încercat să&i puneţi în va& loare e7istă destui scriitori care nu sunt cunoscuţi! nde credeţi că se a"lă eroarea obstacolul care împiedică această ieşire în lume' !nter.ie.atul este personajul principal, lui tre3uie să i se acorde un spaţiu larG de e4punere, iar acest lucra este posi3il printr(o 1ntre3are stimulati.ă, ca 1n ca-ul următorului inter.iu reali-at "orinaiPreda$ ( Ce te&a "rapat atuncidecând revenit în ţară după patru luni de absenţă' ( #rimul lucru care m&a şocat a "ost a%resivitatea şo"erilor pe stradă! -i&am dat seama că suntem de un individualism "eroce opus individualismului capitalist! La noi totul este sălbatic & şi economia şi acumularea de capital! 2untem ca popor nicăieri! Familia mediul şcolar ba chiar şi reli%ia nu mai "uncţionează cum trebuie! #ar incapabile să o"ere modele! în 2A dimpotrivă te şochează "aptul că toate instituţiile "uncţionează! Când te duci să obţii un permis ştii din capul locului de ce hârtii ai nevoie în cât timp intri în posesia lui! Acolo e stabilitate! La noi totul se schimbă de la zi la zi! 5n Occident le%ea nu se discută şi cu atât mai puţin se târ%uieşte!
#ici 1ntr(un ca- nu se pun mai multe 1ntre3ări, 0ără a lăsa timp inter.ie.atului să răspundă/ 1ntre3ările tre3uie să ajute, să su3linie-e sensuri, să clari0ice, dar mai cu seamă să 0ie puse 1n cunoştinţă de cau-ă, aşa cum se 1ntâmplă 1n 0raGmentul următor, 1n care reportera @espina PeteceU eodoruA nu se lasă intimidată de scim3area su3iectului$ :eportera. nul dintre e7e%eţii dvs! & Mean Clair &se re"eră la meta"izica "oto%ra"iilor dv!!! 5ntervievatul. Eu ştiu nimic, Eu mai "ac reportaje "oto%ra"ice de WQ de ani, Acum "ac portrete! +esenez! +esenul e baza! :eportera. +e ce aţi ales portretul ca subiect al desenelor dvs! ' n inter.iu de in0ormare, 1n care 1ntre3ările sunt puse cu decenţă, 0ără aGresi.itate, dar pretin-ând răspunsuri de clari0icare a po-iţiei unei ţări la un moment dat al e4istenţei ei, este următorul$ !nter.iu acordat de 6ndrei Pleşu cotidianlui el.eţian Le emps la ++/)/+%%%
ROM\#!6 E"E RE"PO#"6B!L7 E !"OR!6 "6 +/ !nter.iul este Ministrul de E4terne al României +(a primit pe cores( precedat cel mai adesea pondentul nostru la Bucureşti pentru un portret al ţării pe care decare o casetă, de un oşapou a adus(o drumul niunii Europene/ El demonstrea-ă 1n este 0ăcută potpe 0i create ne1nţeleGeri 1ntre un Occident distrat şi cum o naţiune pre-entare succintă a 0rustrată/ El a0irma că nu este decepţionat de nimic/ 1ntr(o inter.ie.atului/ ot aici Românie 1ncă leGată de trecut, ministrul de E4terne, 6ndrei sunt consemnate date Pleşu, se consacră muncii sale cu o seninătate atipică/ #ăscut leGate de locul şi 1n +%*) la Bucureşti, este pasionat de teoria artei, are şansa de prilejul inter.ie.ării/ a o3ţine două 3urse de studiu 1n 5ermania şi se 1ntoarce 1n România, unde de.ine intelectualul(0ar al unei Generaţii o3osite de comunism/ ânărul şi recalcitrantul pro0esor al Facultăţii de 6rte Plastice din Bucureşti se .ede alunGat de către reGim dintr(un post 1n altul/ !n +%)% i(a 0ost impus domi( ciliu o3liGatoriu 1ntr(un mic oraş din Moldo.a, unde .a rămâne până la căderea dictaturii/ Ministru al Culturii 1n Gu.ernarea Petre Roman, din +%% până 1n +%%+, re.ine 1n administraţie la s0ârşitul lui +%%&, ca ministru de E4terne, după 1nlăturarea pe
calea urnelor a naţional(comunistului !on !liescu/ 1n 0uncţia pe care o are, 6ndrei Pleşu joaca pentru România acelaşi rol ci.i( li-ator, paci0icator, asemenea unui Bronisla: 5ereme< 1n Polonia sau Hacla. >a.el 1n Ceia/ 6re aceeaşi statura intelec( tuală şi acelaşi curaj/ 1n special acel curaj ( rar 1n reGiune ( de a nu arunca asupra altora responsa3ilitatea eşecurilor ţării sale/
Le e mps$ Văzută de departe :omânia pare lovită de un rău de care nu reuşeşte să se dezbare după căderea re%imului Ceausescu de acum zece ani! Ce este acest rău' 6ndrei Pleşu$ Ar "i simplu de spus că răul care a lovit :omânia este comunismul căci răul are multiple "eţe este leGiune, cum spun te7tele sacre! (7istă de asemenea di"erite versiuni ale răului care nu seamănă! :ăul care a marcat n%aria :epublica Cehă #olonia sau ţările baltice este de un alt tip decât cel care a lovit :omânia! Lumea actuală nu are timp să "acă o analiză a răului pentru a determina problemele speci"ice ale "iecărei ţări! A vcm deci modele de %ândire şi soluţii care se aplică unui între% ansamblu de ţări! #roblematica ţărilor "oste comuniste este abordată con"orm unei scheme unice în timp ce "iecare ţară din această zonă a trăit e7perienţa comunistă în "elul său! 5n rezumat dacă nu ajun%em să apreciem e7act su"erinţa "iecărei ţări nu putem să o alinăm! 6ratamentul nu va putea reuşi dacă dia%nosticul nu va "i corect! #entru moment răul românesc nu mps$ este tratat parţial! Le e ndedecât %reşeşte potrivit opiniei dv dia%nosticul aplicat :omâniei' 6ndrei Pleşu$ (7istă mai întâi con"runtarea românilor cu ei înşişi care nu este încă un proces împli& nit! Eu ne&am re%lat încă conturile cu trecutul aşa cum a "acut&o "osta *ermanie de (st! Eu am avut acel act de justiţie care să&i desemneze pe marii vinovaţi ai trecutu& lui! Odată justiţia "ăcută putem trece la munca de recon& strucţie "ără a tra%e după noi %reutatea actului justiţiar! Acesta a "ost abordat în mod arbitrar şi de o manieră "ra%mentară! 5n acest conte7t nu poate e7ista o adevărată solidaritate naţională! 2ocietatea românească nu s&a pus de acord cu ea însăşi nu s&a unit deci su"icient pe calea care este de urmat şi în e"ortul care trebuie depus! :e"uzul său de a transa în domeniul moral a încetinit
P! Prima 1ntre3are este una de punere 1n temă, de delimitare a discuţiei 1n ca-ul de 0aţă reporterul recurGe la o 1ntre3are precedată de o a0irmaţi(te-ă/ 6lt0el, 1ntre3area propriu(-isă, pentru cine nu(+ cunoaşte pe 6ndrei Pleşu, ar 0i 0ost ne0irească pentru o persoană o0icială/ Faptul că 1ntre3area permite un răspuns de uşoară ana( li-ă 0ilo-o0ală do.edeşte că reporterul cunoaşte 3ine stilul şi 0ormaţia intelectuală a ministrului/
'/ ar inter.iul nu evoluţia ţării şi a dat rezultate economice discutabile! continuă prin aprecieri Văzută din străinătate :omânia trece în continuare drept Generale şi meditati.e o birocraţie! (7istă un consens în mediile occidentale asupra situaţie ţării, pentru a "ace din ea un simbol al eşuării! (şecul planează deoarece prin 1ntre3areaasupra ei asemenea unui păcat ori%inar! Orice ar "ace ea imediat următoare @nde este cunoscută pentru minerii care au ameninţat 1ucu& %reşeşte potrivit opiniei reştiul în ?XXQ pentru copiii bolnavi de 25+A pentru dv! dia%nosticul aplicat or"ani pentru copiii străzii etc! Aceste probleme nu sunt :omâniei'0 jurnalistul tipic româneşti şi sunt departe de a epuiza realitatea ţării! cere arGumente/ +e alt"el acestea au devenit un "el de identitate media& tică a :omâniei! Aceste judecăţi rudimentare întreţin proasta ima%ine a ţării! Conju%area inerţiei interne care a încetinit emanciparea societăţii cu inerţia e7ternă care prelun%eşte aceasta ima%ine a eşecului colectiv pune astăzi :omânia într&o mare di"icultate! Le emps$ Foarte recent preşedintele (mil Constantinescu a acuzat Occidentul că a abandonat :omânia! (7prima ast"el la cel mai înalt nivel sentimen& tul crescând de "rustrare acumulat de români în raporturile lor cu ţările occidentale! Cum e7plicaţi acest "enomen' 6ndrei Pleşu$ Eu credea este sănătos să punem în contul Occidentului o problematică ce ne aparţine! +acă :omânia ar "i "ost o ţară prosperă şi pe drumul cel bun în ceea ce priveşte inte%rarea europeană ca de e7emplu! 2lovenia am putea pe bună dreptate să ne simţim victime */ 63ia prin cea de(a ale injustiţiei sau abandonului! +ar atâta timp cât nu treia 1ntre3are, reporterul ne&am rezolvat propriile probleme această modalitate de trans"era %reşeala asupra altora se pare discutabilă 1şi justi0ică su3til eşi din apunct moti.ul inter.iului/ de vedere moral! Eu vreau sămi spun nici că ar 0i putut 0i 1ntre3area Occidentul ne&a înţeles în mod e7act aşteptările! Eu esenţială, acesta apare pe avem nevoie de un ajutor în %eneral ci de un ajutor un teren deja preGătit, speci"ic! +acă prima mea ur%enţă constă în a primi mai mult după reGulile carto"i de e7emplu nu pot considera ajutor o invazie de politeţei decât după cele s"eclă pe piaţa mea! +in partea niunii (uropene tirul ale in0ormării este prost re%lat! Lumea occidentală are alte priorităţi jurnalistice/ Răspunsul decât ţările "oste comuniste! Eu putem să ne aliniem în la această 1ntre3are .ine câţiva ani la priorităţile ţărilor care au în spatele lor să complete-e opiniile decenii de prosperitate şi de pro%res instituţional! îmi pre-entate până aici de amintesc de o poveste care debutează la începutid anilor 6ndrei Pleşu, pentru că BXQ în momentul în care eu eram ministru al Culturii! jurnalistul +(a preGătit #roblema protecţiei animalelor a "ost re%lată în Occident prin 1ntre3ările în anii BQ& BKQ nu înainte! +upă câteva luni de la căderea anterioare/ lui Ceauşescu %uvernul român a primit din partea 1%#
