ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MARKETING
Planificarea de marketing în turism
Stațiunea balneoclimaterică balneoclimaterică Ocna Șugatag pe piața germană
Zamfir Ramona-Dora Anul III, Seria C, Grupa 1742
CUPRINS 1. Prezentarea stațiunii 2. Expunerea introductivă 3. Analiza mediului de marketing 4. Analiza SWOT 5. Evaluări și ipoteze 6. Obiective de marketing 7. Strategii de marketing 8. Bugetul și programul de marketing 9. Revizia și controlul 10. Concluzii
CUPRINS 1. Prezentarea stațiunii 2. Expunerea introductivă 3. Analiza mediului de marketing 4. Analiza SWOT 5. Evaluări și ipoteze 6. Obiective de marketing 7. Strategii de marketing 8. Bugetul și programul de marketing 9. Revizia și controlul 10. Concluzii
1.
Prezentarea stațiunii
Ocna Şugatag se situează în Ţara Maramureşului, sau Maramureşul Istoric, care nu trebuie confundat cu judeţul Maramureş. Judeţul s -a format prin alipirea la Maramureşul Istoric a unei zone care cuprinde alte trei "ţări": Chioar, Codru şi Lăpuş. Ocna Şugatag este o staţiune mică atât ca suprafaţă cât şi ca număr de locuitori (4097 de locuitori), dar care înregistrează o creştere bruscă a numărului de turişti în zonă în perioada sezonului sezonului de vară. Localizare - Comuna Ocna Şugatag este situată în nordul României, în judeţul
Maramureş, la 47"47`N latitudine, 23"57`E longitudine, la o altitudine medie de 500 metri. Se învecinează la sud cu oraşul Cavnic şi comuna Budeşti, la est şi nord -est cu comuna Călineşti, la sud-vest cu municipiul Baia Mare, iar la vest cu comuna Deseşti.
Accesul (căi de acces) - spre staţiunea Ocna Şugatag se face dinspre Sighetu Marmaţiei (18 km) pe DN 18 şi apoi DJ 182A, dinspre Baia Mare (50 km) peste Munţii Gutâi (DN 18) sau dinspre Baia Mare pe la Cavnic (DJ 109F).
Atât transportul rutier cât şi cel feroviar (staţia terminus Sighetu Marmaţiei) este utilizat pentru a ajunge în staţiunea Ocna Şugatag. Accesul în zonă se poate face cu maşina sau orice alt vehicul auto. În staţiune nu există gară feroviară, există doar în localităţile învecinate, cum ar fi: Sighetu Marmaţiei,
– Ocna Şugatag, cât şi pe ruta Sighetu Marmaţiei – Ocna Baia Mare. Atât pe ruta Baia Mare – Ocna Şugatag există autobuze care asigură transportul până în staţiune, punc tul de plecare este în gările CFR ale celor două oraşe. Aşadar cei care vin cu trenul îşi pot continua drumul pe calea rutiera până în Ocna Şugatag .
Aşezare geografică - Localitatea Ocna Şugatag este situată în Depresiunea Maramureş, la poalele munţilor Ţibleş şi Gutâi (munţi vulcanici tineri), pe DN 18 Baia Mare altit udine de 490 m. - Ocna Şugatag, la o distanţă de 20 km de municipiul Sighet şi la o altitudine Comuna Ocna Şugatag se întinde pe o suprafaţă de 8.520 de hectare (263 ha intravilan şi 8257 extravilan) , în partea de sud- est a Depresiunii Maramureşului, pe culmea terasată natural dintre râurile Mara şi Cosău, la poalele munţilor de origine ori gine vulcanică Ţibleş Gutâi. Istoric - Ocna Şugatag (în
maghiară Aknasugatag, colocvial Şugatag) staţiune
balneoclimaterică (450 (450 m altitudine, ape clorurosodice) fostă fostă salină atestată în 1355 şi închisă
în 1950. La Ocna Şugatag a funcţionat între anii 1787 -1822 o salină de exploatare subterană a sării geme. Ocna Şugatag este o localitate prezentă în documentele de cancelarie din anul 1360. Încă din acele timpuri activitatea de bază a fost exploatarea sării, de la care derivă şi numele localităţii. În jurul acestor ocne s -au găsit monede de argint şi aur din perioada romană, exemplificând exploatarea sării din cele mai vechi timpuri. La începutul secolului XX galeriile s-au surpat, ridicând la suprafaţă un ochi de apă caldă şi sărată.
– 1720, în timpul stăpânirii austro – ungare curtea de la Viena Între anii 1711 – 1720, dădea atenţie deosebită exploatării zăcămintelor de sare, fapt pentru care această ocupaţie a luat amploare, iar localitatea Ocna Şugatag se dezvoltă şi se sistematizează. Sarea de la Ocna Şugatag, datorită calităţii de excepţie se exploata în plăci şi bulgări, fiind exportată în Ungaria, Rusia, Rusia, Cehoslovacia, Austria, dar şi în Africa. Demografie -
La recensământul din 1930 au fost înregistraţi 1.568 locuitori,
dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni şi 1 rutean. Sub
aspect confesional populaţia era alcătuită din 933 romano -catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocşi, 12 reformaţi şi 1 luteran.
Staţiune balneară - Datorită izvoarelor minerale clorurosodice şi lacului l acului sărat ăbuşirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Şugatag este (format prin pr ăbuşirea staţiune balneară. În zona fostelor ocne de sare se află 8 lacuri (care se situează pe primele locuri în Europa din punct de vedere al salinităţii), izvoare cu apă sărată, aflorimente de sare nativă, floră şi faună specifice. Staţiunea Ocna Şugatag are ca şi FACTORI NATURALI NATURALI DE CURĂ : ape minerale clorurosodice concentrate; concentrate; bioclimat sedativ de curăţare (atmosfera este încărcată de ioni negativi benefici, datorită prezentei pădurilor, livezilor şi lacurilor saline). Clima este specifică depresiunilor subalpine, cu un bioclimat blând, sedativ. Pe teritoriul comunei se află şi două rezervaţii naturale, Tăul Morărenilor breblac de baraj natural situat în piemontul Gutâiului, remarcabil prin flora variată a zonei
înconjurătoare şi Pădurea Crăiasca - rezervaţie forestieră şi peisagistică de 44 ha situată lângă Băile Noi, cuprinzând exemplare de goruni seculari şi larice.
2.
Expunerea introductivă
Viziune
Turismul este considerat instrumentul forte ce susţine echilibrul dezvoltării economice locale, utilizând resurse naturale şi antropice fiind în acelaşi timp „promotor” al integrării europene.
Obiectiv general
Scopul strategiei este de a evalua/direcţiona/amplifica interesul pentru
atractivitatea zonei, contribuind la creşterea fluxului turistic spre staţiunea Ocna Şugatag, facilitând dezvoltarea infrastructurii specifice industriei ospitalităţii. Agenţia de călătorii MARA NEW a fost constituită cu scopul de a deservi companii, instituţii şi oameni de afaceri, turişti individuali şi familii care călătoresc în ţară şi străinătate, pentru care selectam cu atenţie hoteluri, săli de conferinţă, programe turistice, vacanţe exotice şi alte serv icii specifice. Echipa noastră de specialişti cu experienţa de peste 15 ani, pregătiţi şi licenţiaţi de organizaţiile internaţionale de turism şi transport aerian (UFTAA/IATĂ), este o garanţie sigură a calităţii serviciilor noastre. Agenţia de Călătorii MARA NEW este agent de vânzări acreditat de companiile aeriene (IATA sales agent) şi de ce i mai importanţi tour operatori internaţionali
de turism: Concernul german World of TUI; Dertour şi ClubMed şi promovează la standarde internaţionale o gamă largă de servicii. Grupul de firme MARA TRAVEL este format din 3 firme specializate pentru
servicii de transport internațional, pentru programe turistice și educaționale, având o experiență de peste 20 de ani de activitate în domeniul turismului. Principala preocupare a companiei MARA NEW S.R.L este de a sprijini
clienții în găsirea soluțiilor optime în achiziț ionarea produselor și serviciilor oferite.
3. Analiza mediului de marketing
AUDIT DE MARKETING
AUDIT EXTERN
PIAȚA Asociaţia Germană a Vânzătorilor cu Amănuntul estimează o creştere cu 60% a vânzărilor comparativ cu anul trecut. Aproximativ 10% din vânzări vor fi efectuate în perioada vacanţelor. Germanii vor cheltui on-line aproximativ 800 milioane de euro pentru cumpărarea de cadouri. Factorii de mediu care mediază influenţa reclamei asupra opţiunilor de consum: 1. Puterea de cumpărare/nivelul de trai 55,4% ; 2. Grupul de prieteni, cunoştinţele apropiate 28,1% ; 3. Nivelul de cultură şi civilizaţie al colectivităţii 26,5% ; 4. Mentalităţi, tradiţii, obiceiuri de consum 21,4%; 5. Tendinţele modei 20,0%; 6. Familia 16,4%;
7. Celebrităţile, VIP-urile 15,6%; 8. Modul şi stilul de viaţă 8,0% ; 9. Conjunctura economică internaţională 7,6% ; 10. Mediul politic 4,6%; 11. Fenomene economice negativ e (şomaj, inflaţie) 3,8%.
