PRESA- A PATRA PUTERE ÎN STAT
Prin presa se înţelege totalitatea modalităţilor de comunicare care pot ajunge la un număr foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertăţii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei şi pluralismul de idei. Pe lângă primele 3 puteri în stat, respecti cea executiă, judecătorească judecătorească şi legislatiă, legislatiă, presa presa a deenit deenit cea de a ! a putere putere în stat. Presa ca a patra putere este ă"ută, în lucrările de specialitate, ca un câine de pa"ă al societăţii #$%atch&dog'(, un suport al democraţiei. )a să scurtăm teoria, putem spune că presa este un obserator care are grijă ca niciuna dintre celelalte puteri să nu facă prostii. Puterea ine, în primul rând, din faptul că media are acces la o audienţă #la un public( mult mai numeroasă decât o poate face oricare alt spaţiu public #cafeneaua, teatrul, cinematograful, stadionul, pieţele etc.(. *oate celelalte puteri #pe care presa le supraeghea"ă( îşi doresc să comunice cu acest public, deci au neoie de presă. +deărata putere a media se datorea"ă faptului că nu preia aceste mesaje aşa cum au chef guernanţii, parlamentarii, sau alţii care le produc, să ajungă la public. edia le -ltrea"ă le
ealuea"ă, le selectea"ă, le ierarhi"ea"ă şi, nu în ultimul rand, le sancţionea"ă. /atorită rolurilor sale de formare, in0uenţare şi1sau manipulare a opiniei publice este clar că presa repre"intă o putere în stat. /e multe ori anumite deci"ii politice sau juridice au fost in0uenţate de apariţia unor informaţii în presa. +ceasta nu este o situaţie foarte confortabil2 pentru presa, deoarece trebuie să facă faţă unui număr crescut de condiţionări de natură politică, economică şi socială care, prin însumare, îi pot anula e-cienţa acţiunii. Pentru a - e-cientă în acţiunile ei, presa trebuie să -e independentă acest lucru este relati atât pe plan naţional dar şi internaţional. 4u putem orbi de o obiectiitate absolută deoarece şi presa este repre"entată de oameni, care pot - mai mult sau mai puţin obiectii, în funcţie de subiectul tratat, situaţie, implicarea sau neimplicarea în situaţia pre"entată în presa, şi nu în ultimul rând în funcţie de apartenenţa sau simpatia pentru un anumit segment politic, în funcţie de gradul de cultură şi de experienţa profesională a "iariştilor. Pe de altă parte independenţa editorială a presei şi pro-tabilitatea ei nu pot păstrate într&o economie de piaţă. 5iarele, reistele, emisiunile sunt urmărite în funcţie de dierşi factori cultură, educaţie, situaţie socială. 4u putem pretinde unui şomer sau unui om care are dimpotriă o situaţie materială pro-tabilă dar este lipsit de o educaţie de niel mediu să cumpere reiste sau să urmărească emisiuni cu caracter
cultural educati. +cesta a - interesat cel mult de latura relaxanta, de diertisment a presei care de multe ori are un caracter informaţional precar chiar degradant în ceea ce prieşte caracterul formati. 6n acest fel, o presa de calitate din punct de edere educaţional, formati nu poate - accesat nici de cei interesaţi & din lipsa de bani & dar nici de cei care ar aea neoie de ea pentru a&şi ridica nielul educaţional, şi care au situaţii materiale bune, datorită lipsei de instrucţie a persoanelor respectie.