Occidentului semne de nerăbdare în le%ătură cu soluţionarea acestei probleme! 2unt de acord cu asta dar întrebarea este care ar "i ordinea priorităţilor! 2ă încep cu câinii' Chiar şi astăzi în ?XXX discutăm la 1ucureşti dacă să menajăm câin ii & e7istă peste PQQ!QQQ de câini care mişună pe străzile capitalei române n/rep/ ( pentru a respecta dreptul internaţional care ne inter-ice să 1i eliminăm/ Atunci trebuie să ne lăsăm muşcaţi pentru a demonstra că avem acKuis comunitar' (7istă o serie de decalaje care "ac ca majoritatea populaţiei să "i acumulat o "rustrare în raporturile cu Occidentul! (mil Constantinescu care este preşedintele tuturor românilor a trebuit să e7prime această "rustrare! 6otuşi cred că cea mai buna tactică este de a ne în"uria în primul rând pe noi înşine! (ste mai bine să tratezi cu niunea (uropeană după ce ţi&ai consolidat propria poziţie! (ste adevărat că raportul cu ( poate intra într&un cerc vicios. pentru a adera suntem obli%aţi să respectăm anumite criterii dar pentru a respecta aceste criterii trebuie să ne comportăm ca un stat membru (! (ste ca şi cum pentru a adera la ( ar trebui să "im deja înăuntrul comunităţii Le emps$ în conte7tul con"lictului care a opus EA6O 5u%oslaviei lui -ilosevic :omânia a dus o politică puternic pro&occidentală! Cum răspundeţi presiunilor opoziţiei care vă cere în acest moment să puneţi capăt embar%oului împotriva 5u%oslaviei' 6ndrei Pleşu$ La această oră cred că embar%oul asupra petrolului instituit împotriva 5u%oslaviei mai are motive să "ie menţinut! A "ost decretat într&unnumo& ment în care trebuia să "ie blocat accesul la carburant al tancurilor sârbeşti! :ăzboiul s&a terminat şi hidrocar& burile nu mai sunt destinate rezervoarelor de tancuri! (mbar%oul nu îl mai penalizează pe -ilosevic ci popu& laţia iu%oslavă şi ţările vecine! :omânia solicită deci ridi& carea rapidă a embar%oului dar nu va "ace nimic înaintea niunii! Ar "i parado7al pentru o ţară care doreşte să demareze în câteva luni ne%ocierile de aderare la ( să ia în mod unilateral o decizie contrară politicii europene! Ar "i un %est sinuci%aş! #re"er să abandonez avantajele imediate în numele unei politici care pe termen mediu nu poate "i decât pro"itabilă pentru ţara mea! Le emps$ Care sunt priorităţile politicii e7terne a :omâniei'
J/ 1n ca-ul de 0aţă, 0iind .or3a despre un inter.iu o0icial, completările reporterului aproape că lipsesc/ otuşi, tre3uie remarcată nota care cla( ri0ică prompt care este numărul câinilor .aGa3on-i din Bucureşti/ !n inter.iuri de 0actură neprotocolară, -iaristul poate inter.eni cu notaţii succinte re0eritoare la atitudinea, mimica, .estimentaţia celui inter.ie.at/
/ Contrar reGulilor 6ndrei Pleşu$ Vizăm înainte de toate inte%rarea în sale, Mirel Bran pune la ( şi EA 6O! :apoiturile noastre cu or%anizaţia atlantică un moment dat o sunt stabile şi aşteptăm o soluţie "avorabilă la orizontul 1ntre3are de rutină/ Este anului PQQP! :ealitatea istorică ne&a dat dreptate într&un .or3a aici mai curând mod tra%ic! Con"lictul iu%oslav a scos în evidenţă "aptul despre o con.enţie/ 1n că "lancul sudic al Alianţei are nevoie să "ie consolidat si multe inter.iuri luate :omânia a acţionat ca şi cum ar "i "ost deja membră a personalităţilor apare şi EA6O! Cât despre niunea (uropeană momentul cNcial o 1ntre3are leGată de va "i reuniunea de la Telsin8i prevăzută pentru luna planurile de .iitor, de decembrie când ne aşteptăm să "im invitaţi împreună cu atitudinea Generală 0aţă 1ul%aria să începem ne%ocierile de aderare! Eu cerem privile%ii dar considerăm vitală posibilitatea de iniţiere a de meserie, despre opinia asupra unor acestui proces! :omânia vizează în mod e%alpreşedinţia e.enimente .aGi etc/ O2C( în anul PQQ? care ar trebui să "ie decisă la 5stanbui 6cestea sunt 1ntre3ări în 6urcia în luna noiembrie a anului viitor! derutină,ele0ac Leemps$ în ce stadiu aţi %ăsit diplomaţia adeseori leGătura spre română şi cum aţi de"ini&o astăzi' unaltmomental 6ndreiPlesu$ -inisterul de (7terne a "uncţionat inter.iului @ca 1n ca-ul pe baza a două criterii "alse timp de trei ani! Au "ost acestaA sau completea-ă recuperaţi diplomaţii consideraţi disidenţi ai epocii o imaGine deja Ceauşescu! în ceea ce mă priveşte cred că nici chiar disi& conturată a denţa propriu&zisă nu este o cali"icare pentru o carieră! inter.ie.atului/ Faptul de a "i "ost un om curajos sau de a "i su"erit la un moment dat nu cali"ică pe cineva pentiv a "i un bun ministru! Aici este vorba de competenţe! Am văzut deja ticăloşi care erau buni "uncţionari şi în%eri care erau nuli în acest domeniu! n alt "als criteri u este de a crede ca cei careautomat au "ost an%ajaţi luiconstatat Ceauşescu în mod mai bunidupă decâtcăderea alţii! Am la sunt tinerii sosiţi în minister achiziţionarea rapidă a re"le7elor şi mentalităţilor de bătrân "uncţionar! :e%ret insu"icienţa re"lecţiei asupra roiului democraţiei! Funcţionez cu un bu%et de austeritate! 5&am avertizat pe primul&ministru şi pe preşedinte în le%ătură cu riscurile pe care acest lucru îl constituie pentr u ima%inea ţării! Am închis deja cinci ambasade! în altele nu am plătit salariile "uncţionarilor sau chiriile şi întreţinerea de trei luni! Eu am nevoie de sume enorme pentru a "ace să mear%ă treburile bine trebuie ca banii să "ie utilizaţi cu bună ştiinţă! Le emps$ +umneavoastră intelectual credeţi că intelectualii români s&au implicat su"icient în politică' 6ndrei Pleşu$ 5mediat după căderea lui Ceauşescu! intelectualii s&au implicat prea mult în politică şi într&un Maggggfâjtâgffl&wm
+
•> 8 # ii@iii@ii@CiiiiiiiiMiiMi-iiiiiiiiii#@ii iii@iii@iiiiiii#ii i & Di i &in#ni i&C i In LL
mod isteric care nu corespunde statutului lor in societate! Astăzi ei se implică prea puţin! Cred că este inevitabil ca ei să "ie prezenţi pe scena istoriei chiar dacă reacţiile lor au "ost adesea inadecvate! +e la căderea dictaturii intelec& tualii nu au adus nici ovictorie substanţială pe plan politic! Le emps$ =i pe plan cultural' 6ndrei Pleşu$ +in punct de vedere cultural :omânia este o ţară inte%rată în ansamblul culturii mondiale şi îşi pune aceleaşi probleme! -irarea mea este să constat într&un conte7t economic precar prezenţa unui mare număr de edituri pe piaţă! O"erta în materie de cărţi este aproape su"ocantă şi în ciuda preţului lor "oarte ridicat ele se cumpără! Am sentimentul că românii şi&au păstrat apetitul pentru lectură pe care epoca comunistă îl stimula ca modalitate de evaziune! (ste în acelaşi timp remarcabil şi emoţionant pentru o populaţie "ără multe posibilităţi materiale! Le emps$ Cum vedeţi astăzi căderea lui &/ 1ntre3area de 0inal are Ceauşescu' şi o latură sentimentală 6ndrei Pleşu$ Acest eveniment în care nu @1l determină pe 6ndrei credeam m&a surprins la 6escani un mic sat din Pleşu să medite-e asupra -oldova unde am avut domiciliu obli%atoriu! +upă ce trecutului în%rozitor0 am văzut primele ima%ini ale căderii lui Ceauşescu la dar are şi capacitate televizor m&am întors la 1ucureşti! #atru zile mai târziu conclu-i.ă, prin punerea am "ost numit ministru al Culturii! Eici eu nici ţara mea alături a celor două nu eram pre%ătiţi să suportăm şocul pe care ?&a perioade istorice/ reprezentat căderea comunismului cum s&a întâmplat în #olonia! +upămea acestîncât şoc eu"oria s&aastăzi ancorat atât de din bine în psiholo%ia nu re%ret nici una di"icultăţile pe care le&am traversat! Ceea ce lăsam în urma mea era atât de în%rozitor iar schimbarea de după căderea dictaturii atât de mare încât tot restul putea "i suportat! Eu sunt decepţionat de nimic! 5nterviu consemnat de -ire, 1ran