Revista germană Handelsblatt din 27.11.2002 prezintă articolul conform căruia firma Mummert Consulting ajunge la concluzia că nici unde în Europa nu este forţa de muncă mai scumpă decât în Germania. Printre motive se aminteşte faptul că taxele legate de sistemul de asigurări sociale sunt foarte ridicate şi vor mai creşte în viitor. Contribuţia pentru pensii va creşte cu 0,4% la 19,5%, asigurarea de boală în medie de la 14% la 14,3%. Referitor la productivitatea muncii se afirmă că un german producea în 2001
produse sau servicii în valoare de 106,4 € pe oră, locul 6 în Europa. Primul loc este ocupat din nou de Luxemburg cu 192 €.
În Germania, 45 % dintre respondenți preferă să-şi petreacă sejururile în afara
ţării. Destinaţii preferate: marea 53 %, zonele montane 28 % . Mijloacele de transport folosite de germani: maşina 86 % , avionul 47 %, trenul 33%, vaporul 4%.
CONCURENȚA 1.Firme ce oferă produse similare la preţuri similare aceloraşi categorii de consumatori:
Agenţii de turism din Europa Centrală şi de Est care oferă turism religios și balnear . De exemplu sunt populare excursiile de la Marea Neagră către mânăstirile faimoase din Bulgaria – Rila, Batschkovo.
De asemenea, agenţii de turism din judeţul Suceava: Bucovina Vacance Tour, Bucovina Turism, Bucovina Estur, Millenium Tours, SC Sind România SA, Bilco Travel.
2.Firme ce oferă aceloraşi consumatori o clasă de produse diversificate : Agenţii de turism care oferă alte destinaţii (turism religios, litoral, montan) aceluiaşi segment de consumatori (germani cu vârste între 50 – 75 ani cu venituri medii interesaţi de
cultură, odihnă şi aer curat). 3.Firme ce oferă mai multe categorii de produse unor categorii diferite de consumatori:
Agenţii de turism care oferă alte destinaţii (turism religios, litoral, montan) pentru categorii diferite de consumatori (germani pensionari, oameni de afaceri, studenţi cu diferite nivelur i de venit şi educaţie, interese şi cultură).
4.Firme ce oferă alte produse ce pot constitui o alternativă pentru consumatori: Agenţii de turism care oferă alte produse t uristice alternative turismului religios și balnear din Bucovina şi care ţintesc acest segment de clienţi. Deoarece firma are ca principal asociat un german considerăm că ur mătoarele agenţii de turism româno-germane sunt concurenţi ai noştrii: Scher Group (se ocupă de export import şi organizarea de excursii), Outdoor Trekking Tours (organizarea de excursii în România), Rom Travel GmbH (excursii şi concedii în România) şi Atlantis Holi days.
ANALIZA PEST
a stațiunii Ocna Șugatag din punct de vedere turistic
Analiza PEST se referă la: „Factorii de influenţă majoră asupra organizaţiilor care sunt clasificaţi pe baza naturii influenţei exercitate asupra organizaţiei în următoarele categorii, constituite ca medii specifice:
P: factori ce formează mediul politico – legal; E: factori ce formează mediul economic; S: factori ce formează mediul socio – cultural; T: factori ce formează mediul tehnologic.” Aria de interes la care m- am limitat în această lucrare, dacă ne raportăm la Codul
CAEN (Clasificarea activităţilor în economia naţională) este: Cod: 5510, Hoteluri (această clasă include: - asigurarea cazării de scurtă durată în: hoteluri, moteluri şi hanuri, hoteluri cu
săli de conferinţe). Factorii ce influenţează acest sector terţiar al turismului sunt de natură politico -legală, economică, socio -culturală, tehnologică şi factori naturali.
Influenţa politică se resimte şi în acest domeniu, banii alocaţi pentru dezvoltarea turismului, a transporturilor, a şcolilor, etc. sunt administraţi în funcţie de unele interese „subiective”. "În prezent legislaţia specifică sectorului turistic din România este armonizată în proporţie de peste 80 % cu legislaţia comunitară. Elementele privind statistica turismului sunt încă într -o etapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind asp ectele economice ale sectorului (cheltuieli pentru turism, venituri din diferite componente ale consumului turistic etc.).
Perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a turismului, de creare şi perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia se poate realiza prin:
• evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţilor; • armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţia internaţională;
• corelarea activităţilor şi a necesităţilor de reglementare cu celelalte sectoare economice;
• eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţiei specifice turismului în scopul ridicării calităţii prestaţiilor turistice. În vederea transpunerii r apide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a măsurilor/căilor
de realizare preconizate, nu sunt necesare schimbări, adaptări sau modificări de acte normative cu excepţia prevederilor care se referă la aspectul economico -financiar al activităţii de turism, în special pentru acordarea de facilităţi şi reducerea fiscalităţii în scopul relansării acestui domeniu. " Mediul social
influenţează turismul prin piaţa muncii, forţa de muncă slab pregătită
în acest domeniu. Deschiderea Facultăţii de geografie din cadrul Universităţii Babeş -Bolyai, în localitatea Sighetu Marmaţiei, este un început pentru ca acest mediu să influenţeze benefic turismul din staţiunea Ocna Şugatag şi nu numai. Mediul cultural
ţine de stiluri de viaţă ale românilor care după cum se observă
acordă mai nou o atenţie deosebită petrecerii timpului liber, sunt deschişi la noi experienţe şi îşi doresc să guste din "oferta crudă a naturii". Mediul tehnologic
influenţează benefic turismul, prin oferta în continuă evoluţie de
pe piaţa bunurilor de echipamente tehnologice. Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate este dependent de mediul
înconjurător, acesta fiind materia sa primă, obiectul şi domeniul de activitate şi de desfăşurare al său, purtătorul resurselor sale. Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului, formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, flora, fauna diferenţiază turismul în: turism montan, de schi, odihnă şi recreere, rural, drumeţie, balnear. Tot de mediul natural ţin şi obiectivele turistice dez voltând astfel un turism cultural, religios apreciat atât de către turişti
români, dar mai ales de către turiştii străini.
AUDIT INTERN
VÂNZĂRI Cu o varietate impresionantă de pachete de vacanță, produse proprii, MARA TRAVEL este astăzi pe locul 4 în to pul celor mai mari tour-operatori de circuite turistice din România, atingând în 2010 o cotă de piață de cca. 12% pe acest segment. Totodată, agenția
ocupă locul 3 în Top Afaceri România, corespunzătoare unor vânzări totale de 1,2 milioane USD în peste 20 de ani de activitate.
VARIABILELE MIXULUI DE MARKETING
Agenţia a oferit cu succes în cei 20 ani următoarele produse turistice pe piaţa germană: turism de litoral, balnear şi montan (schi la Poian a Braşov), preţul mediu pentru aceste produse fiind de 360 euro/pers sejur de 6 zile. Un produs special pentru revelion a fost
sejurul la Poiana Braşov cu preţul de 540 euro, full- board incluzând cină festivă de revelion. ACTIVITĂŢI ŞI RESURSE Echipamentele agenţiei sunt compuse din cele numeroasele sedii aflate în Bucureşti. La începutul activităţii (anul 1990) agenția a dispus de un capital de 50 milioane lei,
60% fiind contribuţia asociatului german. În următoarea perioadă a desfăşurat activităţi promoţionale pentru a face cunoscut numele agenţiei noastre atât pe piaţa internă, cât şi externă. Pe piaţa internă s -a urmărit atragerea potenţialilor turişti români prin oferta variată care cuprindea atât sejururi în ţară pentru vizitarea obiectivelor autohtone cât şi destinaţii în
străinătate pentru potenţialii clienţi cu venituri ridicate. În ceea ce priveşte piaţa externă firma a fost concentrată exclusiv pe piaţa germană având deja premisele pentru succes prin asociatul german prin intermediul căruia oferta a fost cunoscută şi promovată în agenţiil e de turism germane din diferite oraşe.
Majoritatea investiţiilor efectuate de-a lungul perioadei de funcţionare (în achiziţionarea de tehnică de calcul, consumabile, cursuri de perfecţionare, realizarea materialelor publicitare etc.), au fost realizate din fondurile proprii ale agenţiei prin reinvestirea profitului.
În activitatea agenţiei s -au implementat metode de management specifice agenţiilor de turism din Germania prin absolvirea unor cursuri de perfecţionare de către toţi angajaţii
agenţiei.
4. Analiza SWOT Analiza situaţiei existente reprezintă punctul de plecare în stabilirea strategiei de marketing. Analiza SWOT are ca scop studierea caracteristicilor esenţiale, care dau i dentitate în cazul prezent turismului şi care pot crea avantaje în activităţile viito are ale acestuia.
Tab. 2.1 Analiza SWOT a turismului balnear în staţiunea Ocna Şugatag PUNCTE TARI
OPORTUNITĂŢI
PUNCTE SLABE
Hotelurile, pensiunile nu au
Facilităţi
a) Baza materială funcţională Hoteluri;
spaţii suficiente pt. întreţinerea
legislaţie;
Pensiuni;
condiţiei fizice;
Finanţări
Vile; Baze de tratament. a*) Resurse umane
Insuficientă asistenţă medicală specializată; Calificarea
insuficientă
a
„dedicate”
fiscale
AMENINŢĂRI în
Cadru
legislativ
birocratic
pentru
europene exploatarea turismului resurselor;
balnear;
Fiscalitatea
Învăţământ specializat.
excesivă.
Cunoscătoare a procedurilor personalului în domeniu; specifice de tratament.
Mentalitatea
personalului
existent, valorificarea insuficientă a resurselor naturale.
b) Utilităţi, servicii (facilităţi) Centrale termice proprii;
Instalaţii nemodernizate;
Tehnologii noi introduse
Investiţii
Infrastructură insuficientă;
în ţară;
insuficiente.
