Oana Orlea - Cantacuzino, Ia-ti Boarfele Si Misca!

Cantacuzino, ia-ţi boarfele şi mişcă!

2


OANA ORLEA (Marioana Cantacuzino), prozatoare, născută la 21 aprilie 1936, la Bucureşti. Tatăl: Constantin (Bâzu) Cantacuzino !a!a: "nca #ia!an$i. %epoata lui &eor'e nescu, $ece$at n 19** la +aris. "restată n 19*2, ca eleă n clasa a -a, su/ acuza0ia $e co!plot şi ac0iune su/ersiă !potria statului. Con$a!nată la patru ani ncisoare. li/erată $upă trei ani $e $eten0ie. "utor $e su$or pe un şantier $in Bucureşti (19**19*6), taatoare la 45T" (19*9  196), şa!poneză la Cooperatia 4'iena (1962196*) etc. 5earestată n 196, n le'ătură cu un atac săârşit n septe!/rie 19*9 asupra unui 7ur'on al Băncii %a0ionale $in Bucureşti (8opera0iunea 4oani$) şi re0inută $ouă luni la Mili0ia Capitalei. "/solentă a iceului 84..Cara'iale $in Bucureşti, sec0ia 7ără 7recen0ă (196*). ;ta/ilită $in noie!/rie 19< n =ran0a, 0ară n care solicită şi o/0ine azil politic.

3


INDICATOR: DRUMUL CELOR 12 PUŞCĂRII «Zoia Românca» M"54"%" M"54%: #ra'ă >ana >rlea, ne rentâlni! pentru a ur!ări un itinerar auto/io'ra7ic: pri!a ta perioa$ă nea'ră $in anii stalinis!ului, anii $e $eten0ie. ;ă ncepe! cu nceputul şi să e$e! ce a ieşi. #eci cu! era at!os7era epocii, aşa cu! o percepea 7ata $e 16 ani care erai, şi cu! ai auns la o ase!enea eperien0ă? >"%" >5": ;ă ncepe! cu@ nceputul, $ar ştiu că nu pri!ele cuinte, ciar 8'eniale, pe care leaş 7i putut pronun0a n 7ra'e$a !ea copilărie, te interesează. Antre/area 8$e ce nu scrii ce ai trăit n anii $e $eten0ie? !ia 7ost pusă $e !ai !ulte ori şi aea! $e 7iecare $ată răspunsuri 'ata pre'ătite. Motiul principal, şi $eci sin'urul răspuns cinstit este: nu aea! $eloc ce7 să retrăiesc acei ani. ra o 7u'ă nainte şi $orin0a $e a nu prii napoi. "! !ai spuso şi nu oi nceta să o spun: puşcăria nu a 7ost uşoară, $ar a! su7erit !ai pu0in $ecât al0ii, care ar aea $e poestit lucruri !ult !ai nspăi!ântătoare. a ur!a ur!ei, nici nu ştiu $e ce a! acceptat acest interiu. A!i ine 'reu să or/esc, !ai ales su/ priirea 'enera0iei pe care o reprezin0i. Mi se pare că priesc ntrun pu0. " or/i $espre sine şi a nşira a!intiri este la n$e!âna oricui şi, una peste alta, !i place !ai !ult să ascult. Totuşi, iată că or/esc. A!i 'ăsesc $ouă !otie pentru a o 7ace. +ri!ul: o ntrea'ă 'enera0ie $in 5o!ânia nu are !e!orie. Maoritatea tinerilor nu ştiu ni!ic $in ceea ce sa ntâ!plat nainte $e naşterea lor. "cest 7eno!en se ntâlneşte şi n >cci$ent, $ar $in alte cauze. An plus, cu !ici ecep0ii, tinerii $in 5o!ânia şi, n 'eneral, tinerii $in uropa $e st $oresc să ştie. "l $oilea !oti: !i se pare ne$rept şi, ntrun anu!e 7el, periculos să ne uită! !or0ii. +entru !ul0i $intre ei, !e!oria noastră a 7i sin'urul !or!ânt. Mor0ii sunt trăsătura $e unire care lea'ă $i7eritele !o!ente ale istoriei unui popor. Tre/uie să ae! curaul să prii! ose!intele care zac n 7un$ul pu0ului po!enit !ai sus. #upă aceea, o! putea săl nci$e! şi să lăsă! iar/a şi 7lorile $e câ!p să crească $easupra. 4


iaş propune atunci să ncepe! cu s7ârşitul răz/oiului. +u/ertatea este o ârstă i!portantă pentru !e!orie. Ce i!a'ini păstrezi $espre tine şi $espre 7a!ilie? Cu! a priit 7a!ilia ta 8sci!/area $e !acaz a istoriei? "!intirile !ele $in această perioa$ă sunt $estul $e i!precise. #e alt7el, pe parcursul ntre'ii noastre $iscu0ii, !i a 7i 'reu să re'ăsesc $ate şi nu!e. #e aceea, oi ncepe cu o a!intire izuală 7oarte puternică. ra $upă răz/oi. Bo!/ar$a!entele se ter!inaseră, stătea! cu !a!a napoia o/loanelor lăsate. ;tra$a era pustie şi, $eo$ată, au apărut $oi sol$a0i ruşi. %u pot săi uit, aeau alaşnioaele pe piept, 'ata $e tras, !ărşăluiau. "tunci a! n0eles că era!@ eli/era0iocupa0i. Cre$ că acest !o!ent al istoriei noastre tre/uie repus n cauză, această i!ensă !inciună: noi a! 7ost eli/era0i $e ruşi pe ârtie n realitate, a! 7ost ocupa0i şi ruşii sau purtat ca nişte ocupan0i. "r!ata soietică se prăăleşte peste 0ară n 19DD. An sate, sol$a0ii e7uiesc, o!oară, iolează 7e!eile şi 7etele. An oraşe, această ocupa0ie se resi!te $i7erit, $ar câte nu se ntâ!plăE ra curent ca un trecător să 7ie oprit şi să i se ia ceasul F 7ai!oasa pasiune a ruşilor pentru ceasuri@ Cara'ios era că puteau 7i ăzu0i cu câte treipatru ceasuri pe !ână şi cu ceasornice $e /ucătărie, atârnate pe piept. Mai erau şi 7e!eile soietice. #escopereau la noi sutienele şi co!/inezoanele, şi le purtau peste uni7or!ăE ra un spectacol etraor$inar, $e care nsă nu n$răznea ni!eni să râ$ă. An ceea ce !ă prieşte, $atorită ârstei, $esi'ur, a! trecut relati uşor peste această pri!ă etapă. Cre$ că 7a!ilia !ea era re'alistă F na! o i!a'ine prea clară $espre ce 'ân$eau ei, ca să nu zic $espre 8i$eolo'ia lor. #ar cine nu era re'alist atunci? An 7on$, pu0ine 0ări au trecut, ca 5o!ânia, $e la re'alitate $irect la co!unis!. Gocul era /rutal. Cât $espre !ine, un copil care se ri$ica su/ noul re'i!, cânta! Trăiască regele !preună cu cole'ele !ele $e şcoală $oar pentru că era interzis, şi la ârsta aceea tot ce este interzis este interesant@ ;ci!/area $e re'i! a! si!0ito real!ente n !o!entul re7or!ei şcolare $in 19DH. 4ar $e consecin0ele acestei re7or!e !ia! $at sea!a !ult !ai târziu, cân$ !ia! constatat lacunele $in cultura $e /ază: nu ştia! o /oa/ă $e latină, nici nu era! prea conştientă $e latinitatea noastră. Gi cu! nă0a! istoriaE Bunăoară, u$oicii. Care u$oici? +ăi, ai =ran0ei, 7rateE To0i nişte eploatatori ai poporuluiE Câ0i? Mai !ul0iE 5


I#>J4C scria pe ta/lă /iata pro7esoară F era ea nsăşi 8re7or!ată, enită $intro altă $isciplină, a/ar naea pe ce lu!e e. Ir!a o acola$ă care cuprin$ea ci7rele ro!ane n or$ine crescătoare. An şcoală $o!nea un puternic spirit $e reoltă. Binen0eles, acest spirit este nor!al pentru ârsta pe care o aea!, $ar atunci el se structura pe un con7lict politic. Toată lu!ea era !potriă. A!potria co!unis!ului. 4n$iizi !/răca0i n aine $e piele eneau n clase şi ne eplicau că sunte! !ari şi li/ere, că părin0ii sunt ră!aşi n ur!ă şi că nu are niciun rost să ne a'ă0ă! $e 7a!ilie, iar $acă ni se a ntâ!pla să 7ace! copii, statul se a n'rii $e ei. a nceput 'ăsea! asta $estul $e nosti!. ;tătea! cu!in0i n /ănci şi i asculta!. +oate $oar acu!, DD $e ani !ai târziu, $upă ce a! $escoperit a$eărul $espre or7elinatele ro!âneşti, realizez pe $eplin ce se ur!ărea. >a!enii aceia n aine $e piele puneau pe roate un ntre' siste!@ +oesteai acasă ce se ntâ!pla la şcoală? %u poestea!. Ancepuse! o anu!ită 7or!ă $e 'erilă !potria 7a!iliei. ;piritul !eu $e in$epen$en0ă se z/ătea n ă0uri şi se opunea conseratoris!ului !a!ei@ Totuşi, ntrun 7el, !ia! nsuşit s7aturile ei, $e re!e ce nu a! 7ăcut copii care ar 7i intrat n or7elinate. Mai eista un siste! $e recuperare a tineretului: elo'iul nes7ârşit al sportului. =olosit şi $e Kitler. Con$i0iile $e pro!iscuitate n care se practica sportul $eter!inau o intensă seualitate. Gi ciar o $estră/ălare F să ae! curaul cuintelorE Jia0a $e 7a!ilie era 7oarte $i7erită $e cea o7erită n eteriorul ei. 4ar 7a!ilia era prinsă n capcană: $oe$in$ prea !ultă seeritate, ne !pin'ea n /ra0ele noilor stăpâni lăsân$une 7râu li/er, !er'ea n consens cu noii stăpâni. =iecare $intre noi ştia sau cre$ea că ştie până un$e poate !er'e. Totul era pus la cale pentru $estră!area 7a!iliei şi $istru'erea principiilor !orale. An !un0i era rezisten0ă, !e!/rii parti$elor tra$i0ionale care nu reuşiseră să se re7u'ieze peste 'rani0ă erau ur!ări0i, intelectualii ăitui0i, ciar şi 8$isi$en0ii $in parti$ul co!unist erau eli!ina0i, $upă !o$elul soietic@ An ce !ăsură erau cunoscute aceste lucruri? Ce se ştia? Cât $e i!plica0i ă consi$era0i oi, copiii?

6


"i şi 7ăcut un /un nceput $e analiză sociopolitică a structurii $e0inu0ilor $in re!ea respectiăE #esi'ur, pe atunci nu ştia! !are lucru $espre asta, sau prea pu0in 7a0ă $e iziunea pe care o a! astăzi, $ar in7or!a0ii pluteau n aer. "restările erau nonstop. a ecinul $in stân'a sau $in $reapta, $e sus sau $e os. a ru$e, unciul, ărul, sau la prietenii 7a!iliilor. +entru a !ă 7ace n0eleasă $e cei care nu au cunoscut altă spai!ă $ecât cea $in epoca ceauşistă (larară, insi$ioasă, $iersi7icată), aş spune că noi a! trăit pe ter!en lun' ceea ce au trăit ei n iunie 199, cân$ !inerii au stăpânit oraşul. %u!ai că pe re!ea noastră nu eista pretinsa 8transparen0ă. An anii L*, ;ecuritatea nu aler'a pe străzi n uni7or!e $e tot 7elul şi nu ne /ătea n 7a0a ca!erei $e luat e$eri. #ar nu eista zi să nu $ispară cinea. uat $e pe stra$ă: o !aşină se oprea lân'ă tine, nişte !alaci 0i săreau n spinare şi la ree$ereE +entru !ai !ulte luni, !ai !ul0i ani sau pentru tot$eauna. "restările la $o!iciliu aeau loc !ai ales noaptea şi, $acă cinea /ătea la uşă $upă !iezul nop0ii, ştiai ce te aşteaptă. Ciz!e răsunau pe scări. >a!enii, piti0i pe $upă uşi, ascultau şi rasu7lau uşura0i cân$ ele se opreau la un ecin. Teroarea era n plin, $ar totul se a7la până la ur!ă. ;u/ Ceauşescu a! 7ost incapa/ili F sau nu a! rut să 7i! capa/ili F să a7lă! $acă eistau sau nu $e0inu0i politici. An plus, ei au 7ost $eseori 8!acia0i n $e0inu0i $e $rept co!un. +e re!ea lui #e, arestările nu erau neapărat consecin0a unei ac0iuni su/ersie. >rice putea 7i !oti $e arestare. #e pil$ă, a spune n stra$ă 8Ma! săturat până peste cap sau a asculta uropa i/eră. ;pai!a nu ne ocolea nici pe noi, copiii. Antr un 7el sau ntraltul, ştia! ce se petrece. Gtia! că eista rezisten0ă n !un0i. "r tre/ui să spun 8partizani. Gi !ă supără. In 8rezistent este un 7rancez care sa luptat !potria naziştilor. In 8partizan este un rus sau un iu'osla etc. care sa luptat !potria naziştilor. "e! $espera$os şi !u$ae$ini. %u!ai pentru cei ce au luptat !potria co!unis!ului n 0ările $e st cotropite $e ar!ata soietică nu ae! nu!e. In nu!e care să nu prooace nicio con7uzie. %u a! $estule $ate ca să !ă aenturez n analiza rezisten0ei $in !un0i, 7eno!en ce ar putea 7i consi$erat ca o iolentă reac0ie $e respin'ere. 5espin'erea 're7ei co!uniste. =oşti !ilitari, 7oşti proprietari $e prăălii, !ilitan0i ai parti$elor $e!ocratice, pro7esori, 0ărani au luat $ru!ul !untelui. ăranii acuza0i $e a 7i cia/uri pentru că aeau patru aci, acuza0i $e sa/ota pentru că nuşi puteau plăti cotele sau pentru că, !ai târziu, nu acceptau să se!neze intrarea n coloz au 7u'it spre !unte, ca ntot$eauna $in 7a0a năălirilor /ar/are. 7


An spa0iul ncis al satului, teroarea este cu atât !ai $irect aplicată. a nceput, cei pe care iaş nu!i totuşi F na! ncotro F 8partizani şi care au supraie0uit n con$i0ii ini!a'ina/ile au 7ost a$eăra0i eroi. Mai apoi au 7ost in7iltra0i: cu a'en0i $e tot 7elul, cu !ici şi !ari o0i, escroci F o ntrea'ă 7aună. Cân$ satele au ncetat săi aproizioneze, !pinşi $e 7oa!e, au trecut la /an$itis! şi popula0ia a s7ârşit prin a se ntoarce !potria lor. Capii erau puşi la pre0E  un proces clasic $e uzură pentru orice rezisten0ă. "r tre/ui poate să 'ăsi! !ilocul $e a 7ace cercetări asupra acelor !o!ente istorice şi acelor ie0i, să trezi! 7anto!ele, să z'ârie! cu un'iile sau cu !iloace !ai ştiin0i7ice ca să $escoperi! !ăcar o parte $e a$eăr. %oi, ro!ânii, a! 7ost $eseori acuza0i $e laşitate. Gi cân$ al0ii au o/osit să o 7acă, nea! acuzat noi nşine. #ar n anii aceia nu ncepuseră! ncă să 7i! laşi şi nici să scuipă! pe tot. +entru noi, copiii, 8partizanii aeau o aură $e erois!. +entru !ine $eenise un 7el $e o/sesie. Joia! să 7iu eroică. "! 7u'it $e acasă ca să !ă $uc la partizani. " 7ost o aentură ce putea să se s7ârşească rău@ An !o$ para$oal, şcoala a aut un rol i!portant n această căutare a erois!ului cu orice pre0. a şcoală ni se !puiau urecile cu lupta partizanilor soietici !potria ne!0ilor. %i!eni nu sa 'ân$it că eista un reers al !e$aliei şi un risc $e trans7er. %e asasinau cu 7ai!oasa oia Nos!o$e!iansaia  7ată curaoasă, 7anatică, ininci/ilă, un 7el $e =ăt =ru!os 7e!inin al celui $eal $oilea răz/oi !on$ial. Căr0i, 7il!e, piese $e teatru or/eau $espre curaul ei ine'ala/il. Gi iată trans7erul: oia! să 7iu ca oia, $ar !potria co!unis!ului. a ancetă, cân$ !au ntre/at cine nea nă0at să 7ace! or'aniza0ia, a! spus: 8oia, reau să 7iu ca oia. "! ncasat o pal!ă z$raănă şi !i sa stri'at: 8&unoi, cu! n$răzneşti tu să te co!pari cu oia? 5ealitatea e că trăia! ntrun cli!at $e erois! larar. ra! ntro per!anentă reoltă, care se concretiza, printre altele, şi prin re7uzul $e a nă0a li!/a rusă. +ri!ii pro7esori $e rusă pe care ia! aut au su7erit un a$eărat calar şi nu prea !i pare rău. ;puneau a sau pişet şi toată clasa pu7nea n râs. Gi, cul!ea cul!ilor, nicio a!enin0are nu ne putea opri ootele. "ea! şi noi, tinerii, conştiin0a ocupa0iei, ciar n a/sen0a unei iziuni politice. Cu! se !ani7esta n lecturile tale acest 8re7uz al ocupa0iei? 4ntrai ntro perioa$ă a lecturilor şi a construc0iei interioare.

8


ecturile se !păr0eau n $ouă: o/li'atorii şi interzise, a$ică 8"sta nu e ncă pentru tineE, ca Fata din Zlataust. Totuşi, citea! !ult şi 7oarte a!estecat. Mă resi!t şi azi $e aceste lecturi aotice. Căr0ile 8o/li'atorii le citea! cu o cu!plită plictiseală. Miau tre/uit, $e pil$ă, $ouăzeci $e ani ca să pot reciti Ion al lui 5e/reanu cu cap li!pe$e, atât era! $e sătulă $e analizele stupi$e (4on, pri!ul 0ăran !ilitant co!unist etc.) pe care le n'i0ise! n şcoală. Cre$ că toată 'enera0ia !ea a aut, $in punctul $e e$ere al lecturilor, aceleaşi pro/le!e. Con7uzia ce $o!nea n ale'erea lecturilor noastre era aceeaşi care $o!nea n ie0ile noastre. +ărin0ii noştri nu reuşeau să se re'ăsească F lucru resi!0it, $esi'ur, $e noi. Cre$eau că e un !o!ent 'reu, trecător. Mul0i au 7ost 7oarte curaoşi, $ar nu realizau $i!ensiunea catastro7ei, !ai ales la nceput. Anainte $e enirea ruşilor, 'ân$eau că ruşii nu or eni. +e ur!ă, şiau spus: 8Co!unis!ul nu a prin$e nicio$ată la noi. 5o!ânul e /lân$ şi !ân$ru, şi a apăra tra$i0ia. Cân$ au ăzut ce se ntâ!plă, au crezut că se poate supraie0ui perioa$ei $e teroare, cu o $e!nitate uneori lipsită $e luci$itate. rau atât $e ncrezători, ncât !ul0i $intre cei care ar 7i putut să 7u'ă nu au 7ăcuto. ;au au 7ăcuto !ai târziu, n con$i0ii !ai 'rele şi !ai precare. ;perau n autorul >cci$entului, !ai ales n cel al a!ericanilor. Tot aşteptau să treacă@ ea tre/uit !ult ti!p ca să n0elea'ă cât $e lun' a 7i $ru!ul. Inii $intre ei au 7ost aresta0i, câ0ia F şi nu pu0ini F au !urit prin puşcării. Mi se pare că neau lăsat sin'uri n spai!ă şi aşteptare, $ar a$olescen0ii au $eseori acest senti!ent $e solitu$ine, ciar cân$ trăiesc n con$i0ii !ai !ult sau !ai pu0in nor!ale. ;i'ur că a! putea acuza 'enera0iile $inaintea noastră  $eşi nu n /loc, 7ireşte F că au 7ost conseratoare, atinse $e scleroză, că au ntârziat n ce0urile 7eu$alis!ului, că au 0inut cu $in0ii $e priile'ii. 4a! putea ninoă0i pe lati7un$iari că au a$unat prea !ulte aeri, pe politicieni că au 7ost 'ăunoşi, n'uşti la !inte, !ina0i $e interese personale, ca !ul0i politicieni $intot$eauna etc. Mai !ult ca orice le pute! reproşa unora 7er!a conin'ere $e a 7i 7ost superiori prin naştere, prin sân'ele ce le cur'ea n ine. perien0a !a 7ăcut să n0ele' cât $e 'ra, $e uniersal şi $e 7ără leac este !or/ul superiorită0ii  $e ar/ore 'enealo'ic, $e rasă, $e clasă, $e aere, $e putere. In irus contractat $e!ult şi trans!is su/ $ierse 7or!e, care 7ace raa'ii şi azi. ;pectaculoase sunt şi reolu0iile: oropsi0ii reuşesc atunci săi $o/oare pe cei $e sus şi se 'ră/esc să se ca0ere n locul lor, cărân$ irusul $upă ei, !oştenin$ toate răcelile, /a !ai 9


a$ucân$ule şi 8!/unătă0iri. Ce i reproşa! !a!ei n 7on$? sen0ialul, pro/a/il: că nu aea ârsta !ea, că nu resi!0ea ca !ine şocul celor $ouă lu!i. #ar ce ştia! eu atunci $espre ce resi!0ea ea, care, cu $in0ii strânşi, !er'ea nainte, sin'ură, tră'ân$ /arca pe uscat? &enera0ia !a!ei şi cea a părin0ilor ei sau trezit /rusc n in7ern F oa!eni u!ili0i, spolia0i $e toate /unurile, $e orice $rept, alun'a0i $in case nu!ai cu un 'ea!antan sau $ouă, uli0i, aunşi n câtea ceasuri 7ără a$ăpost, 'ăz$ui0i $e ru$e, $e prieteni, până cân$ erau şi aceştia arunca0i n stra$ă. 4nentarul 7ăcut la luarea n pri!ire a unei proprietă0i este un $ocu!ent i!presionant: eselă, ta/louri, căr0i F toate a$unate $e 'enera0ii, arie $e 7a!ilie, oi, ite, ce să !ai or/i! $e lucrurile neconse!nate, care au 7ost pur şi si!plu 7urate. i se spunea şi li se repeta acestor oa!eni că sunt ruşinea na0iunii. 4ar eu, !lă$i0ă a acestei ruşini, era! s7âşiată ntre ne$u!erire şi 7uria $e a nu şti care era a$eărul. +e $e o parte, !i se spunea că totul 7usese roz şi i$ilic nainte, pe $e alta, nu auzea! $ecât orori $espre ai !ei. An satul 5o'oaza, /unica !ea, "nnie #ia!an$O, clă$ise un că!in cultural, o casă paroială, se pre'ătea acolo ri$icarea unei şcoli F astea le trăise! $oar. Gi atunci? #in a!/ele păr0i !i se părea că sunt !in0ită F n cel !ai /un caz, prin o!isiune, 7iecare parte 7iin$ cân$ $e /ună, cân$ $e rea cre$in0ă. Mă pier$ea! ntrun la/irint $e ntre/ări 7ără răspuns. Celor $in 'enera0ia !a!ei li sau aplecat 'ru!azurile până la 'enunci, iar ei au tre/uit să supraie0uiască ast7el. Maoritatea celor $in 'enera0ia !ea care au $eenit părin0i şiau plecat sin'uri 'ru!azul atât cât au consi$erat ei că e necesar ca să nu ai/ă soarta părin0ilor lor. "ici este toată $eose/irea.  or/a, n 7on$, $e con$i0iile o/iectie $e i!punere a puterii prin nspăi!ântare. +ri!ii au 7ost 'uerna0i $oar cu /âta sau cu patul puştii, 7ără a putea ale'e cea ceilal0i au 7ost !âna0i cu /âta şi cu !orcoul, situa0ie n care ale'erea părea să $eină posi/ilă. Cu! ncepe poestea 'rupului ostru? Cu $orin0a $e a !er'e n !un0i la partizani. Ca! la asta se re$ucea crezul nostru politic. %u prea ştia! ce este co!unis!ul n teorie. An practică, e$ea!. Mă atră'ea i$eea $e a aea o ar!ă. An !intea !ea, !i ncipuia! că sunt ciar şi pre'ătită să tra'@ &ăsise! o sa/ie ntrun 10