1n inter.iurile din re.istele de cultură şi di.ertis( ment 1ntre3ările nu sunt atât de riGide/ Ele scot la i.eală laturi necunoscute ale unei personalităţi, determină măr( turii de .aloare @ca 1n ca-ul inter.iurilor date de Li.iu Re3reanuA ori opinii cu 0orţă spirituali-ată pentru cititor/ Haloarea principală a unui inter.iu .ine din spontaneitate, din 0aptul că el o0eră o discuţie .ie, deşi ştiut este că 1n presa scrisă inter.iul se corectea-ă, cestionarul este de +&
multe ori presta3ilit ş/a/m/d/, 1nsă talentul jurnalistului se do.edeşte tocmai prin modul 1n care el reuşeşte să cree-e impresia de autentic şi spontan dialoG/ oate ca-urile semnalate mai sus 0ac o3iectul presei culturale, 1n care apar atât inter.iuri de in0ormare, cât şi discuţii de relie0are a unei personalităţi sau a unei ideoloGii/ "e poate .or3i despre un inter.iu cult, de reconstituire a .i-iunii unui artist, ca- 1n care reporterul este speciali-at 1n respecti.ul domeniu, dar se poate .or3i şi despre inter.iul 0rec.ent de in0ormare culturală/ acă primul se adresea-ă 1n primul rând specialiştilor, cel de(al doilea este de interes mai larG/
EXERCIŢII +/ Citiţi pre-entarea de mai jos şi notaţi '(J 1ntre3ări pe care i le(aţi pune lui 6ndrei Codrescu, 1n calitatea .oastră de jurnalişti$ 6#RE! CORE"C E"PRE "CR!", C!! 8! "PREM6Y!6 B#!C!! 6ndrei Codrescu nu mai are ne.oie de pre-entare/ in +%%', cărţile sale au 1nceput să 0ie traduse 1n româneşte ( +omnul 6este în America @Editura acia, +%%'A, +ispariţia lui A"ară @Editura ni.ers, +%%JA,*aura din 2tea% @Editura ni.ers, +%%&A,Contesa sân%eroasă @Editura ni.ers, +%%&A,Alien Candor& Candoare străină. #oeme alese+%&(+%% @Editura Fundaţiei Culturale Române, pu3licat, iniţial, "tateleFundaţiei nite de prestiGioasa Editură+%%&A, Blac< .olum "parro: Press, 1n 2,1nEditura Culturale Române i(a pu3licat romanul-esia e4celent tradus de !oana 6.ădanei/ <:omânia literară 2J aprilie 2+A 2/ 1ntre3area pe care i(o pune reportera :omâniei literare este următoarea$ +omnule Andrei Codrescu un ilustru istoric român ajuns cunoscut în Occident declara la un moment dat că pentru el nu are importanţă "aima pe care a dobândit&o printre străini atât timp cât nu e cunoscut în ţara lui! 2imţiţi la "el' Cum .i se pare 1ntre3area Bună 6şteptată de pu3lic #einteresantă Iusti0icaţi/ '/ Citiţi 0raGmentul transcris mai sus din nu.ela Calul dracului de !/ L/ CaraGiale/ ialoGul se des0ăşoară 1ntre o cerşetoare 3ătrână şi un dia.ol deGi-at 1n tânăr nai./ Rescrieţi dialoGul respecti. 1n lim3aj actual imaGinându(.ă că 1n locul dia.olului se a0lă un politician 3inecunoscut, care cercetea-ă incoGnito pulsul societăţii, 1ntr(un loc oarecare @stradă, piaţă, instituţie etc/A şi pe care 1l interoGaţi 1n calitatea .oastră
de jurnalişti, 3ănuindu(i identitatea/ */ 6leGeţi o personalitate culturală cunoscută .ouă/ Redactaţi cinci 1ntre3ări care credeţi că ar putea 0ace o3iectul unui inter.iu cu 9personajul9 ales/ acă nu .ă .ine nici o idee, 0olosiţi ca model inter.iul de mai jos$
udor Cirilă H6M6 HEC>E @Aici îmi place! Aici vreau să schimb ceva! Eu cred in actorii care pleacă&n străinătate ca să devină ta7imetrişti@ (ste vară este caniculă oraşele sunt sub asediul %radelor Celsius iar ima%inea mării stăNie tot mai obsesiv în minţile noastre! Cu toate astea când se vorbeşte despre Hama Hece, adolescenţii nu se %ândesc la "rumoasa staţiune maritimă române ască ci la o "ormaţie de muzică roc8 care ocupă un loc "runtaş în topuri şi în inima lor! 5n prima zi a primăverii acestui an Hama Hece a cântat în deschiderea unui shoN ma%ic şi deşi cei XQQQ de spectatori ce au umplut 2ala #oliva lentă veniseră pentru Mimm9 #a%e şi :obeii #lant ei au aclamat şi au rechemat pe scenă tânăra trupă românească! Câteva săptămâni mai târziu cei patru componenţi ai "ormaţiei au revenit pe scenă până la epuizare într&un concert ce a incendiat & din "ericire doar la "i%urat &6eatnil de Comedie!!! 5ndi"erent dacă este vorba de concerte în săli mari sau în cluburi piesele de pe albumul BEu am che" azi@ produs de @6empo -usic@& casa de discuri a 5ui 5oan *9uri #ascu & secondate de piese noi se bucura de succes in rândul celor ce apreciază umorul amar versurile şi muzica ieşite din şabloane! #entru 6udor Chirilă
( între teatru şi sport cele două meserii ale părinţilor tăi ai ales&o pe prima! Cum se "ace că ai "ost mai atras de lumea teatrului decât de cea a sportului' ( 6ata mă ducea pe stadion nu prea înţele%eam eu mare lucru însă îmi plăcea %azonul era verde pe el se mişcau nişte omuleţi! Eu m&am apropiat mai mult de lumea spoitului pentru că tata pleca săptămânal prin ţară la meciuri pleca des şi în străinătate! -ama şi lumea ei au "ost mult mai prezente! #ractic mi&am petrecut copilăria în teatru am crescut acolo mama mă lua "oarte des cu ea! (ram un "el de copil adoptiv al teativlui! tmmmmmmmm..
(
+%
Acum maşiniştii îmi spun. @5a uite cât te&ai "ăcut ai crescut sub ochii noştri@, 6eatNl este un univers minunat pentru copilărie. maşinăriile scena "osa care coboară trapele decorurile prin care ţin minte că mă plimbam după spectacol până le demontau! (u n&am aDmt @uliţa copilăriei casa bunicii@ sunt un orăşeanprin e7celenta poate de asta m&a in"luenţat teatnil aşa de mult! +e alt"el lucrurile în "amilia noastră s&au echilibrat! (u am avut înclinaţie spre artă 5onuţ "ratele meu spre "otbal. acum e antrenor la :apid la tineret! 6rebuie să adau% totuşi că prin liceu nu&mi mai plăcea să mer% 5a teativ mă cam %olănisem mer%eam la ştrand 5a "otbal mă îndră%osteam de "ete beam o bere cu băieţii! 5n clasa a Z55&a mama m&a întrebat dacă am de %ând să "ac ceva serios cu teativl eu am zis că da m&am pre%ătit şase săptămâni şi am intrat la Academia de 6eativ şi Film! #e atunci vedeam doar partea boemă neştiind că este o muncă în%rozitor de mare nulă din punct de vedere "inanciar cred eu una din meseriile cu cea mai mică speranţă de viaţă mai ales la noi unde actorii sunt plătiţi în aşa hal! ( Atunci de ce o mai "aci' ( #entru că este o meserie "oarte "rumoasă superbă n&aş spune nimănui să nu se apuce de teatru! 6rebuie spusă însă şi partea urâtă a lucrurilor! Vreau ca măcar cei ce citesc acest inteiviu să ştie că atunci când vin 5a teatru şi îşi spun su"icienţi şi împăcaţi cu sine. @(h aş putea să "ac şi eu ca ăla de pe scenă dar eu am o meserie serioasă sunt contabil la "irmă@ ei bine vreau ca ei să ştie că nu e aşa că %reşesc! ( -i&ai spus mai devreme că te consideri mult mai mult actor decât cântăreţ! ( +a pentiv că meseria de cântăreţ derivă şi este puternic susţinută de cea de actor! Cântecele noastre reprezintă "iecare câte o poveste în sine se întâmplă lucruri dramatice acolo şi piesele noastre&s "oarte teatrale! +ra%ostea are viaţa ei durei ea&i durere şi trebuie cântată! A vem un mesaj nu spunem lucruri de %enul @steaua de pe cer mi&a deschis dra%ostea către iubita mea@!2untem "oarte revoltaţi de ceea ce se întâmplă în muzica românească la nivelul versurilor şi suntem nişte autocenzori drastici! @Cred că suntem o trupă tristă! @
( #ovesteşte&ne câte ceva despre piesele voastre. cum s&au născut din ce v&aţi inspirat' ( 2ă încep cu piesa&titlu a L#&ului nostru @Eu am che" azi@ a cărei temă e7istă înainte de a se "orma tivpa! #e mine m&a obsedat întotdeauna ratarea sentimentală! Văd peste tot cupluri plimbându&se plictisite alături de copiii lor şi am impresia că acolo a e7is& tat pentiv "iecare o iubire precedentă mult mai puternică ratată din prostie sau lipsă de e7perienţă! 2&au întâlnit şi ca să&şi lin%ărănile s&au căsătorit iar acum nu se mai despart din cauza copiilor! Cine ştie poate şi eu voi "i o victimă a aceluiaşi traseu voi "ace ca&n cântec. @-i&am luat şi eu nevastă3 râtă şi cam rpoastă3Am doi copii cu ea3=i&i "eresc de soacră&mea @! Ei se poate întâmpla oricând! O altă piesa la care ţin mult e @Armata @<@Am să mă întorc bărbat@0 despre sinuciderea unui soldat! Are o temă universal valabilă un con"lict "oarte puternic între soldat şi plutonier apoi povestea băiatului cu acea târlă sin& %ura care&? iubea după ce prietena lui ?&a părăsit! Versuiile&s inspirate din poveştile basis& tului nost3v care a trăit clipe %rele în armată! #iesa târnit a s reacţii la care nu mă aşteptam.
