TERAPIA DISLEXO – DISGRAFIEI ETAPE TERAPEUTICE I. DIAGNOSTICUL
II. ETAPA DE PRELEXIE ŞI PREGRAFIE
OBIECTIVE TEHNICI TERAPEUTICE 1. Diagnostic general: • Probe pentru diagnosticarea limbajului; - nivelul de înţelegere a vorbirii; • proba pentru schema corporalǎ; - starea auzului, vǎzului şi motricitǎţii; • probe de orientare spaţialǎ şi temporalǎ; - pronunţia sunetelor; • probe pentru cunoaşterea lateralitǎţii; 2. Diagnostic specific: • proba pentru scris (copiere, dictare, text liber ); - orientare spaţio-temporalǎ; • fişa de evaluare şi înregistrare a greşelilor. - lateralitate; - tipuri de erori; - cunoaşterea şi rostirea literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor şi scrierea lor. 1. Pregǎtire psiho-motorie: a) motricitatea general - dezvoltarea forţei musculare şi posibilitatea de dirijare a acesteia prin exerciţii de coordonare motorie generalǎ; - dezvoltarea mişcǎrilor de fineţe a braţelor şi ale mâinii. b) Educaţia mâinii dominante - exerciţii pentru independenţa degetelor; - exerciţii de opunere a degetului mare celorlalte; - exerciţii de închidere şi deschidere a pumnului; - exerciţii de prehensiune; - gimnasticǎ pentru o mânǎ şi pentru ambele mâini. c) Coordonare: - mişcare; - exerciţii de mers asociat cu numǎratul; - respiraţie; - exerciţii de coordonare a respiraţiei; - vorbire. - exerciţii de mers însoţit de pronunţia vocalelor, a unor poezii, cântece, cu rotirea braţelor. d) Pregǎtirea generalǎ grafo - motricǎ - exerciţii manuale ( decupaj, modelaj, colaj, colorare, picturǎ, desen etc. ) - activitǎţi de mâzgǎlituri; - exerciţii de trasare. 2. Desen - divertisment grafic; - desen figurativ cu pensula, dactilo – pictura; - scriere cu creta, creioane colorate, creion negru. 3. Stabilizarea lateralitǎţii şi a coordonǎrii oculo- - trasarea de cercuri cu mâna dominantǎ, apoi cu cea opusǎ, apoi motorii: simultan, cu modificarea dimensiunilor cercurilor şi a direcţiei de a) lateralitate trasare; - trasarea unui semicerc cu o mânǎ şi continuarea cu cealaltǎ mânǎ;
b) coordonare oculo - motorie
4) Pregǎtirea limbajului verbal: a) educarea deprinderilor de articulare corectǎ a eventualelor sunete deficitare b) educarea şi dezvoltarea auzului şi percepţiei auditive c) identificarea atributelor sunetelor
5) Formarea conduitelor perceptiv - motrice
a) Identificarea culorilor. b) Perceperea formelor geometrice. c) Perceperea cantitǎţilor şi a mǎrimilor. d) Perceperea spaţiului. e) Perceperea timpului. f) Cunoaşterea schemei corporale. 6) Dezvoltarea abilitǎţilor perceptiv motrice, vizuale, auditive.
- trasarea de figuri geometrice în acelaşi fel ca la cerc: pǎtrat, dreptunghi,triunghi, romb etc. - înşirare de mǎrgele; - contururi desenate; - exerciţii de mişcare continuǎ pe verticalǎ, orizontalǎ, oblicǎ, cu opriri la comandǎ, apoi în continuare pe aceeaşi direcţie; - desenarea unor linii paralele. - exerciţii de pronunţare corectǎ a sunetelor; - exerciţii de pronunţie prelungitǎ a vocalelor şi exerciţii de pronunţie melodicǎ a grupurilor de vocale. - exerciţii de diferenţiere auditivǎ, onomatopee, pronunţie ritmicǎ, identificare a obiectelor dupǎ zgomot etc. - diferenţieri de tonuri; - rostirea cu accent pe o silabǎ; - rostirea unor mici poezii cu respectarea unor ritmuri. - exemple senzorio – motorii pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, formǎ, dimensiune, orientare, organizare, structurare spaţiotemporalǎ; - exemple de denumire a culorilor, asocierea dintre culoare şi obiecte; - identificarea figurilor geometrice şi copierea lor, apoi desenarea lor; - exemple de identificare a mǎrimilor ( jocuri didactice ); - cunoaşterea direcţiilor; - aprecierea unor durate ale unor activ; - arǎtarea corectǎ a pǎrţilor corpului. a) dezvoltarea acuitǎţii vizuale; b) percepţia formelor şi culorilor; c) percepţia imaginilor; d) coordonare ochi – mânǎ; e) discriminare fond – formǎ; f) discriminarea simbolurilor; g) dezvoltarea memoriei vizuale; h) dezvoltarea acuitǎţii auditive; i) diferenţieri de sunete; j) discriminare verbalǎ; k) perceperea, codarea şi decodarea vorbirii; l) dezvoltarea coordonǎrii între sunet şi mişcare; m) dezvoltarea memoriei audio – vizuale.