po$ şi nu !ă !ai $espăr0ea! $e ea. ra periculos, căci $e0inătorii oricărui 7el $e ar!ă erau aspru pe$epsi0i. Ma!a, săraca, a s7ârşit prin a arunca sa/ia pe un !ai$an. 4!a'inea pe care o a! $espre !ine nsă!i aşa cu! arăta! atunci (o 7ată 'răsu0ă, cu părul âloi F !i tăiase! cozile şi nu!i 'ăsise! ncă un stil $e pieptănătură), n$reptân$u!ă spre !unte, cu sa/ia ncinsă la cin'ătoare, !ă ncântă şi astăziE #espre partizani ştia! că trăiesc n !un0i şi că n7runtă !ari pericole, şi ca! atât. 5ezisten0a n !un0i a 7ost ncuraată $e a!ericani prin inter!e$iul posturilor $e ra$io. Ce!ările lor la luptă, ncuraările şi pro!isiunile $e autor au !pins oa!enii să se or'anizeze n !un0i. +ână la ur!ă, a!ericanii, ca şi restul >cci$entului, iau lăsat /altă. %u ştiu $acă $in nepricepere sau cu inten0ie, 7apt este că n punctele $e ntâlnire otărâte pentru paraşutarea $e ar!e şi ali!ente apărea n !o$ siste!atic ;ecuritatea şi recupera !ar7aE Jâna0i ca 7iarele, uneori turna0i $e propria lor 7a!ilie, partizanii au 7ost $eci!a0i. &rupurile $e interen0ie ale ;ecurită0ii /răz$au !un0ii, ca/anele erau !pânzite, un turist prins cu o artă putea 7i luat $rept un partizan@ Ce ne păsa nouă? F cu cât era !ai periculos, cu atât era! !ai atraşi. #upă ce !ia! $at sea!a că ni!eni nu rea să ne spună un$e sunt partizanii şi să ne aute să !er'e! n !un0i, nea! apucat $e ce era !ai si!plu $e 7ăcut: $e !ani7este. ;crise $e !ână, /inen0eles, pe ârtie $e caiet. %u!i a$uc a!inte $e toate tetele, $oar $e unul care suna ca! aşa: 8An pă!ânt carto7i ai pus? Trăiască ;talinE Al 'ăsea! 7oarte su/til. Iitase! co!plet că şi carto7ul 7ace 7loare, care iese $easupra, şi $eci nu !oare.  $rept, 7loarea este otrăitoare@ Tetul aea, poate, u!or, $ar nu şi e7icacitate. %e scula! la cinci $i!inea0a şi punea! !ani7estele n cutiile poştale ale ecinilor. inea! şi reuniuni. %u !ai 0in !inte ce $iscuta!. A!i pare rău@ +resupun că punea! la cale 7el $e 7el $e ac0iuni spectaculoase, care tre/uiau să $ucă la ictorie. "ea! n cap $ouă scenarii posi/ile. An pri!ul, !ă e$ea! 7luturân$ un stea' ro!ânesc (7ără ste!ă) şi stri'ân$ 8Jictorie, ictorieE. An al $oilea, cu /ăr/ia ri$icată s7i$ător şi /luza ruptă, stri'a! 8Trăiască 5o!âniaE n 7a0a unui pluton $e eecu0ie. Totul a 7ost /ine şi 7ru!os până a! aut proasta i$ee $e a or/i $espre or'aniza0ia noastră 7lirtului !eu $e atunci@ %u !ai 0in !inte cu! l ce!a. %ea $enun0at pur şi si!plu. Ma!a a 7ost ce!ată la şcoală, un$e, ntrun /irou, un securist !i luase un intero'atoriu, iar !a!ei i sa pus n e$ere să!i /a'e !in0ile n cap. "u a!enin0ato cu arestarea, atitu$inea !ea 7iin$, cipurile, rezultatul e$uca0iei $e acasă. #e 7apt, părin0ii se ca! 7ereau să or/ească n 7a0a 11


copiilor, care ar 7i putut poesti la şcoală unele lucruri periculoase, iar părin0ii sar 7i $us atunci să 7acă un sta'iu la 8uniersitate, a$ică n puşcărie. Câtea luni neau lăsat n pace. "poi a ur!at arestarea. Anainte $e a ncepe să or/eşti $espre !o!entul arestării, !ai spune!i, te ro', câtea cuinte $espre co!ponen0a 'rupului. ra! sin'ura 7ată. Cu /ăie0ii era! prietenă $in copilărie. Cân$ a! nre'istrat interiul, na! aut ti!p să iau le'ătura cu prietenii !ei $in copilărie ca săi ntre/ $acă oiau sau nu să le po!enesc nu!ele. "! pre7erat să le trec su/ tăcere, ceea ce unul $intre ei ciar !ia reproşat. I!plu acu! această lacună: e or/a $e 5a$u Miclescu, Miai ;tur$za, 4onică Jarla! şi Minea Gte7ănescu.  !o!entul să spun că !iar 7i plăcut să pot a7ir!a că or'aniza0ia noastră a aut o actiitate intensă. "$eărul e că nu a! 7ăcut aproape ni!ic. #in păcate, !ani7este au 7ost 7oarte pu0ine, iar alte ac0iuni F zero. Mai târziu, n cursul ancetelor, toată a7acerea a căpătat o i!portan0ă ne!eritată. Miar 7i plăcut atât $e !ult să0i spun că a! 7ost eroiciE "! la actiul !eu un sin'ur episo$ 8eroic, şi acesta consu!at nainte $e a 8actia n or'aniza0ie. +e re!ea aceea, ar!a !ea $e /ază era praştia. Tră'ea! /inişor. Gi a! tras n !aşina lui +etru &roza, $ar el nu era năuntru. Go7erul a 7rânat şi !a 7u'ărit. " 7ost una $in !arile spai!e ale ie0ii !ele. Ma! ascuns n spălătoria casei n care locuia!, pe stra$a Toio. Tipul !a căutat, a intrat n !ai !ulte cur0i. ra! ciar !oartă $e 7rică. "!intesc $e acest episo$ pentru că !ai târziu, trans!is $in 'ură n 'ură, a luat propor0ii: /a că ar 7i 7ost &eor'iu#e n !aşină, /a că a! rănito pe "na +auer (ar 7i !eritatoE) etc. ;in'ura se!ni7ica0ie reală a acestei ntâ!plări este că nu aea! a/solut $eloc si!0ul pri!e$iei. ra! a/solut ne/ună. Joia! cu orice pre0 să 7iu 8oia 5o!âncaE

12


1. RAHOEI Ş!i"# $a% n" &%'a" () (*"n "! auns şi la !o!entul arestării. Cu! sa ntâ!plat? "u enit acasă? a şcoală? "i ştiut cea $espre ceilal0i? Cre$ ca a! aut cinstea să 7iu piuantâi la arestare. Mau luat $e acasă@ %u, nui a$eărat. Con7un$ cu a $oua arestare. #e 7apt, la pri!a a! 7ost conocată n 5aoei. 5aoa era F şi !ai este F un centru $e ancetare i!portant. Ma! prezentat $eci şi $usă a! 7ost. An !o!entul cân$ porti0a $e 7ier sa ncis n spatele !eu nu a! aut presi!0irea a ceea ce aea să ur!eze. "! aşteptat pe un culoar lun' şi ntunecos pre0 $e câtea ore  un /inecunoscut siste! $e con$i0ionare psiică  $upă care a nceput anceta şi@ a! ră!as. uni $e zile, !a!a nu a ştiut ni!ic $e !ine. "! intrat ntrun /irou !izeros. Mur$ăria şi urâ0enia locurilor 7ăceau şi ele parte $in con$i0ionarea psiică. #ouă săptă!âni !ai târziu, aea! să trec printro ancetă 7oarte $ură. Antrun /irou lu!inos, cu cooare persane. In tip n ciil era aşezat n spatele /iroului. Mia spus că ştie tot, $ar rea să au$ă $in 'ura !ea. Mia cerut nu!e, nu!e: 8Jreau nu!eE +entru ancetat, a nu $a nu!e $eine o a$eărată o/sesie. Antre ancetă şi ancetator ncepe un 7el $e oc $ea /a/aoar/a, 7iecare ncercân$ să 'icească cât şi ce ştie celălalt. "! 7ăcut lucrul cel !ai stupi$ pe care la! 7ăcut n ia0a !ea. Joia! atât $e !ult să 7iu o eroinăE An 7il!, oia suporta 7ără un 'ea!ăt cele !ai n'rozitoare torturi la care o supuneau a'en0ii &estapoului. 4ar eu nu oi 7i !ai preos. #rept care, ia! spus ancetatorului: 8Gtiu şi nu reau să spun. Cu această 7rază $eşteaptă a! se!nat, cre$, arestarea !ea şi, pro/a/il, a ntre'ii ecipe. i$ent, până seara spusese! 8tot. %u!i a!intesc $e nu!ărul $e pal!e pe care lea! ncasat F o ni!ica toată 7a0ă $e ce li sa 7ăcut altora, $ar tre/uie să po!enesc $e 7ai!oasele cătuşe care se strân' şi se tot strân', $upă neoie. Miau răsucit /ra0ele la spate şi !iau pus cătuşele $easupra cotului. Bra0ele 7iin$ !ult trase napoi, plă!ânii sunt co!pri!a0i, capacitatea toracică re$usă, respiri prost. Gi se strân'. =oarte tare. Jine un !o!ent cân$ nu !ai si!0i !are lucru. Bra0ul se u!7lă, se nine0eşte, cătuşa se n7un$ă. Cân$ se scot şi

13


sân'ele năăleşte, $urerea este n'rozitoare. ;e pare că unii au stat cu ele câte o zi$ouă eu, $oar reo $ouă ore şi a! aut se!ne !ai !ulte săptă!âni. Binen0eles că lea! spus ce ştia!. #escoperea! ast7el că nu sunt oiaE #ar aeau şi nu!e pe care nu !aş 7i 'ân$it să le $au F $e pil$ă, $ouă $intre cole'ele !ele $e clasă, cu care era! /ună prietenă. %u aeau ni!ic $ea 7ace cu 8actiitatea noastră 8su/ersiă. "u 7ost arestate şi li sa $at $ru!ul $upă un ti!p relati scurt  nu ştiau real!ente ni!ic $espre teri/ila noastră 8or'aniza0ie. In sin'ur lucru nu au reuşit să ne 7acă să recunoaşte!, şi anu!e că a! 7i 7ost $iria0i $e străinătate, !ai precis, $e a!ericani. > ase!enea $eclara0ie ar 7i 7ost o pleaşcă 'rozaă. +e /aza ei, ar 7i aut posi/ilitatea $e a nscena un proces, n /una tra$i0ie a proceselor trucate ale epocii, şi ar 7i $oe$it ncă o $ată că >cci$entul capitalist rea să sape etc, etc. Mi se cerea, $e ase!enea, să !ărturisesc că tata, 7u'it n străinătate, ar 7i luat contact cu !ine, prin inter!e$iul !a!ei. "ncetele $urau zile şi nop0i. Ciar $acă aeau toate $atele, continuau să nainteze pas cu pas, pân$in$ !o!entul n care, $e ne$or!ire ori $e lea!ite, $e0inutul lasă să scape o in7or!a0ie pe care până atunci reuşise so ascun$ă. Tre/uia să rescrie! aceeaşi $eclara0ie $e zeci $e ori. Te a$uceau ntro stare $e ne/unie. Ancepi prin a ne'a 8%u, nul cunosc pe cutare. Gi te 0ii tare. #upă câtea zile, in şi 0i spun: 8#e'ea/a, cutare a recunoscut. Gi 0i arată o $eclara0ie F a$eărată sau 7alsă@ #in păcate, $e !ulte ori e cea a$eărată. Anapoia /iroului, tipii se sci!/ă. Mănâncă, râ'âie, tra' ânturi, /eau ca7ea, or/esc la tele7on cu neestele sau cu iu/itele, n ti!p ce re7lectorul n$reptat spre tine 0i ar$e ocii. 8;coalăteE Gi, cu! ai !âinile le'ate la spate $e spătarul scaunului, te scoli cu scaun cu tot şi stai n$oit $in 'enunci şi $in şale. A!i a$uc a!inte $e o con7runtare pe care a! auto cu unul $intre /ăie0i. %e puseseră cu 7a0a la perete, ur!ân$ să ne ntoarce! cân$ ni se a $a or$in. %eau ntre/at: 8Cine e şe7ul? "! răspuns a!ân$oi o$ată 8uE şi nea! ntors cu 7a0a, să ne prii!. ra! a!ân$oi ntrun al 7ără $e al F parcă !ă ă$, cu /luza s7âşiată@ +e $e o parte, 7iecare $in noi oia să ia ina asupra lui pentru a uşura situa0ia celuilalt şi, pe $e altă parte, !ereu trăsnaia asta cu erois!ul@ "eai 16 ani. Cu! puteai aea instinctul $e ai păcăli pe ancetatori şi $e a0i apăra cole'ii? Ce sa petrecut cu tine atunci? 14


Ka/ar na!. ra! $estul $e /ăie0oasă, unele $in lecturile !ele erau n consecin0ă, participa! la toate ocurile iolente ale /ăie0ilor. %e /ătea! ca săl/aticii: in$ienii ne scalpau, prizonierilor li se suceau !âinile la spate, o$ată !ia! plesnit o pocnitoare pe !ână ca să arăt ce 'rozaă sunt@ An 7on$, n puşcărie a! păstrat acelaşi stil ntrun !o$ care 7rizează ne/unia. "stăzi, cu tot ce ştiu, !ă 'ân$esc că, $acă ar 7i 7ost la +iteşti, ntrun la'ăr nazist sau n 'ula', naş 7i supraie0uit. "tâtea trăsnăi a! 7ăcut n puşcărieE Inora lea !ers estea. i sau a$ău'at n7lorituri. %u ştiu $in ce !i eneau. ra pese!ne un siste! $e apărare. An 7on$, ciar $acă sapi 'ropi $ouăsprezece ore pe zi sau coşi la !aşină până cazi $in picioare, n puşcărie eşti o/li'at la inactiitate, la i!o/ilitate spirituală  7ace parte $in pe$eapsă. Continuarea reoltei n puşcărie este sin'ura 7or!ă $e 8!işcare posi/ilă. Cei care au practicat o au ieşit cu !ai pu0ine secele. Te a7lai $eci n 5aoei. Cât ai stat acolo F pentru că erai totuşi !inoră? "! stat ca! $ouă luni. +e lân'ă pal!e, cătuşe şi ntre/ări repetate la in7init, ancetele erau a're!entate $e nurături. "! aut parte $e o 7oarte /ună şcoală şi $e atunci !i petrec ia0a nurân$E ra pri!a oară n ia0a !ea că auzea! nurături atât $e co!plicate. Tutuiala era curentă, 'rosolănia F $eli/erată, 8a! să0i 7ac şi 8a! să0i $re'@ #e +aşti şi #u!nezei, şi 87utu0i nu !ai spun@ ucrau n tan$e!ul clasic: ancetatorul rău, /rutal, contracarat, cipurile, $e cel /un şi o!enos (8#ar nu se poate@ Iite, e un copil, nu po0i săi 7aci asta.) #upă pri!a ancetă, a! 7ost $usă ntrunul $in su/soluri. 5aoa, ca toate centrele $e ancetă ale ;ecurită0ii, aea su/soluri la/irintice. Inele erau 7oarte !ur$are, altele !ai pu0in, unele cu aer con$i0ionat, altele 7ără, şi nicio$ată nu te 'ăseai ntâ!plător ntrunul sau ntraltul. +ri!a !ea celulă nu aea 'ea!. u!ina şi aerul F !pu0it F eneau prin 7erestruica cu 'ratii $e $easupra uşii. Mur$ăria era ini!a'ina/ilă. +e pat nu erau cearşa7uri F $oar o saltea pătată $e sân'e şi $e urină. +ere0ii erau ne'ri $e e', râşcâia0i $e plantonii care şter'eau ast7el inscrip0iile z'âriate $e $e0inu0ii $e $inaintea !ea. #o!nea un !iros n0epător $e urină şi $e creolină. "! a7lat !ai târziu că oa!enii erau a$uşi aici special pentru ai uza. ;tăpân al acestui otel $e lu era un su/locotenent 7oarte /runet, supranu!it 8;noP Qite. An 7iecare zi intra n celule şi ncepea să /ată. 15


Celula !ea era ulti!a $e pe culoar. ra! sin'ură şi nu putea! co!unica cu ni!eni. "uzea! 0ipetele, loiturile, $in ce n ce !ai tare, !ai aproape. An 7iecare zi !i spunea!: 8"zi a intra şi la !ine. An acele zile $e spai!ă a! aut norocul să au$ o 7ăptură care !ia or/it o!eneşte. ra un planton. Aşi 7ăcea ar!ata acolo. Mia or/it F 7oarte pu0in, pentru că şi lui i era 7rică. Ceilal0i to0i lătrau. Binen0eles, ni se luau şireturile, ceasul, inelele, sutienul, cor$onul, $ar asta era 7ără i!portan0ă pe lân'ă lipsa pieptenului, a periei $e $in0i, a unui prosop. %u aea! ni!ic. #oar 7usta, /luza ruptă şi, n picioare, san$alele. %u aea! nici !ăcar o /atistă cu care să !ă şter'. ste $e nei!a'inat cât po0i su7eri $in pricina lipsei acestor o/iecte /analeE Gi ei o ştiu. Totul e per7ect controlat. " !er'e n ancetă !ur$ară, nepieptănată, iar pentru 7e!eile !ai n ârstă, cu sânii căzu0i, cu părul pe u!ătate opsit, pe u!ătate crescut al/ n ti!pul $eten0iei, este atât $e u!ilitor, ncât $intrun 7oc rezisten0a sca$e. a nceput nu !ai eşti tu F până la ur!ă, te o/işnuieşti. 4zolarea este, $e ase!enea, un lucru 'reu $e suportat: cei care au stat ast7el câte $oi, trei, cinci ani ar aea ce să ne poestească, $acă !ai sunt n ia0ă şi ntre'i la !inteE u nu a! stat sin'ură $ecât o /iată lună. (Mai târziu, !i se a ntâ!pla să stau trei luni izolată. ra! $eacu! o puşcăriaşă călită şi !a! $escurcat /ine.) Antro zi au !pins n celula !ea o $oa!nă n ârstă, nu !ai 0in !inte cu! o ce!a. ra !/răcată ntro rocie nea'ră şi era posesoarea unui o/iect pre0ios: o /atistă. Aşi şter'ea cu ea su$oarea care nu nceta să i se scur'ă pe 7a0ă. Batista era /or$ată cu ne'ru F so0ul ei !urise $e curân$. =usese arestată pe cân$ uca o parti$ă $e căr0i cu alte /ă/u0e şi asculta uropa i/eră. +lân'ea ntruna. "! 7ost !ul0u!ită: aea! $e cine să !ă ocup. ra /lân$ă şi !ă căina că sunt prea tânără, $ar !ă enera pu0in F prea se ăita. Jenea scursă $e la ancetă. +entru a !er'e n ancetă, ni se puneau ocelari ne'ri şi ne $ucea $e /ra0 un securist, nu e$ea! un$e pune! piciorul. Cu ti!pul, a! nă0at să ncre0esc 7runtea şi apoi să ri$ic $in sprâncene, aşa, ca să zăresc ni0el pe $e$esupt. Cu ti!pul, a! inentat 7el $e 7el $e ş!ecerii@ +entru 7e!eia asta $e şaptezeci $e ani, !ersul cu ocelarii ne'ri şi şuturile pe care le ncasa cân$ nu călca /ine pe scări erau $eauns ca so $ărâ!e co!plet. "u luato $upă zece zile şi nu a! !ai ăzuto. "! ntâlnit la &encea o altă /ă/u0ă $in 'rupul ei şi a! a7lat că luase $oi ani pe$eapsă a$!inistratiă. Jo! or/i $espre acest tip $e con$a!nare al cărei nu!e !i se pare 7oarte su'esti: pedeapsă.

16


Jo! reeni. "ş rea să te ntre/ un lucru: n ce !ăsură erai conştientă $e 7aptul că tor0ionarii tăi se a7lau n ile'alitate, 7ie şi nu!ai pentru că erai !inoră? Gi ncă un lucru: 'rosolănia lor F care, $esi'ur, nu cunoştea li!ite F era !ulată pe 7aptul că erai o 7ată? %u, nu !ă 'ân$ea! $eloc la ceea ce este sau nu le'al. Mi se părea că sunte! n răz/oi şi că ei se poartă ca unii care au câşti'at, şi $eci au putere $eplină. &rosolăniile@ "casă se or/ea aca$e!ic şi eista un 7el $e ta/u pentru tot ce 0inea $e se. #ar 7ăcea! !ult sport (caiac, nata0ie, participa! la concursuri su/ un nu!e 7als, căci al !eu era $e ruşine) şi !e$iul sporti nu este $eose/it $e ra7inat. "sta !a autat, poate. =e!eie sau /ăr/at, orice $e0inut a suportat iolen0e er/ale cu re7erin0e seuale. An ceea ce !ă prieşte, pe tot parcursul puşcăriei, nu pot spune că a! aut parte $e 8atentate la pu$oare. +lutea o tensiune n aer, cu to0i plantonii care ne e$eau !ereu 'oale la $uş sau la toaletă. "'resiunea seuală era $estul $e 7er! repri!ată, cel pu0in n perioa$a n care a! 7ost eu. 4eşea toc!ai la ieală 7ai!oasa eperien0ă $e la +iteşti. Bătăile şi torturile n ncisori 7useseră oprite. %u şi n ancetăE Cân$ a! auns la Rilaa, a! auzit poeşti nspăi!ântătoare $espre /ătăile zilnice pe care le ncasau nainte $e0inu0ii. "u 7ost cazuri $e a!or ntre securist şi icti!a lui, nsă, n 'eneral, se suprae'eau ntre ei şi ase!enea cazuri s7ârşeau prin arestarea securistului. ;ă reeni! la su/solul !eu. a pu0in ti!p $upă plecarea /ătrânei $oa!ne  sunt 7oarte pru$entă cu $eter!inarea ti!pului, pentru că sunt !ul0i ani $e atunci şi !ie tea!ă să nu 'reşesc, a! 7ost trans7erată ntr un al $oilea su/sol. "! ălă$uit prin su/terane şi a! auns, cre$, ntro altă clă$ire, n sec0ia nu!ită 8a lan0uri. Celula !i sa părut $e o al/ea0ă şi $e o cură0enie or/itoare, cel pu0in $upă !izeria şi ntunericul $in cealaltă. istau $ouă paturi suprapuse, cu cearşa7 pe saltea. %u eista 'ea! şi nici aerisire. "erisirea se 7ăcea prin uşa ntre$escisă $e un lat $e pal!ă şi prinsă cu un lan0, $e un$e şi nu!ele. #e câte ori un $e0inut se $ucea sau se ntorcea $e la ancetă, tre/uia să nci$e! uşile. Ca să nul !ai e$e!. +lantonul stri'a: 8Anci$e0i uşileeeE an0urile zornăiau, uşile pocneau, z'o!otul !i răsună şi acu! n ureci. i şi noapte, ntruna. +are un 7leac, nu!ai că s7ârşea! prin a nu !ai putea să ne 0ine! pe picioare $e o/oseală, ceea ce ne 7ăcea !ai ulnera/ile n ancetă. +ro/le!a cea !ai serioasă era !ersul la toaletă F se nu!ea 17