am avut surpriza să constat că e cea mai iubi tă piesă a noastră în ţară în provincie! ( "oarte ciudat cum %usturile di"eră de la o zonă la alta! 5eri de pildă după un concert la Călăraşi a venit la mine unbăiat plân%ând şi mi&a strâns mâna! 2unt nişte lucivri emoţionante & şi acum mi se zbârleşte pielea pe mine când mă %ândesc! ( A veţi multe cântece "oarte sensibile amare chiar! ( Amare sunt chiar şi cele cu armonii vesele cum ar "i @-etroul@ <@:omânia is -9 Countr9@0 o piesă despre universul românesc al ratării despre tineri care se scu"undă într&un orizont murdar într&o serie lun%ă de beţii nopţi nedormite asta pentru că nu pot pleca de aici pentru a "ace ceva iar ţara asta nu&ţi o"eră o alternativă! (u nu&s patriot culmea sunt un s"ert %rec un s"ert ivs jumătate român dar aici vreau să stau aici îmi place aici vreau să schimb ceva! Eu cred în actori care spală vasele în străinătate sau devin ta7imetrişti! Cred că suntem o trupă tristă> indi"erent de ritm răzbate din versuri o amărăciune şi se pare că oamenii se re%ăsesc în aceste versuri! Am putea să cântăm despre Văcăroiu Ciorbea Constantinescu să ne batem şi noi joc de politică dar astea trec pe cândo dra%oste ratată căutarea "ericirii universul neîmpliniriloi> durerea & astea&s teme perene spre astea suntem înclinaţi şi despre ele vrem să scriem! @2unt un copil bun şi nu&s vedetă! Asta poţi să scrii cu majuscule,@
( Aşa sunteţi şi în realitate nişte oameni trişti' ( Când aşa când aşa ca tot omul! neori suntem "oarte veseli! (u sunt un cheii iu îmi place să colind 1ucure ştiul noaptea să "iu încon jurat de multă lume nu&s un sin%uratic chiar mi&e "rică în%rozitor de sin%urătate! Când rămân sin%ur acasă dau muzica la ma7imum! Cole%ii mei de tivpă sunt Liviu -ănescu
171
( (u cunosc tineri e7traordinari diametral opuşi cu această a"irmaţie oameni pentiv care viaţa are un alt sens care trăiesc cu alte standarde şi alte aspiraţii! 1ineînţeles că am cunoscut şi alt"el de oameni! Eu prea cred în %eneraţii însă dacă e să încerc o etichetare cred că este o %eneraţie marcată dein"ormaţie şi electronică o %eneraţie care trebuie să se mişte repede pentiv că am devenit robii 5ntemetului ai calculatomlui> cred că pro%resul tehnicii e îndreptat spre autodistru%ere! -ă întreb "oarte serios dacă merită să aduc pe lume un copil într&un niveis al dra%ostei pe calculator al ascensiunii 25+A al cultivării homose7ualităţii ca alternativă la înmulţirea populaţiei! #robabil că până la urmă e%oismul dorinţa de a lăsa ceva în urmă vor "i mai puternice! ( 2ă revenim în încheiere la "otmaţie! Eu v&aţi asumat o oarecare responsabilitate luându&vă numele unui loc superb de la -area Eea%ră care are şi un spirit al său' ( 2ă&ţi spun o părere sinceră. Hama Hece nu mai e locul pe care mi&? închipuiam când am dat numele tivpei! A devenit o "ormă de snobism. @Tai în Vamă că suntem artişti aşa e de bon ton @! #entru noi lucrur ile au mers "oarte repede ieşisem pe scena "ără nume aşa că stăteam la un moment dat la o masă şi căutam un nume! 1asistul a zis că muzica noastră e ca o unduire ca un val şi aşa au apărut su%estiile. @*uvidele9 BAl%a@ @Fructe de mare@! (u am zis Hama Hece şi am promis că nu&? vom mai schimba! Vrem să o"erim o adevărată Vamă veche adică un mod de a trece oamenii într&o altă dimensiune în altă stare sau în altă mentalitate! @!ulian !Gnat, Formula As0
■:::■
)
72
%
%/ Polemica Con0runtarea de idei des0ăşurată 1n serial, 1n re.iste di.erse şi pe o perioadă mai lunGă de timp se constituie 1ntr(o de-3atere, 1ntr(o dispută care poartă numele de polemică/ 6rticolele polemice pot contri3ui la stimularea clima tului cultural şi pot ciar să scim3e ideile estetice de la un moment dat/ Polemica se constituie dintr(o serie de articole (de-3atere, care aparţin unor autori di0eriţi, pu3licate adeseori 1n re.iste di0erite, şi care au rolul de a crea o con0runtare de idei/ e aceea tonul unui articol polemic este contradictoriu, arGumentul se a0lă 1n prim(plan, iar ideea de-3ătută tre3uie să 0ie de interes mai larG, respecti., să poată căpăta adepţi sau ad.ersari/ Prin caracterul ei de 0erment cultural, polemica are mai multe merite, printre care$ 6duce 1n atenţia opiniei pu3lice o idee, o atitudine, un e.eniment/ e-.oltă Gustul pentru de-3aterii şi pentru constituirea sistemului propriu de .alori/ "timulea-ă comunicarea şi prin aceasta se constituie 1n 3a-ă su3tilă a solidarităţii culturale/ Face educaţie 1n pri.inţa selecţiei ideilor şi a posi3ilităţii de a aleGe, 1n General/ 1n momentul actual articolul de polemică aproape că a dispărut sau s(a trans0ormat 1n discurs monoloGic, ca 1n ca-ul următor$ +intre multele mani"estări ale urii intelectuale ale% nu chiar la ntâmplare unul sin%ur! 5n Con.or3irile literare de la 5aşi numărul din "ebruarie dl 2orin Comoroşan membru de onoare al Academiei :omâne biolo% de repu& taţie internaţională atras de "iloso"ia ştiinţei îi acordă d&lui 5on 1eldeanu un interviu din care ura se revarsă ca o apă nea%ră! Eu e prima oară cînd dl Comoroşan urăşte l&am citit si alte intejvenţii asemănătoare! nele propoziţii sunt
reluate aidoma în interviul dinCon.or3iri/ #roblema d&lui Comoroşan @om cu concepţii pro"und liberale@ dar cu Bsimpatii de stân%a@ după cum declară este @trădarea intelectualilor zişi de dreapta @ care ar "ipermis @ocuparea scenei culturale de către impostură@! -&aş opri o clipă asupra "ormulei @zişi de dreapta @! Aşadar dl Comoroşan nici măcar nu consideră că intelectua& lii cu pricina sunt cu adevărat de dreapta> ei doar se pretind a "i> ceea ce "ace ca impostura pe care o denunţă autorul interviului să înceapă dinainte şi să nu "ie neapărat la mijloc o trădare ci doar o teribilă misti"icare! @#icolae Manolescu, ra la români :omânia literară 2) martie 2+/A
Pentru ca un articol să 0ie polemic, autorul lui tre3uie să sta3ilească o comunicare reală cu cel pe carc(+ contra-ice, dar şi să suscite interes altora/ Când un articol nu primeşte răspuns, nu este completat sau respins şi de alte apariţii, 1nseamnă că nu şi(a atins scopul/ 1n General o polemică se clădeşte 1n jurul unor idei de interes larG, aşa cum a 0ost te-a speci0icului naţional 1n literatură care a acaparat atenţia culturală mai multă .reme, 1n perioada dintre cele două ră-3oaie mondiale/ "tructura articolului polemic se clădeşte pe o idee, de-3ătută apoi amănunţit, prin mijloace retorice$ di-ertaţia, arGumentul, ironia, 1ntre3ările şi e4clamaţiile de su3liniere a atitudinii polemistului etc/ n e4emplu de di-ertaţie du3lată de ironie apare 1n 0raGmentul de mai jos 1n care itu Maiorescu atacă polemic pro3lema scrieriiera 0onetice, 1ntr(un moment 1n care curentul etimoloGist destul de puternic$ Această academie a ştiinţelor pe lân%ă alte misiuni se crede mai întâi de toate menită a stabili şi promul%a re%ulele pentru limba şi scrierea română şi a susţine unitatea naţională în această privinţă! +upă opinia noastră acea încredere este iluzorie! +ar să zicem că este întemeiată! Ce "ac atunci membrii Academiei pentru a corespunde misiunii ce înşişi şi&o atribuiesc! întrebările limbistice şi orto%ra"ice se stabilesc în acel aeropa% al ştiinţei prin votare. se ridică mâna pentru sau contra unei propuneri şi majoritatea părerilor hotărăşte! ( dar lucru "iresc să ne întrebăm dacă majoritatea e competentă pentru această hotărâre! ;!!!/ +ar dacă majoritatea membrilor Academiei era în stare să "acă serviciul
modest însă "oarte important al unor cule%ători de cuvinte le lipseşte orice competenţă de a se pronunţa în materii controversate ale ştiinţei "ilolo%ice şi de a prescrie naţiunii lor cum să vorbească şi cum să scrie ;!!!/ Ce să ne mai mirăm de cei obscuri când însuşi d! Cipariu de altminteri reprezentant eminent al etimolo%ismului între români răspunzând în archivul său "ilolo%ic la nişte obiecţii limbistice ce&i "ăcusem în Academie a"irmă că nu cunoaşte scrierile limbistice ale lui -a7 -ul 5er şi după atâta timp nu căutase încă să le cunoască! +acă d! Cipariu & iată tot ce putem răspunde la aceasta & nu cunoaşte pe -a7 -ullei> pa%uba nu este a lui -a7 -uller!