Alimentare centralizată cu apă.
Informaţii precare.
Programe
locale
de
protecţia mediului.
Accesibilităţi Drumuri. c)
Starea proastă a drumurilor .
d) Alte activităţi turistice Lipsa informaţiilor faciliteze accesul; complementare:
care
Programul
să
de Lipsa
sistematizare şi pietruire a
adecvate
drumurilor.
frontieră.
Programe şi oferte ale Lipsa
Lipsa educaţiei;
ale ONG-urilor implicate
Cultural-religioase;
Lipsa unor servicii sau calitatea
în domeniu.
Sportive;
slabă la destinaţie .
de
„motivaţiei”
agenţiilor de turism sau financiare.
Agrement;
Agro - turism şi eco - turism.
serviciilor
e)
şi Introducerea taxelor
Elemente de imagine şi Imaginea necorespunzătoare a unor Declararea baze de tratament; dimensionarea identitate
Peisaj;
Senzaţia de murdărie;
Bogate resurse naturale;
Lipsa publicităţii.
zonelor locale;
aferente potrivit legii.
Lipsa
cadrului
legislativ exhaustiv.
Ospitalitatea populaţiei.
Aspecte instituţionale ONG-uri în domeniu. f)
Necorelarea activităţii diferitelor Facilităţi
pt. Lipsa unui organism
fiscale
organisme/ instituţii locale;
activităţi de turism;
Lipsa unei strategii la nivel local.
Program
de
comun
cu
staţiuni din ţări vecine.
coordonare
acestui
tip
a de
turism.
Tab. 2.2. Analiza SWOT a turismului etno - cultural în staţiunea Ocna Şugatag PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Bază materială Hoteluri;
Proastă gospodărire;
Legislative;
Lipsa creditelor.
Foarte puţine puncte de informare;
Lucrări de infrastructură.
Pensiuni rurale;
Lucrări
Vile;
insuficiente;
Cazare mănăstiri.
Drumuri forestiere neincluse în
a)
de
infrastructură
structura stradală publică. a*) Resurse umane
Insuficienţa ghizilor specializaţ i.
Învăţământ
ONG-uri în domeniu.
Utilităţi, servicii Centrale termice proprii. b)
superior
specializat în domeniu.
Utilităţile sunt insuficient rezolvate;
Programe de dezvoltare
Demarare lentă;
Canalizare,
rurală;
Resurse
platforme
gunoi,
parcări.
Program
naţional
financiare
de insuficiente.
alimentare cu apă. c)
Accesibilitate
Calitatea slabă a unor drumuri.
Program
naţional
de Demarare foarte lentă a
Drumuri;
pietruire a drumurilor în investiţiilor în domeniu;
Telefon.
sate;
Resurse
financiare
reţelei insuficiente.
Modernizarea telefonice.
Existenţa unui program Insuficienta mediatizare
d) Imagine – identitate
Degradarea tradiţiei;
Arhitectura lemnului;
Insuficienta semnalizare a punctelor naţional de protejare şi a zonei – marketing in
Patrimoniu local protejat;
de interes;
promovare a patrimoniului domeniu;
Portul popular;
Lipsa de publicitate;
cultural;
Obiceiuri.
Imaginea
necorespunzătoare
drumurilor publice.
a
Imaginea
negativă
Programe şcolare privind cultivată
despre
cunoaşterea
identităţii România.
locale (geografie, istorie,
literatură, botanică). e)
Ofertă
turistică Necunoaşterea potenţialului etno – Susţinere şi promovare la Resurse
financiare
cultural al zonei vecine – Ucraina;
bogată:
nivel local şi central a insuficiente;
Festivaluri;
Implicare redusă a instituţiilor legilor;
Manifestări tradiţionale;
locale şi centrale (de stat şi private).
Ignoranţa şi inerţia unor
Valorificarea unor produse proprietari,
Târguri;
specifice
locale
de
administratori
Meşteşuguri tradiţionale.
artizanat şi agroalimentare. instituţii.
de
Tab. 2.3. Analiza SWOT a turismului pentru activităţi sportive în staţiunea Ocna Şugatag PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Dotare slabă;
Cererea mare ce poate
Resurse
Hoteluri;
Întreţinere necorespunzătoare;
atrage investiţiile;
insuficiente.
Pensiuni;
Lipsa
Vile;
întreţinere şi a instalaţiilor pentru Susţinere şi promovare la
Cabane;
domeniul schiabil;
nivel local şi central.
Lipsa managerilor în domeniu.
Cultivarea tradiţiilor;
PUNCTE TARI a)
Baza materială
utilajelor
speciale
de
financiare
Există interes şi tradiţie;
Trasee montane marcate; Pârtii; Zone de pescuit;
Parapantă. a*) Resurse umane
Legislaţie specifică.
Disponibilitatea populaţiei locale.
b)
servicii, Instalaţii vechi, nemodernizate;
Utilităţi,
Parcări insuficiente;
facilităţi
Introducerea
tehnologiilor Politici
noi.
locale
şi
regionale „subiective”.
Dotări sportive de diverse Lipsesc grupuri sanitare publice. categorii.
Calitatea redusă a drumurilor;
Introducerea unor drumuri
Drumuri de acces;
Marcaje neîntreţinute;
forestiere în circuitul stradal
Trasee marcate.
Instalaţii nefuncţionale.
public.
c)
d)
Accesibilitate
Activităţi
turistice Dotări nemodernizate suficient.
Apariţia unor noi tehnologii Criza
complementare:
şi materiale;
Agrement;
„Implementarea”
Programe culturale.
sporturi (ex. Golf).
e)
Aspecte
Lipsă coordonare-comunicare;
economică
globală. altor
Sensibilizare legată de rolul Neaplicarea cadrului
Neimplicare mass-media locală. instituţionale APL şi „actori” locali
ONG-urilor;
implicaţi.
civile;
Consolidarea
instituţional. societăţii
“Renaşterea” colectivităţii locale; Sensibilizarea
org.
Internaţionale. f)
Imagine – identitate
Schi,
înot,
orientare
Imagine necorespunzătoare a unor Dezvoltarea învăţământului
Insuficienta implicare
terenuri pentru antrenament.
financiară
de profil.
turistică, ciclism, pescuit.
administraţiei locale.
Analiza SWOT va constitui punct de plecare în elaborarea strategiei de marketing, bazându-se pe punctele forte şi oportunităţile identificate pentru fiecare tip de turism practicat
în staţiune aşa cum reies din tabele de mai sus. Formularea obiectivelor strategiei de marketing în schimb se axează pe punctele slabe şi ameninţările la adresa turismului staţiunii,
în ideea anihilării acestora şi transformării lor în puncte forte sau oportunităţi prin activităţile propuse a fi realizate prin implementarea strategiei de marketing elaborate.
5.
Evaluări și ipoteze
Plecând de la materialul de prezentare al staţiunii s -a realizat un exerciţiu de evaluare a potenţialul turistic al staţiunii Ocna Şugatag pentru pentru a vedea de ce dispune staţiunea şi pe ce se va baza realizarea strategiei de marketing.
Pe baza informaţiilor deja cunoscute despre staţiune şi pe baza elementelor componente ale modelului de evaluare şi de punctajul obţinut pentru fiecare element în funcţie de intervalul în care se regăseşte, se va obţine nivelul la care se situează oferta turistică curentă a staţiunii Ocna Şugatag.
a
Tabelul numărul 2.2. se referă la temperatura medie anuală, aceasta fiind de 8 °C în staţiune, aşadar se încadrează în intervalul tma ≥ 8 °C şi primeşte 3 puncte Temperatura (CT) = 3.
Tab. 3.1. Intervale de notare a temperaturii medii anuale TEMPERATURA
CT
1
tma ≤ 4 °C
2
4 °C < tma < 8 °C
3
tma ≥ 8 °C
Tabelul 2.3. face referire la numărul anual de zile senine, adică între 90 -120
zile pe an în staţiune şi se încadrează în intervalul 100 < N < 140 pentru care primeşte 2 puncte - Numărul anual de zile senine (CS) = 2.
Tab. 3.2. Intervale de notare a numărului anual de zile senine NR. ANUAL DE ZILE SENINE
CS
1
N ≤ 100
2
100 < N < 140
3
N ≥ 140
Tabelul 2.4. se referă la numărul anual de zile cu precipitaţii, sunt între 100 120 zile pe an în staţiune şi se încadrează în intervalul 100 < N < 140 pentru care primeşte 2 puncte - Numărul anual de zile cu precipitaţii (CP) = 2.
Tab. 3.3. Intervale de notare a numărului anual de zile cu precipitaţii NR. ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAŢII
CP
1
N ≥ 140
2
100 < N < 140
3
N ≤ 100
Tabelul 2.5. face referire la numărul anual de zile cu zăpadă, sunt între 90 -110 zile pe an în staţiune, se încadrează în intervalul 60 < N < 120 pentru care primeşte 2 puncte - Numărul anual de zile cu zăpadă (CZ) = 2. Tab. 3.4. Intervale de notare a numărului anual de zile cu zăpadă NR. ANUAL DE ZILE CU ZĂPADĂ
CZ
1
N ≤ 60
2
60< N < 120
3
N ≥ 120
Conform modelului de evaluare a potenţialului turistic clima se calculează prin
înmulţirea unor constante cu elementele analizate: temperatura medie anuală, numărul anual de zile senine, numărul anual de zile cu precipitaţii şi numărul anual de zile cu zăpadă, după cum urmează: Clima = 0,45 x Temperatura medie anuală + 0,2 x Nr. anual de zile senine + 0,2 x Nr. anual
de zile precipitaţii + 0,15 x Nr. anual de zile cu zăpadă. Prin înlocuirea elementelor deja calculate obţinem: C = 0,45 x 3 + 0,2 x 2 + 0,2 x 2 + 0,15 x 2 C = 1,35 + 0,4 + 0,4 + 2,45 C = 2,45
În urma rezultatului obţinut conform tabelului 2.6. clima se situează în intervalul 2,0 – 3,00 şi primeşte 3 puncte, adică clima este foarte favorabilă - Clima (PNC) = 3
foarte
favorabil (între 2,0 - 3,00).