8pro'ra!. 8+ro'ra!ul aea loc $in şase n şase ore. "u 7ost cazuri cân$ li sau pus $e0inu0ilor pur'atie n !âncare, nu au 7ost scoşi la toaletă, ne7iin$ ora pro'ra!ului, şi au 7ost pe$epsi0i pentru ca au 7ăcut pe ei, lăsa0i cu ainele !ur$are@ 8Anci$e0i uşileeeE Cân$ ne enea rân$ul, ne puneau ocelarii pe nas, plantonul ne apuca $e /ra0 şi pas aler'ător, nainte, !arşE Işa la closet tre/uia să ră!ână $escisă. %u erau con$i0iile i$eale pentru a re'la tranzitul intestinalE +lantonul stri'a: 8Mai repe$e, !ai repe$eE Ceai !âncat $e nu0i !ai aun'e? Gi toc!ai, $e !âncat, !ânca! pu0in. Câtea zile $upă ce !ă !utaseră $in pri!ul su/sol, a nceput să !ă $oară 'âtul. +e ur!ă !iau apărut răni n 'ură. 4n7ec0ia sa a'raat, ciar şi supa o n'i0ea! cu 'reu. Mau !utat n altă celulă. "ceasta aea o 7ereastră şi trei paturi suprapuse. > 7e!eie se pli!/a n sus şi n os, loin$use cu pal!a peste 7runte: 8Ce !iai 7ăcut, %icule, ce !iai 7ăcut tu, %iculeE +ărul i atârna pe spinare !pletit ntro coa$ă su/0ire, cenuşie. Ancerca !ereu săşi răsucească un coc. 4 se luaseră acele $e păr şi i era ruşine $e pieptănătura asta $e 7ată !are F 8%u se cuine, zicea. ;o0ul ei 7usese acuzat $e sa/ota pentru că ar 7i $at 7oc unei şure $e paie. +rin ea a! a7lat pri!a oară ce se ntâ!pla n sate F arestările, /ătăile prin pini0ele pri!ăriilor@ ra! slă/ită şi !i enea 'reu să !ă urc sus, n patul cel !ai $e sus, la care aea! $reptul, 7iin$ cea !ai tânără şi ulti!a sosită. ra cu!plit $e cal$ acolo, su/ taan. "ea! 7e/ră şi respira0ia !i !irosea 'roza, salia !i cur'ea !ereu $in 'ură. =e!eia cu coa$ă cenuşie plân'ea, se loea cu pal!a peste 7runte şi !ă /ocea: 8Moare 7ata, !oareeeE Continuau să !ă scoată la ancetă şi !i 7ăcuse! o/iceiul să respir pe 'ură şi să su7lu spre ancetator, săl trăsnească !irosul@ A!i con$i0ionau plecarea la spital cu $eclara0ia că sunte! o or'aniza0ie tele'i$ată etc, etc. Cu copiii ter!inaseră, oiau să ştie cine este a$ultul care se ascun$e n spatele nostru (tata, !a!a, !ătuşa). Antro zi, ancetatorul !a pus să stau ntrun picior, cu !âinile ntinse n lături. %u!i era toc!ai /ine. ;u7la! 'reu. Al ă$ că ia asul cu 7lori ($a, aea! şi 7lori n ancetă) şi l $uce la nas. 4a! spus că nu apa $e la 7lori pute, ci 'ura !ea. ;a strâ!/at: 8Ce scâr/oşenieE "/ia !a! târât până la celulă, iar a $oua zi na! putut să !ă $au os $in pat. " 7ost o ntrea'ă istorie. Cole'ele, săracele, cereau !ereu să ină un $octor. Gi, până la ur!ă, a enit. ;noP Qite, care era a/solut şters şi nu părea să ai/ă reun rol n acest al $oilea su/sol, a enit să !ă $ucă n /iroul n care !ă aştepta $octorul şi sa repezit săi ştear'ă un scaun. %u!ai că 18


$octorul !a aşezat pe !ine. Gi a 7ost o !ică ictorie, $eşi n alul n care era!@ ;a otărât spitalizarea !ea şi a! plecat n câtea ore: 8Cantacuzino, ia0i /oar7ele şi !işcăE

2. VĂCĂREŞTI

T)%+i,' c" mo%-i Gi ast7el a! aut şansa să izitez Jăcăreştiul. ic 8şansă pentru că a 7ost $ărâ!at $e Ceauşescu, nu !ai eistăE 8Gansă pentru că a! aut parte aici $e o i!presionantă soli$aritate ntre $e0inute, pe care, $in păcate, nu a! ntâlnito peste tot. i, Jăcăreştiul era cea etraor$inarE Ancisoarea celor $e $rept co!un, printre care erau uneori a!esteca0i politici, a$ăpostea ntre zi$uri şi sin'urul spital pentru $e0inu0i. "ici a! nceput să !ă şcolesc ntru puşcărie. #octorul Bli$aru era un tânăr /runet, cu oci !ari, ne'ri. Ma consultat şi !ia prescris un trata!ent relati uşor, cu /a$ionae şi nişte pastile $e nuştiuce, şi, !ai ales, cân$ a! putut iar !ânca, a! aut $reptul la un supli!ent $e !âncare. ra!, ntra$eăr, ca! la li!ită, nu putea! urca sau co/or scara neautată. A!i era 7oarte 7rică să nu !ă 7i !/olnăit $e si7ilis. Ma! nz$răenit repe$e şi cre$ că $upă reo zece zile aş 7i putut pleca. Joia! să !ă ntorc n ancetă: era! o/se$ată $e i$eea că $in cauza !ea anceta se prelun'eşte pentru ceilal0i. "7lase! ntre ti!p că n ncisoare re'i!ul era totuşi cea !ai suporta/il $ecât n /eciuri@ #ar $octorul Bli$aru (pentru a $oua oară ntâlnea!, $upă !icul planton, un o!), !ia interzis să plec şi şia asu!at riscul să !ă 0ină ncă trei săptă!âni n spital. ;ec0ia $e 7e!ei se co!punea $in trei sau patru ca!ere cu aproi!ati opt paturi. +line, /inen0eles, şi ciar cu câte $ouă /olnae n patE "ici a! cunoscuto pe !a!a eana. ra $e prin Câ!pulun' Muscel. "ea un sân co!plet sco7âlcit, retractat şi uscat. Cancer. %u i se $ă$eau cal!anteE "ea ocii erzi. Cân$ ncepeau $urerile, ocii i se a/ureau. Câteo$ată 'e!ea, nu oia să 0ipe F 8ca să nu ă sperii. =usese /ătută, torturată, şi nuşi $enun0ase /ăr/atul ascuns n !un0i ($acă nu !ă nşel, 7ăcea parte $in lotul "rsenescu, cei ce până la ur!ă 7useseră prinşi şi o!orâ0i).  !o!entul să spun că, n căr0i şi n 7il!e, lucrurile se petrec n aşa 7el ncât s7ârşi! prin a ne ncipui că oricine, cu un oarecare antrena!ent, ar putea rezista ore ntre'i la tortură. %u ştiu@ %u ştiu 19


$acă 0ine $e antrena!ent, $e calită0i nnăscute@ 5ealitatea@ este $e ne$escris. Cei pu0ini, cei 7oarte rari care tac până !or sunt, poate, aleşii. Mai era la Jăcăreşti !aica 4onela. > 7iin0ă stranie, $ia7ană, cu oci al/aştri. %u ştia! $acă e săracă cu $uul sau 7oarte ş!eceră. "!ân$ouă, poate. %u !ânca ni!ic şi ne spunea că se răneşte cu ;7ântul #u. "ş 7i putut so şi cre$ $acă naş 7i ăzuto, $in ntâ!plare, ntro noapte, ciucită pe closetul turcesc, rontăin$ zaăr. "ea o 7i'ură $e !a$onă şi era /olnaă $e tu/erculoză. Mai târziu, Biserica a rut so canonizeze F nu ştiu $acă sa o/0inut sau nu. %e arăta !âinile ei al/e, cu pete roşietice n pal!e. +entru ea, erau sti'!ate@ ra! la s7ârşitul erii, soarele era 7ier/inte şi căl$ura, insuporta/ilă. %oaptea era şi !ai rău@ %oaptea soseau !or0ii. &ea!urile, opsite cu al/ ca să nu pute! prii a7ară, $ă$eau spre !or'ă. e ntre$esci$ea!, $eşi nu aea! oie, ne pitea! napoia lor şi aştepta!. #oi câte $oi, /ăr/a0i !/răca0i n ze'e $uceau tăr'ile, pe care se le'ănau, n rit!ul paşilor, al0i /ăr/a0i 'oi. &oi şi sceletici. Ai n'esuiau n !or'ă. Antro noapte n care nu reuşea! să a$or! $e !irosul $in ca!eră, a! ieşit pe culoar. "! sci!/at câtea or/e cu o 'ar$iancă@ %ui plăcea să 7ie noaptea $e sericiu: i era urât şi 7rică $e !or0i. Mia poestit că, nu $e!ult, ca$arul unui $e0inut 7usese $us, ca toate ca$arele, la !or'ă. >!ul şia reenit. " nceput să tipe, $ar 'ar$ienilor lea 7ost 7rică să se $ucă să $esci$ă !or'a. =rică $e !or0i@ #e ii, nuE In zi$ ne $espăr0ea $e sec0ia /ăr/a0ilor. Cinea sco/ise o 'aură la /aza lui. #intrun !oti sau altul, nu apucase să spar'ă până $incolo. "! continuat şi a! spart. "! putut ast7el să trece! /ilete $intro sec0ie ntralta şi să ne şopti! ulti!ele ştiri. +entru asta, tre/uia să ne culcă! n lun'ul zi$ului. ra periculos. #ar $orin0a $e co!unicare a $e0inutului nu are !ar'ini.

. /ILAA a,'a P,ân+'%ii 0 con$amna-ii ,a moa%!' +lecân$ $e la Jăcăreşti, te n$reptai spre Rilaa. "eai eşti şi $espre această ncisoare? #eloc. %u ştia! nicio$ată un$e o! ateriza. Ma! po!enit ntro $u/ă n care erau câ0ia /ăr/a0i cu 7a0a suptă, şiroin$ $e su$oare. "erul

20


era nă/uşitor. %ea! şoptit câtea or/e. %u putea! e$ea a7ară@ RilaaE Cu! să $escrii Rilaa?E "! reăzuto la teleiziunea 7ranceză $upă eeni!entele $in #ece!/rie. #e0inu0ii ncercau să ne trans!ită !esaul lor, să spună !ai !ult $ecât spuneau cuintele, pu0ine, pe care le rosteau. rau 7lanca0i $e o $octori0ă tânără@ Mia a!intit $e o alta la 7el ca ea. "cu! treizeci $e ani, enise să !ă 8consulte n cursul unei 'ree a 7oa!ei pe care o 7ăcea! toc!ai la Rilaa. "! 7ost !irată să ă$ o clă$ire 'al/enă, o clă$ire oarecu! nor!ală, şi !a! ntre/at $e ce nu ni se arată cealaltă parte a Rilaei, n7un$ată su/ pă!ânt, acea parte a ncisorii $atorită căreia Rilaa se /ucură $e o tristă cele/ritate. >are ea lea 7ost arătată reporterilor? ;au a 7ost $oar o izită tele'i$ată? Mai !ult ca si'ur, izita /i7a un punct $in pro'ra!, iar pro'ra!ul /i7a o te!ă. An 'eneral, 7il!uleSele $espre Rilaa pe care lea! ăzut !au $ecep0ionat: câtea i!a'ini care se repetă, un co!entariu $e izită turistică, totul linsprelins, rece, sec. #acă pe !ine !au lăsat in$i7erentă şi aproape că !au plictisit, ce poate intui, si!0i, n0ele'e cinea care a/ia a7lă $espre ce e or/a? Mul0i !iau spus: 8Mai /ine atât $ecât ni!ic. u una nu n0ele' 8no/le0ea acestei rese!nări.  $rept că, pentru un oci neaizat, e 'reu $e i!a'inat că, su/ pă!ântul acoperit $e iar/ă, se a7lă (sau, cel pu0in, se a7la pe re!ea !ea) acoperişul puşcăriei. Rilaa este un 7ost 7ort ârât su/ pă!ânt. Totul se petrecea ntro 'roapă i!ensă. Cân$ ieşea! $in celule pentru pli!/are, nu e$ea! $ecât pere0ii $e ar'ilă şi cerul aşezat $easupra. %aş 7i n stare să 7ac un plan al Rilaei $e atunci, căci eistau trasee 7oarte precise pe care era! $use. ;ec0ia $e 7e!ei se co!punea $in patru celule. Ca să aun'i la ele, u!/lai $estul $e !ult pe 7un$ul $epresiunii şi, cân$ te a7lai n 7a0a intrării, erai ntre !aluri F pă!ântul, lu!ea continuau 7oarte sus, $easupra ta, ecluzân$ute. "poi se !ai co/orau câtea trepte. An stân'a era o pri!ă celulă, n 7un$ F carcera, şi la $reapta F ncă trei celule. Mai $eparte F zi$ul, şi $incolo F sec0ia /ăr/a0ilor. i$urile erau 7oarte 'roase F !ai !ult $e o u!ătate $e !etru. Cân$ a! 8izitat pentru pri!a oară Rilaa, !ai erau priciuri. &ea!urile F cu 'ratii, /inen0eles F erau astupate $e un 7el $e pâlnie $in scân$uri care lăsau aerul să treacă prin partea $e sus. %u se $esci$eau nicio$ată. %u e$ea! lu!ina zilei. Mai târziu au 7ost nlocuite cu o/loane 'rele. Rilaa aea cea $e puşcărie !e$ieală F 7anto!a a/atelui =aria !i 21


$ă$ea târcoale. +resupun că pere0ii au 7ost reopsi0i $e atunci, $ar orice 7ostă $e0inută trecută prin Rilaa păstrează a!intirea /râului $e lalele căcănii $esenat pe peretele ăruit, partea $e os 7iin$ opsită n ne'ru. Cre$ că n celule erau aproi!ati patruzecicincizeci $e 7e!ei. %u!ărul a 7ost câteo$ată $u/lat. "! intrat $eci n celulă şi, $upă cuiin0ă, a! spus /ună ziua şi !a! prezentat. +ri!irea a 7ost rezerată. Ca n toate puşcăriile $in lu!e, ulti!ele sosite aeau cele !ai proaste locuri: lân'ă 'ea! sau lân'ă tinetă. a, $ânsa, $u!neaei F tineta F se a7la ntrun col0. #acă rein !ereu la QCuri şi la tinetă, nu este $intro !anie scatolo'ică, ci $oar pentru că ele reprezintă una $in !arile pro/le!e ale $e0inutului. " u!ili $e0inutul prin i!peratiul 7unc0iilor sale 7iziolo'ice este uşor, e7icace şi a!uzant. In lucru este cert: era! o/li'ate să ne o/işnui! a ne 7ace neoile n pu/lic. Cu in$i7eren0a ani!alelor. Gi, iată, nu!ai cu atât se o/0inea $ea un rezultat aprecia/il@ An principiu, $e0inutele $e la Rilaa erau n preen0ie şi aşteptau să 7ie u$ecate, sau erau u$ecate şi aşteptau să plece n alte ncisori. Mai pu0ine erau cele care, ca !ine, ur!au să se alea'ă cu o pe$eapsă a$!inistratiă. rau şi cele 8uitate n Rilaa $e câ0ia ani, su/ 7or!a unui supli!ent $e pe$eapsă. #orina, $e pil$ă, era $e $oi ani la Rilaa: ncercase să 7u'ă peste 'rani0ă cu so0ul ei, iar iu'oslaii i pre$aseră le'a0i ro!ânilor. rau $ese cazurile $e acest 7el. #orina era /olnaă şi uzată n ancete săl/atice. 4 se ntâ!pla să nu ai/ă putere să se ri$ice pentru a ieşi la pli!/are şi 'ar$iencele o o/li'au să iasă. %e nârtea! n cerc, cu !âinile la spate, su/ lătrăturile 'ar$iencelor, şi nu aea! oie să or/i!. #e0inutele $in cele patru celule nu aeau oie să se ntâlnească şi nici să se a$ă, aşa că erau scoase la pli!/are pe rân$. 5ezultatul era că nu ne 'ân$ea! $ecât cu! să co!unică! ntre noi. Goapte, nu!e stri'ate ca $in ntâ!plare, câteo$ată strecurarea unui /ilet (etre! $e periculos) F orice !iloc era /un pentru a intra n contact cu 8celelalte. #e0inutele !ai eci co!unicau prin /ătăi n perete, eistau tenici $i7erite, a! nă0at şi eu. Cele 7oarte pricepute se 7oloseau $e al7a/etul Morse F erau ecep0ii. An ti!pul pli!/ării, ne enea prin rota0ie rân$ul să scoate! tineta. &ar$iencele râ$eau $e se prăpă$eau cân$, pe scările a/rupte, tineta era 'ata să se răstoarne şi stropi săreau pe noi. %u cu !ult ti!p nainte, 7ostul $irector, Maro!et, asista cu plăcere la această opera0iune, !ai ales n sec0ia $e /ăr/a0i. Ai loea peste picioare cu /âta până că$eau. "poi i pe$epsea cu carcera. Gi carcera la Rilaa nu era ucărie@ 22


Tot n ti!pul pli!/ării ne spăla! ru7ele la 'ea/ul la care aea! oie să ne spălă! şi pe 7a0ă. Antro zi, !i n!oi ru7ele n 'ea/. 8Cap $e oaie, o 'ar$iancă /lon$ă cu părul 8per!anent, ncepe să urle la !ine. An0ele' că !i interzice să spăl. Antre/ $e ce. A!i răspun$e: 8"zi e $u!inicăE, cicoteşte şi !ă pune să!i strân' ru7ele şiroin$@ "sta era !ica ei $istrac0ie pe ziua respectiăE > $ată pe săptă!ână era! $use la $uş să ne spălă! cu un săpun lici$ care ne ar$ea pielea. #in cân$ n cân$ ne $ucea! la spălătorie să spălă! iz!enele 'ar$ienilor. Ce nai/a aeau $e şi le u!pleau n ase!enea al cu raatE A!i pare 7oarte rău că i'nesc +oli0ia sau ;ecuritatea nu ştiu $e cine 0ineau ei, $ar ori nu 7i se $ă$ea ârtie i'ienică, ori nu ştiau so 7olosească. %i se $ă$ea un săpun care nu 7ăcea clă/uc. Ce putoareE %u sunt si'ură, parcă le spăla! ciorapii@ &ar$iencele 7u'eau şi ră!ânea! sin'ure n a/urul puturos. Mai intrau ca să stri'e la noi: 8=reca0i, 7irea0i ale $racului, că ă /a' cu capul n zoaieE Gi totuşi, $e 7iecare $ată cân$ !er'ea! la $uş sau la spălătorie ne /ucura!. Trecea! ntâi prin 7a0a 87erestrelor sec0iei $e /ăr/a0i. >ar/e 7erestrele, astupate cu aceeaşi pâlnie $e scân$uri. An spatele lor, /ăr/a0ii pân$eau ocile noastre şi noi pân$ea! 7iecare şoaptă, 7iecare !esa. 8"n$rei -, pentru 4rina -: 1 ani. Antro zi, peste luni, ntro altă puşcărie, una $intre noi aea so ntâlnească pe 4rina - şi ast7el ea aea să a7le la cât era con$a!nat so0ul ei. =iecare !esa trans!is era o !ică ictorie a noastră, a $e0inu0ilor. #ru!ul spre spălătorie trecea apoi pe su/ un 7el $e arca$ă. In$ea la stân'a se 'ăsea celula con$a!na0ilor la !oarte. #e câte ori trecea!, şi zornăiau lan0urile. ra, poate, ulti!ul lor salut@ %u ia! ăzut nicio$ată. In$ea n apropiere eista o Jale a +lân'erii. ic 8o pentru că sunt !ai !ulte cu acelaşi nu!e. An Jalea +lân'erii $e la Rilaa sau 7ăcut eecu0ii. ;e or/ea !ult $espre celulele $e pe$eapsă $in sec0ia $e /ăr/a0i. #e0inu0ii stăteau n /eznă, cocâra0i, şi apa cur'ea su/ celule. ;per ca ntro zi să le pute! e$ea, $acă nu or 7i 7ost sau nu or 7i $istruse $e cei care au interes să ştear'ă ur!ele. Rilaa ar tre/ui să 7ie $ea trans7or!ată n !uzeu. #e ce actualul 'uern nu a arătat toate acestea urnaliştilor occi$entali? +ână la ur!ă, poestea Rilaei tot se a scrie, poestea supraie0uitorilor şi a 7anto!elor ei@ %u!ele tor0ionarilor or 7i pronun0ate. Cel pu0in să nu le !ai $ă! !âna cân$ i ntâlni! pe stra$ă. "tât@ a Rilaa, a! luat pentru pri!a oară cursuri $e en'leză, scria! cu o aşcie $e le!n pe săpun. An at!os7era aceea atât $e apăsătoare, $e ocnă 'rea, $e0inutele 'ăseau puterea $e!nită0ii. > !ăicu0ă catolică o7icia un 23


sericiu reli'ios, 7e!eile se a$unau ntrun !ic 'rup şi se ru'au. ;unt pru$entă n eocarea cole'elor !ele, căci eistă un pericol $e suprai!presie ntre ele care !i rein n !e!orie $in pri!a şi $in a $oua $eten0ie. Gi totuşi, a! ntâlnit aici 8lotul turc. Toate 7useseră iu/itele unui $iplo!at turc, unul şi acelaşi, acuzat $e spiona. Jeneau $in !e$ii sociale $i7erite şi F lucru $ra!atic F unele erau !ăritate. Maoritatea erau tinere, 7ru!oase. &ar$ienii nu se s7iau să 7acă tot 7elul $e 'lu!e 'rosolane. =etele $in lotul turc aeau un soi $e cura, erau pline $e ia0ă şi eselie@ 4ată că !i apare n !inte /iata $oa!nă =. Cân$ ia enit rân$ul să spele pe os, a re7uzat: 8%a! 7ost crescută pentru astaE =iecare $intre noi aea si!patii şi antipatii. +uşcăria nu a sci!/at nicio$ată pe ni!eni n /ine. An rău, $a, cân$ ree$ucarea a 7ost 7ăcută prin tortură. An celula !ea $e la Rilaa, lucrurile se petreceau aşa cu! un i$ealist şiar putea ncipui că ele se petrec ntot$eauna cân$ icti!ele se a7lă n 7a0a aceluiaşi $uş!an. 5ân$urile se strân'eau, ncerca! să ocoli! pericolul $ela0iunii. &ar$iencele erau nişte 7iare. "7ară $e una, un 7el $e $ulap, poreclită 8Buna. Aşi 7ăcea !eseria 7ără să !ai pună şi $e la ea. "! 'ăsito nesci!/ată cân$ !a! rentors la Rilaa. Gi ancetele? Te !ai scoteau la ancetă la Rilaa? +e !ine, nu. Cazurile nsă nu se ase!ănau, şi erau 7e!ei care, cu !oartea n su7let, plecau $in nou spre centrele $e ancetă sau erau ce!ate pentru un co!ple!ent $e ancetă n /irourile Rilaei. %u aea! niciun contact cu eteriorul şi nici $reptul la pacete. Multe $intre noi a/ia $acă aea! o că!aşă să ne pune! n spinare F $e alt7el, ze'ea era o/li'atorie. %u lucra!. ilele erau lun'i şi !onotone. Canalul şi alte la'ăre $e !uncă au 7ost !ortale pentru !ul0i $e0inu0i. #e ase!enea, $ouăsprezece ore $e !uncă, n ateliere, puteau 7i cu!plite. #ar şi inactiitatea este o pe$eapsă, un coş!ar. "ea! senti!entul că era! n'ropate $e ii. Gi ciar era!. Gtiai cea $espre ce aea să te aştepte la &encea? 4n7or!a0iile circulau ntre oi? Da. Cele mai vechi făceau chiar pronosticuri pentru viitorul meu. Vorbeau mai mult despre Mislea, cu teamă, dar şi cu dorinţa de a ajunge acolo. Mislea era un «terminus pentru cele condamnate prin judecată. !e g"ndeau că eu nu voi ajunge la Mislea. #u s$au %nşelat dec"t pe 24


jumătate. &i apoi, %ntr$o 'i, am au'it 'gomotul 'ăvorului, fiecare a ascuns ce avea de ascuns (un ac din coadă de perie de dinţi, o jurubită cu fire trase din cearşaf, o figurină modelată din p"ine şi săpun), gardianca a intrat, şi, de data aceasta, era pentru mine. «Cantacu'ino, ia$ţi boarfele şi mişcă* +ra'a asta am au'it$o de 'eci de ori, spusă pe toate tonurile neutru, nerăbdător, dispreţuitor. -lte daţi, lătrată şi %ntărită cu un pumn %n coaste.