"tilul eleGant, cultura, ra0inamentul, dar mai ales 0aptul că su3iectul se a0la deja 1n atenţie şi 0usese discutat polemic, toate acestea 0ac din discursul maiorescian o cale de a intra 1n dialoG cu cei care clădesc cultura prin .or3e la un moment dat al istoriei/
EXERCIŢI) +/ Citiţi 0raGmentul următor şi e4traGeţi ideea principală/ 5ăsiţi trei arGumente care să .ă ajute să contra-iceţi această idee$ @Când Caţavencu ţipă. Eu voi să ştiu de (uropa> eu ştiu numai de :omânia mea ( el nu aruncă numai o hiperbolă dema%o%ic&patriotică ci rezumă %rosolan dar adevărat stări sentimentale careaicirculau mai binedeori mai slab ascunse prin su"letele multor bărbaţi eminenţi ţării indi"erent cultura sau culoarea lor politică! Cu atât mai iritată trebuie să "ie vanitatea socială şi naţio& nală cu atât mai bo%ată reco lta de comic în lumea aceasta silită la adaptări multiple şi repezi e7pusă prin urmare la toate stân%ăciile "atale acestor adaptări! 9@Paul ]ari0opol ( #ublicul şi arta lui Cara%iale 1n .oi/ =/ L! Cara%iale interpretat de!!! Ed/ Eminescu, +%&*, p/ +2+A
+/ "crisoarea descisă "crisoarea descisă repre-intă o 0ormă de protest şi un mod de a cere ajutorul opiniei pu3lice/ Ea are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ !ntroducerea de3utea-ă printr(un 0raGment de captare a atenţiei şi printr(un arGument de tip oratoric/ Conţinutul se su3iect/ clădeşte 1n peacest o idee, o te-ă, o doctrină sau predo( pur şi simplu pe un dinpeurmă ca-,pecapătă caracter minant epic/ Esenţa scrisorii o constituie un con0lict, 1nceierea 1l situea-ă pe autor 1n planul aspiraţiilor/
117 /%
!n Literatura de "rontieră Editura enciclopedică română, +%&+, p/ 22%/
1n nume personal sau repre-entând un Grup ideo( loGic, scrisoarea descisă 0ace pu3lice idei, intenţii, atitu( dini care au de multe ori rol proGramatic sau polemic, contri3uie la declanşarea unor tendinţe sau curente de idei, la constituirea unor Grupuri doctrinare etc/ "pecia o0eră o .i-iune asumat su3iecti.ă, creată 1n intenţia de a câştiGa adepţi şi de aceea introducerea, 0ie că este sau nu marcată de o 9intriGă9, ca 1n e4emplul de mai jos, are ocascriere prioritate captarealaatenţiei/ otodată, 0iind .or3a despre des0ăşurată persoana !, scrisoarea adoptă elemente compo-iţionale speci0ice discursului oratoric, 1ntre care un loc 1nsemnat 1l ocupă arGumentul/ 6cesta cuprinde o moti.are su3tilă a temei scrisorii, cu intenţia de a susţine ast0el o3iecti.ul ei/ 1n sensul acesta scrisoarea descisă are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ "il.ian !osi0escu o consideră, de alt0el, scriere polemică şi pam& "letară trecând printre caracteristicile ei principale invec& tiva ironia discretă şi satira! ??K 6dresarea directă, implicarea receptorului, adeseori 1ndemnul direct de a(+ sprijini pe autorul scrisorii, repre-in(
tă tot un procedeu preluat din stilul oratoric/ "tilul epistolar, de 17%
adresare directă, o0icial sau nu, sta3ileşte o leGătură spontană cu cititorul, dându(i ilu-ia că el este receptorul aşteptat, şi imprimă un caracter con0esi. compo-iţiei/
neori scrisoarea are 1n .edere 9o po.este9, un su3iect, un e.eniment, care pe măsură ce se conturea-ă aduce 1n prim(plan şi con0lictul care 0ace istoria de inte( res, 1n măsura 1n care acest con0lict se impune, scrisoarea 1şi capătă adepţi/ 1nceierea este construită pe un apel, pentru că 1n scrisoarea descisă re-ol.area este amânată 1n speranţa că ea .a 0i de0initi.ată de opinia pu3lică, de cititori, de destinatar etc/ rmărim 1n continuare aceste trăsături pe te4tul unei scrisori care aparţine unui pro-ator de talent şi tot( odată jurnalist 3inecunoscut ( Cristian udor Popescu$ #E "LC!6!#OU de Cristian 6udor #opescu Acum vreun an la 6âr%ul de Carte de la 6eatrul +/ !ntroducerea Eaţional un băiat bu"lei netezindu&şi cărunteţea cu de3utea-ă printr(o cărare pe mijloc mi&a cerut timid un auto%ra" pe volumul captatio benevolentiae @Copiii tiarei@! L&am privit lun% încercând să&i desluşesc care promite o pe "i%ură răutatea cenuşie cu care mă insulta în scris! Eici 1ntâmplare picantă, cu urmă! Omul părea conciliant chiar prietenos! Apoi într&unpersonaje reale/ Portretul moment %reu pentru mine procesul cu +ejeu m&a susţi& lui Mircea Miăieş, şi el nut mer%ând cu e7a%eraţiunea conştientă până la a mă pro-ator 3inecunoscut şi considera drept un posibil bun ministru de 5nterne! 6oate titularul unei ru3rici de acestea în @Contra"ortul@său din @:omânia literară@! Cu comentarii politice 1n vreo P&W luni în urmă însă iată că dl -ihăieş alt"el un :omânia literară şi eseist remarcabil propune aceleiaşi reviste un atac situarea lui 1ntr(o des"ăşurat cu mijloace @:omâniameu -are@la persoana subsemnatului pe tematipaşa&zisului @naţionalism@! +irectorul şi directorul&adjunct al @:omâniei literare@ domnii Eicolae -anolescu şi *abriel +imisianu re"uză cu delicateţe te7tul! +rept care dl -ihăieş posedând un pro%ram bine înşurubat în occiput trece la ceva mult mai %rav şi anume deni%rarea ziarului @Adevărul@! (ram convins că am devenit după atâta vreme insensibil la orice ticăloşie tipărită! (ram convins pe de altă parte că mizeria umană în toate mucila%iile ei verzui şi tremurătoare aşa cum se întinde pe "oile @Atacului la persoană@sau ale @Academiei Caţavencu@ nu îşi va %ăsi vreodată locul în pa%inile unei publicaţii de înaltă ţinută culturală cum este @:omânia literară@! (ste meritul d&lui -ircea -ihăieş de a&mi "i clătinat aceste convin%eri! Cu metode speci"ice presei staliniste având la
postură o3edientă, simplu cititor al luide Cristian udor Popescu are aici e0ectul de a răsturna spectaculos o situaţie 3ine ştiută de pu3licul intelectual/ 2/ Conţinutul de-.oltă o idee care porneşte de la un comentariu, pe care autorul 1l trans0ormă 1ntr(o ade.ărată po.este$ Mircea Miăieş a psianali-at o paGină din -iarul Adevărul
+/ "crisoarea descisă "crisoarea descisă repre-intă o 0ormă de protest şi un mod de a cere ajutorul opiniei pu3lice/ Ea are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ !ntroducerea de3utea-ă printr(un 0raGment de captare a atenţiei şi printr(un arGument de tip oratoric/ Conţinutul se clădeşte pe o idee, pe o te-ă, pe o doctrină sau pur şi simplu pe un su3iect/ 1n acest din urmă ca-, capătă caracter predo( minant epic/ Esenţa scrisorii o constituie un con0lict, 1nceierea 1l situea-ă pe autor 1n planul aspiraţiilor/
1n Literatura de "rontieră Editura enciclopedică română, +%&+, p/ 22%/
1n nume personal sau repre-entând un Grup ideo( loGic, scrisoarea descisă 0ace pu3lice idei, intenţii, atitu( dini care au de multe ori rol proGramatic sau polemic, contri3uie la declanşarea unor tendinţe sau curente de idei, la constituirea unor Grupuri doctrinare etc/ "pecia o0eră o .i-iune asumat su3iecti.ă, creată 1n intenţia de a câştiGa adepţi şi de aceea introducerea, 0ie că este sau nu marcată de o 9intriGă9, ca 1n e4emplul de mai jos, are ocascriere prioritate captarealaatenţiei/ otodată, 0iind .or3a despre des0ăşurată persoana !, scrisoarea adoptă elemente compo-iţionale speci0ice discursului oratoric, 1ntre care un loc 1nsemnat 1l ocupă arGumentul/ 6cesta cuprinde o moti.are su3tilă a temei scrisorii, cu intenţia ele a susţine ast0el o3iecti.ul ei/ 1n sensul acesta scrisoarea descisă are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ "il.ian !osi0escu o consideră, de alt0el, scriere polemică şi pam& "letară trecând printre caracteristicile ei principale invec& tiva ironia discretă şi satira! ni 6dresarea directă, implicarea receptorului, adeseori 1ndemnul direct de a(+ sprijini pe autorul scrisorii, repre-in(
tă tot un procedeu preluat din stilul oratoric/ "tilul epistolar, de +&
adresare directă, o0icial sau nu, sta3ileşte o leGătură spontană cu cititorul, dându(i ilu-ia că el este receptorul aşteptat, şi imprimă un caracter con0esi. compo-iţiei/