Tab. 3.5. Calificative de notare a climei CLIMA
PNC
1 – puţin favorabilă
0,0 - 0,99
2 – favorabilă
1,0 - 1,99
3 – foarte favorabilă
2,0 - 3,00
Tabelul 2.7. se referă la vegetaţie şi faună, în staţiune se găsesc zone protejate,
parcuri naturale: ex. două rezervaţii naturale, Tăul Morărenilor şi Pădurea Crăiasca rezervaţie forestieră şi peisagistică care cuprinde exemplare de goruni seculari şi larice. Conform acestor informaţii primeşte la acest capitol calificativul de foarte atractivă -
Vegetaţia & fauna (PNV) = 3 foarte atractivă.
Tab. 3.6. Calificative de notare a v egetaţiei şi a faunei VEGETAŢIA & FAUNA
PNV
1 – puţin atractivă
- zone sărace în vegetaţie şi faună;
2 – atractivă
- există unele specii rare de plante şi animale;
3 – foarte atractivă
- există zone protejate, parcuri naturale, etc.
Tabelul 2.8. se referă la peisaj, în staţiune se găsesc munţi de origine vulcanică
Ţibleş şi Gutâi, lacuri saline – 8 la număr, aşadar reiese că staţiunea are un peisaj pitoresc primind 2 puncte - Peisaj (PNP) = 2 pitoresc. Tab. 3.7. Calificative de notare a peisajului PEISAJ
PNP
1 – comun -
munţi, păduri, etc.;
2 – pitoresc 3 – foarte pitoresc
- chei, canioane, lacuri, cascade;
Tabelul 2.9. se referă la poluare, poluarea în staţiune fiind inexistentă, primeşte 0 puncte - Poluare (POL) = 0 inexistentă. Tab. 3.8. Notarea gradului de poluare POLUARE
POL
0
Inexistentă
1
Redusă
2
Medie
3
Ridicată
Conform modelului de evaluare , potenţialul natural se calculează ca şi o însumare
a punctelor obţinute pentru climă, vegetaţie şi faună, peisaj, total din care se va scădea punctajul obţinut pentru poluare, după cum urmează: Potenţial natural = Clima+ Vegetaţia & Fauna + Peisaj – Poluare Înlocuind elementele cu valorile obţinute pentru acestea rezultă: PN = 3 + 3 + 2 – 0 PN = 8
Conform tabelului 2.10. potenţialul natural în funcţie de punctajul obţinut se încadrează în „intervalul” 8;9 şi primeşte 4 puncte, adică calificativul de foarte bun -
Potenţial natural (PN) = 4 foarte bun (8;9). Tab. 3.9. Calificative de notare a potenţialului natural POTENŢIAL NATURAL
PN
1 – slab
0-3
2 – mediu
4;5
3 – bun
6;7
4 – foarte bun
8;9
Potenţialul social cultural este evidenţiat în tabelul 2.12. în funcţie de prezenţa sau absenţa elementelor turistice, pentru absenţă primesc 0 puncte, iar pentru prezenţă 1 punct. Însumând valorile, se obţine 13 puncte care conform tabelului 2.11. plasează potenţialul social cultural în intervalul 12 – 18, primind astfel 4 puncte şi calificativul bun - Potenţial social cultural (PS) = 3 bun (între 12 - 18 ). Tab. 3.10. Calificative de notare a potenţialului social şi cultural POTENŢIAL SOCIAL CULTURAL
PS
1 – slab
0 -5
2 – mediu
6 - 11
3 – bun
12 - 18
4 – foarte bun
19 - 25
Tab. 3.11. Aprecierea punctajului potenţialului social şi cultural Nr. crt.
Elemente componente:
unctaj
1.
Biserici
1 pct.
2.
Mănăstiri
1 pct.
3.
Castele, fortăreţe
0 pct.
4.
Ruine
0 pct.
5.
Monumente istorice
0 pct.
6.
Muzee
0 pct.
7.
Expoziţii permanente
0 pct.
8.
Obiceiuri/ folclor
1 pct.
9.
Asociaţii culturale, folclorice
1 pct.
10.
Sărbători locale
1 pct.
11.
Pieţe tradiţionale, târguri
1 pct.
12.
Produse regionale specifice
1 pct.
13.
Evenimente speciale
1 pct.
14.
Personalităţi locale
0 pct.
15.
Legende, poveşti
1 pct.
16.
Divertisment
1 pct.
17.
Cinematografe
0 pct.
18.
Teatre
0 pct.
19.
Operă/balet
0 pct.
20.
Filarmonică
0 pct.
21.
Bibliotecă
0 pct.
22.
Discoteci
1 pct.
23.
Conferinţe
0 pct.
24.
Specialităţi culinare regionale
1 pct.
25.
Serate, reuniuni locale
1 pct.
TOTAL
13 pct.
Gradul de dezvoltare a infrastructurii staţiunii se poate observa în tabelul 2.14. dat de prezenţa sau absenţa elementelor caracteristice infrastructurii, punctajul obţinut fiind de 6 care conform tabelului 2.13. se situează în intervalul 2 - 6, primind calificativul de mediu dezvoltată şi 2 puncte - Infrastructura existentă (I) = 2
mediu dezvoltată (între 2 - 6). Tab. 3.12. Calificative de notare a gradului de dezvoltare a infrastructurii INFRASTRUCTURĂ
I
1 – slab dezvoltată
1
2 – mediu dezvoltată
2 – 6
3 – bine dezvoltată
7 – 9
4 – foarte bine dezvoltată
= 10
Tab. 3.13. Aprecierea punctajului gradului de dezvoltare a infrastructurii Nr. crt.
Elemente componente:
unctaj
1.
Drumuri asfaltate
0 pct.
2.
Canalizare
1 pct.
3.
Gaz metan
0 pct.
4.
Iluminat stradal
0pct.
5.
Apă curentă
1 pct.
6.
Servicii telefonie fixă
1 pct.
7.
Acoperire telefonie mobilă
1 pct.
8.
Spaţiu locuibil excedentar
1 pct.
9.
Servicii medicale de urgenţă
0 pct.
10.
Magazine alimentare
1 pct.
11.
Spaţii comerciale
0 pct.
TOTAL
6 pct.
Conform modelului de evaluare a potenţ ialului turistic, potenţialul antropic se calculează adunând valorile obţinute pentru potenţialul social cultural şi cele pentru infrastructură, după cum urmează: Potenţialul antropic= Potenţialul social cultural + Infrastructura Înlocuind valoric elementele, se obţine: PA = 3 + 2 PA = 5
Conform tabelului 2.15. în funcţie de punctajul obţinut potenţialul antropic se încadrează în intervalul 5 – 6, primind calificativul bun şi 3 puncte - Potenţial antropic (PA) = 3
bun (între 5 - 6).
Tab. 3.14. Calificative de notare a potenţialului antropic POTENŢIAL ANTROPIC
PA
1 – slab
=2
2 – mediu
3 – 4
3 – bun
5 – 6
4 – foarte bun
7-8
Conform modelului de evaluare a poten ţialului turistic, acesta se calculează
adunând valorile obţinute pentru potenţialul natural şi cele pentru potenţialul antropic, după cum urmează: Potenţial turistic = Potenţial natural + Potenţial antropic Înlocuind valoric elementele, se obţine: PT = 4 + 3 PT = 7
Conform tabelului 2.16. în funcţie de punctajul obţinut potenţialul turistic se încadrează în intervalul 7 – 8, primind calificativul foarte bun şi 4 puncte - Potenţial turistic (PT) = 4 foarte bun ( între 7 - 8).
Tab. 3.15. Calificative de notare a potenţialului turistic POTENŢIAL TURISTIC
PT
1 – slab
=2
2 – mediu
3 – 4
3 – bun
5 – 6
4 – foarte bun
7-8
În privinţa dotărilor turistice după cum reiese din tabelul 2.18 primeşte 9 puncte care în tabelul 2.17 se încadrează în intervalul 5 – 11 primind calificativul de dotări medii şi 2 puncte - Dotări turistice (DT) = 2 medii ( între 5 - 11). Tab. 3.16. Calificative de notare a dotărilor turistice DOTĂRI TURISTICE
DT
1 – reduse
=4
2 – medii
5 – 11
3 – bune
12 – 14
4 – foarte bune
= 15
Tab. 3.17. Aprecierea punctajului dotărilor turistice r. crt.
lemente componente:
nctaj
1.
Hoteluri ***/****
1 pct.
2.
Hoteluri **
1 pct.
3.
Moteluri
0 pct.
4.
Pensiuni ☼☼☼☼☼
0 pct.
5.
Pensiuni ☼☼☼/☼☼☼☼
1 pct.
6.
Pensiuni ☼☼
1 pct.
7.
Hanuri
0 pct.
8.
Căsuţe
1 pct.
9.