. HENCEA C'n!%" $' !%i'%'. P%o(!i!"a!'# 3oa-' 4i *o,i!ic' Barăci cât e$eai cu ocii@ ;ec0ia $e 7e!ei era relati re$usă, n /araca noastră era! reo trei sute F trei sute cincizeci $e 8su7lete. Ca! o pătri!e erau prostituate şi oa0e. Gi, $eo$ată, !i răsare naintea ocilor alcoolica ci!itirelor. Aşi petrecuse ia0a printre şi n caourile pe care le e7uia. ra liniştită şi tristă: naea ce /ea. > lu!e 8pitorească, aş spune azi@ Cele !ai !ulte purtau ze'ea, $eşi portul ei era 7acultati la &encea. #e cu! eneau, şi in$eau ainele pe 0i'ări. %u aeau 7a!ilii sau 7a!iliile le rene'au, $eci nu pri!eau pacete. "eau con$a!nări !ici şi uneori erau li/erate ciar $e la &encea. "ici !one$a $e sci!/ era 0i'ara. Bursa F căci era o a$eărată /ursă, 7luctuantă, $epin$ea $e nu!ărul $e pacete care erau sau nu erau a$!ise n incinta centrului. 5a0ia $e pâine era ca! $e 22* ', n 7unc0ie $e ce se !ai 7ura la /ucătărie. Cân$ pacetele se !ai răreau, un s7ert $e pâine alora $ouă 0i'ări. Cân$ se n$eseau, s7ertul se urca la zece 0i'ări. +riciurile se ntin$eau pe $ouă etae, $e o parte şi $e alta, pe toată lun'i!ea /arăcii. Cele ocupate $e prostituate se a7lau n a $oua u!ătate, către tinetă. =ru!oase sau urâte, stăteau !o0, !/răcate n ze'e sau cu ce le !ai ră!ăsese $in ecea 'ar$ero/ă. Bi$'ica  !a$a!a, tanti$o!nea ca stăpână a/solută peste ele. #etaliu i!portant, Bi$'ica aea un nas enor!, 'ros, cu porii $escişi şi cu un ne' n âr7E "cest ne' era supus unui trata!ent special. Ina $in proteatele Bi$'icăi şi s!ul'ea un 7ir $e păr şi l le'a strâns la ră$ăcina ne'ului. #upă reo săptă!ână, ne'ul se usca şi@ că$ea. #ru!ul era ast7el $escis pentru iitorul ne' care şi şi i0ea capul. Tanti Bi$'ica era F 7usese F proprietara a trei /or$eluri. Inul $e clasa a treia, n Crucea $e +iatră, altul $e clasa a 25


$oua, 8pentru 7unc0ionari, şi ulti!ul $e clasa ntâi, pentru 8$o!ni. Clasi7icarea i apar0ine. #upă li/erare, a! $escoperit că unii $intre /ăr/a0ii $in ecea 'enera0ie o cunoscuseră pe Bi$'ica şi 7recentaseră sta/ili!entele ei. Kâr$ăul (capacitate !are), care ne 7olosea $rept tinetă n orele cân$ nu aea! $reptul să ieşi! $in /aracă, se 'ăsea ntrun 7el $e esti/ul. #i!inea0a se 7or!a o coa$ă naintea uşii, ca! n $reptul priciului pe care stătea lun'ită tanti Bi$'ica, n ti!p ce 7etele o scărpinau n cap şi la tălpi. =ăceau co!entarii $espre noi, ne !ăsurau n 7el şi cip, ne $ă$eau note şi se $istrau 'roza. "! aut F prietena !ea $in copilărie (o 'ăsise! la &encea, arestată pentru că $ansase cu lo'o$nicul ei pe $iscuri $inainte $e răz/oi, con$a!nată su/ acuza0ia $e cos!opolitis!), Marina ;toloan, şi cu !ine F o propunere serioasă $in partea !a$a!ei să eni! la ea $upă li/erare, ca să ne ia la clasa ntâi. Cre$ şi eu: era! cele !ai tinereE "ân$ n e$ere ce a! păti!it $upă li/erare ca să!i 'ăsesc $e lucru, !i pare rău aproape că nu a! re0inut această propunere@ In alt persona i!portant $in ia0a !ea la &encea a 7ost =rusina. =usese cân$a o 87ată $ea Bi$'icăi. Cu ârsta, se reciclase oa0ă, oa0ă $e soi. ;e an'aa /ucătăreasă şi, cu pri!a ocazie, 'olea casa. inea la Marina şi la !ine. Je'ea asupra noastră ca un 7el $e n'er păzitor, ca! n'riorător, $ar nu nea $ecep0ionat nicio$ată. %ea $ispărut o$ată o perece $e cilo0i 8!oartea pasiunii F era iarna, $e, le tre/uia !ult ti!p să se usuce@ An 'eneral, era o pro/le!ă să0i usuci ru7ele, aeai toate şansele să ră!âi 7ără ele. %ea! plâns =rusinei şi cilo0ii au reapărut. "! reăzuto pe =rusina reo zececincisprezece ani !ai târziu. A!/răcată ntro aină $e /lană, se pli!/a, cu!in0ică(?), !preună cu so0ul şi copilul. Ma era şi $it, care recita poe!ele lui Bau$elaire. +rostituată, tu/erculoasă, !or7ino!ană, $eşteaptă, interesată, !incinoasă şi senti!entală, pricepută !ânuitoare a su7letului celorlal0i şi ciar a propriului ei su7let. Gi naş rea so uit pe 8Bul'ăraş $e "ur, !ai ales că se a7lă n centrul unei aenturi@ F să zice! 8aenturi. +ot spune că la &encea a! si!0it câteo$ată un 7el $e@ le'ătură prietenească, ce se ncropea pe neaşteptate ntre unele $e0inute politice şi unele prostituate@ Crezi că această 8soli$arizare a prostituatelor cu politicele se /aza pe 7aptul că şi ele erau icti!e ale noului re'i! (casele $e toleran0ă 7useseră $es7iin0ate), şi $eci se si!0eau 8!ai apropiate $e $estinul ostru? 26


=ăcea! 7a0ă aceluiaşi $uş!an, co!unis!ul. #a, $ar pentru !otie $i7erite. Gi soli$aritatea, $acă $e soli$aritate poate 7i or/a, ră!ânea 7ra'ilă, arti7icială@ Bul'ăraş $e "ur ur!a să se li/ereze. ;e punea nsă o pro/le!ă: şi ân$use $e !ult toate ainele şi ze'ea cu care era !/răcată tre/uia să ră!ână la !a'azie. Cu! nu putea pleca n pielea 'oală, risca să !ai ră!ână la &encea până ce, ânzân$uşi ra0ia $e pâine, ar 7i 'ăsit o cârpă $e pus pe ea. +oliticele iau propus so !/race pe 'ratis şi au ntre/ato $acă ar 7i $e acor$ să $ucă eşti 7a!iliilor. Bul'ăraş $e "ur aea păr@ $e aur, cârlion0at, era /ine 7ăcută şi i se rupea $e tot. " pro!ite nui stârnea niciun 7el $e stare su7letească. " acceptat toate !esaele. rau scrise pe /ucă0i $e pânză tăiate $in cearşa7uri, cu creionul ci!ic 7urat $intrun /irou. Cea !ai !are parte a !esaelor nu aea ni!ic su/ersi sau politic. Ina $in prietenele !ele i scria so0ului ei, $espre care a7lase că u!/lă aiurea, so aştepte. Ma!ele care şi lăsaseră copiii !ici ncişi n casă cân$ 7useseră arestate le cereau ru$elor să se n'riească $e ei etc. %oi ne nu!ea! $e0inute politice, $ar !ulte $intre noi nici !ăcar nu erau, n sensul a$eărat al cuântului. +u0ine aeau o i$eolo'ie sau cea ase!ănător. %e 7ăcuseră! inoate $e !ai ni!ic şi $e te!irice. Mesaul !eu se co!punea !ai ales $in s7aturi $espre cu! şi prin ce ş!ecerii se pot trece n pacete anu!ite lucruri interzise: $e pil$ă, lanolină ntrun tu/ $e pastă $e $in0i. %e crăpa pielea pe !âini $in cauza 7ri'ului şi a !alnutri0iei, $ar cre!a era interzisă. > 7rază $e naltă i$eolo'ie tot strecurase!, cei $rept: 8Trăiască li/ertatea. Jin a!ericaniiE %u prea cre$ea! ce procla!a!. &ân$ea! săi $oe$esc ast7el !a!ei că nu !ia căzut !oralul. Bucă0elele $e cârpă scrise au 7ost 7ie cusute n turul cilo0ilor 8!oartea pasiunii, 7ie ârâte n tiul 7ustei $ăruite Bul'ăraşului $e "ur. Trea/ă co!plicată, la/orioasă. =iecare a 7ăcuto n ascuns F $o!nea ncre$ereaE An 7ine, /ur$uşită $e !esae, Bul'ăraş $e "ur a pornito pe $ru!ul li/ertă0ii, i !ai pusese! la 'ât o cruciuli0ă er$e, sculptată $in coa$a periei $e $in0i. ;ă io $ea !a!ei. %u aea! cu0it, $esi'ur F lucra! cu un !âner $e lin'ură ce 7usese ascu0it pe piatră. Toată lu!ea ur!ărea naintarea Bul'ăraşului spre poartă, spre ieşire. +rin tele7onul 7ără 7ir, a! a7lat că ar 7i trecut cu /ine $e percezi0ie. #ezin7or!are oită ori nu. Contrain7or!a0ia nea parenit cu câtea !inute nainte să ină să ne ia. %u ştiu ce sa ntâ!plat, $acă Bul'ăraş $e "ur a 7ost $enun0ată sau $acă nea turnat. #ouăzeci şi patru sau patruzeci şi opt $e ore $upă, a 7ost totuşi li/eratăE 27


"un'e! aici la un episo$ $e care !i place să!i a!intesc. 8A!i place e un 7el $e a spune@ %oi toate, cele care tri!iseseră! !esaele, a! 7ost n ancetă, la poartă, n /irouri. >7i0erul Crăciun ştia să $ozeze /rutalitatea cu o aparentă 8u!anitate. ;e zicea că i tă/ăcea n /ătăi pe /ăr/a0i. Ma! trezit n /iroul lui, aşezată la o !asă. "ea! n !ână un toc cu peni0ă, naintea !ea o căli!ară şi pătră0ica $e cârpă cu !esaul, scris F a/ar na! $e ce F n 7ran0uzeşte. +oate $intro secretă şi !ultinoată $orin0ă $e 8nci7rare. Tre/uia să tra$uc ceea ce scrisese!. "! nceput i!e$iat să nşir 7el $e 7el $e aiureli. A!i a!intesc per7ect $e pri!a 7rază: 8#ra'ă !a!ă, 'ân$ul !eu se n$reaptă către tine şi $orul z/oară@ Tot nşirân$, !i /ătea! capul cu! să 7ac ca să nu $au n ilea' !icile noastre ş!ecerii le'ate $e pri!irea pacetelor. (in /ine !inte !ulte 8re0ete, 7el şi 7el $e co!/ina0ii pentru a !/o'ă0i aportul caloric al ali!entelor a$!ise şi, iată, nu!i ine nici acu! să le $au n ilea'. Cine ştie, poate !ai sunt 7olosite@) oia Nos!o$e!iansaia, !o$elul !eu $e erois!, ar 7i n'i0it /iletul F $ar cu! să n'i0i o /ucată $e cârpă? Mă ca! lălăia!. Crăciun sa pus pe nurat. Gi, #u!nezeule, n /iroul acela cenuşiu şi trist, $e su/ un $ulap clasor a ieşit un şoarece. âna cea /ună, poateE "ler'a !ărunt spre uşă. ocotenentul Crăciun şi un alt o7i0er care !ă tot a!enin0a cu o ână $e /ou sau repezit la ânătoare. ipau ca nişte !uieri isterice şi 0opăiau prin ncăpere, clasoarele se clătinau@ Mia! zis că nu tre/uie să pier$ !o!entul şi a! răsturnat căli!ara peste cârpă. ;a 7ăcut al/astră@ Goarecele na 7ost prins, cerneala se scur'ea prin tot /iroul@ ipete, nurături@ ra! prostită $e spai!ă, !ia! ârât !âna pătată cu cerneală n /uzunar, să nu se a$ăE ra! 7oarte !ul0u!ită $e !ine. >7i0erul 8cel rău !a apucat $e 'ât şi a ri$icat âna $e /ou F a! crezut că !i sosise ceasul. Crăciun sa interpus, !a tras $e păr şi !a loit cu o ri'lă peste $e'ete. Celălalt tur/a. Ma! !irat că a! scăpat atât $e ie7tin. #ar, $e 7apt, era $ea/ia nceputul. " enit $irectorul &encei, au 0inut s7at şi a! 7ost tri!ise toate napoi la /aracă. %u pentru !ultă re!e. %eau izolat n ca!era $e 'ar$ă a unei /arăci neocupate. ra! şapte sau opt. Ca!era era 'oală, cu o so/ă 7ără 7oc. In 'ea! era spart. una ianuarie F a7ară, totul n'e0at /ocnă. %eau aruncat nişte saltele. ea! nşirat pe os. +e$eapsa tre/uia să $ureze câtea săptă!âni. Cuprin$ea şi nu!ătă0irea ra0iei ali!entare: 1 ' $e pâine pe zi, o u!ătate $e 'a!elă $e zea!ă nea'ră, zisă 8ca7ea, câtea lin'uri $e zea!ă sărată, zisă 8supă, şi tot atâta arpacaş. =oarte /un re'i! $e slă/ireE "pa n'e0ată n 'a!ele. %u ne $ă$useră 28


oie să ne luă! ainele 'roase. An ti!pul nop0ii, o ca!ara$ă şi cu !ine a! ieşit pe 'ea!, nea! târât pe /urtă până la cealaltă /aracă, un$e cole'ele neau $at ce au putut. " tre/uit să ne şi ntoarce!, ncărcate, tot pe /rânci. #in !ira$oare, re7lectoarele nu ncetau să !ăture cei câ0ia zeci $e !etri care $espăr0eau /arăcile. "u ur!at zile 'rele. Gi, ntrun 7el, etraor$inare. Cu $ouă ecep0ii F o 7ată care era /uli!ică ($acă poate 7i or/a $e /uli!ie n ase!enea con$i0iiE #e 7apt, suporta !ai 'reu 7oa!ea $ecât noi, celelalte) şi o a $oua care $eenea $in zi n zi !ai ine0ie şi a s7ârşit prin a cere, n za$ar, să 7ie scutită $e pe$eapsă, toată lu!ea a 7ost la năl0i!e. ste un procentarecor$, !ai ri$icat $ecât n ia0a $e toate zilele. #in $ouă n $ouă zile, locotenentul Crăciun, nso0it $e $irector, enea să ne ntre/e $acă ne si!0i! /ine n 8ile'iatură. =iin$ cea !ai tânără, nu arăta! prea rău n co!para0ie cu celelalte, cărora 7a0a, !âinile şi picioarele ncepeau să li se u!7le. Inele se 7ăceau cenuşii la 7a0ă, altele se /răz$au roşu. %oaptea, ca să nu n'e0ă!, 7ăcea! 'i!nastică@ ocotenentul Crăciun !ă ntre/a: 8Cantacuzino, cu! te si!0i? #e!onul erois!ului 'ratuit nu!i $ă$ea pace: 8=oarte /ineE Crăciun rânea: 8+ăi, $acă 7oarte /ine, atunci !ai sta0iE Cole'ele au otărât să !ă !acieze. Miau 7ăcut cearcăne su/ oci cu 7unin'ine luată $e la so/a rece, iar /uzele !i leau $at cu oi$ $e zinc (una $in ele aea o /u/ă), ca să 7ie !ai pali$e@ An re!ea aceea, oricât $e a/sur$ ar putea părea, 7usese nu!ită o co!isie $e reizuire a $osarelor. ;copul era $es7iin0area pe$epsei a$!inistratie. "ceastă reizuire a $urat reo trei ani. +entru unele $e0inute a 7ost $ra!atic, căci a $us la reluarea ancetelor, câteo$ată şi a torturii. ;e ur!ărea o/0inerea $e noi ele!ente $in care să se poată ncropi procese, şi $eci !er'e la o con$a!nare prin u$ecată. +entru altele a ieşit /ine şi au 7ost li/erate cea !ai $ere!e. "stăzi, cân$ tu, Mariana, or/eşti $e le'alitate, !ă ntre/ un$e ncepea şi un$e se s7ârşea le'alitatea pe atunci@ Cân$ co!isia a sosit la &encea, 'ar$ienii au ncercat să ne 7acă 7ocul n so/ă. rau să ne as7iieze: so/a scotea 7u! şi, cu! puseseră cea căr/uni@ An aun, 'ea!ul spart 7usese nlocuit $e o ecipă $e $e0inu0i, su/ suprae'erea 'ar$ienilor. Toată săptă!âna ninsese şi zăpa$a se a$unase pe po$ea. Gi iar a! aut norocul unui episo$ 7ru!os: /ăr/a0ii neau aruncat pâine, $eşi ei su7ereau !ai !ult $e 7oa!e $ecât noiE %u neau or/it nsă, riscau o pe$eapsă 'rea. Co!isia a enit să a$ă 7iarele. "poi au $at or$in să 7i! scoase $e acolo pentru reancetare. Inele $intre noi se clătinau pe picioare@ 29


%aş rea să părăsi! &encea 7ără să or/i! $e $o!nul $irector "postol. #o!nul "postol era un /ăr/at scun$, roto7ei, /runet, cu pielea unsuroasă, pe care la! ntâlnit câ0ia ani !ai târziu la 5o!arta. 4ntrase! să cu!păr 'a/ar$ină pentru nişte pantaloni pe care ur!a săi croiesc eu nsă!i so0ului !eu. a! recunoscut i!e$iat pe $o!nul "postol. Gi el pe !ine. Mia zâ!/it $e $eparte şi, ilu!inat $e $ra'oste 7a0ă $e clienta ce era!, !ia scos 'a/ar$ină $e su/ te'ea. au ntâlnit şi al0i 7oşti $e0inu0i. "ni $e zile a 7ost ânzător la 5o!arta. Ai serea pe to0i cu o !inunată 8serilitate. "! scris o sci0ă $espre această ntâlnire F a 7i, poate, pu/licată ntro zi. Gi una $espre o ntâ!plare pe care tre/uie neapărat so poestesc@ ra noaptea $e Crăciun şi 7iecare pre'ătea ce putea: tort $in pâine n!uiată n 8ca7ea şi 7recată cu supli!entul $e !ar!ela$ă econo!isit pe !ultă re!e (o7icial, pri!ea! * ' pe săptă!ână, $ar n realitate erau !ulte 'ra!e lipsă). Cele care pri!eau pacete !ai 7ăceau câte o cinste: cu cacao, $e pil$ă. ;e 7or!au /isericu0e, se lansau inita0ii $e la prici la prici. "/solut $in ntâ!plare, n seara aceea sa ni!erit să ne ntâlni! la spălător Bul'ăraş $e "ur (asta era, ei$ent, nainte $e a7acerea cu !esaele), 4leana nu!aiştiu cu!, o ar$eleancă 7oarte $e!nă, arestată $in cauza 7ra0ilor ei le'ionari, şi cu !ine. %e spăla! $e zor cu apa n'e0ată. ;pălătorul aea o acustică /ună şi nu ştiu cu! sa 7ăcut că a! nceput să cântă! colin$e. #eo$ată, uşa sa $escis şi a intrat răcnin$ locotenentul Crăciun. %a! aut ti!p să ne pune! !ai ni!ic pe noi. A!i a$uc a!inte că era! cu picioarele 'oale n 'alen0i. #irec0ia: la carcerăE =iecare puşcărie are propria ei concep0ie $espre carceră. a &encea, carcera era o si!plă şi te!ută 'eretă (cu! au !ili0ienii n 7a0a a!/asa$elor), etre! $e e7icace. "şezată n plin soare, ara, se ncin'ea cuptor (o$ată au pus năuntru reo zece 0i'ănci, care atâta sau z/ătut, că au răsturnat 'ereta şi aşa leau lăsat). 4arna, se trans7or!a ntrun con'elator, n picioare, aea! loc toate trei, $ar $e aşezat, nu!ai câte $ouă o$ată. >ricu!, era prea 7ri' ca să pute! sta 7ără să ne !işcă! cât $e cât. #easupra noastră era un !ira$or. Al auzea! tropăin$ pe sol$atul $e 'ar$ă. Totul era al/ $e zăpa$ă. Ciciura strălucea pe sâr!a 'i!pată care $espăr0ea /arăcile 7e!eilor $e cele F nu!eroase F ale /ăr/a0ilor. ra o noapte $e Crăciun 7ru!oasă. "! renceput să cântă!, ca să ne ncălzi! şi să nu ne $ă! /ătute@ Bul'ăraş $e "ur 7ăcea ocea a treia, aea un ti!/ru cal$. #upă pri!ele $ouă colin$e, /ăr/a0ii neau răspuns. Jocile lor F zeci, sute F se năl0au n noaptea n'e0ată@ "ş rea să ne opri! o clipă@ Cântă! pe rân$ F cân$ ei tăceau, noi prelua!@ An !ira$or, sol$atul nu !ai tropăia, 30


nu se !ai !işca@ "! cântat aşa@ o oră? #ouă, poate@ #ar stările $e 'ra0ie nu $urează prea !ult. Băr/a0ii au tăcut. ;e ntrerupseseră /rusc. %ea! $at sea!a că se ntâ!pla cea. "poi, n 7erestruica 'eretei, a! ăzut !utra $o!nului "postol. Jeniseră cu to0ii şi locotenentul Crăciun, o ntrea'ă ecipă. rau câr!i0i, trăsneau a /ăutură. "u $at uşa n lături şi neau stri'at că sunte! lăturile societă0ii şi că or să ne lase să crăpă!@ rau ntărâta0i: 8> să ă strii! ca pe nişte ier!i. ;e $ezlăn0uiseră F totul putea să /asculeze $intro clipă n alta. +ână la ur!ă, au plecat. 4eşită $in starea $e 'ra0ie, Bul'ăraş $e "ur a nceput să stri'e, să se aite şi să se roa'e, cerân$ să 7ie $usă n /aracă. 4lenei şi !ie ne era ruşine. Băr/a0ii auseseră curaul să cânte cu şi pentru noi, iar acu! asistau la o reărsare $e laşitate. ui Bul'ăraş $e "ur pu0in i păsa $e $e!nitate: cerea iertare şi se ura că nu !ai 7ace@ aspera0i $e urletele ei, 'ar$ienii au s7ârşit prin a o scoate $in 'eretă. +e noi neau scos toc!ai $i!inea0a. An /aracă, 7etele neau 7rec0ionat, neau nelit n pături. "! tre!urat ore n şir. istă, $esi'ur, un #u!nezeu al $e0inu0ilor care, $in ti!p n ti!p, şi per!ite să 7acă o 7aptă /ună. %iciuna $in noi nu sa !/olnăit. Ca! atât $espre &encea. "i putea să!i spui care era co!pozi0ia socială a politicelor? Mai ntâi şi ntâi, erau neestele oa!enilor politici $in parti$ele tra$i0ionale, cele !ai !ulte aân$ ca sin'ură ină aceea $e a 7i so0iile lor@ (%oi, cele tinere, nu ştia! !are lucru $espre aceste parti$e, +% şi +%.) %i se păreau pu0in ncise, ri'i$e. e a$!ira! pe unele pentru $e!nitatea lor. "ltele ni se păreau prea supuse. rau şi 0a0e printre ele. 4ar noi le părea!, pro/a/il, ri$icole şi s!ucite. A!i a!intesc $e o $oa!nă cu părul cenuşiu, cal!ă, $iscretă F peste ani aea! săl cunosc pe 7iul ei, criticul %icolae Manolescu, $e care !ă lea'ă şi azi prietenia. "nii trec, $ru!urile se $espart şi, cân$ le ine re!ea, prieteniile se $es7ac. %a! uitato nici pe $oa!na Macoei. ;o0ul ei 7usese !inistru $oar câtea zile, n nu ştiu ce 'uern. =usese con$a!nată la $oi ani. "u ce!ato n 7a0a procurorului $in co!isia $e reizuire ce 7iin0a n ca!era $e 'ar$ă a /arăcii. #eo$ată, a! ăzuto că se ntoarce alârte. "ea oci al/aştri copilăroşi. ra !/răcată cu o rocie nea'ră. "ler'a 31