neori scrisoarea are 1n .edere 9o po.este , un su3iect, un e.eniment, care pe măsură ce se conturea-ă aduce 1n prim(plan şi con0lictul care 0ace istoria de inte( res, 1n măsura 1n care acest con0lict se impune, scrisoarea 1şi capătă adepţi/ 1nceierea este construita pe un apel, pentru că 1n scrisoarea descisă re-ol.area este amânată 1n speranţa că ea .a 0i de0initi.ată de opinia pu3lică, de cititori, de destinatar etc/ rmărim 1n continuare aceste trăsături pe te4tul unei scrisori care aparţine unui pro-ator de talent şi tot( odată jurnalist 3inecunoscut ( Cristian udor Popescu$ #E "LC!6!#OU de Cristian 6udor #opescu Acum vreun an la 6âr%ul de Carte de la 6eatrul +/ !ntroducerea Eaţional un băiat bu"lei netezindu&şi cărunteţea cu de3utea-ă printr(o cărare pe mijloc mi&a cerut timid un auto%ra" pe volumul captatio benevolentiae @Copiii "iarei @!L&am privit lun% încercând să&i desluşesc care promite o pe "i%ură răutatea cenuşie cu care mă insulta în scris! Eici 1ntâmplare picantă, cu urmă! Omul părea conciliant chiar prietenos! Apoi într&unpersonaje reale/ Portretul moment %reu pentru mine procesul cu +ejeu m&a susţi& lui Mircea Miăieş, şi el nut mer%ând cu e7a%eraţiunea conştientă până la a mă pro-ator 3inecunoscut şi considera drept un posibil bun ministru de 5nterne! 6oate titularul unei ru3rici de acestea în @Contra"ortul@său din @:omânia literară@! Cu comentarii politice 1n vreo P&W luni în urmă însă iată că dl -ihăieş alt"el un :omânia literară şi eseist remarcabil propune aceleiaşi reviste un atac situarea lui 1ntr(o des"ăşurat cu mijloace @:omâniameu -are@la persoana subsemnatului pe tematipaşa&zisului @naţionalism@! +irectorul şi directorul&adjunct al @:omâniei literare@ domnii Eicolae -anolescu şi *abriel +imisianu re"uză cu delicateţe te7tul! +rept care dl -ihăieş posedând un pro%ram bine înşurubat în occiput trece la ceva mult mai %rav şi anume deni%rarea ziarului @Adevărul@! (ram convins că am devenit după atâta vreme insensibil la orice ticăloşie tipărită! (ram convins pe de altă parte că mizeria umană în toate mucila%iile ei verzui şi tremurătoare aşa cum se întinde pe "oile @Atacului la persoană@sau ale @Academiei Caţavencu@ nu îşi va %ăsi vreodată locul în pa%inile unei publicaţii de înaltă ţinută culturală cum este @:omânia literară@! (ste meritul d&lui -ircea -ihăieş de a&mi "i clătinat aceste convin%eri! Cu metode speci"ice presei staliniste având la
postură o3edientă, simplu cititor al luide Cristian udor Popescu are aici e0ectul de a răsturna spectaculos o situaţie 3ine ştiută de pu3licul intelectual/ 2/ Conţinutul de-.oltă o idee care porneşte de la un comentariu, pe care autorul 1l trans0ormă 1ntr(o ade.ărată po.este$ Mircea Miăieş a psianali-at o paGină din -iarul Adevărul
acu-ându(i pe -iariştii bază principiul @+acă partidul o cere demonstrăm orice de acolo de manipulare, pornind de la orice@ dl -ihăieş "abrică din câteva trăsă& iar Cristian udor turi de condei un proces de intenţie înmărmuritor! #entru Popescu .rea să clari0ice că @Adevărul@publică pur şi simplu pe prima pa%ină situaţia, relatând, dintr( ştirea că ministrul de (7terne ma%hiar -ârton9i 5anos a un punct de .edere pledat la #aris în "avoarea suprimării obli%ativităţii personal, ştirile cuprinse vizelor pentru români şi bul%ari ziarul se "ace vinovat 1n acea paGină/ potrivit d&lui -ihăieş de "aptul că nu a şi mulţumit! printr&o notă de redacţie ministrului ma%hiar pentru ma%nanimitate! 1a mai mult a şi titrat un alt te7t pe aceeaşi pa%ină cu litere @mult mai mari@. @Tajdu *abor îi ameninţă cu puşcăria pe pro"esorii care încep şcoala 5a ? septembrie,@ 5ată domnilo r cine ne sunt un%urii> pe de o parte ne duc cu vorba la #aris iar aici la noi în ţară ne ba%ă în puşcării,@ vorbeşte sin%ur dl -ihăieş în numele ziarului @Adevărul@ aidoma anchetatorilor bolşevici care răcneau întrebările şi dictau şi răspun& surile anchetatului leşinat! -ai lipseşte doar @Ee sluciaino,@ acel teribil @[Eu întâmplător,@ rostit cu voce joasă de 2talin ca tabloul să "ie complet! '/ Esenţa o constituie ncerc "ără mare nădejde să trimit spre neuronii con0lictul dintre cei doi sin%uratici ai d&lui -ihăieş câteva propoziţii raţionale! +l scriitori, care se Tajdu *abor nu e @un%ur@ e cetăţean român şi ministrul situea-ă pe po-iţii 2ănătăţii! Fraza reprodusă între %hilimele îi aparţine sută politice di0erite/ la sută! (a nu se re"eră la români sau la un%uri ci la pro& 6cu-aţiile @că Popescu "esori, Faptul că ministrul 2ănătăţii dintr&o ţară @în pra% este naţionalist, iar de inte%rare europeană@ cum zice dl -ihăieş vrea să&i în puşcărie vor să&şi "acă meseriaale Miăieş rău.oitorA nu ba%e 0ac cu ade.ărat o3iectul întrucât nu suntpedepro"esorii părere căcare şansele de a se îmbolnăvi scrisorii/ copiilor ar "i mai mici acasă decât 5a şcoală e o problemă sociopsiholo%ică nicidecum etnică, +e alt"el în această chestiune ziarul @Adevăr ul@ a e7primat în comentarii o opinie solidară cu cea a ministrului (ducaţiei Eaţionale Andrei -ar%a care a susţinut consecvent începerea şco& lilor la ? septembrie! Consecinţa lo%ică a te7tului d&lui -ihăieş este că trebuia să nu publicăm zicerea d&lui *abor sau s&o dăm cu litere @mai mici@ ca @să nu se interpreteze @, Aşa %azetărie să "acă dl -ihăieş la @Yorile roşii@ sau pe unde s&o "i instruit! */ O scrisoare deschisă Oricum orice demers raţional este trimis în are rolul de a clari0ica, derizoriu de co%itaţia ultimă a d&lui -ihăieş. de a 0orma curente de @+acă mai ţinem seama de "aptul că relatarea despre opinii, de a descide demersurile ministrului un%ur era pa%inată deasupra unei
in"ormaţii cu titlul n in"ractor căutat din ?XX? a "ost e7trădat ieri din *ermaniaf spectacolul manipulării e complet@! Curat spectacol, =i atât de complet că ne&a "ăcut pe noi cei care construim zi de zi un ziar să ne crăcănam de râs! Ee&a pierit însă orice urmă de umor la lectura "razei aceluiaşi domn -ihăieş. @5mportant e ca jurnaliştii de la AdevăNl să îndeplinească încă un se%ment din mi& siunea lor nenorocită de izolare cu orice mijloace a ţării de adevărata (uropă!!!@! Aici "i%ura de en"ant atins de pro%erie a d&lui -ihăieş se estompează căci nu ne rămâne decât să ne întrebăm. oare dl pro"esor Eicolae -anolescu directorul @:omâniei literare@ a publicat chiar în ziua apariţiei numărului cu te7tul d&lui -ihăieş e7celentul şi binevenitul său articol intitulat @+eclinu l culturii@ într&un ziar plin de articole @provocatoare până la isterie la adresa occidentalilor@ un ziar care are ca @misiune@ izolarea :omâniei de (uropa ( am numit ziarul @Adevărul@ în viziunea d&lui -ihăieş' Căci n&am văzut la s"ârşitul articolului d&lui -ihăieş nici o notă de delimitare a redacţiei @:omânieiliterare@ aşa cum apare în acelaşi număr la articolul doamnei 5leana -ălăncioiu!!! @Cristian udor Popes cu ( :omânia lite& rară tir/ '), +%%%A
sau de a susţine o polemică/ 6ici, prin ciar titlul pe care 1l aleGe, autorul a .rut să dea scrisorii sale rolul de a a3ate atenţia de de la eticeta de persoană cu mentalitate de stân%a pe care 1ncepuse să şi(o capete 1n .remea respecti.ă Cristian udor Popescu/ J/ 1nceierea este descisă spre comentarii şi soluţii/
neori scrisoarea are caracter proGramatic, ca scrisoarea Cercului de la "i3iu$ +omnule Lovinescu !!!Vă întrebaţi cu în%rijorare în ultima +omniei Voastre operă6! Maiorescu şi posteritatea lui critică,dacă şi în ce condiţii va apărea a @&a %eneraţie maioresciană @ care să continue ceea ce a "ost atât de bine susţinut până azi! Acest mesa%iu vrem să Vă arate că e7istă în tineret <"iindcă majoritatea dintre noi de abia acum intrăm în arena publică0 un curent de ţinută maioresciană pentru care +omnia Voastră sunteţi un adevărat model de %ene& raţie! #ersonalitatea +omniei Voastre atât prinprobitatea intelectuală poate cea mai desăvârşită în contemporanei& tate cât şi printr&o operă ce reprezintă bunul %ust în cea mai pură accepţie a cuvântului e pentru noi un îndemn şi adeziunea noastră vrem să "ie ca un respectuos oma%iu! +&%
întrea%a noastră admiraţie mer%e spre atmos"era ce aţi creat în cercul @2burătorul@ care pentru critica literar ă română are o importanţă e%ală @Munimii@! Eu numai creatori de mare artă au "ost în zilele noastre sburătorişti precum Tortensia #apadat&1en%escu 5on 1arbu sau +inu Eicodin dar s&a născut acolo însăşi critica literară în ce are ea mai de"initiv! Comparat cu alte %rupuri literare şi artistice intrate în istorie precu m acela al lui -allarme la #aris sau =te"an *eor%e