Campinguri
1 pct.
10.
Restaurante/Baruri
1 pct.
11.
Terenuri de sport
0 pct.
12.
Centre de închiriat echipament sportiv
0 pct.
13.
Săli de jocuri
0 pct.
14.
Saloane de întreţinere
0 pct.
15.
Piscine
1 pct.
16.
Pârtii de schi
0 pct.
17.
Baze nautice
0 pct.
18.
Magazin de suveniruri
1 pct.
TOTAL
9 pct.
Oferta turistică se calculează ca şi sumă între valorile obţinute pentru potenţialul turistic şi valorile obţinute pentru dotările turistice, după cum urmează: OT = 4 + 2 OT = 6
După cum se observă în tabelul 2.19. oferta turistică se încadrează în intervalul 5 – 6 aşadar primeşte calificativul de ofertă bună - Oferta turistică (OT) = 3 bună ( între 5 - 6).
Tab. 3.18. Calificative de notare a ofertei turistice OFERTA TURISTICĂ
OT
1 – slabă
=2
2 – medie
3 – 4
3 – bună
5 – 6
4 – foarte bună
7-8
Staţiunea Ocna Şugatag a obţinut la capitolul grad de echipare turistică calificativul bună pentru oferta turistică. S-au pierdut multe puncte la capitolul
potenţialul social şi cultural dar şi la dotările turistice.
Aceste aspecte constituie minusuri pentru atractivitatea staţiunii din punct de vedere turistic, aşadar atenţia se va concentra atât pe potenţialul turistic natural cât şi pe cel antropic de care dispune comuna Ocna Şugatag, în încercarea de a le transforma în avantaje, de a le exploata în interesul comunităţii şi de a susţine imaginea de „comună dezvoltată din punct de vedere turistic” aşa cum reiese din „Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local” la H.G. nr. 852/ 2008.
De asemenea, în urma rezultatelor de mai sus, previzionăm următoarele: 1. Peste 50% din turiști vor veni din Frankfurt, Dusseldorf, Stuttgart și Hanovra; 2. Principala modalitate de reclama care atrage cei mai mulți turiș ti pentru noul
produs va fi reclama în presa germană (apreciem că 50% din clienți vor fi atrași prin acest tip de promovare, 30% prin Internet, 20% prin intermediul târgurilor); 3. În primul an ne așteptăm la o cifră de afaceri mai scăzută , în jur de 90.000 USD, numai pentru noul produs turistic (preț ul de lansare este de 300 USD/persoană pentru primul an); 4. Cota de piață după primii doi ani de la lansare va ajunge la 25%.
5. Obiective de marketing Obiectivele specifice ale strategiei de marketing: 1.
Crearea Consorţiului de Dezvoltare Locală ( CDL), format din APL, ONG, societăţi
private şi Mass media - în vederea planificării, implementării, evaluării şi îmbunătăţirii aspectelor de marketing în dezvoltarea turismului local; 2.
Crearea Oficiului LOCAL de Turism, într-o perioadă de cel mult 6 luni;
3.
Creşterea numărului de turişti atât români cât şi străini cu cel puţin 20% faţă de
media anilor precedenţi; 4.
Creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare cu 20% prin promovarea de
oferte tip pauşal (extrasezon); 5.
Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a
resurselor umane locale, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului, prin organizarea de
seminarii pentru instruirea proprietarilor de hoteluri şi pensiuni din staţiune cu privire la standardele europene de calitate a serviciilor turistice ofer ite, în următorii 2 ani de zile; 6.
Sprijinirea femeilor în demararea (start up) unor mici afaceri în domeniul
serviciilor conexe în turism (ghidaj, meşteşuguri, terapii neconvenţionale, etc.), deficitare în acest moment; 7.
Atragerea de fonduri structurale prin susţinerea şi avansarea proiectelor aplicate de
micile firme locale din domeniul turismului.
6. Strategii de marketing 7. În urma analizei SWOT a potenţialului turistic al staţiunii Ocna Şugatag se vor pune în valoare punctele tari şi se vor valorifica oportunităţile de care beneficiază
Ocna Şugatag, ca destinaţie turistică (turism balnear -curativ, turism montan, culturalreligios, turism de agrement, turism sportiv etc.) precum şi ca punct de plecare spre alte obiective şi trasee turistice (agro-turism şi turism ecologic, turism extrem s.a.). Strategia de marketing
arată direcţia care se propune pentru a fi urmată,
cuprinde activităţile care vor sprijini direcţia aleasă, dar şi argumentele pe baza cărora s-a optat pentru direcţia aleasă.
Strategia de marketing cuprinde principalele direcţii în care organizaţia îşi mobilizează resursele (umane, financiare, materiale, informaţionale), pentru a atinge şi depăşi indicatorii economico – sociali programaţi. Strategia de marketing include şi activităţi consistente de publicitate, prin intermediul unei pagini web, prin crea rea unei baze de date conţinând agenţii de
turism din judeţ dar şi din ţară şi prin furnizarea continuă de informaţii – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România.
Pentru prioritizarea activităţilor strategiei de marketing se vor crea programe de marketing cu activităţi aferente fiecărui obiectiv stabilit, menite a duce la atingerea lor şi nu în ultimul rând la succesul strategiei de marketing elaborate.
1.
Crearea Consorţiului de Dezvoltare Locală (CDL), format din APL, ONG,
societăţi private şi Mass media Rolul parteneriatului în marketingul comunitar este acela de identificare a intereselor comune şi canalizarea eforturilor în: planificarea, implementarea, evaluarea şi
îmbunătăţirea aspectelor de marketing în dezvoltarea turismului local. Eforturile de a implica aceşti reprezentanţi în discuţii şi de a -i determina să participe la luarea deciziilor va crea o atitudine pozitivă şi va dezvolta turismul în armonie cu
valorile comunităţii. Consorţiul va participa la finanţarea şi monitorizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a turismului local, va asigura dezvoltarea infrastructurii edilitare (a pă,
canalizare, deşeuri, drumuri), planificarea teritoriului, autorizarea pensiunilor, va sprijini punctele de informare turistică şi realizarea materialelor de informare şi promovare. Implicarea organizaţiilor non-guvernamentale din diverse domenii (cultural, religios, mediu, profesional, patronal, turism, tineret, social, sportiv, ş.a.), având următoarele abilităţi: •
Experienţă pozitivă în lucrul cu cetăţenii;
•
Experienţă în atragerea surselor de finanţare;
•
Sunt de regulă bine familiarizate cu managementul proiectelor;
•
Credibilitate publică mai ridicată decât autorităţile;
•
Pot coagula interesele publice şi private în diferite acţiuni cu caracter non -profit dar
cu beneficii comune;
•
Dispun de diverşi specialişti şi numeroşi voluntari. Rolul firmelor private În turismul local, din punct de vedere juridic, majoritatea firmelor implicate
aparţin categoriei AF şi IMM, şi - au creat structuri specifice turismului: pensiuni, moteluri, restaurante, agenţii de turism, firme de transport, magazine deartizanat, ş.a., având următoarele puncte forte: •
Unităţile de cazare – alimentaţie constituie baza materială relevantă, care contribuie la
„prima impresie” a contactului direct cu turiştii;
•
Calitatea serviciilor lor cântăreşte cel puţin 50% din atractivitatea turistică a unei zone;
•
Reinvestesc profiturile pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor la un
nivel optim;
•
Prin asociere, firmele de turism dintr-o anumită zonă pot participa mai uşor la târguri
şi expoziţii şi sprijini puncte de informare în localităţi. a.
Crearea Oficiului Local de Turism
Înfiinţarea oficiului de turism va avea drept scop:
promovarea imaginii reale în general, atât pe plan local, naţional dar şi în afara
graniţelor ţării;
abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze strategiile de
dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în turism;
identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de exploatare este
scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulaţia turistică;
analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi economici de asociere cu
Primăria comunei Ocna Şugatag în vederea creşterii gradulu i de exploatare a resurselor turistice locale şi zonale;
iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea/ ameliorarea atracţiilor
turistice cu grad ridicat de importanţă. Domeniul de activitate al Oficiului de Turism:
servicii oferite publicului – informare turistică, consiliere juridică, statistică, etc. cu
privire la sectorul turistic, în scopul îmbunătăţirii calităţii mix-ului de marketing al agenţilor economici din domeniu;
activităţi de management intern – prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care prezintă
importanţă pentru sectorul turistic: - valorificarea resurselor turistice – valorificare - dezvoltare, strategie; - proiecte, amenajări; - protejarea resurselor turistice; - marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate, informatizare, baze de date.
3. Creşterea numărului de turişti atât români cât şi străini Există câteva nişe pe piaţa turistică a staţiunii Ocna Şugatag care merită o atenţie specială în ideea stimulării creşterii numărului de turişti veniţi în staţiune: Ecoturismul şi Agro-turismul. Ecoturismul
Studiile internaţionale arată că ecoturismul reprezintă o nişă de piaţă în creştere, iar staţiunea Ocna Şugatag are un potenţial ridicat şi este bine poziţionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi. Eco-turismul este o combinaţie de activităţi turistice practicate în natură, incluzând raftingul, cicloturismul, parapanta. Eco-turism are ca şi principii de bază:
•
Principala resursă turistică: mediul natural nealterat sau puţin alterat de om;
•
Principiu de bază: respectarea capacităţii de suport a ecosistemelor naturale;
•
Redirecţionarea unei părţi din profitul obţinut spre acţiuni de protejare şi conservare a
habitatelor naturale;
•
Evitarea unui impact social negativ asupra comunităţilor locale rurale (durabilitate
socială, economică şi culturală); •
Proprietatea locală şi controlul local asupra beneficiilor economice ce derivă din
ecoturism.