printre priciuri ntre/ân$: 8Gtie cinea cân$ a 7ost so0ul !eu !inistru? Jă ro', ştie cinea@ ncerca !ereu săşi n$repte pălăriu0a cu oaletă F o aea pe cap cân$ o arestaseră şi nu se !ai $espăr0ea $e ea F pusă strâ!/ pe părul al/. Gi plân'ea@ Mai era o neastă $e !inistru F acesta, $estul $e cunoscut. %ui oi spune nu!ele, $ar oi spune poestea. #oa!na !inistru aea pro/le!e intestinale 'rae, cu risc $e ocluzie. Ceea ce nici nu era $e !irare, $upă cu! o! e$ea !ai $eparte. >/0inuse ast7el priile'iul $e a se putea 7olosi $e un iri'ator personal. > $ată n plus, era! pe$epsită şi nu aea! $rept la pacet. %u !ai ştiu ce 7ăcuse! F poate, n ur!a poeştii cu !esaele. #in zăpăceală, un caporal care nu era la curent !ia $at totuşi pacetul tri!is $e !a!a. Coninsă 7iin$ că locotenentul Crăciun, a7lân$ ispraa, aea să !il con7işte, a! initat $ouă prietene şi nea! pus pe !âncat. "! n7ulecat ntro clipită toate cele cinci ilo'ra!e. Gi ntro clipită nea enit rău. Mă u!7lase! ca o i0ică scăpată n lucernăE ;periată, o $e0inută !e$ic sa repezit până la $oa!na n cestiune, eplicân$ui că era pericol $e !oarte. Gi $oa!na@ a re7uzat să ne !pru!ute pre0iosul o/iectE Multă re!e nu !a! putut uita la ea. ocotenentul Crăciun a enit, ntra$eăr, $ar prea târziu@ Mai erau la &encea pro7esoare, nă0ătoare, so0ii $e intelectuali, $e 7oşti ne'ustori, 7e!ei $e la 0ară@ Toate !ari $uş!ance ale poporuluiE #a, şi cele care se iu/iseră cu străini, acuzate $e spiona sau F cu aceeaşi acuza0ie F pentru că 7recentau /i/lioteca 4nstitutului =rancez. Cine era acuzat că l citeşte pe ;artre lua $oi ani. An 7ine, !ulte 7e!ei se re'ăseau la &encea, cu! a! !ai spus, $in ntâ!plare şi nă0au cu ncetul !eseria $e $e0inută politică. &rea !eserieE Câteo$ată alunecau spre ne/unie. rau !ânate $e 'ria pentru copiii lăsa0i pe !âini străine. a ancete erau $eseori şantaate cu copiii: 8#acă nu spui, 0i luă! copilul. Mai rău, au 7ost cazuri n care au 7ost puse să asculte nre'istrări cu 0ipete $e copil F li se spunea că $in cauza lor copiii sunt /ătu0i. "ltele şiau ăzut copiii n lacri!i prin uşa lăsată na$ins ntre$escisă spre /iroul ecin@ "ctri0e (una $intre ele pri!ise n pacetul enit $e acasă, n plină iarnă, o rocie $e !ătaseE)@ !aici. ra! !ulte, enite $e prin toată 0ara. An celelalte puşcării, un$e pe$epsele erau !ai 'rele, se 7ăcea $e la sine un soi $e selec0ie, nu neapărat n ceea ce prieşte calitatea u!ana, $ar cel pu0in n ceea ce prieşte conştiin0a politică. +rintre altele, a! re'ăsito la &encea pe !aica 4onela. Aşi continua oca0ia $e s7ântă. Jia0a era 'rea pentru ea, nu aea posi/ilitatea să se ascun$ă ca să !ănânce (la &encea nu eista 32


niciun col0işor un$e să nu 7ii suprae'eat. An !o$ oit sau nu, aeai ntot$eauna o priire 7iată asupra ta: prieten sau $uş!an?). Maica 4onela era neoită să ron0ăie su/ pătură. #ra!a ei era că, $eşi s7ântă, se a7la, n !o$ ne$rept, supusă aceloraşi necesită0i ca noi, si!ple !uritoare. Ca să nu !ear'ă la tinetă sau la latrină, la $racuL n praznic, n 7un$ul cur0ii, 7ăcea pipi, tot su/ pătură, ntro cutie $e consere. ;e 'ăsea câte cinea să ia cutia, căl$u0ă, şi să io erse. Mărturisesc, nu a! 7ăcuto $ecât o $ată. a a $oua solicitare !a! z/ârlit. +oate părea rizi/il, $ar, prin 7ru!use0ea ei $ia7ană şi prostia ei $iină, !aica 4onela a$unase câtea cre$incioase. %u ştiu ce le spunea  criza !ea reli'ioasă se s7ârşise $e !ult, pe la unsprezece ani,  psal!o$iau !preună ru'ăciuni, ti!pul trecea şi speran0a pâlpâia. " o/0inut ciar un rezultat spectaculos. +e priciul $e sus, n u!ătatea $inspre tinetă a /arăcii, locuiau $ouă surori prostituate. +e una a! uitato. Cealaltă era 'rasă şi urâtă. =recenta cu asi$uitate cercul $e cre$incioase al !aicii 4onela. Antro $i!inea0ă F tre/uie să 7i 7ost iarnă $e re!e ce aştepta! ncolonate pentru 8nu!ăr n /aracă, şi nu a7ară, 7ata, ră!asă sus, coco0ată pe prici, a ri$icat !âna şi nea /inecuântat. Cu o oce tra'ică şi 7a0a şiroin$ $e lacri!i, nea or/it $espre su7erin0ă, păcat şi e$enii s7inte. ;cena era i!presionantă. Jor/ele ei nu aeau niciun răsunet n ini!ile noastre, poate 7iin$că nu era cre$i/ilă. Totuşi, iată, na! uitat o@ An !o$ ciu$at, !aica 4onela o/0inuse $reptul $e aşi păstra straiele $e !aică pe tot ti!pul $eten0iei. ra sin'ura n această situa0ie şi, 7ără n$oială, o ntre/are se i!punea: $e ce şi contra ce? "lte trei !ăicu0e, scun$e, parcă ieşite $in aceeaşi ştan0ă, se luptau pentru supraie0uire. "pri'. %u se $eplasau $ecât toate trei !preună, ca le'ate cu a0ă. Ina $in ele era stare0ă. +ri!eau pacete şi 8in$eau 0i'ările, la cursul cel !ai ri$icat, pe pâine: a! cu!părat o$ată o 0i'ară pe o ra0ie@ Gi, $in pricina lor, poate, a! păstrat ntot$eauna o $istan0ă 7a0ă $e 8inter!e$iarii lui #u!nezeu. Ineori, n /aracă răsuna un răcnet $e leu. > /iată 7e!eie intra n criză $e epilepsie. "/ia $acă o putea! 0ine câte cincişase. %u ştiu ce sa ntâ!plat cu ea@ &roaznice erau latrinele la &enceaE Tineta nu 7olosea $ecât $e seară, cân$ ne nci$eau n /aracă, până $upă nu!ărul $e $i!inea0ă. Ca so 'oli!, tre/uia so $uce! câte $ouă, cu un par trecut prin !ânere, până n 7un$ul cur0ii. #ru!ul era periculos, !ai ales iarna, cân$ aluneca! la 7iecare pas. Ce oote $e râs neau apucat pe Marina şi pe !ine, stân$ $eo parte şi $e alta a âr$ăului plin ociE Bătea criă0ul şi ne !pin'ea prin curtea lucie $e polei. 5aatul se ălurea. Multe politice plăteau 33


prostituatele (n aine, 0i'ări sau pâine) ca să $ucă âr$ăul n locul lor cân$ le enea rân$ul. ra nor!al pentru cele n ârstă. Mărturisesc, $in partea celorlalte nsă, !i se părea şocant@  $rept, a!/ii parteneri ai acestui târ' şi 7ăceau interesul, nu $espre asta e or/a. Cu Marina şi cu prostituatele cânta! n cor Marşul căcănarilor. %e plăcea !ai ales ersul care procla!a $e!ocra0ia !a0ului, acelaşi şi cu aceleaşi 7unc0ii la o prin0esă $al/ă sau la o c@ $e tractir. Natura asta le-a făcut pe toate Că pentru gură avem pe bucătar, e croitor, să ai ce pune-n spate, Iar pentru cur făcu pe căcănar. Trage!i la pompe "a#naua s-o goli!i $i cui nu-i place să ne pupe unde şti!i. Trage!i la pompe, să pută %mpre&ur $i cui nu-i place să ne pupe drept %n cur $i ca nimic să nu se irosească 'in tot ce-n lume este-at(t de bun, )in căcănarii ca să ne golească $i c(ntecul tot mai voioşi şi-l spun* Trage!i la pompe "a#naua s-o goli!i $i cui nu-i place să ne pupe unde şti!i. Trage!i la pompe, să pută %mpre&ur $i cui nu-i place să ne pupe drept %n cur. 'e vei m(nca fa#an sau icre negre, 'e vei m(nca c(rnatul Trandafir, 'e eşti prin!esă dalbă ca o floare, Te caci la fel ca curva de tractir. Trage!i la pompe "a#naua s-o goli!i $i cui nu-i place să ne pupe unde şti!i. Trage!i la pompe, să pută %mpre&ur $i cui nu-i place să ne pupe drept %n cur.

> a$unătură $e scân$uri ce a/ia se 0ineau, cu cinci sau şapte 'ăuri n 34


7or!ă $e triun'i (pentru 2*3 $e 7e!ei) F astea erau latrineleE Işile se /ălăn'ăneau F oricu!, nu se nci$eau nicio$ată, a7ară era coa$ă. Coş!arul nostru era să nu se rupă scân$urile şi să că$e! n azna. ;e spunea că ar 7i 7ost un caz. >$ată instalată pe triun'iul tău, prostituatele şi 0i'ăncile ncepeau să te ncuraeze: 8;cre!ete, $oa!nă, 7ă, că in la tineE etc. Bună şcoală, ale cărei /ine7aceri le oi !ăsura !ai târziu la Mal!aison, un$e a! 7ost o/li'ată să practic acest eerci0iu su/ ociul interesat al plantonului. +e atunci nu!i $ă$ea! sea!a ce pro/le!e 7izice F $e cele !orale să nu !ai or/i!E F li se puneau 7e!eilor n ârstă. Mersul la latrină era o a$eărată aenturăE Ineori iz/ucneau /ătăi@ An 7on$, prin lipsa $e o!o'enitate a $e0inutelor şi nu!ărul $e 7e!ei care se suprae'eau, se pân$eau 2D $e ore $in 2D, &encea $e0ine un recor$ $e pro!iscuitate. Mi se pare că n alte puşcării, ciar n cele cu un re'i! !ai seer, nu a! resi!0it această $ilacerare a in$ii$ului. An aceste con$i0ii, era 7iresc ca turnătoria să 7ie n 7loare. Cre$ că tre/uie să $eose/i! turnătorii $in a7ară (cei li/eri) $e cei $inăuntru ($in puşcărie). #ar eistă $eose/iri şi ntre turnătorii li/eri $in re!ea lui &eor'iu#e şi cei $e pe re!ea lui %icolae Ceauşescu. #e ce toarnă turnătorii li/eri $e pe re!ea lui #e? #in aproape aceleaşi !otie pentru care turnau cola/oratorii ;;ului $in 0ările ocupate: !ai ntâi, ca să se proteeze, pe ei şi pe ai lor, ca să nu aun'ă la puşcărie, să scape cu ia0ă, să le !ear'ă !ai /ine $ecât celorlal0i a$eseori şi pentru aşi satis7ace o ranciună, pentru a se răz/una sau a pune !âna pe un lucru la care in$uiau şi care nu se putea o/0ine $ecât eli!inân$ui proprietarul (o ca!eră n aparta!entul co!un, $e pil$ă). Inii ca$ cu si'uran0ă pra$ă intensei, irepresi/ilei $orin0e $e a slui, in$i7erent pe cine, $oar cu 7olos să 7ie, un 7olos cât $e !ic. #e ce toarnă turnătorii li/eri $in re!ea lui %icolae Ceauşescu? Cu! 0ara ntrea'ă $eenise o astă puşcărie, ei toarnă $in !otie si!ilare celor $inăuntru, nu!ai că, 7iin$ li/eri, nu se si!t pă'u/i0i. ;u7letul şil ân$, $ar li se pare că apropierea $e putere !erită târ'ul. Gi pre0ul $ela0iunii e !ai ri$icat: el poate !er'e $e la o/0inerea unui aparta!ent la o plecare n străinătate, la aansarea n post, la 'lorie, la /ani, la locuri n casele $e o$ină, la căpătatul unui /uletin $e Bucureşti pentru proinciali, la nenu!ărate 35


priile'ii !ai !ici sau !ai !ari, $ar nicio$ată ne'lia/ile.  $epri!ant să te 'ân$eşti că au 7ost !ul0i. %e pute! consola cu 7aptul că iau tre/uit reo cincizeci $e ani =ran0ei să a$!ită că, n ti!pul ocupa0iei 'er!ane, 7iecare 7a!ilie şi aea $eopotriă rezistentul şi cola/oratorul ei. "$ică un rezistent la cel pu0in un cola/orator. ;u/ Ceauşescu, ceea ce !erită să se nu!ească 8rezisten0ă, n 7or!a ei clasică, $e!onstratiă, nu !ai eista. ;u/zista, poate, 7or!a ei ca!u7lată, 8cu!inte, !ai pu0in periculoasă: 8rezisten0a interioară. Câ0i turnători pentru câ0i rezisten0i interiori? Turnătorii $inăuntru, $in ncisori (lăsân$ui $eoparte pe cei $e la +iteşti F !artiri şi cri!inali, cri!inali şi !artiri, $resa0i prin tortură pentru a $eeni la rân$ul lor tor0ionari care scapă u$ecă0ii o!eneşti, $in punctul !eu $e e$ere), sunt cei !ai pă'u/i0i. i sunt a$eăra0ii loseri. i/ertatea şiau pier$uto oricu!, acu! şi ân$ su7letul pe !ai ni!ic: pentru o 'a!elă $e arpacaş n supli!ent, cea 0i'ări, un pacet $e ali!ente !ai pu0in $i!uit, un or/itor n plus, alte !ici aantae. Cre$ că esen0ială pentru ei era le'ătura 8ca!ara$erească pe care şio creau cu o!ul puterii (co!an$antul ncisorii, al la'ărului sau o altă persoană căreia turnătorul i $ă$ea raportul), cea nu $eparte $e 8sin$ro!ul ;tocol!. Turnân$, $e0inutul ieşea $in !asa icti!elor, $e0inea şi el o 7ărâ!ă $e putere: otăra $acă a or/i sau nu $espre cutare, $acă acela a 7i sau nu pe$epsit, aruncat n carceră sau !ai rău. Jor/in$ rute şi nerute $espre cole'ii lui, se apropia $e centrul puterii, se si!0ea apărat, se ncipuia e'alul celui carel asculta. #o!nea o suspiciune 'enerală. #acă una $in noi era conocată la /irou prea $es, /ănuielile se şi porneau. #in păcate, rareori se ntâ!pla să ae! $oezi incontesta/ile. %ici a7ară $in puşcărie nu a! putut săi arătă! pe to0i turnătorii cu $e'etul. +ână la ur!ă, ne si!0ea! !ereu inoate: şi $acă ne nşelă!? Inii 7ac o sin'ură turnătorie n toată ia0a lor. "l0ii nu se !ai pot opri şi $ein pro7esionişti. Inii au 7ăcuto n sci!/ul unui pacet, al0ii pentru un paşaportE +ă!ântul e !are şi i ra/$ă pe turnători. a &encea a 7ost nsă o re'ină a turnătoriei. Jor/esc $espre ea 7ără re!uşcări. #upă li/erare, a aut !are căutare. Jeneau la ea şi !ai!arii re'i!ului, şi  inson$a/ilă e natura u!anăE F 7oste $e0inute care ştiau /ine ce ra! poartă. aila era 'icitoare pro7esionistă. "ea 7izicul !eseriei ntrun !o$ caricatural: scun$ă, 36


nea'ră, oci $e tăciune, !âini !o/ile, $e răitoare. Gia 7ăcut !eseria şi n puşcărie. ra !ieroasă, seria/ilă, o7erea 0i'ări, şi 0esea pânza@ > $ată sau $e $ouă ori pe săptă!ână, un caporal enea să stri'e lista $e con$a!nări. ;e nco0openea n centrul /arăcii şi ncepea să stri'e. +ocea nu!ele şi nu era! nicio$ată si'ure cine are trei şi cine cinci ani pe$eapsă. Antro zi, !i sa părut că !i au$ nu!ele stri'at. Con$a!nare: patru aniE #a, $espre !ine era or/a. "! 7ost i'nită: nu!i trecuse ncă 8erois!ul. Ce, nu !erita! şi eu cinci ani, !ai!ul? Ancepea aşteptarea plecării. ;pre Canalul #unăreMarea %ea'ră sau spre un alt la'ăr $e !uncă.

5. PIPERA

5'%ma Ro4i' 0m"nca ,a câm* Cu! ai plecat totuşi $in &encea? 5ăsu7lân$ uşurată@ #eenise $e nesuportat. In in7ern. +rietena !ea $in copilărie plecase, nu ştia! că 7usese eli/erată. +ri!ise! o lec0ie aspră. #escoperise! că una $in prietenele noastre co!une, n care aea! ncre$ere totală, era, $e 7apt, turnătoareE ra! ca! $epri!ată şi a! 7ost aproape 7ericită să !ă urc $in nou ntro $u/ă. Cel pu0in, se !işca cea@ Gi aea să se tot !işte o /ună /ucată $e re!eE =er!a 5oşie era cu a$eărat o 7er!ă şi a !ai 7unc0ionat !ultă re!e F se lucra şi cu !uncitori li/eri. Mă ntre/ $acă nu !ai eistă şi azi su/ un alt nu!e. a'ărul era la o oarecare $istan0ă $e 7er!ă. Barăcile nconurate $e sâr!ă erau $o!inate $e nelipsitele !ira$oare. "stăzi, a! putea pune locuitorilor $in satele $e lân'ă +ipera F care au !ai ră!asE, ca şi locuitorilor $e aiurea, ntre/area care li sa pus ne!0ilor $in anu!ite sate: 8Gi nu /ănuia0i ciar ni!ic? ntre/are răuoitoare, căci, oricu!, tot nar 7i putut să ne aute, /a ar 7i s7ârşit prin a aun'e napoia sâr!ei 'i!pate. ra! ntre $ouă şi patru sute $e $e0inute: politice, prostituate şi !ici $elincente. An ziua sosirii noastre n la'ăr a! aut $reptul la $iscursul co!an$antului. %ea spus că nu e o! rău $e 7elul lui, $ar că ştie să 7ie al $racului şi a 7i 7ără !ilă 7a0ă $e orice tentatiă $e ea$are. +arcelele $e câ!p pe care le lucra! erau $eli!itate $e pancarte pe care scria cu litere strâ!/e, roşii: AM+IGC"T =5 ;>M"4E +entru noi, politicele, 37


nici po!eneală $e ea$areE In$e să ne $uce!? a ru$e sau la prieteni pe care săi ârâ! ast7el $irect n 'earele ;ecurită0ii? Gi aşa !e!/rii 7a!iliilor noastre F presupunân$ că nu 7useseră, la rân$ul lor, aresta0i F suportau represalii $in cauza noastră (!a!a 7usese $ată a7ară $e peste tot, ni!eni nu oia so an'aeze). a$area era nsă a/solut i!posi/ilă la +ipera. #ouă oa0e au şterso. eau prins câtea săptă!âni !ai târziu. "! $espre +ipera o a!intire nsorită F la propriu, nu la 7i'urat F pentru că era ară. > ară uscată. #eşteptarea era la patru $i!inea0a. An pas aler'ător !er'ea! la spălat F patrucinci ro/inete pentru toată o!enirea F, apoi 7u'a la 8ca7ea şi ncolonarea. Coloana o lua pe os câ0ia ilo!etri /uni. a ora şase era! pe câ!p. ucra! până la ora optsprezece, cu o pauză $e o u!ătate $e oră pentru !asă. %u era strop $e u!/ră. Câ!p cât ezi cu ocii, şi $ăi şi sapă, $ăi şi sapă, $ăi şi prăşeşte. rau pu0ine 7e!ei $e la 0ară printre noi F !ulte erau tri!ise la Canal. 4ar noi, orăşencele, nu prea ştia! să 0ine! sapa n !ână. "! 7ost ntot$eauna o !anuală: $oa$ă, 0in stiloul n !ânăE > 7i $e necrezut, totuşi, na! 7ăcut $ecât nişte /ăşici super7iciale, care sau in$ecat repe$e. Inele 7ăceau a$eărate răni. ;e in7ectau, ca şi arsurile $e soare pe /ra0e şi pe spate. Tot nu aea! $reptul la reo cre!ă F pro$us $e lu /ur'ez. Cerşea! ulei şi seu rânce$ pe la /ucătărie. "! ăzut cazuri $e insola0ie, $e leşinuri, $ar cât a! 7ost eu la +ipera, na !urit ni!eni. Mâncarea era !ai /ună $ecât cea care ni se $ă$use până atunci şi, !ai ales, aea! le'u!e. Cân$ !er'ea! la recoltat ceapă, o crăn0ănea! cu pâine (6 ' ra0ia pe zi). An principiu, era interzis. &ar$ienii nci$eau ocii. %u erau iolen0i. An sci!/, !unca era 'rea. Culesul roşiilor, plăcut ntrun 7el F ne n$opa! pe rupte , ne spetea. Tre/uia să ri$ică! lăzi $e D $e ilo'ra!e. ;lă/ănoa'elor li se $ă$ea oie să 7ie câte $ouă pentru o la$ă. "pa 7ier/ea n /i$oanele $e alu!iniu lăsate n soare. +entru unele $intre noi, +ipera o 7i 7ost cea 'roaznic, ce ştiu cu@ #upă Rilaa şi &encea, eu !i a!intesc $e +ipera ca $e o@ co!peti0ie, o /ătălie 7izică. Je$ea! soarele, cerul, e$ea! oa!eni li/eri, ciili. Cei $rept, !ai !ult $in spate. a nceput  nu n0ele'ea! $e ce F, cu! ne zăreau, şi strân'eau catra7usele şi o ntin$eau. Bine, le era 7rică, $ar ciar aşa? "! aut eplica0ia printrun in'iner a'rono! care a aut curaul să!i or/ească: li se spusese că sunte! oa0e. ;ăpa! o latrină (iar latrinaE) şi era! toc!ai n 7un$ul 'ropii. Ma ntre/at ce a! 7ăcut. 5ăspuns: 8>r'aniza0ie su/ersiă contrareolu0ionară. " ră!as cu 'ura căscată. +ână la ur!ă, !a crezut. A!i a$ucea 0i'ări  lucru $estul 38