ETAPE TERAPEUTICE
III. ETAPA INIŢIERII ÎN ACTUL LEXIC ŞI GRAFIC. ÎNVĂŢAREA LITERELOR.
IV. ETAPA ÎNVĂŢĂRII SILABELOR
V. ETAPA ÎNSUŞIRII CUVÂNTULUI
OBIECTIVE 7) Formarea şi dezvoltarea mecanismelor de structurare şi integrare fonograficǎ. 8) Dezvoltarea motivaţiei pentru actul lexico grafic 1) Însuşirea literelor.
TEHNICI TERAPEUTICE a) Câmpul lexico – grafic. b) Formarea abilitǎţilor implicate în actul lexico – grafic. - elaborarea unei strategii a succesului, prin întǎriri pozitive repetate la sfârşitul fiecǎrui joc, a fiecǎrui exerciţiu executat. - Familiarizarea cu ,, suprafaţa planǎ ” şi cu ,, linia ”. - Analizǎ şi sintezǎ a elementelor grafice cunoscute etc. 2) Identificarea, reproducerea şi însuşirea - Complexul terapeutic: ,, Scrierea motricǎ ” a literelor; literelor. - decuparea literelor; - reproducerea literelor cu ochii închişi etc.; - citirea şi scrierea literei etc. 3) Succesiunea literelor (fonemelor şi grafemelor) - alfabetul scris – citit. 4) Specificul învǎţǎrii grafo – lexice a vocalelor - asocierea literǎ – sunet; - asocierea sunet – grafem; - dictǎri de vocale în ordine aleatorie etc. 5) Specificul învǎţǎrii grafo – lexice a - sonante ocluzive nazale: m, n; consoanelor - sonante lichide: l, r; - nesonante fricarive: f, v, s, z, ş, j,h; - nesonante ocluzive: p, b, t, d, k, g; -nesonante semiocluzive: c, ce, ci, q, ge, gi. 6) Particularitǎţi în tulburǎrile de diferenţiere a - se lucreazǎ separat cu fiecare consoanǎ confundatǎ, se cons. Şi fonemelor sau grafemelor. automatizeazǎ cu antrenarea ei în silabe şi cuvinte, apoi se diferenţiazǎ de cealaltǎ. 7) Perfecţionarea însuşirii grafo – fonetice a - exerciţii diverse de scriere şi de citire, cu fixarea semnificaţiei literei. literelor. Reproducerea se combinǎ cu înţelegerea - compunerea şi descompunerea silabelor directe şi inverse; semnificaţiei. - silabe scrise: pe tablǎ, pe caiet prin copiere şi dictare; - citirea silabelor scrise pe tablǎ şi pe caiet; - recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemǎnǎtoare; - lexia şi grafia diftongilor şi triftongilor; - silabe închise şi deschise cu şi fǎrǎ semnificaţie etc. 1) Recunoaşterea şi reproducerea în scris şi în - analiza şi sinteza lexicǎ şi graficǎ a cuvintelor; citit a cuvântului. - accentuarea corectǎ a cuvintelor; - respectarea spaţiilor. 2) Despǎrţirea corectǎ în silabe şi scrierea corectǎ - exerciţii de citire şi scriere corectǎ a cuvintelor; despǎrţire în a cuvintelor cu cazuri particulare în silabe. silabe; - diverse etc.
ETAPE TERAPEUTICE
OBIECTIVE 3) Citirea corectǎ şi ritmatǎ. 4) Scrierea corectǎ de cuvinte în cazul în care analiza este foarte dificilǎ.
5) Scrierea şi citirea diftongilor şi triftongilor vocalici şi consonantici. 6) Scrierea şi citirea cuvintelor cu dificultǎţi specifice limbii române.
VI. ETAPA ÎNSUŞIRII PROPOZIŢIILOR
7) Perfecţionarea scrierii şi citirii cuvintelor. 1) Recunoaşterea şi reproducerea propoziţiilor. 2) Consolidarea propoziţiilor.
VII. ETAPA TEXTELOR
1) Scrierea unor texte scurte.
2) Citirea unor texte scurte. 3) Perfecţionarea scris – cititului textelor.
TEHNICI TERAPEUTICE - reglarea ritmului respirator, citirea în sintagme din ce în ce mai lungi. - copiere pe verticalǎ a unor cuvinte; - copiere cu litere de tipar; - completare de lacune în cuvinte; - sublinierea cu culori; - dictǎri pe silabe şi cuvinte etc. - scrierea diftongilor şi lexia lor; - scrierea triftongilor şi lexia lor; - recunoaşterea diftongilor şi triftongilor. → x – cs, gs; → dublǎ consoanǎ nn, cc; → cuvântul cu ,, â ”; → m înainte de b şi p. → Diverse exerciţii şi jocuri didactice. - copiere şi dictare de propoziţii însoţitǎ de analiza şi sinteza cuvintelor etc. a) lexia şi grafia expresivǎ a propoziţiilor (pe sintagme, ritmicǎ, poezii, ghicitori etc.); b) lexia şi grafia receptivǎ a propoziţiilor (leg. Imagine – prop.). - copiere, dictare de texte scurte; - formare de texte scurte pornind de la cuvinte date; - autodictare. - citire cu accent pe prima vocalǎ; - ordonarea respiraţiei. a) citirea imaginilor izolate şi în suitǎ; b) citit – scris selectiv; c) citirea simultanǎ şi scris sub control; d) citire – scriere în pereche; e) citire – scriere în ştafeta greşelilor; f) citire – scriere pe roluri; g) citire – scriere pe sintagme; h) copiere, dictare; i) compunere cu început dat; j) compunere liberǎ.