Aşa cum se poate observa în tabelul 6.1. punctele forte şi oportunităţile identificate pentru eco-turism vin să întărească poziţia acestui tip de turism asupra căruia ne-am oprit atenţia.
Tab. 6.1. Analiza SWOT a eco-turismului în staţiunea Ocna Şugatag Puncte Tari
Suprafaţa forestieră întinsă; Biodiversitate deosebită; Peisaje montane bine păstrate; Existenţa unor arii protejate.
Puncte Slabe Unele oferte (rafting, cicloturism) atentează la resursele eco-turistice existente;
Comunităţile locale nu ştiu să profite economic de eco turism;
Lipsa de ghizi profesionişti .
Ameninţări
Oportunităţi Sprijinul total al ONG;
Promovarea intensă din ultima perioadă – locală şi internaţională – a aceastui tip de turism;
Infrastructura edilitară deficitară; Exploatarea abuzivă a resurselor naturale ce sunt periclitate de intervenţia umană.
Circulaţia liberă în interiorul UE; Finanţările potenţiale prin fondurile structurale.
Un bun exemplu pentru a susţine cele menţionate mai sus despre eco -turism este Drumul moştenirii maramureşene, care a fost inaugurat în 20 octombrie 2006, primul Greenway (drum verde) din România. Având ca punct de plecare Băile
Vechi din Ocna Şugatag, acesta vizează un areal distinct al Munţilor Gutâi, o zonă în care civilizaţia rurală cu accente arhaice convieţuieşte în armonie cu natura şi invită călătorul într -o lume magică şi mereu surprinzătoare.
Drumul moştenirii maramureşene este un traseu lung de 64 de km care porneşte din Ocna Şugatag. Turiştii pot vedea parcurgând acest traseu zonele umede de la poalele Gutâiului, Rezervaţia Creasta Cocoşului, satele Budeşti, Breb, Mara, Deseşti, Hărniceşti, cu bisericile de lemn, atelierele meşteşugăreşti şi arhitectura tradiţională. Acesta urmează să fie înregistrat şi certificat la nivel naţional şi înscris în reţeaua europeană Greenway. În 20 iunie 2008 a fost inaugurată o nouă buclă a Drumului Verde, care trece şi pe la eco – ferma Pensiunii Ţiplea, situată la 20,3 km de satul Mara.
Agro-turismul
Agro-turismul prezintă interes pentru turiştii străini, în ideea activităţilor
gospodăreşti la care pot să asiste, hrana sănătoasă şi aerul curat de care dispun. Toate aceste avantaje vin să susţină activităţile realizate pentru creşterea numărului de turişti în staţiune. Analiza SWOT realizată pentru agro -turismul din staţiunea Ocna Şugatag în tabelul 3.5. confirmă succesul în atingerea obiectivului propus prin includerea în oferta turistică locală a agro-turismului.
Tab. 6.2. Analiza SWOT a agro-turismului în staţiunea Ocna Şugatag Puncte Tari Mediu rural predominant;
Moştenire etno - culturală deosebită; Agricultura şi zootehnia din zonă nu sunt poluate chimic.
Oportunităţi Popularitatea turismului rural în Europa, ritm de creştere ridicat;
Puncte Slabe
Accesibilitate dificilă; Reticenţa proprietarilor de pensiuni la asociere; Promovare neprofesionistă şi insuficientă.
Ameninţări Infrastructura edilitară deficitară; Îmbătrânirea populaţiei.
Deschiderea graniţelor şi a pieţei către ţările UE; Programe de finanţare direcţionate spre agro – turism.
Modalitate de realizare a obiectivelor strategiei de marketing:
Furnizarea de informaţii turiştilor şi factorilor interesaţi prin crearea unei baze de date completă şi operativă, privind oferta turistică din zonă:
baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, cabane, etc.); – restaurante, discoteci, puncte de agrement; – agenţii de turism;
puncte de atracţie turistică (biserici şi alte atracţii cultural-istorice);
modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);
trasee şi obiective turistice, căi de acces;
servicii oferite, nivel de preţ, orar etc .;
monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,
cererea turistică, factorii motivaţionali etc.
numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii
turistice anuale;
gradul de ocupare al potenţialului de cazare;
distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare;
durata medie a sejurului;
sezonalitatea cererii turistice.
Implicarea în crearea unui website a staţiunii Ocna Şugatag, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători:
- analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea d e promovare
turistică; - stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism; - publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online; - crearea unui sistem de rezervare online; - actualizarea lunară şi întreţin erea website-ului.
Editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului din Ocna Şugatag (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice, ilustrate etc.): - conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale; - crearea şi distribuirea calendarului programului de evenimente bianuale; - conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile.
Organizarea unor evenimente, manifestări cultural -artistice (în parteneriat public/ privat), care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local: - festivaluri muzicale, folclorice etc.:
Festivalul dansurilor tradiţionale;
Zilele comunei, Zilele porţilor deschise;
- Târguri şi expoziţii; - deschiderea unor obiective turistice (hoteluri, restaurante, cluburi) etc. Organizarea unor tururi, circuite turistice, programe turistice pe circuite tematice (istorice, geografice, economice, complexe etc.). Promovare:
participarea la târguri de turism naţionale;
proiectarea şi construirea unui stand de prezentare etalon care să fie utilizat la târguri;
organizarea în colaborare cu oficiile de turism din ţară a unor misiuni de vânzări în
alte staţiuni care pot furniza turişti;
organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism.
Publicitate:
stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în
diferite medii de comunicare;
clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;
crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii; producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în scopuri promoţionale şi la
târguri etc.
Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere şi vizibilitate pentru staţiunea Ocna Şugatag şi pentru avantajele sale turistice. Cercetări de marketing turistic – studii şi analize periodice privind conjunctura pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing;
analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baz e de date în turism:
- crearea unei baze de date cu tour- operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de
informaţii turistice; - elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea
participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea turiştilor; - analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;
realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu privire
la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism; - prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism. 4. Creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare
O activitate propusă pentru creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare în staţiune este cea de creare a marketing mix -ul unei pensiuni din Ocna Şugatag, pensiune reprezentativă ca şi ofertă turistică pentru celelalte unităţi de cazare din staţiune. Prin mix de marketing se înţelege „ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită”. Constantin Florescu apreciază mixul de marketing ca fiind „orientarea activităţii de marketing a întreprinderii – în funcţie de resursele interne şi de condiţiile pieţei – prin combinarea într-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a elementelor politicii de produs, preţ, distribuţie şi promovare”.
În urma aplicării unui mini interviu la care a răspuns dl. Pop, proprietar de pensiune din staţiunea Ocna Şugatag - Pensiunea Popasul din Deal cu referire la oferta turistică actuală, comercializată de către acesta, dar şi a ofertei turistice viitoare dorită a fi introdusă pe piaţa turistică, ca şi completare la cea prezentă, constituie punctul de susţinere pentru
atingerea obiectivului stabilit şi anume de a creşte gradul de ocupare a potenţialului de cazare, alături de celelalte activităţi de marketing propuse. Oferta a fost transpusă sub forma mix -ului de marketing şi evidenţiază dezvoltarea ofertelor turistice prin: diversificare, creşterea perioadelor de şedere şi acoperirea tuturor sezoanelor în timpul anului. POLITICA DE PRODUS
Completările care vor fi aduse la „produsul” turistic actual, se referă la descrierea pensiunii, a atmosferei din cadrul acesteia, apoi specificarea tipului de masă servită de fiecare unitate turistică, oferta în domeniul timpului liber, în domeniul cultural, dar şi oferta generală de servicii, în materialele de promovare, pentru ca atunci când turistul intră în contact cu ele să aibă o imagine completă asupra a ceea ce i se oferă. Pensiunea va fi construită utilizând mult lemn, specific zonei, inclusiv împrejmuirile, mobilierul de grădină (băncuţe, filigorie, etc.) dar mai ales interioarele vor include şi păstra elemente de decoraţiuni tradiţionale locale (ştergare, covoare - cergi, farfurii vechi, piese de mobilier vechi). De asemenea va fi am enajată şi dotată o încăpere de
la parterul pensiunii cu instalaţii tehnice ţărăneşti de ţesut (război de ţesut, vârtelniţă, etc.) unde turiştii vor avea posibilitate să deprindă – dacă vor considera interesant acest lucru – arta ţesutului şi vopsitului tradiţional. Se vor evita din designul interior elementele moderne, care pot anula specificul rural al pensiunii. Multe piese din veselă şi tacâmuri vor cuprinde obiecte tradiţionale (ex. farfurii şi pahare din ceramică de Săcel, linguri din lemn, platouri din lemn pentru servirea gustărilor) iar sala de servit masa va fi „tapetată” cu
diverse obiecte vechi din lemn. Tot în ideea păstrării „atmosferei rurale” pensiunea va avea şi o mică fermă de păsări de curte (găini, bibilici) şi chiar câteva animale (iepur i, oi, capre). Servirea turiştilor se va face de către gazde care vor purta costume populare specifice Maramureşului. Tab. 6.3. Oferta la capitolul masă servită Masa
Mic dejun
DA
Demipensiune
DA
Pensiune completă
DA
Bucătărie/ apropiere
Unităţi
de
gastronomie
bune
în DA
În domeniul timpului liber :
se vor oferi posibilităţi de plimbare cu căruţa/
sania (în funcţie de anotimp), călărie tradiţională - fără şa - cu supraveghetor în incinta pensiunii, drumeţii pe traseele din împrejurimi cu sau fără ghid, înot sau plimbare cu barca pe lacurile sărate din comună, participare la cules de fructe de pădure (când e sezonul pentru fiecare: ciuperci, zmeură, afine, etc.) sau al fructelor de grădină (mere, prune, nuci), drumeţii montane (ex. Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi) cu ghid montan ca însoţitor, organizare şi participare la şezători sau la clacă, participare la „Jocul satului”, foc de tabără, partide de pescuit, etc. În domeniul cultural: parcurgerea Circuitului bisericilor de lemn din Maramureş (8 biserici de lemn monumente UNESCO şi altele aparţinând
patrimoniului naţional), participarea la evenimente culturale locale (ex: Fiii satului), participarea la sărbătorile religioase locale (ex: hramuri, mari sărbători religioase, etc.), circuitul muzeelor şi a instalaţiilor tehnice ţărăneşti locale, festivaluri cunoscute
pe plan naţional şi internaţional (ex. „Festivalul nunţilor” şi „Festivalul viorii” din comuna Vadu Izei, „Festivalul datinilor de iarnă” şi „Festivalul internaţional de poezie” de la Sighetu Marmaţiei), mini-cursuri de învăţare a dansurilor populare, a
sculpturii în lemn sau a picturii pe sticlă, vizite şi „ucenicie” în atelierele meşterilor artizani locali, etc.