$e periculos pentru el, puteau săl z/oare, asta n cel !ai /un caz. Culesul !azării nu era nici el o trea/ă prea uşoară: stătea! n$oite rău $in şale. #ar, !ai la ur!a ur!ei, /unii şi stră/unii noştri !unciseră aşa sute $e ani, ntrun rit! cea !ai o!enesc nsă. "! aut o zi !e!ora/ilă n lia$a 7er!ei, la culesul cireşilor. Ma! că0ărat până sus, pe cren'ile cele !ai nalte, şi !ia! pus cireşi n ureci. &ar$ienii stri'au la noi  !oale F să nu !ai !âncă!. %aş rea să $au o i!a'ine prea i$ilică $espre =er!a 5oşie. Cân$ se pornea ploaia, ne /ălăcea! n noroi până la 'enunci. Mi sa ntâ!plat să !ă ntorc $in $ru! ca să iau n spinare o /ătrânică: naea putere să se $escleieze $in noroiE "ea! nor!ă, iar cele care nu o n$eplineau pri!eau !âncare !ai pu0ină. %e auta! F nu toate şi nu ntot$eauna. Mai era o 7ată, ca! $e ârsta !ea, cea !ai !are. Jenea $e la 0ară şi lucra 7oarte repe$e. ;e ntorcea pe rân$ul celor care ră!âneau n ur!ă şi le ieşea nainte. "! oarecari n$oieli asupra calită0ii !uncii noastre. %u ştiu $acă i păsa cuia $e trea/a asta. a prăşit !ai scotea! şi s7eclă, nu nu!ai /uruiană. Ancepuseră! să pri!i! pacete. Ma!a se $escurca /ine, aunsese !eşteră n 8ca!u7larea pro$uselor interzise. Ma!a !i a$ucea nu!ai lucruri $e care aea! real!ente neoie. Târziu a! n0eles cât $e 'reu ia 7ost n acei ani. Ca !ulte 7e!ei $in 'enera0ia ei, nu aea nicio cali7icare F nainte $e răz/oi, pu0ine erau 7e!eile cu !eserie, rostul !aorită0ii era să se !ărite şi săşi a$ă $e casă. Anainte $e na0ionalizarea Izinelor Malaa F un$ea $upă Bariera Jer'ului, !a!a 7usese secretară. > $ucea! 'reu. #e la cantina uzinei, 7oarte ie7tină, ne a$ucea su7ertaşul acasă, /unicii !ele, "nnie, care locuia cu noi, şi !ie. Al căra n tra!ai, care aea atunci capătul la Bariera Jer'ului. #e la uzină !ai aea $e !ers ca! $ouă sta0ii pe os, apoi $ru! lun', n picioare, n tra!aiul ticsit, până la sta0ia $in $reptul ;trăzii 5o!a. =ăcea asta zi $e zi. #upă na0ionalizare, au $ato a7ară. ;a recali7icat $esenatoare tenică F se pornea in$ustrializarea şi era neoie $e $esenatori tenici. #upă arestarea !ea, a 7ost $ată a7ară. " ân$ut lucrurile $in casă la talcioc. " 'ăsit iar $e lucru, $ar cân$ au a7lat $e !ine, au $ato $in nou a7ară. Mai aea, săraca !a!a, şi o soră 7u'ită n străinătate: era $eci un /alaur cu trei capete care tre/uia striit. +ână la ur!ă F cre$ că $upă li/erarea !ea , a 'ăsit $e lucru (7usese in7ir!ieră pe 7ront n ti!pul răz/oiului) la un spital TBC $in a7ara Bucureştiului. ;e 39


scula la D $i!inea0a, lua trenul $in &ara $e %or$ ş.a.!.$. ;e lupta ca o leoaică pentru noi, iar eu, prea preocupată $e a$olescen0a !ea, nu era! $estul $e conştientă. ucrurile !iau $eenit !ai clare a/ia $upă ce a! ieşit $in puşcărie F să zice! că 8!/ătrânise!. "tunci na! aut altcea n cap $ecât să!i 'ăsesc $e lucru ca so aut. Gi nu prea !ia reuşit. "st7el, cioară $e so!n, ntro $i!inea0ă, pun pasta $e $in0i $irect n 'ură şi si!t un 'ust ciu$at: consu!ase! 8$opul $e pastă $e $in0i şi aunsese! la lanolina. "sta $a /ucurieE "ea0i $rept $e izită $in partea 7a!iliei? "ici, la +ipera, a! reăzuto pentru pri!a oară pe !a!a. "ş rea să eită! e7uziunile senti!entale. Jor/itor propriuzis nu eista. Ma!a era $eo parte a sâr!ei 'i!pate, eu $e cealaltă. &ar$ienii la stân'a, la $reapta, napoia şi naintea noastră, n !ira$oare, peste tot. +acetul a 7ost $escis n 7a0a noastră, plinea F tăiată n s7erturi, cu0itul F n7ipt n !ar!ela$ă. %u sa 7urat nsă ni!ic (la &encea, 'ar$ienii $i!uiau pacetele şi răsturnau toate una peste alta F $e ee!plu, zaărul peste 7ăină). %u!ai $upă ce !a! li/erat, peste reo $oi ani, a! a7lat prin câte trecuse !a!a ca să aun'ă la !ine. Câte cercetări a 7ăcut ca să !ă 'ăseascăE " enit cu auto/uzul, ni!eni nu aea !aşină pe atunci. "uto/uzul se oprea la câ0ia ilo!etri $e la'ăr, aşa că o luase pe os prin pra7 ($ru!ul nu era as7altat), cărân$ o aliză 'rea, plină cu aine 'roase. (Gi cât aeau să!i 7ie $e necesare pentru ur!ătoarele $ouă ierni 'releE) "lte ru$e $e $e0inu0i o nso0iseră pe !a!a. ;o0i, neeste, 7ii şi 7iice. #upă luni $e $espăr0ire, $upă intero'atorii@ %oi ne pre'ătiseră! pentru această@ ieşire n lu!e. Mă 7recase! pe /uze cu o cârpă roşie u!e$ă, care !i le nroşise pu0in. %e spălaseră! şi ne pieptănaseră!@ #eo parte şi $e alta a sâr!ei 'i!pate, ne stră$uia! să zâ!/i!, ne şoptea!: 8Jor eni a!ericanii, nu !ai 0ine !ult@ Gi pe ur!ă@ 'ata. Ma!a a ntins !âna prin sâr!a 'i!pată ca să !ă atin'ă. " retraso şi sa z'âriat, a curs pu0in sân'e şi@ A!i pare rău, e ca! $ulcea'ă scena, stropită cu apă $e tran$a7iri@ A!i a$uc /ine a!inte, !a!a şia $us !âna la /uze@ 4ată, asta era +ipera. %a 7ost cel !ai rău. ra! o/osite $e !uncă, $ar senti!entul $e !oarte 7izică şi psiică $e la Rilaa se risipea n cele patru ânturi ale câ!piei@ 40


A!pliniseşi 1H ani? Cre$ că $a. #e re!e ce cule'ea! !azărea şi roşiile, şi soarele ne ar$ea, era! n ară, ara anului 19*3, un an $upă arestarea !ea. "! plecat $e la +ipera nainte să nceapă =estialul 4nterna0ional al Tineretului, care n anul acela a aut loc la Bucureşti. #intrun !oti care !i scapă, toate ele!entele consi$erate periculoase (şi F a, ce !ân$rieE F 7ăcea! şi eu parte $intre ele) au 7ost !pinse cât !ai a$ânc n siste!ul penitenciar, !utate n puşcării nconurate $e zi$uri. eo 7i 7ost tea!ă $e reo ea$are? #e o in$iscre0ie a urnaliştilor? Bucureştiul era aproape. %u!ai că, n acei ani, cine $in >cci$ent oia cu a$eărat să ştie ce se ntâ!pla n 0ările supuse re'i!ului co!unist? ;itua0ia era, $esi'ur, ur!ărită $e 'uernele şi politicienii 0ărilor europene, $ar starea $e spirit a popoarelor occi$entale nu era nici$ecu! 7aora/ilă a7lării a$eărului $espre st. Cetă0enii acestor 0ări, !ai ales cei ai =ran0ei F a/ia ieşită $in răz/oi, $in oroarea nazistă, !âna0i $e intelectuali naii sau interesa0i, a7la0i n căutarea unui i$eal care să le nlocuiască pe cele pier$ute, se a'ă0aseră $e cel al 8iitorului lu!inos anun0at $e co!unis!. 4cicolo se ri$icau oci ce $enun0au nşelătoria, $ar nu le asculta ni!eni. #intre cei care se 'ră/iseră să a$ere la +arti$ul Co!unist =rancez (+C=), unii pu0ini F sau răzrătit relati repe$e, al0ii au aşteptat 5eolu0ia $in In'aria $in 19*6, ina$area Ceosloaciei, i!olarea lui +alac sau, !ai târziu, ina$area "7'anistanului ca săşi rupă carnetele $e parti$. An 19<, cân$ a! auns n =ran0a, a! !ai 'ăsit $estui 7i$eli ai co!unis!ului, oa!eni 7er! coninşi că $oar nepriceperea celor care l aplicaseră $usese la $ezastru. Mul0i socialişti 0ineau un $iscurs ase!ănător, $eseori n li!/a $e le!n /inecunoscută nouă. >ricât $e ciu$at ar părea, a$ep0i ai acestor i$ei eistă şi azi. Gi e ciar !ai ciu$at să ezi câte un estic priin$ isător n 'ol şi !ur!urân$: 8"r tre/ui poate ncercat alt7el@ %u pu0ini sunt cei care $au ca /un ee!plu Cina $e azi, care e pe cale $e a reuşi !onstruoasa n'e!ănare a co!unis!ului cu cel !ai săl/atic capitalis!. An 1996, $upă apari0ia ersiunii 7ranceze a acestei căr0i (care, la cererea $iturii ;euil, a purtat titlul es "nnees olUes şi sa prezentat ca o relatare, iar nu su/ 7or!ă $e interiu), a! 7ost initată la câtea ntâlniri cu pu/licul, printre care şi la una 41


or'anizată $e "socia0ia Creştină pentru "/olirea Torturii ("C"T). " enit !ultă lu!e, !i sau pus zeci $e ntre/ări. a un !o!ent $at, un /ăr/at $e culoare, !ai n ârstă, a spus: 8"! citit n carte că a0i con7ec0ionat n ncisoare corturi pentru =estialul 4nterna0ional al Tineretului $in 19*3. #a, aşa a 7ost. Gi !ia căzut cerul n cap la li/erare, cân$ a! a7lat că eniseră atunci la noi !ul0i tineri străini care se $istraseră /ine şi 'ăsiseră că totul era !inunat, unii scriseseră n ziare cât $e 7ericită era ia0a n 5o!ânia co!unistă. Mă ntre/ase! atunci cine erau acei tineri, cu! $e nu ăzuseră totul şi, $acă ăzuseră, $e ce au !in0it. #o!nul acela 7ru!os, cu părul al/ şi pielea $e culoarea ca7elei, sa ri$icat n picioare şi a spus apăsat, ca să se au$ă n toată sala: 8u a! 7ost unul $intre aceia. "! ăzut câte cea, n ciu$a suprae'erii, $ar na! rut să cre$, a! pre7erat să nci$ ocii. +entru această or/ire, astăzi, n 7a0a tuturor, ă cer iertare. An sală se lăsase o linişte 'rea. ra! a!ân$oi 7oarte e!o0iona0i. " 7ost un !o!ent su/li!. %ea! !/ră0işat. Mai târziu na! putut să nu !ă 'ân$esc la cei care au !urit 7ără să 7i aut şansa $e a trăi un ase!enea !o!ent. Ma luat un al $e triste0e rea şi !ia enit n !inte o epresie $in tinere0e: 8+ar$on, cu capul spartE %u ştiu $acă au 'olit la'ărul. =apt este că a! plecat cu un conoi $estul $e !are, nu!ai politice. "! aut noroc să ni!eresc la +ipera, şi nu la +opeştieor$eni. #e0inutele care se ntorceau $e acolo ne spuneau că la +ipera e pension. a +opeştieor$eni, 7e!eile ri$icau $i'uri pentru iri'a0ii. Cărau pă!ântul cu roa/a şi 7ăceau un 7el $e terasare. ucrul continua şi iarna, pă!ântul n'e0at tre/uia spart cu târnăcopul@ Mai era şi #u!/raa5oşie, puşcărie cu 7oarte proastă reputa0ie. ;unt şi altele pe care nu le ştiu, le !en0ionez ca! la ntâ!plare, $upă cu! !i in n !inte, cu o speran0ă ncăpă0ânată că, ntro zi, cinea ($e 7apt, ar tre/ui o ecipă) a 7ace cercetări serioase asupra la'ărelor şi puşcăriilor $in 5o!ânia. #espre Canal ştia0i cea? ;i'ur că ştia!. Ansă in7or!a0ia cea !ai precisă a! auto la Mislea, un$e a! ntâlnito pe &a/i Mo0a. ucrase pe un şlep. "runcase /locuri $e piatră n #unăre pentru $i'uri. Aşi scuipa plă!ânii, $e aceea o trans7eraseră. %u cre$ că nea! si!patizat, nici nu nea! ăzut prea 42


!ult, $ar a! 7ost iz/ită $e 7or0a ncrâncenată care o ani!a. ra 7iraă şi al/ă ca un cearşa7. #eci $e la +ipera ai plecat la Târ'şor. =elul n care tot trec $intro puşcărie ntralta, ca şi cu! ar 7i unica preocupare a ie0ii !ele, !i $ă i!presia că n toată re!ea aceea a! 7ost, $e 7apt, $e'izată n $e0inută. Gi, n ciu$a a7ir!a0iilor tale, continui să !ă n$oiesc $e interesul pe care l prezintă poestea !ea@ #ar, 7iin$că sunte! 8pe $ru!, aş rea să spun câte cea $espre $u/ele care !ă tot cărau $e la o puşcărie la alta. rau $e $ouă 7eluri: cu sau 7ără celule in$ii$uale. Ilti!ele erau cele !ai rele: a$eărate cuşti pentru 7iare, cu o te!peratură insuporta/ilă atât iarna, cât şi ara. An 'eneral, nu prea e$ea! a7ară. Cea n care !a! a7lat plecân$ $e la +ipera 7ăcea ecep0ie. Traersa! Bucureştiul. An $ru! spre 'ară, a! zărit stra$a şi oa!enii $e pe stra$ă. Ce straniu senti!ent, să ezi oa!enii u!/lân$ nor!al, 7ără cătuşe şi 7ără o priire pentru $u/a care trecea pe lân'ă eiE "celaşi senti!ent ar tre/ui săl ai/ă !or0ii, $acă se !ai ntorc $in cân$ n cân$ să ne iziteze@ Câte 87anto!e ca noi nu au traersat ast7el oraşele 0ăriiE Gi nu erau nu!ai $u/ele, erau şi a!/ulan0ele, şi 7ur'oanele pe care trecătorii citeau 8+V4% F 84a uite, şi ziceau, 8ne aproizionează. Gi !aşinile ne're cu per$elu0e şi cu $e0inutul culcat pe /anceta $in spate (ocelarii ne'ri pe nas), ntre $oi ciili. #e0inutul uneori nsân'erat@ %oi a! co/orât $in $u/ă la 'ara $e !ăr7uri F Basara/, cre$. >a!enii se uitau la noi, priirile lor erau la 7el $e triste ca ale noastre. Anaintea a'oanelor F $in a7ară păreau a 7i a'oane pentru ite F !a! si!0it ca ntrun 7il!. &ar$ienii, enera0i $e ncetineala cu care ne !işca! F aea!, prosteşte, i!presia $e a 7i proteate prin prezen0a oa!enilor li/eri. %e loeau n spinare cu paturile puştilor. #ar 'ar$ienii nu erau ne!0i, ca n 7il!e, ci ro!âni $eai noştri. Bunica !ea spunea: 85o!ânul are su7let /lân$ şi lu!inos (lucru ce a 7ost ncă o $ată strălucitor $e!onstrat $e !ineriE). %ea! urcat n a'on şi a! constatat că aea celule. %u!i !ai $au /ine sea!a $e nu!ărul persoanelor pe care le puteau con0ine. Jreo optzece. A!i a$uc nsă /ine a!inte $e $i7icultatea $e a ne !işca şi $e a respira. Gi $e lipsa $e apă. Cân$ a! cerut, ni sa răspuns: 8Cu cât /e0i !ai pu0in, cu atât ă p@ i !ai pu0in. o'ic, nu? M a! aşezat pe locul !eu, pe /ancetă, şi a! si!0it că !ă !pun'e cea. 5i$icân$u!ă, a! ăzut un 0u!/uruş. Gi ne ntoarce! $in nou la 43


nenorocitul $e !a0, pe care noi re! !ereu săl u!ple!, iar el rea !ereu să se 'oleascăE ;tătea! aşezată pe capacul closetului. Ce $e acro/a0ii a !ai tre/uit să 7ace! cân$ o apuca pe reuna $in noiE "ân$ n e$ere $istan0a re$usă ce $esparte Bucureştiul $e Târ'şor, călătoria noastră sa $es7ăşurat ntrun ti!precor$: reo $ouăsprezece ore. "! aşteptat !ult un$ea ntre linii. Muncitorilor 7eroiari pe care ia! zărit lea! stri'at că sunte! politice şi lea! aruncat /ilete@

6. T7RŞOR L"c%", *' 8an$). Ma%i,' c%imina,' ;osirea noastră, noaptea, la Târ'şor, a 7ost spectaculoasă. ;ol$a0i, câini, re7lectoare. 8MişcăE MişcăE #etaliile lea! pier$ut, n a7ară $e unul sin'ur. %eau pus să ne culcă! pe /urtă lân'ă calea 7erată. "! crezut că or tra'e asupra noastră. ;au că or $a $ru!ul la câini. %u!i a$uc a!inte $e această spai!ă. Cre$ că nu prea !ai aea! putere să ne 7ie 7rică. Bătrânica pe care o cărase! n spinare la +ipera era culcată n spatele !eu. #e 7apt, nici nu o ăzuse!. 4a! si!0it !âna F !ă strân'ea $e 'leznă F şi ia! recunoscut ocea: 8%u te !işca@ %u !ai ştiu $acă a! plecat cu ca!ionul sau pe os. #ar ştiu /ine ce a! 'ăsit la Târ'şor@ Mai ntâi, o parte $in cole'e, !ai /une şi !ai rele, pe care le lăsase! la &encea. +rintrunul $in !isterele /irocra0iei penitenciare, 7useseră trans7erate $irect aici. ;u7letul $e0inutului are şi el cotloanele lui ascunse. 5e'ăsirea a 7ost cu eselieE Clă$irile principale ale Târ'şorului F $or!itoarele, sala $e !ese, carcera, or/itorul, in7ir!eria F erau $ispuse n pătrat şi nci$eau o curte i!ensă, 7ără un po!, 7ără un 7ir $e iar/ă. > parte $in ia0a $e0inutelor, cân$ nu lucrau sau nu $or!eau, se petrecea n această curte. In 7el $e pasa $ucea spre ateliere şi, practic, nu ieşea! nicio$ată $in ea. #in cele $ouă $or!itoare care ocupau aripa $in stân'a, unul era ocupat $e politice şi celălalt, $e $reptul co!un, $elincen0ă !ilocie. Antre cele $ouă $or!itoare se a7la F 'ici ce? F closetul turcesc. Jo! reeni. #or!itoarele $in aripa $reaptă erau ocupate $e cri!inale $e tot soiul. Gi $e !arile cri!inale. "st7el a! aut onoarea so cunosc pe 8#anielle #arrieu: un ciştoc $e 7e!eie, 7oarte 7ină, poreclită ast7el $in cauza ocilor ei al/aştri şi a 7or!ei arca$ei lor, a!intin$ $e cea a actri0ei. #anielle #arrieu aea 11H cri!e recunoscute la acti, n co!plicitate 44


cu so0ul ei. ;e $uceau prin 'ări şi propuneau 'ăz$uire la un pre0 re$us unor cupluri $e tineri. +entru cei care acceptau, călătoria aun'ea la ter!inus. ra con$a!nată la 2* $e ani sau pe ia0ă F ce i!portan0ă !ai aea@ Jeneau !ereu a!nistii pentru cri!inale. #e !ulte ori se ale'eau $oar cu u!ătate $in pe$eapsă. #anielle #arrieu surâ$ea şi ne spunea că a/ia aşteaptă să iasă ca so ia $e la nceput. > ă$ şi pe !uierea aceea uriaşă, plină $e eruci pe 7a0ă. ra atât $e urâtă, ncât !i sărise n oci. > ntre/ pe una !ai ece $in Târ'şor: 8Cea 7ăcut? Cole'a !i răspun$e: 8Cri!ă pasională. Mă uita! la uriaşă@ şi eu care !i ncipuia! că $oar oa!enii 7ru!oşi se pot o!or $in $ra'osteE %u se !ai ter!ina nă0atul $espre cu! !er'e lu!ea@ Gi ce pasiune $eoratoare tre/uie să 7i aut ea pentru so0ul ei, căci, $upă ce la o!orât, şia initat socrii la !asă şi lea 'ătit 7icat prăit. =icatul so0ului@ An ateliere, $e0inutele con7ec0ionau saltele sau lucrau pe /an$ă la !aşinile $e cusut. Maşinile F ca tancurile, 7e!eile !ai n ârstă sau cele /olnae cu 'reu le urneau. ucra! n $ouă sci!/uri a câte 12 ore. > ecipă $e noapte (1<6) şi una $e zi (61<), cu rota0ie săptă!ânală. "! cusut corturi (au 7olosit la cazarea tineretului $in lu!ea ntrea'ăE), alate pentru !e$ici, pu7oaice pentru ar!ată@ cipa $e noapte o $ucea cel !ai 'reu. %aea! nicio clipă $e ră'az, şi !ai era şi nor!a. Ca şi la +ipera, $acă nor!a nu era n$eplinită, ra0ia $e !âncare se re$ucea su/stan0ial. A!i a!intesc $e 8Că0eaua cu $in0ii $e 7ier. &ar$iancă. "ea to0i $in0ii $in 'ură puşi, $in iplă. Cân$ se 7ăcea 7ru!oasă ca să se $ea cu z'ai/aracele n sus cu reun 'ar$ian un$ea, pe saltelele $in 7un$ul $epozitului, şi 7reca $in0ii $e iplă cu scru! $e 0i'ară. uceau splen$i$E 5esponsa/ila atelierului era ila F $e0inută, le'ionară. "ea, ca !ulte $intre cole'ele ei, un respect necon$i0ionat pentru !uncă. ;7ântă, !uncaE %u ne trecea ni!ic cu e$erea. ;ăraca ila, aea! so rentâlnesc, nu $upă !ultă re!e, atât $e sci!/ată@ Antre atelierul n care lucrau !arile cri!inale şi cel al politicelor nu eista reo separare. Antro zi, o e$e! pe #anielle #arrieu că alear'ă spre noi urlân$. > altă tânără F si!patică F o ur!ărea cu 7oar7ecă n !ână. Cri!a 7ăcută n puşcărie nu alora !ai !ult $e şase luni con$a!nare, ceea ce, pentru una care aea $ea 2* $e ani, nu reprezenta a/solut ni!ic@ a pre0ul ăsta, aea! interes să nu z'ân$ări! 7iarele. &roaznic $e 7ri' la Târ'şorE ra! n per!anen0ă $e'erate. Cân$ ter!ina! lucrul, ne ncolona! şi ieşea! n curte, un$e, că0ărat pe o piatră, ne aştepta un o7i0er. Aşi punea !âinile la spate, se /â0âia nainte şi 45


napoi şi ne 0inea $iscursul ur!ător: 8;unte0i nişte scursuri, nişte /roaşte râioase. "r tre/ui să!i lin'e0i ciz!ele pentru că ă $au oie să ă culca0i. ;ă ă intre n cap că $e aici nu !ai ieşi0i $ecât cân$ o sta !ătasea/roaştei pe oi@ etc. %e târa! până n $or!itor şi ne păălea! n paturile n'e0ate. #oa!ne, ce !ai tre!ura!E a prânz, ne $ucea! la !asă. #acă aea! noroc să 7ie soare, ră!ânea! n curte, ciucite pe lân'ă perete. ra, oricu!, !ai /ine $ecât n $or!itoarele u!e$e. +oliticele or/eau ntre ele, tricotau (cu ace $in sâr!ă), a$or!eau. #reptul co!un or/ea, 0ipa, se /ătea, a$or!ea, $ansa. %u prea aea! contact ntre noi F era o 7aună !ult !ai periculoasă $ecât cea $e la &encea. Târ'şor aea o particularitate, şi anu!e !icul !a'azin $e un$e putea! cu!păra pe un 7el $e cartelă F o/0inută $oar $e cele care n$eplineau nor!a F peşte sărat, /iscui0i, 0i'ări şi, câteo$ată, !ar!ela$ă@ "cest si!ulacru $e !a'azin stârnea !ultă a'ita0ie. ;pecialitatea culinară a Târ'şorului era cior/a $e /urtă. +rintro !inune, !ie !i place ncă, $ar !ulte $in cele care au trecut prin Târ'şor se n'ăl/enesc nu!ai cân$ le or/eşti $e cior/ă $e /urtă. ilele 8cu /urtă se a$ul!ecau $e $i!inea0ă. Mesele erau scoase n curte şi /urta, ntinsă pe ele. #e cu! enea pri!ăara, eneau şi !uştele. Mai !ult sau !ai pu0in spălate, /ur0ile erau cărate la /ucătărie şi !irosul trăsnitor $in a/urii 7ierturii se răspân$ea prin toată puşcăria. a prânz, n 'a!elele noastre pluteau resturile ne$i'erate şi nespălate $in /ur0ile răposatelor aci. %e suprae'ea un locotenent $espre care se spuneau nu!ai rele. %e era 7rică $e el. Bătuse o 7e!eie care 0inea un prunc n /ra0e şi o!orâse pruncul. (a Târ'şor era o sec0ie pentru !a!e cu copii.) +riirea locotenentului căuta un$ea ntre 7etele şi trupurile noastre, !ereu la pân$ă. An !o$ izi/il, l !âncau pal!ele. ;e pornea să or/ească ncetişor, apoi, $eo$ată, răcnea. "ea un stoc i!presionant $e nurături. Ina $in aceste nurături nu iar 7i $isplăcut lui $'ar "llan +oe: 8=@0i cioara $e pe !or!ântul !ătiiE 4ertare, $'arE +ăstrez ncă n !inte i!a'ineaa!intire, 7oarte cine!ato'ra7ică, a ciorii coco0ate pe o cruce sin'uratică. a Târ'şor se petrecea tot ti!pul câte cea. Ciar şi noaptea. Cul!e a con7ortului, closetul se 'ăsea, $upă cu! spunea!, n interiorul clă$irii, ntre cele $ouă $or!itoare. Gase 'ăuri n ci!ent. Jeşnic pline şi cu@ supli!ent pe $easupra. %e lăsa! pe ine, cu ocii la cele care, n picioare, aşteptau n 7a0a noastră. #ouă 0i'ănci $in $or!itorul ecin, una tânără şi cealaltă /ătrână, şi $eclaraseră răz/oi. ra o poeste $e 46