înseamnă un "enomen închis petrecut într&o ţărmurire autarhică nu e o contribuţie pitorească la etno%ra"ia europeană ci o ramură tânără a spiritualităţii continen& tale ramură străbătută de aceeaşi sevă şi încărcată de aceleaşi roade chiar dacă pământul în care s&au împlântat rădăcinile e altul! C(:CL L56(:A: de la "i3iu
"crisoarea a 0ost pu3licată 0ără intenţia precisă de a 0i citită de EuGen Lo.inescu/ Ea se constituie 1n proGram( mani0est al unei Grupări literare care 1şi 0ace pu3lice intenţiile şi se autode0ineşte urmaşa esteticii lo.inesciene/ Faptul că !on #eGoiţescu, autorul de drept al acestei scrisori, a ales 0ormula aceasta se datorea-ă stilului o0icial, aproape pompos şi pedant pe care 1l impune, dar mai cu seamă dorinţei autorului de a se adresa direct celui pe care 1l consideră maestrul său spiritual/ 1n situaţia de 0aţă se poate .or3i despre un discurs de moti.are, reali-at 1n stil academic/ Multe scrisori deschise sunt 1ntemeiate pe un dis(N curs care e4pune sec principii şi idei, 1nsă de interes ni se pare scrisoarea care 1şi susţine ideile recurGând la recon( stituirea unor 1ntâmplări şi 0apte, cerând sprijinul opiniei pu3lice 1n elucidarea unui e.eniment interpretat di.ers, printr(un discurs retoric, de esenţă dramatică/ 6st0el de compo-iţii dau culoare re.istelor şi contri3uie la solida( ri-area cititorilor moment se dat/ "crierea de acest Gen depăşeşte simplullastilunepistolar, literaturi-ea-ă şi uneori se trans0ormă 1n ade.ărată operă de 0icţiune/
EMERCI.II +/ Pornind de la 2crisoarea lui Cristian udor Popescu, scrieţi o ştire scurtă care să cuprindă con0lictul e4pus 1n ea/ 2/ rans0ormaţi 1n reportaj incipitul scrisorii, completând cu detalii şi e.enimente pre-entate din perspecti.a unui martor al e.enimentului/ '/ "crieţi un scurt răspuns la această scrisoare şi puneţi(+ pe seama lui M/ Miăies/ */ rmăriţi colecţia :omâniei literare şi .edeţi dacă şi ce răspunde Miăies/ 1$1
J/ Redactaţi o scrisoare descisă 1n numele personajului Panait Mistopolu, pre-entat 1n te4tul următor, 1n care să cereţi sprijinul opiniei pu3lice pentru pedepsirea lui C/ Petrăcescu, a cărui scrisoare constituise o 0arsă de.astatoare pentm 0amilia Mistopolu/ !ntroduceţi elemente speci0ice istoriei actuale$ locul des0ăşurării e.enimentelor @stră-i, clădiriA, relaţiile dintre personaje, portrete, opinii succinte/ +omnului #anait -istopolu comersant târ%ul `!!! #rea stimate neică #anait Eepotului dumitale 6udorache 5onescu impie%at clasa 555 la direcţia noastră %enerală i s&a întâmplat o mare nenorocire! +intr&o desperare de amor pe care îl trata cu o "ată de 5a maşinile de scris ale serviciului central a înnebunit şi a vrut aseară să&şi spintece pântecele în canţelarie cu nişte "oar"eci mari de la re%istratură! Au sărit mai mulţi camarazi şi cu mare luptă i le&au putut smul%e din mână! Atunci bietul 6udorache a&nceput să cânte şi să joace şi pe urmă s&a repezit să strân%ă de %ât pe unul dintre camarazi crezându&? că este amanta lui care&? trădează! 6e ro% nu spune lui madamB 5onescu mama nenorocitului şi aşteaptă&ne mâine dimineaţă în %ară la sosirea trenului! +octorii au spus că altă scăpare nu e decât liniştea în sânul "amiliei! -âine&? aducem pe bietul 6udorache! Fă&ţi curaj neică #anait> aşa e viaţa omului n&ai ce&i "ace, +ar păcat de el că era tânăr, încă o dată nu cumva să lipseşti din %ară ca să&l iei în primire pe bolnav! Al dumitale cu tot respectul C/ Petrăcescu @l/L/ CaraGiale ( = Aprilie0
X# LOC E X#C>E!ERE Cunoaşterea speciilor con0eră ordine şi instituie un mecanism de autocontrol pentru -iaristul care scrie/ incolo de in0ormaţie, presa scrisă o0eră repere, 1ntreţine climatul spiritual şi stimulea-ă Gândul/ Pentru jurnalistul de presă scrisă e4istă două o3iecti.e precise, pe care un manual de compo-iţie i le poate 0undamenta$ să(şi clari0ice pentru ce scrie şi cum/ 1n leGătură cu primul aspect credem că este util, deşi nu 1ntru totul o3liGatoriu, ca -iaristul să cunoască rolul şi caracteristicile 0iecărei specii/ Cât pri.eşte cel de(al doilea principiu, se clădeşte prin e4erciţiu, sau para0ra-ându(i pe >usson şi Ro3ert9 ), ++) idier >usson şi pentru un jurnalist, 1nainte de orice sunt necesare câte.a Oli.ier Ro3ert, op/ cit/, cărţi, precum un dicţionar e4plicati., o Gramatică, un p/ +%/ 1ndreptar ortoGra0ic şi de punctuaţie, precum şi un Gid de stilistică Generală/ a3el sintetic "pecia +/ 8tirea scurtă gH
Haloare 1n plan denotati. ( in0ormea-ă
P! Reportajul
( in0ormea-ă ( delectea-ă
'/ Iurnalul 0oileton
( comunică
Forţa conotati.ă ( 0ormea-ă Gustul pentru e.enimentsă se su3stituie ( 1ncercând literaturii, dirijea-ă Gustul epic ( stimulea-ă imaGinaţia ( 0ormea-ă spiritul de sinte-ă ( o0eră modele ( descide Gustul spre .i-iunea indi.iduală
1$3
*/ 6nceta
J/Portretul
( 1l determină pe cititor să(şi pună 1ntre3ări ( pro3lemati-ea-ă e.enimentul ( delectea-ă ( educă
( o0eră modele ( descide Gustul spre .i-iunea indi.iduală ( o0eră modele
/ Mani0estul şi proGramul ( in0ormea-ă ( orientea-ă ideoloGic ( 0undamentea-ă doctrine ( conduc la unitatea de Grup &/Eseul
(delectea-ă
( culti.ă spiritul sau măcar Gustul pentru cone4iuni culturale
)/ Editorialul @anali-a şi comentariul de e.enimentA
( in0ormea-ă ( delectea-ă
( de-.oltă capacitatea de anali-ă
%/ a3leta sentenţioasă
( educă ( delectea-ă
( modelea-ă Gusturi deja 0ormate
+/Recen-ia
( in0ormea-ă ( o0eră repere
( dirijea-ă Gustul de lectură ( instituie un sistem .aloric
++/ Cronica
( in0ormea-ă
( dirijea-ă Gustul receptării ( instituie un sistem .aloric
o0eră repere ( delectea-ă +2/Pam0letul
(delectea-ă
( de-.oltă spiritul critic şi imaGinaţia 1n latura ei de de0ormare caricaturală a realităţii
+'/ !nter.iul
( pune 1n contact direct ( in0ormea-ă ( educă
( 0ormea-ă opinii ( impune atitudini şi idei
+*/Polemica
(educă
+J/ "crisoarea descisă
( comunică ( in0ormea-ă
( 1ntreţine spiritul critic şi atenţia culturală ( 0ormea-ă opinii
EME 8! TETERC!Y!! REC6P!L6!HE TEE Redactarea unui reportaj despre o -onă a Bucureştiului, unanim cunoscută/ E.enimentul lunii 1n .i-iune su3iecti.ă @e.enimente 1n imaGiniA/ Mani0estarea unei personalităţi politice 1n cadrul unei acţiuni sociale/ Reportaj despre o crimă/ n e.eniment monden/ Modul de 0uncţionare a unei instituţii .i-itate 1n momente semni0icati.e/ "ec.enţe ilustrati.e pentru 0uncţionarea ser.iciilor pu3lice, aşe-ate 1ntr(un conte4t tematic/ Reportaj cu intenţii pu3licitare/ Locuri de di.ertisment mai puţin cunoscute/ Reportaj dintr(un mu-eu/ Fapte şi e.enimente oripilante/ !maGini ale sărăciei/ E.eniment cultural de amploare @0esti.al, târG, lansare de carte, .ernisaj etcA/ Reportaj politic 1n 0ormulă literară/ Cronica unui spectacol @de 0ilm, de teatru, de tele.i-iune etcA/ Cinci recen-ii de carte/ Portretul unui scriitor clasic/ Portretul unei personalităţi a lumii contemporane/ Portretul unui necunoscut/ rei ta3lete pe aceeaşi temă/
EXERCIŢII RECAIT)ATIE +/ Reali-aţi un portret de atitudine al unui politician a0lat 1n pau-a unui spectacol la care participă ca spectator @2J de rânduriA/ 2/ "crieţi un scurt reportaj cu titlul La #iaţa 2udului a apărut o statuie! 1$
'/ escrieţi inteGral sau 0raGmentar Pasajul ni.ersităţii, insistând pe detalii pe care să le puneţi 1n relaţie cu sentimente trăite sau 3ine cunoscute/ */ rans0ormaţi următoarea relatare 1n naraţiune literară$ 5eri! pe la ora prânzului scriitorul Alin #op a "ost je"uit de doi copii va%abonzi în timp ce îşi cumpăra ziare de la un chioşc din 1anu -anta! nul dintre je"uitori i&a smuls porto"elul iar celălalt i&a pus piedică pe când încerca să&şi urmăreascăjeluitorul! J/ "crieţi o recen-ie pu3licitară a unei cărţi pe care aţi citit(o/ @+2 rânduriA / n tânăr de cultură med ie a 0ost martorul unui accident rutier, dar susţine că n(a .ă-ut nimic/ Formulaţi trei 1ntre3ări de inter.iu prin care să(+ determinaţi pe acest martor să 0acă mărturisiri 1n leGătură cu accidentul/ &/ Construiţi două sintaGme care să e4prime sentimentul de jenă pe care 1l resimte un om umilit pu3lic/ )/ Citiţi 0raGmentele de mai jos şi 0aceţi o3ser.aţii asupra discursului auctorial/ %/ Rescrieţi 0raGmentele su3liniate 1ntr(un stil personal$