În ceea ce priveşte oferta generală de servicii : se pot oferi pachete complete de petrecere a unor perioade de la 3 la 10 zile în sistemul agro-turistic care vor cuprinde
pe lângă serviciile de cazare şi masă şi cele de divertisment - agrement cu opţiunea de participare a turiştilor inclusiv la activităţile din gospodărie sau de practicare a diverselor sporturi în comună (tenis de masă, de câmp) şi nu în ultimul rând de tratament (având în vedere că Ocna Şugatag este o staţiune balneoclimaterică cunoscută la nivel naţional pentru tratamentul diverselor afecţiuni reumati smale cu ajutorul apelor sărate). Programe turistice concepute: 1. Oferte pauşal (extrasezon)
Mini – cursuri de învăţare a ţesutului covoarelor vegetale, deprinderea meşteşugului
cioplitului/ sculpturii lemnului, învăţarea dansurilor populare locale, cursuri de „bucătărie tradiţională”, participarea la culesul ciupercilor şi a fructelor de pădure (în perioada septembrie – octombrie), participarea la „prepararea” ţuicii în gospodărie (octombrie – noiembrie), etc. 2. Programe speciale de câte o săptămână
Programe
ce propun cunoaşterea Maramureşului pe parcursul unei săptămâni cu
vizitarea monumentelor de artă tradiţională, obiectivelor turistice din Sighetu Marmaţiei (Memorialul Durerii, Muzeul Satului, Casa Ellie Wiesel, etc.), Baia Mare (Muzeul de Mineralogie, Grădina Zoologică), staţiunile Borşa, Izvoare, Mogoşa şi Şuior. 3. Programe speciale de sfârşit de săptămână
Activităţi ce pot evidenţia spectacol folcloric, foc de tabără, degustări de pălincă. 4. Programe speciale care se adresează anumitor categorii de persoane (grupuri ţintă)
„Circuitul bisericilor de lemn din Maramureş” destinat persoanelor în vârstă, religioase, doritoare de a participa la fragmente din viaţa religioasă locală.
POLITICA DE PREŢ Pe lângă tarifele practicate pentru cazare, masă, proceduri de tratament şi alte pachete turistice în politica de preţ sunt cuprinse şi ofertele promoţionale, discounturile acordate, cadourile oferite oaspeţilor, comisioanele acordate agenţiilor de turism pentru serviciile prestate.
Tab. 6.4. Propunere de politică de distribuţie şi politică de comunicare
POLITICA DE DISTRIBUŢIE
POLITICA DE COMUNICARE
Colaborări cu agenţii / birouri de turism;
Panouri publicitare;
(Colaborări cu alte – ONG –uri care promovează
Seri informative;
turismul;
Pagina WEB pe INTERNET;
Acţiuni speciale – crearea de evenimente şi
Baza de date online;
manifestări cultural – artistice;
Materiale
Ziua porţilor deschise (la gospodărie) cu festivitate
prezentare la târguri turistice;
oficială de deschidere / inaugurare;
Reviste de profil;
Participare la târguri, expoziţii turistice (ex. Târgul
Broşuri;
Rivulus Dominarium );
Hărţi turistice;
Participare la Zilele Sighetului.
Ilustrate;
informative
pentru
standul
de
Calendar cu evenimentele bianuale; Ghid turistic; Pliante;
Mapă informativă în camere; Plăcuţe cu indicatoare / Panouri; Cadouri oferite oaspeţilor; Înregistrare în cataloage ANTREC; Înregistrare în pliante locale;
Anunţuri publicitare; Spot video de promovare folosit la târguri.
5. Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a resurselor umane locale.
Pentru atingerea acestui obiectiv se vor iniţia programe de formare profesională adecvate pentru angajaţii din turism, seminarii pentru instruirea proprietarilor de hoteluri şi pensiuni din staţiune cu privire la standardele europene de calitate a servicii lor turistice oferite.
Se va colabora cu instituţiile specializate (Universitate Babes Bolyai – specializarea turism) din zonă pentru organizarea unor workshop – uri profesionale pe teme ce sunt mai puţin cunoscute/ asimilate în structurile turistice: pub lic relations, limbi străine de circulaţie internaţională, comunicare, etc. 6. Sprijinirea femeilor în demararea (start up) unor mici afaceri în domeniul
serviciilor conexe în turism (ghidaj, ateliere de meşteşuguri, terapii neconvenţionale, etc.), deficitare în acest moment.
Organizarea unor cursuri de pregătire a femeilor care doresc să pună bazele unor afaceri (start up), cursuri pentru femei care deţin afaceri şi care doresc consultanţă sau susţinere în această direcţie. Frecventarea cursurilor se va finaliza cu acordarea unor diplome eliberate de către Ministerul Muncii şi cel a Educaţiei. Se vor acorda facilităţi pentru start up prin alocarea unor spaţii/ imobile disponibile, fără chirie sau cu chirie modică, pentru perioade de 1 – 2 ani, pentru a încuraja iniţiativele fezabile şi vor primi consultanţă gratuită din partea unor specialişti aparţinând de Camera de Comerţ Maramureş, Universitatea de Nord Baia Mare. Alocarea unor sume de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor cu
utilităţile, pentru primul an de funcţionare a afacerii. Promovarea gratuită a afacerilor administrate de femei şi cooptarea acestora în delegaţiile de afaceri ce se vor deplasa atât în ţară cât şi în străinătate pentru identificarea de potenţiali parteneri. Transfer gratuit de Know – how din partea Asociaţiilor naţionale de sprijinire a antreprenorilor – femei din România.
7. Atragerea de fonduri structurale prin susţinerea şi avansarea proiectelor aplicate de micile firme locale din domeniul turismului.
Se va crea de către APL – în cadrul Primăriei Ocna Şugatag - un birou (spaţiu
alocat, birotică, consumabile, un angajat) pentru facilitarea accesării fondurilor structurale, unde va fi angajat un consultant pe acest domeniu – ce va avea abilităţile
necesare asistării întocmirilor cererilor de finanţare. APL va organiza întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor structurale (ex. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest). Se va crea un portofoliu de „proiecte strategice” pentru care se vor forma echipele mixte (public – privat) care să le susţină financiar (ţinând cont că anumite tipuri de
finanţări solicită aşa numita „contribuţie locală”). Crearea unui newsletter electronic care va fi distribuit gratuit doritorilor din localitate şi care va prezenta noutăţile privind lansările pentru depuneri de proiecte,
programe de finanţare, etc. Pentru a accelera procesul de obţinere a documentelor oficiale necesare pentru capitolul administrativ din proiectele potenţiale se vor birocratice.
„scurtcircuita” canalele
8.
Bugetul și programul de marketing
Bugetul poate conţine date referitoare la venituri şi cheltuieli efectuate, rezultatele previzionate a fi realizate în anii următori, comparativ cu cele realizate în anul curent. Bugetul mai conţine şi date cu privire la sursele de finanţare a investitorilor, cheltuieli pentru
investiţii, precum şi ipoteze folosite în previzionare. Buget Integrat Strategic (BIS)
Următorul model de buget a fost preluat din formularistica utilizată pentru proiectele de finanţare prin programele UE, fiind un buget specific proiectelor aplicate pentru dezvoltarea comunitară, este rezultatul integrării bugetelor pe obiective şi reflectă în principal toate cheltuielile necesare implementării activităţilor previzionate. S -a făcut corelarea cu Graficul GANTT, preluându-se valorile previzionate ale alocaţiilor cheltuielilor pe fiecare
linie bugetară. Tab. 7.1. Bugetul integrat strategic EURO
Unităţi
Cheltuieli
Nr. unităţi
Valoare
unitară
1
2
3
4
Valoarea totală 5
1. Resurse umane 1.1. Salarii (cost total, personal local)
84.000
1.1.1. Corpul tehnic - Coordonator Oficiu Local de Turism
luni
60
500
30.000
- Manager Proiecte din Primărie
luni
60
500
30.000
- Contabil
luni
60
400
24.000
1.1.2. Corpul administrativ/personal auxiliar
1.2.