supre!a0ie. Cea tânără, suplă şi săl/atică, oia so răstoarne $e la şe7ie pe cea /ătrână, o super/ă răitoare. ;la/ă, părul claie, nas coroiat, un'iile ca 'earele. #a, era 8super/ă. +ri!a n7runtare a aut loc su/ ocii noştri ntro zi nsorită. ucrase! $e noapte, $or!ise! prost $in cauza z'o!otului şi ieşise! să !ă ncălzesc. Antâi sau nurat. "poi sau păruit. "u sărit, $in a!/ele ta/ere, supusele şi leau $espăr0it. ucrurile păreau să se liniştească, cân$, $eo$ată, cea tânără şia su7lecat poalele, şia ârât !âna ntre picioare şi, plină $e sân'ele ei, a lipito pe 7a0a /ătrânei. "u trecut reo $ouă zile, poate şi !ai !ult, sci!/ase! tura@ An plină noapte, nea! trezit $e 0ipete. =e!ei $espletite năăleau n $o!itorul nostru. "! crezut că eneau să ne uci$ă. +ână la ur!ă, a! n0eles că erau ne/une $e 'roază şi nea! $us $upă ele n $or!itorul lor. Mânită $e raat pe toată 7a0a, cu 'ura $escisă inun$ată $e scârnă, 0i'anca tânără se tăălea pe os şi se $ă$ea cu capul $e perete. Antrun col0, /ătrână se prăpă$ea $e râs@ 5ăz/unare, nu 'lu!ăE An ti!p ce tot $or!itorul s7orăia, se $usese la closet, u!pluse o 'a!elă şi se ntorsese so răstoarne n 'ura $escisă a $uş!ancei@ Kotărât lucru, !/ătrânesc: $upă această poestire scatolo'ică, si!t neoia să!i aprin$ o 0i'ară@ Antro seară F trecuse nu!ărul F !ă uit pe 'ea!. #intro latură, o 7e!eie 'oală puşcă traersează curtea pustie n $ia'onală şi se n$reaptă spre carceră. " $oua zi a! a7lat că se ncolonase 'oală pentru nu!ăr. ocotenentul o pe$epsise şi pornise sin'ură la carceră. " ră!as acolo o săptă!ână ntrea'ă, tot n pielea 'oală, iarna@ Gi Târ'şorul aea o epileptică, ri F nu ştia! nicio$ată $acă 7ăcea o criză a$eărată sau $acă uca teatru. ;e pricepea 'roza săşi atra'ă pu/licul. ;cur!a 0ărâna ca o 'ăină, 7ăcea spu!e la 'ură şişi ri$ica 7usta. +relun'ea $istrac0ia $upă cerin0a pu/licului. +ână la ur!ă, o $e0inută i trecea o 0i'ară pe la nas. ri $esci$ea un oci $e 'ăină ş!eceră, sărea n picioare şi 7u'ea cu 0i'ara. Câteo$ată nu se !ai putea ri$ica@ #o!nişoara Cora, o tânără 'ar$iancă (nu aea! oie să ne 8toărăşi! cu 'ar$ienii sau 'ar$iencele, noi era! $oar scârnăiile pă!ântului, nu era! $e!ne să 7i! toarăşele@ $o!niilor lorE), era o 7anatică a spectacolelor epilepticei. #o!nişoara Cora era rea $e 'ură, $ar păcatul ei $e /ază era $i!uirea pacetelor cân$ se a7la $e urnă la or/itor. a Târ'şor a! aut un al $oilea şi ulti! or/itor cu !a!a. %ea! ntrezărit 7e0ele printrun 'işeu $e le!n. Cora era prezentă. "poi, până la li/erare, ni!ic. %u tu pacet, nu tu or/itor@ Ciu$at, era! atât $e $ărâ!ate $e !uncă, ncât nu a! !are lucru $e 47


poestit $espre noi, politicele. >/ser că!i rein n !inte $oar scene iolente. "şa era cli!atul la Târ'şor@ > 7e!eie $in $or!itorul cri!inalelor, con$a!nată pentru pruncuci$ere, a ră!as 'rai$ă cu un 'ar$ian. %u se ntâ!pla $es, pe$epsele erau aspre@ $ar trupul cere@ =e!eia se n7ăşoară strâns şi ni!eni nu o /ănuieşte. Antro noapte, cea care $oar!e n patul $e $e$esu/t, se trezeşte cu 8potopul pe ea. Anurături, a!enin0ări. Cre$e că 7e!eia $e sus, s7ârşită $e o/oseală, sa scăpat pe ea n so!n. a nsăşi, s7ârşită $e o/oseală, a$oar!e la loc. " $oua zi, toată lu!ea !er'e la lucru. #upă o săptă!ână, $uoarea n $or!itor 7iin$ $in cale a7ară $e@ $uoare, se $ă alar!a. &ar$ienii $escoperă pruncul !ort n salteaua $e paie. (=e!eia $in patul $e os 7usese scăl$ată $e apa naşterii.) %oapte $e noapte, !a!a a $or!it liniştită peste pruncul ei asasinat@ Ca! $e aceeaşi 7actură a 7ost şi neuitatul prânz n ti!pul căruia a! stat la !asă uitân$une una la alta, apoi la lin'urile noastre, 7ără să ne atin'e! $e ele. "7lase! că una $in $e0inute, lucrătoare la /ucătărie, 7usese luata cu tar'a n plină e!ora'ie, şi 7ăcuse un aort cu coa$a unei lin'uri pe care o pusese la loc printre celelalte@ &ata. Mă 'ră/esc să plec $in Târ'şor. Ca să !ă $uc la Mislea, n at!os7era ei atât $e $i7erită. Mislea, una $in !arile ncisori pentru $e0inutele politice. %u !iai spus ncă ni!ic $espre percezi0ii. Mă coşi n pielea !ea $e $e0inută. +ercezi0iile erau la or$inea zilei. #e7ini0ia percezi0iei: se 7ace pe neaşteptate. #e zi sau $e noapte. Cele $e noapte aeau şi un rol $e pe$eapsă e$ucatiă sau, !ai /ine zis, ree$ucatiă. %e treceau su$orile cân$ ne $eştepta! cu lu!ina lă!pilor n oci: 8;culareaE ;usE MişcăE MişcăE Antro clipită, toate /oar7ele şi /ietele noastre 8a'onisiri, si!/oluri7anto!ă ale inti!ită0ii noastre, z/urau, aruncate la pă!ânt, călcate $e ciz!e. +entru cei care nu le ştiu, enu!ăr o/iectele interzise: căr0i, ziare, ârtie $e orice 7el (şi cea i'ienică), creion. Mai erau interzise: 7oar7eci, ace $e cusut şi $e tricotat a$eărate (a!intesc că ni le con7ec0iona! totuşi $in te !iri ce), interzisă şi o'lin$a (8o'lin$ăo'linoară, cine e cea !ai 7ru!oasă@?), cu0itul, 7urculi0a (ce, lin'ura nui /ună?), orice cio/ $e sticlă etc. istau anu!ite !ici aria0iuni pe te!ă $ată ntre re'ula!entele puşcăriilor. a Mislea, n ti!pul unei percezi0ii, 'ar$ianul ce !i se coco0ase n pat (locuia! la 8etaul trei) !ia aruncat lucrurile !păturite su/ pernă. Co!/inezonul !ia plecat n z/or planat şi, su/ 48


ocii ol/a0i ai 'ar$ianului, a apărut poezia 8scrisă@ $e 7apt, cusută F nu reuşise! să!i 7ac rost $e creion F pe co!/inezon. Mai şi ri!eazăE Ca! aşa erau ri!ele poeziei !ele F proaste, ca toate poeziile scrise $e !ine n puşcărie sau a7ară. ra o paro$ie la Noi vrem păm(nt+ (ce si!0 al istoriei, totuşiE), 'ar p(nă c(nd vom mai răbda. 5ari sunt poe0ii $e0inu0i care au aut $arul $e a se putea $esprin$e ntratât, ncât să scrie poe#ie şi nu $oar s7âşietoare ersuri, /une $e zis, /une $e cântat pentru cei 7ără $e speran0ă@ Co!/inezonul !eu a 7ost ciopâr0it şi peticul cu poezia a 7ost a$ău'at la $osar. Mi la arătat un ancetator n cursul unui intero'atoriu. Gi cân$ te 'ân$eşti că nicio$ată nu !ia plăcut să /ro$ezE Antro /ună zi, pe neaşteptate: 8Cantacuzino, ia0i /oar7ele şi !işcăE  ;pre Mislea.

9. MILEA 'c%'!", Ma%'. Do") ,"ni $' ca%c'%) a s7ârşit $e săptă!ână, n $ru! spre Buce'i pentru a urca Jalea Bucşoiului, $e pil$ă, sau spre +iatra Craiului, $e câte ori nu a! trecut prin 7a0a panoului in$icator 8Mislea, a7lat ca! la u!ătatea $istan0ei $intre +loieşti şi Câ!pina? #e câte ori nu !ia! spus 8ar tre/ui să !ă $uc să ă$? a ce /un? "usese! o/sesia erois!ului, o aea! pe cea a trăirii prezentului@ Ancisoarea $e la Mislea a 7ost 7olosită şi nainte $e sci!/area $e re'i! $in LDH. +entru $reptul co!un şi o !ână $e politici. +olitici@ iners. 4n7or!a0ia o $e0in $e la eterana (cel pu0in, aşa se prezenta ea) Mislei. "restată cu reo 13 ani n ur!ă. ;e plân'ea că 7usese co!unistă şi uitată n puşcărie $e to0i cei $e la putere. %u ştiu ce ra! purta@ poate !i 7ac păcate 'ân$in$ ast7el. ;uspiciunea puşcăriaşului, ca şi a 7ostului puşcăriaş, no are perece $ecât pe cea a o!ului nou, zis li/er@ Mislea, cân$ a! enit eu, era o !are şi co!pleă ncisoare pentru $e0inutele politice. "ea ateliere: cooare şi păpuşi, a!ân$ouă pentru eport. Gi aea o sec0ie cu aşanu!itele 8;ecrete. #e0inutele care lucrau se /ucurau $e o anu!e 8li/ertate, a$ică se puteau !işca n curtea centrală. Mer'eau la ateliere, la !asă. #acă aeau ti!p şi putere, se şi izitau $e la un $or!itor la altul. Cele trei 8;ecrete se a7lau la eta. 8;ecretele nu aeau $rept $e !uncă, erau izolate $e celelalte $e0inute şi nu ieşeau $ecât o oră pe zi la pli!/are. #ouă ca!ere $e câte D* $e 49


7e!ei 7or!au 8;ecretul Mic. Antruna $in aceste ca!ere 7useseră 'rupate le'ionarele sau cele cărora li se lipise cu $ea sila eticeta. %u ştiu $acă acestora $in ur!ă lea 7ost uşorE An cea $ea $oua ca!eră erau a!estecate la un loc 7el $e 7el $e politice cu con$a!nări !ici, !ulte $intre ele a$!inistratie, consi$erate ele!ente periculoase, şi $eci rele'ate n această 7or!ă $e $eten0ie celulară. Kop şi noi, ele!ente periculoaseE +e această /ază 7useseră! $in nou eacuate $oar câtea, $e la Târ'şor. Gi a! aterizat@ la 8;ecretul Mic, n ca!era cu 8$e toate pentru to0i, enite $e prin toate ncisorile sau la'ărele 0ării. ;e lăr'ea spectrul popula0iei penitenciare (a$or ter!enulE) a Mislei. An 7un$ul culoarului, co!plet n a7ara circula0iei şi per7ect izolat, era 8;ecretul Mare. "colo supraie0uiau n totală izolare, prin 7or0a lor spirituală, câtea politice cu !ari con$a!nări, $e la 1 ani la 8pe ia0ă, şi care erau consi$erate $uş!ance ire$ucti/ile ale re'i!ului. In 7el $e !onştri. > aură $e !ister plutea n urul lor. #espre unele se ştia cine sunt, $espre altele, nu. Joi aea norocul să le cunosc. +u0ină ră/$are şi o! intra n ca!era lor. %u ştiu $acă re!arci, aici, la Mislea, nu se !ai spune 8celulă, ci 8ca!eră. 8;ecretul !eu era $eci o ca!eră !are, cu pere0i relati cura0i, cu 'ea!uri, cu paturi suprapuse pe trei etae, şi aea!@ closet a$eărat. Moştenit $e la eciul re'i!E uul luului, să po0i !er'e 7ără pro/le!e la toaletă, ciar $acă e una sin'ură la D* $e 7e!eiE Kârtia i'ienică, aşa cu! a! !ai spus, era interzisă, ca orice altă ârtie.  $e notat această spai!ă a a$!inistra0iei $e ârtie şi creion, spai!ă ca $e ar!e@ #eşi a scrie pe ârtie i'ienică nu tre/uie să 7ie uşorE =olosea! siste!ul 7e!eilor orientale: 7iecare aea o /ucă0ică $e cârpă. #e 7iecare $ată, turna! apă şi ne spăla!@ #irectoarea Mislei era o cucoană !are şi 'rasă. %u pot pronun0a aceste cuinte 7ără să!i a!intesc $e un cântecel pe care, pentru $estin$ere, !i oi o7eri plăcerea $e al cânta:  cucoană grasă M-anvitat la masă $i mi-a dat ardei umplut. Carne puturoasă, 'e-am bor(t pe masă etc.

50


"ceastă cucoană 'rasă era o!ul $e paie, puşcăria 7iin$ $e 7apt con$usă $e locotenentul &eor'escu, un tip nalt, cu !ustăcioară, pielea al/ă şi oci !ici, ne'ri. > !utră a/solut /anală. > să tot a! $ea 7ace cu el. %ea! răz/oit şi ar 7i putut ieşi 7oarte rău pentru !ine. Ancă o $ată a! aut noroc@ ra! $estul $e !ân$ră că a! auns !isleancă. "sta $a puşcărieE " 7i trecut prin Mislea era un 7el $e a $eeni o a$eărată puşcăriaşă. a 8;ecretul !eu, ia0a se scur'ea ntrun 7arniente nu toc!ai neplăcut $upă o/oseala $e la Târ'şor. =iin$ $estul $e nu!eroase, a!estecate, enite $in toate păr0ile, ntrun spa0iu re$us, tre/uia să ne or'aniză! pentru a nu nne/uni şi a nu ne s7âşia ntre noi. =unc0iona siste!ul /isericu0elor. Gi, contrar celor ce sar putea cre$e, ele ecili/rau rela0iile. +uteai ast7el eita $e a a$resa cuântul zile ntre'i celei sau celor care 0i erau antipatice. #escoperea! plăcerea $e a nu !unci. ra! atât $e ostenite, noi, cele care enea! $e la Târ'şorE "ici rencepea! să 'ân$i!, să or/i!@ a Târ'şor or/ea! 7oarte pu0in ntre noi. Ce, itele $e poară or/esc? 5elua! lec0iile $e en'leză. Ina $in ocupa0iile principale era cântatul. "! nă0at zeci $e cântece, ştia! toate cuintele $e la un cap la altul. ea! uitat@ #upă ce a! $or!it pe rupte, a! tot cântat, or/it, poestit, şi a! tot stat şi !a! 'ân$it, a! constatat că !ă plictisesc $e !oarte. +arcă tot aş 7i rut să 7ac o $răcoenie. Gi iată că o7i0erul &eor'escu !ă cea!ă la /irou. ra o luare $e contact: 7iecare nouă $e0inută trecea pe la el, cele $ouă păr0i a$erse se !ăsurau. %e !ăsură! $eci. ra, să zic, prietenos. Mia pus 7el şi 7el $e ntre/ări $espre or'aniza0ia noastră şi ia! spus 7el şi 7el $e /ăsneli: că !ai /ine sar lăsa $e !eserie, că o să ină a!ericanii şi atunci el o să stea n puşcărie@ ;e uita la !ine crucitE Gi el tre/uie să se 7i 'ân$it că era! ca! şuie la !inte. A!i spune că sunt 7ată tânără şi că e păcat să stau $e'ea/a. Concluzia: ur!a să !ă scoată la !uncă. #intro $ată, a! uitat $e plictiseală@ +entru ni!ic n lu!e nu aea! ce7 $e $ata asta să !ă $uc la lucru. "! luat o !utră spăşită: $a, $esi'ur@ !unca@ etc. "unsă napoi n ca!eră, !a! pus pe re7lectat. Cu! să scap eu $e atelierele $e cooare, $e pra7, sca!e şi 7ri'? Cel pu0in, la 8;ecret era căl$u0, aea! un 'o$in n !ilocul ca!erei. In $enun0E #aE 4$ee lu!inoasăE In $enun0, 7ăcut $e !ine !potria !ea. is şi 7ăcutE "usese! 'riă, pentru orice eentualitate, să 7ur $in /iroul o7i0erului &eor'escu un âr7 $e creion. %u !ai ştiu un$e a! 'ăsit o /ucă0ică $e ârtie. (#in acest punct $e e$ere, re'i!ul era !ult !ai la la Mislea. 51


"ea! ciar şi ace $e cusut, 7oar7eci şi, 7iin$ 7oiala !are, s7ârşeai prin a 'ăsi ntot$eauna ce0i tre/uia. "'oniseala era con7iscată la percezi0ii, $ar, ncetul cu ncetul, o re7ăceai.) Ma! auto$enun0at. Tetul suna ca! aşa: 8Jă in7or!ez că $e0inuta C. sa epri!at 7a0ă $e !ine că a/ia aşteaptă să iasă la !uncă pentru a stârni şi a !pin'e la reoltă pe celelalte $e0inute !uncitoare. "! !păturit /iletul şi la! aruncat printro 7erestruică ce $ă$ea pe o scară interioară. %u ştiu un$e ieşea scara F nu e$ea! pe ni!eni trecân$ pe acolo, $ar !a! 'ân$it că până la ur!ă l a 'ăsi cinea. " stat /iletul acolo câtea zile, apoi a $ispărut. Mă ntre/a! $acă no să !ă ale' cu o ancetă pe cestia asta. %u sa ntâ!plat ni!ic şi nici nu a! ieşit la lucru. "sta se cea!ă, !i zicea!, o reuşită totală. Ma! o/işnuit cu plictiseala (!ai /ine plictiseală $ecât o/osealăE), !ia! 7ăcut prietene şi a! luat iteza $e croazieră a 8;ecretului. Ineori ne scoteau să 7recă! scările, 7ăcea! pu0in sport. &ar$iencele erau@ 'ar$ience, $eE, nsă noi, 7iin$ la 8;ecret, aea! !ai pu0in $ea 7ace cu ele. Gi acu!, personaele care !i rein n !inte@ "ici a! cunoscut o 7e!eie, ca şi !a!a eana, neastă $e partizan. =usese /ătută, aea cicatrici pe spinare, şi 7usese supusă la o tortură@ pentru care nu tre/uie o instala0ie prea so7isticată (!ai auzise! $e acest proce$eu). #e0inutul era le'at $e picioare cu o 7rân'ie ce se trece printrun scripete 7iat sus, n taan. ;e tra'e $e 7rân'ie F $e0inutul, cu capul n os, este ri$icat. 4 se cere să spună@ T>T n cazul acestei 7e!ei, 8tot nse!na săşi $enun0e /ăr/atul, să $ezăluie locul un$e se ascun$ea. % a rut sau na ştiut să spună. 4au $at $ru!ul $e sus $rept n cap. #e !ai !ulte ori@ ;e trezea noaptea urlân$ că un ultur i s!ul'e creierul. Mă scula! săi 7ac !asa la cea7ă şi ntre o!opla0i. Ai si!0ea! cicatricile su/ $e'ete. Mai era "$ela. ;cun$ă, cu ocelari. "ea reo opt ani con$a!nare. ra o 7e!eie tăcută, retrasă şi $e!nă. "usese ancete 7oarte 'rele, !ia $at $e n0eles că 7usese torturată. Inele şi poesteau ancetele. "ltele, ca "$ela, păstrau n ele 'rozăiile prin care trecuseră. +arcă cu cât 7usese anceta !ai 'rea, cu atât erau !ai tăcute. >ricu!, 7iecăreia $intre noi, la s7ârşitul ancetei, i se punea n e$ere să nu poestească ni!ănui ni!ic. ra! a!enin0ate cu un supli!ent $e pe$eapsă şi cu o nouă ancetă, !ai cea@ >r, turnătoarele erau !ereu la pân$ă@ An ur!a unei inec0ii in7ectate, "$ela a 7ăcut 7le'!on. a Mislea eista in7ir!erie n incinta eterioară, ciar şi ca/inet $entar, la care o! reeni, pentru că 7olosea $rept cutie poştală pentru rapoartele turnătoarelor. "! ce!at $e 52


nenu!ărate ori 'ar$ianca şi a! cerut cu toatele ca "$ela să 7ie $usă la in7ir!erie. +arcă or/ea! la pere0iE "$ela aea $ureri şi 7e/ră !are. #octori0a care era cu noi sa otărât şi a $escis 7le'!onul. Cu o 7oar7ecă trecută prin 7lacără. =ără anestezieE ;in'ura $ezin7ec0ie: clă/ucii săpunului leşios pe care l pri!ea! $e la a$!inistra0ie. =ata asta na 0ipat. Aşi n7un$ase cearşa7ul n 'ură. "ea o 'aură enor!ă n 7esă F o ă$ pe $octori0ă cu! tot n$esa năuntru !eşa i!proizată şi nu se !ai ter!ina. #upă reo $ouă zile, "$ela a aut $reptul să !ear'ă la in7ir!erie. ;a in$ecat ncetul cu ncetul@ Mai erau 8iu'oslaele, $ouă 7ete uriaşe, 7ăcute parcă pe acelaşi calapo$. Ina /lon$ă, alta /rună, late n spate şi n 7ălci. %u aeau ncre$ere n ni!eni. rau $estul $e !isterioase. ;ă 7i aut eu atunci capul $e acu!, aş aea !ai !ulte $e poestitE rau /ă'ate ntro a7acere $e spiona $estul $e co!plicată şi interesantă. %u oi intra n niciun 7el $e a!ănunte, $e tea!ă să nu 'reşesc. %u era! $estul $e atentă la lucrurile astea pe re!ea aceea. ăpăcită şi s!ucită, asta era!. =ăcuseră parte $intrun 7el $e co!an$o, !preună cu 7ai!oasa Ji$a, /inecunoscută tor0ionară. ;puneau că Ji$a le turnase. Ji$a ar 7i 7ost o a'entă a lui Tito in7iltrată n ;ecuritate. Moti pentru care şi tortura atât $e săl/atic, toc!ai pentru aşi $oe$i ataşa!entul. +este !ul0i ani, cinea !ia arătat un ziar cu o 7oto'ra7ie a lui Tito ur!at $e câtea persoane. ra o 7oto'ra7ie $e izită o7icială. a $reapta lui Tito, 7oarte aproape $e el, era o 7e!eie. +ersoana care !i arăta ziarul !ia spus: 8Iite, asta e Ji$a. ;u/ 7oto'ra7ie era şi nu!ele ei, cu !en0iunea 87i$elă cola/oratoare a lui Tito sau aşa cea. ;pecialitatea Ji$ei era săi /ată pe /ăr/a0i cu un creion peste testicule. ;au le intro$ucea o er'ea $e sticlă n penis, pe care apoi l loea pentru a spar'e er'eaua $inăuntru. ;e spune că era 7ru!oasăE@ "tâtea cazuri, atâtea poeşti, care $e care !ai sinistre, ale $e0inutelor un !are puzzle, nicio$ată ter!inat@ ntot$eauna lipseşte câte o piesă, 7ie $intro $e7icien0ă a !e!oriei, 7ie pentru că $atele au 7ost $e la nceput 7alsi7icate@ In persona ciu$at şi scâr/os era ia. In 7el $e par, aea picioarele ca /e0ele, i u!/lau ocii $upă 'ar$ieni, toată ziua se pieptăna. Ai lipsea, cre$, o $oa'ă. +asionată 7u!ătoare, ieşea $eseori la raport. ;e ntorcea cu 0i'ări. =ăcea o curte s!intită 7iecărui pantalon care i ieşea n cale. a Mislea, pantaloni nu erau $ecât $e culoare aiE ra turnătoarea $e sericiu. Cel pu0in, una $in ele@ "ea! printre noi şi o săsoaică a cărei 7a!ilie 7usese $eportată n Iniunea ;oietică. Tatăl ei !urise n $eten0ie. ucrase $oi ani n !ină. ;u/ pielea 'enuncilor ei ne'ri 53