COMARUL DE LA >ARICA DE MOILĂ Yece "emei din +robeta 6urnu&2everin au trecut prin "oc la o zi după ziua de U martie! (7plozia s&a petrecut la ora zece! Autorităţile încearcă să minimalizeze incendiu, care a avut loc la Fabrica de mobilă Cildro în timpce +orina #loştinaru se zbate între viaţă şi moarte medicii acordându&ipuţine şanse de supravieţuire! ;!!!/ Femeile rănite în e7plozie sunt căsătorite şi au copii "amiliile "iind alături de ele în necazul care le&a lovit! +irectorul "abricii consideră că a "ost un accident tehnic! +irectorul Fabricii de mobilă Cildro ne&a declarat că e7plozia nu a provocat pa%ube materiale însemnate! _Ce pot să spun este "aptul că a "ost un accident tehnic care se poate întâmpla în orice întreprindere şi nu a provenit de la o eroare umană@ a"irmă directorul Cristian Vartaci! @Constantin Radu, BoGdan Ceneanu, Cotidianul + martie 2+A
1
%$
ILIOGRA>IE "ELEC!H7
GGG@coordonator +icţionar de6l/ termeni literariEd/ editat de 6cademie şi de !!L Călinescu9 "ăndulescuA, 6cademiei, Bucureşti, +%&95/ 6LBER, P!ERRE ( Lapresse "rancaise CFPI, La ocumentation 0rancaise, +%)' 6#5ELE"C, "!LH! ( #ortretul literar Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)J 6R5>E]!, OR ( Cu bastonul prin 1ucureşti Ed/ Miner.a, Bucureşti, +%&2 6R5>E]!, OR ( #am"lete Ed/ Miner.a, Bucureşti, +%&% 6H6LLE, dN6RCO "!LH!O ( -odele semiolo%ice în Commedia lui +ante Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%&% B6LO7, #!COL6E ( (uphorion Editura pentru Literatură, Bucureşti, +%% B6R>E", ROL6# ( :omanul scriiturii Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)& BERR6#, CL6E(IE6# (O introducere în presa scrisă şi vorbită Ed/ Polirom, !aşi, 2+ BO5]6, 5EO ( Cartea Oltului Ed/ 6l3atros, Bucureşti, +%&% BOO>, Q/ ( :etorica romanului ni.ers, Bucureşti, +%&* BOC>ER, IE6#(OM!#!gE ( Le reporta%e ecrit CFC, Paris, +%%2 BREMO#, CL6E ( Lo%ica povestirii Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)+ BR!ELM6!ER, Peter, QOLF, E3erard ( *hid de tehnoredactare Ed/ Polirom, !aşi, +%%% COM6#, M!>6! @coord/A ( -anual de jurnalism! 6ehnici "undamentale de redactare !, Ed/ Polirom, !aşi, 2 COM6#, M!>6! @coord/A ( 5ntroducere în sistemul mass&media Ed/ Polirom, !aşi, +%%% COR!, M7R!6 ( #rincipiile comunicării literare Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)+ \#C, H6"!LE "EB6"!6# ( Comunicarea simbolică! Arhitectura discursului publicitar Ed/ acia, Cluj, 2+ EL!5!OR5!", "6HRO" (Arhitectura narativă în +ecameronul Ed/ ni.ers, +%&% ERR!6, I6CgE" (+iseminarea Ed/ ni.ers Enciclopedic, +%%& O##E 5EOR5E" ( La #resse dB(ntreprise Editions Liaisons, Paris, +%%* ECO, MBERO ( Lector in "abula Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%+ ECO, MBERO ( =ase plimbări prin pădureanarativă Ed/ Pontica, Constanţa, +%%& ECO, MBERO ( 6ratat de semiotică %enerală Ed/ 8tiinţi0ică şi Enciclopedică, Bucureşti, +%)2
FER5"O#, L/ O#6L, P6E# I!M (Moumalism 6oda9! An 5ntroduction #C @#ational e4t3oo< CompanDA, "6, +%)2 FOC6L, M!C>EL ( Ordinea discursului EurosonG Boo<, Bucureşti, +%%) FR!EL6#ER, EQ6R I6; LEE IO># ( Feature ritin% "or EeNspapers and -a%azines >arper Collins ColleGe Pu3lisers, #e: ;or<, +%%' 56+LL6R, P>!L+PPE ( 6ehnica jurnalismuluiEd/ 8tiinţi0ică, Bucureşti, 2 5E#EE, 5ER6R ( 5ntroducere in arhite7t Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%* 5E#EE, 5ER6R ( 5manenţă şi transcendenţă Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%% 5RE!M6", I/ 6L5!R6" şi FO#6#!LLE, I6CgE" (2emiotica pasiunilor! +e la stările lucrurilor la stările su"letului Ed/ "cripta, +%%& 5ER!#, "ER5E şi PO>!ER, IE6#(LC ( La presse ecrite Paris, Ed/ CFPI, +%%2(+%%' >E##E"";, BRE#6# ( ritin% Feature ArticlesFocal Press, O40ord, +%%& >O5> 'R, 5EOR5E 6/ ( EeNs ritin% 0i0t edition, >ouGton Mi00lin CompanD, Boston >""O#, !!ER şi ROBER, OL!H!ER ( #ro"ession joumaliste! 2ources dBin"ormation t9polo%ic dBarticles st9les dBecriture eti)ue!!! Editions EDrolles, +%%+ !O"!FE"C, "!LH!6# ( Literatura de "rontieră Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, +%&+ !R!M!6, M!R ( 2tructura stilistică a limbii române contemporane Ed/ 8tiinţi0ică şi Enciclopedică, Bucureşti, +%) IE##;, L6RE# ( :ostirea sin%ulară ni.ers, Bucureşti, +%%% ^!#5, L6RR; ( 2ecretele comunicăriiEd/ 6maltea, Bucureşti, +%%% L6C6#, I6CgE" ( Funcţia şi câmpul vorbirii şi limbajului in psihanaliză Ed/ ni.ers, Bucureşti, 2 L+#HEL, I66P ( #unctul de vedere! încercare de tipolo%ie narativăEd/ ni.ers, de S idei:eportin% literare Ed/ Bucureşti, +%%*PEER M6R!#O, 6R!6# EeNs! ( +icţionar Eminescu, +%&' M6;ET, E/ ( 1roadcast ritin% Bro:n Bencmar< Pu3lisers, +%% ME#C>ER, MELH+# ( 1asic -edia ritin% Bro:n Bencmar< Pu3lisers, +%% ME#C>ER, MELH!# (EeNs :eportin% and ritin% QCB Pu3lisers, +%%+ M!>6+, C/ 5>EOR5>E (:etorica tradiţională şi retorici modeme Ed/ 6!!, Bucureşti, 2 MO#6#, F!E#R! & LBintervieN ecrite et leportrait CFPI, +%%J MO!LL6, M6R!CE şi E, IE6#(FR6#CO!" ( Le journal )uotidicn Presses ni.ersitaires de LDon, +%)% P6RRE, >ERM6# ( 2ublimul cotidianului Ed/ Meridiane, +%% R6#6LL, 6H! (Murnalistul universal Ed/ Polirom, !aşi, +%%) R!C6RO, IE6# ( Eoi probleme ale romanului Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%+ R+COER, P6L (+espre interpretare! (seu asupra lui Freud Ed/ rei, +%%% R+COER, P6L ((seuri de hermeneutică Ed/ >umanitas, +%%J 1$$
"!REE6#, 6#6 M7R!6 şi PER!C>!, ELE#6 ( O introducere în jurnalismul cultural "RR, C#C, Bucureşti, +%%) "6RB!#"^+, IE6# ( 6e7tul şi interpretul Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)J "EHE#"O#, ROBER L/ ( *lobal Communication in the P5st Centur9#e: ;or<, LonGman, +%%* 8ERB7#E"C, 6#R6 ( Cum se scrie un te7t Ed/ Polirom, !aşi, 2 OOROH, ]HE6# ( #oeti)ue delaprose Editions du "euil, Paris, +%&) HO!ROL, M!C>EL ( *uide de la redactionCFPI, Paris, +%%2 Q6L]EL, O"^6R ( Conţinut şi "ormă în opera poeticăEd/ ni.ers, Bucureşti, +%& QE6HER, >/ P6L ( EeNs and the Culture o"L9in% e Free Press, #e: ;or<, +%%* QOLF, OM ( 6he EeN Mournalism#e: ;or<, >arper Ro:, +%&'
#ET a3surdul ( &', &*, &J, &%, ++) analepsă ( )' ancetă( ++%, +2, +J' a.anGardă ( &, +), +*+ calam3ur( +J, +J& canal ( , J, &*, &J cod(+, *, J, &+,&J, %&, +2%, +J) conotaţie ( &% cronică( +2&, +', +*+, +*',+*&, +*),+J curent literar ( denotaţie ( &, +* descriptio ( ++% discurs auctorial ( +*, 2*, 2, 2), 2%, *&, +, ++, +) discurs narati. ( )', )& doctrină( +), +&' editorial( &, +2, ', ++, ++&, +2+, +2*, +2&, +', +'+, +'*, +'&, +)* emitent (++, eseu(&, +2, +', 2*, *, +, ++,++, +++, ++2, ++*, ++J, ++), +J, +)*,+)) 0a3ula ( &, )', + 0acturală ("eatuN& 2+, 2', 2%, '', '&, '), JJ, &, )&,
mani0est ( J, & , +2, + ',2 *,' ,' +,J ', ), &&, ), )&, )%, ++, +2, +', +*, +& ( +%, +++, +'*, +*', +JJ, +&', +), +)+, +)* medalion( +J2, +J& mesaj ( ++, +', +*, +, ', '+, '*, *, *+, *), J, J2, J*, JJ, J, J), , +, ', &+, &2,&, )+, )', )),%, +2,+'2, +'* (+'&, +J2, +J,+& mesajul subliminal & + meta0ora (+,%,& meta0oră omerică ( +J' moduri de e4punere ( * momentele su3iectului ( 2+, '* naratio& J' naratoloG ( '' naratoloGia ( 2+ narator ( +, +), +%, 2+, 2* ( 2, **, *, *&, J, &&, &) narator auctorial ( 2+, 2* pam0let(+2, J&, ), ++,+J2(+J), +&, +&) parodia(&%, +', +*J
++) 0icţiune('&, +)J 0uncţiile lim3ajului @re0erenţială, emoti.ă, conati.ă, poetică, 0atică, metalinG( .isticăA Grotescul ( +* Grupare literară incipit(&, %+, ++ inter.iu( &, +2, 2*, '2, &+, )J, )&, %', %&, ++, +2%, +J%, +, ++, +2, +&, +), +%, +&, +&+, +&', +&*, +) jurnal 0oileton ( )J, +*) lead& +), 22, '', '* ( '), *2, +, )*
parodicul( +*+ +**, +&', +&*, +& polemică( +, portret( +2, +%, 2+, 2*, 2%, '',*, *', **, J+, J'(JJ, J&, J%, J, )+, )', )J(%', %&, %), +, +J2, +J*(+J&, +J%, +2, +)2, +)J, +)& portret apoloGetic ( ), )% portret 3al-acian ( ), )) portret caricatural ( )%, +J2, +J portret reconstruit postmodemism( +2, +)(+%, +** po.estire ( +, +), 2+, 2&, '', '*, '&('%, *J, J', J*, )J, )&, +2%, +', +'&, +*', +*), +J%
1
// mmm""im-mm-mmmmmmm9m