Salarii
(cost
total,
personal
din
afara
ţării/internaţional)
84.000
1.3. Diurna pentru deplasări/ călătorii
4.500
1.3.1. În afara ţării (personalul proiectului) 1.3.2. Local (personalul proiectului)
1.3.3. Participanţi la seminarii/conferinţe 1.3.3.1 Participanţi seminar pregătire în U E SUBTOTAL RESURSE UMANE
persoane
30
150
4.500
88.500
2. Transport
2.1. Transport internaţional 2.2. Transport local
SUBTOTAL TRANSPORT
3. Echipamente şi bunuri 3.1. Cumpărări sau închirieri de vehicule 3.2. Mobilier, echipamente, computere, echip de instruire, etc. 3.2.1 Mobilier Oficiu Turism buc
15
450
6.750
buc
4
800
3.200
buc
2
500
1000
buc
2
400
800
3.2.2 Calculatoare
3.2.3 Copiator
3.2.4 Fax şi Telefon
3.3. Utilaje, unelte 3.4 Piese de schimb/echipamente pentru maşini, scule 3.5. Altele (vă rugăm specificaţi)
SUBTOTAL ECHIPAMENTE SI BUNURI
11.750
4. Birou local/ Costurile operaţiunii
4.1. Costuri vehicule (benzină, verificări tehnice, etc.)
luni
60
100
6.000
luni
60
80
4.800
luni
60
50
3.000
4.2. Chirie birou 4.3. Consumabile-rechizite de birou
4.4. Alte servicii: tel/fax, Internet, electricitate/ încălzire, întreţinere, etc.
SUBTOTAL COSTURI BIROU LOCAL/PROIECT
13.800
5. Alte costuri, servicii
5.1. Publicaţii (ex. Materiale promoţionale, broşuri, pliante, cărţi, pagini web, s.a.)
11.910
5.1.1 Broşuri B5, 12 pag., full color buc
5.000
0,5
2.500
buc
15.000
0,15
2.250
buc
900
1,4
1.260
5.1.2 Pliante A4, full color
5.1.3 Ghid turistic
5.1.4 Hărţi turistice buc
2.000
0,35
700
buc
1
2.000
2.000
buc
10
120
1.200
buc
2
600
1.200
buc
4.000
0,2
800
global
1
3.000
3.000
pag.
100
15
1.500
5.1.5 Spot video
5.1.6 Panouri publicitare
5.1.7 Stand de prezentare târg
5.1.8 Altele (cărţi vizită, ilustrate, mape) 5.2. Studii, cercetări 5.3. Costuri de audit (costuri de auditare a proiectului) 5.3.1 Audit final al strategiei 5.4. Costuri de evaluare 5.5. Traducere, interpreţi 5.5.1 Traducere materiale limba Engleză/ Franceză/
Germană/ Maghiară/ Italiană 5.6. Servicii financiare (garanţii financiare,etc.) 5.7. Costul conferinţelor /seminarilor
41.500
5.7.1 Cursuri de pregătire
modul
10
1.500
15.000
5.7.2 Seminarii formare profesională
modul
15
1.500
22.500
5.7.3 Workshop – uri
modul
5
800
4.000
buc
1
1.200
1.200
5.8. Costuri pentru vizibilitatea proiectului 5.8.1 Pagina web
SUBTOTAL ALTE COSTURI, SERVICII
59.110
6. Imobiliare şi lucrări 6.1 Lucrări de construcţie 6.1.1 Amenajare Oficiul Local de Turism
global
1
9.000
9.000
6.2 Supervizarea lucrărilor
SUBTOTAL IMOBILIARE ŞI LUCRĂRI 7. Altele SUBTOTAL ALTELE
8. SUBTOTAL COSTURI DIRECTE PROIECT(1-7)
182.160
9. Rezerve pentru cheltuieli neprevăzute (max.5% din linia 8, total costuri directe proiect)
9.108
10. Total costuri direct eligibile proiect (8+9)
191.268
11. Costuri administrative (maxim 7% din 10)
13.389
12. Total costuri eligibile (10+11)
204.657
Implementare, monitorizare, evaluare Graficul Gantt
Implementarea strategiei de marketing elaborate se poate realiza prin integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local, a Consorţiului
(instituţii publice locale, diferite organisme publice sau private, ONG -uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.), activarea parte neriatului public-privat într-un efort cumulat de lansare a turismului balnear al staţiunii Ocna Şugatag, explorarea
posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe. Organizarea de dezbateri cu priv ire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu
participarea agenţilor economici de profil, instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor locale, Consiliul Judeţean reprezentanţii sectorului agro-turistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a posibilităţilor de
finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici pe termen scurt, mediu şi lung. Coordonarea Grupului de Lucru
O dată constituit, Grupul de Lucru va funcţiona ca o echipă, având un statut, reguli, o conducere.
Întâlnirile regulate sunt foarte importante, atât în faza de planificare cât şi pentru implementare, monitorizare, evaluare şi re-planificare. Membrii grupului trebuie să comunice uşor şi între şedinţe, de aceea se recomandă utilizarea email-ului şi grupurile de discuţii pe internet.
Treptat, grupul poate să se constituie într -o asociaţie cu statut juridic, buget propriu şi angajaţi. Rezultatele previzionate includ: publicitate eficientă, dinamizarea circulaţiei turiştilor,
creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe, accesul mai rapid la informaţie şi produse turistice.
•
Cadrul instituţional: parteneriatul public şi public -privat.
•
Impact public: semnificativ şi constant.
•
Beneficiari: turiştii interni şi externi, instituţiile publice şi autorităţile locale.
•
Eficienţa / Indicatori de performanţă: numărul de turişti români / străini care apelează
la acest serviciu; numărul de turişti care vizitează obiectivele incluse în circuit; graficul de amortizare a investiţiei. Evaluarea rezultatelor obţinute în urma aplicării acestei strategii de marketing a turismului în staţiunea Ocna Şugatag se poate face prin statistici, cum ar fi: 1. Fluxul turistic, cererea turistică, etc.;
2. Numărul de turişti români / străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti care vizitează obiectivele turistice; 3. Ponderea cererii interne / externe în totalul cererii turistice anuale;
4. Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri / înnoptări pe tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi; 5. Capacitatea de cazare – existentă (locuri) / în funcţiune, numărul de camere / paturi;
6. Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, durata medie a şederii; 7. Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi; 8. Sezonalitatea cererii turistice;
9. Gradul de satisfacere a turiştilor; 10. Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online; 11. Nivelul încasărilor din turism; 12. ONG.
9.
Revizia și controlul
Activitatea de verificare se va desfășura periodic pentru a evalua rezultatele și pentru a verifica modul în care obiectivele ș i strategiile propuse sunt îndeplinite. De asemenea, este
urmărit modul în care programul de marketing este pus în practică pentru a putea corecta posibilele erori. La sfârşitul primului an de activitate se vor compara rezultatele obținute cu valorile previzionate ale indicatorilor de performanță. Î n ceea ce priveşte vânzările, se va compara atât
numărul de pachete turistice vâ ndute, cât şi valoarea totală a acestora. Î n acest sens se poate verifica dacă fiecare produs în parte a ocupa t în totalul vânzărilor locul care i s-a acordat prin plan.
10.
Concluzii
În realizarea lucrării s -a plecat de la premisa că staţiunea balneară Ocna Şugatag dispune de potenţial turistic natural şi antropic care nu este exploatat la maxima lui valoare. S-a încercat ca prin elaborarea strategiei de marketing plecând de la potenţialul
turistic oferit de staţiune să se atingă scopul propus şi urmărit, acela de a orienta interesul turiştilor atât români cât şi străini spre această destinaţie, prin activităţil e de marketing/ promovare gândite în cadrul strategiei.
Cu sprijinul Consorţiului de Dezvoltare Locală (CDL) activităţile propuse în cadrul strategiei de marketing se pot desfăşura, bucurându -se de resursele materiale, umane, financiare, informaţionale puse la dispoziţie de acest consorţiu. Scopul final al strategiei, dincolo de susţinerea dezvoltării turismului staţiunii, de promovarea acestuia, de creşterea beneficiilor economice aduse de turism comunităţii locale, scopul este de a creşte satisfacţia turiştilor care vin în staţiune de nivelul la care se practică turismul în comuna Ocna Şugatag, în ideea păstrării vechilor turişti şi atragerea de noi turişti. Pentru un succes garantat de a ajunge la rezultatele previzionate se recomandă înaintarea strategiei de marketing Primăriei comunei Ocna Şugatag, actor capabil de a
implementa strategia propusă, datorită credibilităţii de care se bucură atât în rândul comunităţii locale dar şi în relaţiile cu ceilalţi actori pentru care turismul intră în aria lor de interes.
Contribuţiile personale aduse la elaborarea strategiei de marketing constă în: vizitarea staţiunii; culegerea datelor despre staţiune prin discuţii cu cei implicaţi în turismul local; realizarea exerciţiului de evaluare a potenţialului turistic pe baza informaţiil or adunate despre staţiune; analiza punctelor forte, punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor la adresa tipurilor de turism practicate în staţiune cu ajutorul analizei SWOT; identificarea obiectivelor dorite a fi atinse; conceperea activităţilor necesare a fi desfăşurate pentru atingerea
obiectivelor şi planificarea acestora pe semestre pentru o mai bună monitorizare cu ajutorul graficului GANTT şi construirea bugetului necesar realizării strategiei.