ră!ăsese ncrustat pra7ul $e căr/uni@ > $oa!nă n ârstă su7erea $e ast!. "ea crize $e su7ocare. ;e 7ăcea ânătă. Gi noi nne/unea! n urul ei pentru că nu o putea! auta. ra 'lu!ea0ă şi nu se plân'ea. #e alt7el, la ce /un să te plân'i?E #ucea!, 7iecare $intre noi, poara unei teri/ile sin'urătă0i interioare F toate $isperările se !pietreau, se 7osilizau@ #e aici, poate, şi $i7icultatea !ea $e a or/i $espre toate acestea ciar şi acu!. perien0a puşcăriei e 'reu $e !părtăşit. %i!ic $in spai!a per!anentă, $in u!ilin0ele suportate sau triste0ea s7âşietoare ce se a/ătea câteo$ată asupra noastră, ni!ic $in toate acestea nu se poate trans!ite, oricât $e !are ar 7i $orin0a interlocutorului $e a n0ele'e. ;au@ atât $e pu0in. #e 7apt, slaă #o!nului că e aşaE@ "ea! o 'ar$iancă pe care o ce!a izica. ra un 7el $e star, cea !ai 7ru!uşică $intre 'ar$ience. Caracterul ei era insta/il: putea 7i zâ!/itoare şi 'lu!ea0ă ntro zi, ca n ziua ur!ătoare să $eină o 7urie, o că0ea tur/ată. ra rea $e !uscă@ An ur!a unui stu$iu a!ănun0it, a! auns la concluzia că n zilele n care şi 7ăcea eerci0iile seuale era !ai cu!seca$e, iar n zilele n care nu aea noroc şi $escărca nerii asupra noastră. > $ată pe săptă!ână !er'ea! la /aie, a$ică la $uş. "! uitat să spun că la Mislea era! toate !/răcate n ze'e. ;cotea! $eci scoar0a $e pe noi şi ne repezea! su/ $uş. Ti!pul era li!itat. &oale, ntrun a/ur $el tăiai cu cu0itul, ne 'ră/ea! să ne clăti! nainte $ea ni se nci$e apa. Cân$ izica !er'ea cu noi la /aie şi era prost $ispusă, sau ne tăia apa !ai $ere!e $ecât ar 7i tre/uit (ră!ânea! cu săpunul pe noi, săpun pe care la! re'ăsit n =ran0a, se cea!ă ciar 8săpun ne'ru şi 7oloseşte la spălatul po$elelor şi al 7aian0elorE), sau $ă$ea $ru!ul pe neaşteptate la apă clocotită, apoi la apă rece ca 'ea0a. 4nstala0ia aea un ro/inet pe care l putea !anipula 'ar$ianca $e sericiu. "tunci cre$ea! că este o $istrac0ie personală, un oc al ei. "! $escoperit nu $e!ult, citin$ !e!oriile altor puşcăriaşi $in re'i!urile co!uniste (la un'uri, la ruşi), că acest siste! se practică $estul $e curent. istă $ouă eplica0ii: 7ie 'ar$ienii $in lu!ea ntrea'ă sunt $ărui0i cu acelaşi tip $e u!or, şi practică $eci acelaşi tip $e $istrac0ii, 7ie lucrul acesta este preăzut şi reco!an$at ca trata!ent co!ple!entar, pentru a a're!enta ia0a $e0inutului. Ina $in aceste eplica0ii nu o eclu$e pe cealaltă. Ineori, cân$ se uca aşa cu noi, izica era nso0ită $e un su/o7i0er@ "! petrecut un Crăciun paşnic la Mislea. "r$ea 7ocul n 'o$inul $in !ilocul ca!erei. +lân'ea! şi cânta!. Cânta! şi plân'ea!. %e si!0ea! unite@ Antro /ună zi: 8Cantacuzino, ia0i /oar7ele şi !işcăE Ma! trezit $ată a7ară $in raiE Ir!a să trec la lucru. %oul $or!itor era o ără/aie 54


cât toate zilele, n'e0ată n toate sensurile F 7ri' şi nu cunoştea! aproape pe ni!eni, toată lu!ea era $istantă, preocupată $e !uncă, o/osită. ra! $isperatăE Ka/ar na! $e ce re7uza! cu atâta nerşunare !unca la Mislea, $ar era! otărâtă să 7ac pe $racul n patru ca să nu aun' la ateliere. #e0inutele !i se păreau toate ncrâncenate, ncise n ele, $ezu!anizate. Tre/uie să 7ie o iziune ea'erată, pe care !ia! 7or!ato eu atunci la repezeală, căci, una peste alta, nu cre$ să 7i stat !ai !ult $e $ouă săptă!âni 8a7ară, a$ică nu ncisă n $i7eritele 8;ecrete şi izolări. "! otărât să repet $enun0ul. "! 7ăcut nsă o 'reşeală: la! scris n prezen0a a $ouă cole'e. Ina $in ele era 8eterana Mislei, $e care a! or/it !ai $ere!e. Cealaltă, o 7ată tânără. > cunoştea! !ai $e!ult. Ina $in ele !a turnat. ;ar părea că 8eterana a 7ost ăzută la ca/inetul $entar. "$eărul a$eărat $oar #u!nezeu $ră'u0ul l ştie şi l 0ine pentru el@ Totuşi, acest al $oilea $enun0, enit $in partea unor persoane n care ausese! ncre$ere, !a trans7or!at ntrun ani!al 7oarte /ănuitor. Multă re!e $upă ce a! ieşit $in puşcărie a! păstrat o/iceiul $ea spune că pe !ine nu !ă !ai !iră ni!ic, /a 7or0a! nota: 8#acă ntro zi cinea !iar $a una n cap şi, ntorcân$u!ă, aş e$eao pe !a!a, aş 'ân$i $oar: ia uiteE Cân$ a! plecat $in 5o!ânia, nici iu/itul !eu nu a ştiut că a! inten0ia să ră!ân F aşa a! şi reuşit, $e alt7el@ Kotărârea $e a pleca $in 0ară a! luato 7oarte 'reu, cu !ulte ezitări, punân$ nenu!ărate lucruri n cu!pănă. Mă te!ea! cel !ai tare $e $orul $e 0ară. +are ca! ro!antic, ca! patriotar$, şi totuşi acesta este a$eărul. Cân$ a! 7ăcut pasul, n loc $e o /oală lun'ă, cronică, aşa cu! !i i!a'inase!, na 7ost $ecât un puseu 7oarte iolent $e scurtă $urată. "! !ai spus că !iau tre/uit cincisprezece ani ca să !ă otărăsc să!i părăsesc 0ara. Cân$ a! ieşit pri!a oară $in 0ară, n 196*, cu so0ul !eu, toată lu!ea se aştepta să ră!ân n =ran0a. Ma! ntors şi a 7ost scan$al n 7a!ilie. Mătuşa !ea, sora tatei, care lucra pe re!ea aceea la !inisterul $e terne (Wuai $L>rsaO), se z/ătuse să ne 8ceară pe a!ân$oi F rar pleca un cuplu. ;o0ul !eu a ră!as, eu nu era! pre'ătită. 8e 7aci ocul, !i sa spus. 8"tâta pa'u/ăE Jreau acasă. 5ăs7ă0? +oate. An 7on$, era or/a $e ia0a !ea. Mă n'rozea i$eea că !ă $espart $e prietenii $in Bucureşti, $e cei $in Mun0ii "puseni şi $e aiurea, $e !un0ii pe care i colin$a! n sus şi n os, cu 55


cortul n spinare, $e +iatra Craiului, $e 5etezat, $e Mun0ii 5o$nei şi ai otrului, $e tur!ele $e oi, $e cio/ani şi $e n0elepciunea cu care !i se părea că sunt $ărui0i, $e !are şi $e $eltă, $e Mara!ureş, $e toate cele. An plus, se iise pe neaşteptate o şansă $e a 7i pu/licată. %u oia! so pier$. %u !ă e$ea! $eloc pu/licân$ n =ran0a, 7iin$că nu !ă putea! ncipui n altă li!/ă $ecât ro!âna. Ma! ntors şi a! stat n cu!pănă cincisprezece ani. +rintro !inune, a! putut pu/lica. An ciu$a cenzurii, niciuna $intre căr0i nu !ă 7ace $e ruşine. Cel !ult pot să spun că leaş 7i $orit !ai strălucitoare ca stil. Mi se par oarecu! ncorsetate F pro/a/il, $e autocenzură, $e preocuparea $e a 7ace să treacă !esaele co$i7icate. Cân$ a! pu/licat Cerc $e $ra'oste, a! 7ost !ân$ră că reuşise să treacă ne$ezle'at nu!ele unui persona ciu$at, neliniştitor, care intra cu 7or0a n ia0a in'inerei #aria: e or/a $e =elicia ;tănule0, ale cărei ini0iale puteau 7i citite, aşa cu! le 'ân$ise!, 8=or0ele $e ;ecuritate. Cincisprezece ani !iau 7ost $eauns ca să si!t cu!, ncetul cu ncetul, se strân'e la0ul $in ce n ce !ai tare şi !ai 7ără speran0ă. a ntre/area 8$e ce ai plecat $in 0ară?, care !i se punea $estul $e $es $upă ce enise! n =ran0a, aşa cu! li se punea, presupun, tuturor eila0ilor, erau $estule răspunsuri accepta/ile $e $at. Toate !i se păreau nsă pali$e, plate  un suro'at $e a$eăr. Mă pornea! atunci pe lun'i eplica0ii, cu rezultate care !ă ntristau. ;punea!: 8Cenzura@ 5eplica nu se lăsa aşteptată: 8Gi la noi@ F 8i/ertatea@ F 8%ici la noi@ ncerca!: 8Gti0i, !inciuna@ Mă opreau: 8+arcă la noi nuE Gi tot aşa. Cu! să eplici $i7eren0ele !ari şi !ici, $ar esen0iale? Cu trecerea re!ii, $eose/irile au ieşit sin'ure la ieală şi ni!eni nu !ai pune acu! 7ai!oasa ntre/are. a ur!a ur!ei, ce e atât $e 'reu $e priceput? Cân$ un a'uar şi părăseşte teritoriul, nu ne !iră! că pleacă: şti! că nu !ai are ncotro, că sau $e'ra$at con$i0iile lui $e ia0ă şi că instinctul $e supraie0uire l n$ea!nă să pornească n căutarea unui alt teritoriu pe care să se poată instala. +e !ăsură ce eştile $in st au pătruns n !e$ia, ntre/area !i sa pus $in ce n ce !ai rar. Tot $in pricina !e$iatizării, epoca ceauşistă le apare occi$entalilor ca pre'nantă. istă, $e alt7el, şi n 5o!ânia ten$in0a $ea o consi$era ca un 7eno!en $e sine stătător, şi nu ca o etapă a unuia şi aceluiaşi pro'ra! totalitar.

56


"uto$enun0ul la! 7or!ulat ca! n aceiaşi ter!eni ca pe pri!ul. "răta! că sunt un ele!ent periculos şi că se i!punea tri!iterea !ea la 8;ecret. #e câtea zile !i se u!7lase 7alca, !ă $urea rău o !ăsea. "! cerut să !ă $uc la ca/inetul $entar. "7lase! că $enun0urile se $epuneau acolo. #entista puşcăriaşă se uită la !ăsea şi!i spune: 8Tre/uie scoasă. #e anestezie, nici po!enealăE Mia! zis că asta e, cu! ra/$ă al0ii, o să ra/$ şi eu, şi pe ur!ă scap. #esci$ 'ura, o $e0inută !ă apucă $e cap, $entista ia cleştele, se propteşte n scaun şi@ cân$ a! sărit o$ată, au z/urat şi $entista, şi cleştele, şi $e0inuta care !ă 0inea. "! plecat cu !ăseaua la locul ei, n aleolă, nu nsă nainte $ea 7i lăsat $enun0ul pe /irou. " $oua zi, 7alca !i se $ezu!7lase@ "sta nu !a !pie$icat să!i pier$ o 'ră!a$ă $e $in0i, unul $upă altul, la ieşirea $in puşcărie@ Ma! ntors $eci n $or!itor. #e $ata asta, reac0ia locotenentului &eor'escu nu a ntârziat. Ma conocat. Mia spus că a pri!it $enun0ul şi ştie cine la 7ăcut. An consecin0ă, $eşi el se 'ân$ise să !i $ea o şansă $e ree$ucare prin !uncă, nare ncotro şi tre/uie să !ă tri!ită $in nou la 8;ecret. "! 7ăcut e7orturi să!i ascun$ /ucuria. Ma ntre/at n care $in 8;ecrete aş rea să !ă $uc. "! !irosit capcana. u aş 7i rut să !ă ntorc n 8;ecretul $in care plecase! F aea! prietene, !ă o/işnuise! cu $e0inutele $e acolo. Gtia! precis că &eor'escu a 7ace inersul a ceea ce !i $orea!. Crezân$u!ă 7oarte su/tilă, ia! spus că reau la 8;ecretul le'ionarelor. Cu ini!a cât un purice. e'ionarele a7laseră $e toate trăsnăile !ele, le luau, poate, $rept 7anatis!, şi !i se trans!isese că !ar rea $rept toarăşă. #orin0a !ea $e in$epen$en0ă !i $icta o respin'ere instinctiă a oricărei ncercări $e recuperare. %u oia! $eloc să !er' la ele (poate şi $in cauza ilei, cu care nu prea !ă n0elesese! la Târ'şor). +rost nu era locotenentul &eor'escu. 8A0i $au eu un X;ecretY $e nai să po0i săl $uciE ra 7oarte !ul0u!it $e el, aea şi $e ce. "ea! nişte rela0ii stranii cu o!ul ăsta. Al irita! cu proocările !ele, se uita la !ine ca la un ani!al $e pe altă planetă. A!i a!intesc că ia! spus o$ată: 8Joi to0i, 'ar$ieni şi securişti, $ansa0i n urul unei 'ropi n care o să că$e0i curân$, şi ceo să !ai râ$e! noi, $e0inu0ii. % a! prea aut parte să râ$e!@ nici !ăcar $upă eeni!entele $in $ece!/rie@ 8Cantacuzino, ia0i /oar7ele@ Anso0ită $e 'ar$iancă, a! urcat $in nou scările spre 8;ecrete. "! trecut prin 7a0a ca!erei le'ionarelor F li se auzea !ur!urul ocilor F a! tuşit ca să $au şi eu un se!n $e ia0ă cuia. &ar$ianca a $escis uşa şi a! intrat ntrun esti/ul ntunecos. " $oua uşă@ şi !a! po!enit n 8;ecretul Mare. "! ăzut câtea 7e!ei 57


coco0ate pe paturi (suprapuse pe $ouă nieluri), care se ol/au la !ine. ;au ol/at şi !ai tare cân$ au a7lat că aea! o con$a!nare a$!inistratiă $e $oar patru ani. "şa cea nu se !ai po!enise la 8;ecretul Mare. ;au 7ăcut prezentările. "st7el a! cunoscuto pe Maria "ntonescu. %u ştiu şi nici nu !ă interesează cu! a 7ost Maria "ntonescu pe re!ea cân$ so0ul ei aea puterea.  posi/il să 7i su7erit $e acea !e'alo!anie ce pare săi nso0ească pe a/solut to0i cei ce $e0in un anu!it 'ra$ $e putere. ;e spune că era aro'antă, că una, că alta@ "sta este trea/a cercetătorilor, a istoricilor. u nu pot or/i $ecât $espre Maria "ntonescu aşa cu! a! cunoscuto la Mislea. > 7e!eie n ârstă, re0inută, care se nca$ra cu !ult cal! ie0ii co!unitare a celulei. Jenea $in 5usia, un$e 7usese ncisă ani $e zile. ra tu/erculoasă şi aea $rept la un supli!ent $e ra0ie (1Z2 l $e lapte n$oit cu apă şi * ' $e !ar!ela$ă), pe care uneori l !păr0ea cu noi. ea! !ai cunoscut pe surorile ;a!ueli F erau con$a!nate la 1* ani, su/ acuza0ia $e spiona. rau $eştepte, cultiate şi ne $ă$eau lec0ii $e en'leză. > 7i'ură i!pozantă era !aica un'uroaică sau săsoaică  nu !ai 0in !inte  care nu or/ea /ine ro!âneşte şi ne 0inea cursuri $e 'er!ană. =elul n care a! trăit n această celulă nu poate 7i co!parat cu ce a! !ai trăit pe aiurea. ;e si!0ea la toate aceste 7e!ei o $isciplină interioară care le 7ăcea să 7ie $i7erite $e celelalte $e0inute. #eten0ia căpăta o altă $i!ensiune. Irâtul, 'rotescul, ul'aritatea erau conturnate. Mi se părea că !ă a7lu ntrun teritoriu apărat. +ro'ra!ul era or'anizat ri'uros: $i!inea0a, lec0iile ('er!ană, en'leză, istorie), !icile tre/uri 'ospo$ăreşti, 'i!nastică F ni!eni nu râ$ea $e eentualele !işcări ri$icole $upăa!iaza, poestea! pe rân$ 7il!e, căr0i. ;au inenta! poeşti /ro$ate pe te!e $ate. "nec$otele auto/io'ra7ice erau !ai rare şi nuşi 'ăseau locul $ecât $acă aeau un real interes. #epanarea plân'ăcioasă a a!intirilor era eclusă. traor$inar eerci0iuE ec0ie $e !orală şi 0inutăE ista un respect pentru su7erin0a celuilalt. %i!eni nu punea ntre/ări inutile, nu te scor!onea. ;puneai ce oiai să spui. Ma! si!0it 7oarte /ine cu ele (era!, $esi'ur, cea !ai tânără) şi cre$ că şi ele sau si!0it /ine cu !ine. rau $e !ult !preună F enirea !ea a pus pu0in piper n ia0a celulei. ra! ncă $estul $e z/ur$alnică şi eselă@ > a! n oci pe contesa F al cărei nu!e, $estul $e cunoscut, $e alt7el, !i scapă F naltă, cu părul al/ şi 7a0a 7ină, cu po!e0ii 7oarte roşii@ şi ea tu/erculoasă. #or!ea ntrun pat $e os, $eşi cele eci pre7erau să urce la eta F era !ai plăcut, căci puteai sta aşezat. #ar sus nu aea $estul aer pentru plă!nii ei /olnai. > $oa!nă +etrescu şi o $oa!nă Jenzel 58


aeau cele !ai !ari con$a!nări, respecti 8pe ia0ă şi 2* $e ani. Ina $in ele era neasta unui aiator care participase la o ncercare $e reoltă !potria ocupării aeroportului Băneasa $e către ruşi@ =usese con$a!nat la !oarte F so0ia lui nu ştia $acă 7usese sau nu eecutat. #oa!na Jenzel a ucat in$irect un rol n ia0a !ea $e $upă eli/erare. Anainte $e a pleca $e la 8;ecretul Mare, !i sau $at a$rese. Cre$eau că !ă oi eli/era şi, oricu!, ur!a să ies !ult naintea lor. "ea! să !ai stau un an. +rintrun ciu$at oc al !e!oriei, $in toate a$resele a! re0inuto $oar pe a $oa!nei Jenzel. Ma! $us să $uc este 7iului. %u ştia ni!ic $e ea $e ani $e zile@ Gi aşa la! cunoscut pe pri!ul !eu iu/it. %ea! $espăr0it $upă reun an şi nu !ai ştiu ni!ic $e !a!a lui@ Toate aceste 7e!ei erau a$eărate $e0inute politice. =iecare $in ele luptase ntrun 7el sau altul !potria instaurării co!unis!ului. 5ein la i$eea că puşcăria nu poate trans7or!a 7un$a!ental pe cinea. Tortura, $a, poate. Tortura poate trans7or!a pe oricine ntro 7iară sau ntro z$rean0ă. Mai târziu sau !ai $ere!e, n 7unc0ie $e rezisten0a 7izică sau $e cea !orală. Gi nu sunt ntot$eauna a!ân$ouă la acelaşi niel. Cinea poate aea o /ună rezisten0ă !orală şi o sla/ă rezisten0ă 7izică la $urere. Maş nscrie !ai $e'ra/ă n această cate'orie. >ricât $e nen0eles ar părea, unii pot aea rezisten0ă 7izică la $urere, $ar or ce$a !oral: la u!ilin0ă, la 7latare, la pro!isiuni !incinoase. 8;ecretul Mare nu ieşea nicio$ată $in celulă n ti!pul zilei. +li!/area aea loc noaptea ntruna $in cur0ile interioare. %e nârtea! n cerc. Inele $e0inute erau $e ani $e zile la 8;ecret. #e ani $e zile se nârteau noaptea n cerc, 7ără să or/ească. 5iscân$ să !ă repet, a!intesc $in nou că nu aea! $reptul la căr0i sau ziare. > 7ac atât pentru co!uniştii care sau plâns $e re'i!ul $e $eten0ie $inainte $e LDD, ($eşi şiau 7ăcut e$uca0ia politică n puşcărie cu ziare şi reiste), cât şi pentru tânăra 'enera0ie, care ar putea 7i tentată să crea$ă, ăzân$ 7il!ele occi$entale, că puşcăriile $e pe re!ea lui #e ar 7i se!ănat cu cele $in 7il!e (ziare, căr0i, TJ, ra$io, căr0i $e oc etc). ;in'urele in7or!a0ii ce ne pareneau aler'au $in 'ură n 'ură. a 8;ecretul Mare nsă nu 7iltra ni!ic, căci nu aea! niciun contact. #oar cân$ enea câte o nouă $e0inută. #eseori nsă, şi $e0inuta cea nouă era purtătoarea unor in7or!a0ii eronate. #e pil$ă, o$ată, o 7ată nea spus că ruşii se retra' $in 0ară@ Anurăturile nu lipseau nici la Mislea. %ici ciar la 8;ecretul Mare. #e la o nurătură !i sa ales $e a! auns la carceră. Ca peste tot, şi la 8;ecretul Mare se 7ăcea nu!ărul $i!inea0a şi seara. %u era! $ecât reo 1*2. ;tătea! $rep0i şi, cân$ enea locotenentul &eor'escu, 59


stri'a!: 8Bună $i!inea0a (sau /ună seara), $o!nule o7i0erE ntro seară, $oa!na "ntonescu a ntârziat să se $ea os $in pat. ra 7oarte slă/ită, o /ătea ântul. Cân$ a intrat &eor'escu, ea ncă nuşi luase pozi0ia $e $rep0i. " nurato, ia suspen$at pli!/area $e seară, a !ai nurato o $ată şi a 7ăcuto 8cap $e scroa7ă. %u ştiu ce !a apucat, nu !i pot eplica nici !ie nsă!i, cu atât !ai pu0in altuia. ;tân$ $rep0i n 7ront, a! spus: 8Cu! ă per!ite0i să spune0i asta unei 7e!ei /ătrâne?E ;a uitat la !ine stupe7iat, a 7ăcut stân'a !preur şi a ieşit alârte. Gi cole'ele !ele erau stupe7iate. Cre$ că şi eu. ;a lăsat o tăcere 'rea n celulă. Gtia! toate că se a ntâ!pla cea rău. =iin$ con$a!nate la pe$epse 'rele, $e lun'ă $urată, $e0inutele $e la 8;ecretul Mare !er'eau la un re'i! $e supraie0uire, cu !otorul la ralanti. %u reau să 7iu n0eleasă 'reşit. "sta nu sca$e cu ni!ic $in consensul lor ntru $e!nitate, rar ntâlnit n puşcării. Ansă ele eitau orice 7el $e proocări inutile. "ceasta se nu!eşte 8n0elepciune. 5etrospecti, !ă ntre/ $acă stilul !eu nu putea să le şi a'aseze. le şi riscaseră ia0a, nu ştiau $acă or !ai ieşi ii $e la Mislea. =an7arona$ele !ele erau a/solut 'ratuite. "stăzi, şi eu le spun altora că erois!ul 'ratuit nu e $e practicat. &enerează situa0ii $e pericol etre! şi a/solut ine7icace. ste !ai i!portant să lup0i n continuare cu $iscre0ie $ecât să ai plăcerea unei replici o/raznice sau să spui un a$eăr pe care nu ei !ai aea nicio$ată ocazia săl spui $ecât pe lu!ea cealaltă. Gi totuşi, câteo$ată@ #upă reun s7ert $e oră $e aşteptare tensionată, a enit 'ar$ianca: 8Cantacuzino, iati /oar7ele şi !işcăE #espăr0irea a 7ost rapi$ă F n 'eneral, nu0i lăsau ti!p să0i iei ră!as /un, printre altele, pentru a eita trans!iterea $e a$rese@ A!i a!intesc $e o 'ar$iancă $e la Rilaa care, enerată $e o $espăr0ire prelun'ită, a 0ipat la noi: 8Ce ă tot pupa0i atâta, scârnăiilor? Ancercân$ so !/uneze, una $in $e0inute i spune: 8"! $or!it atâta re!e pe aceeaşi saltea, $o!nişoară@ &ar$ianca se pro0ăpeşte n 7a0a ei: 84a te uită, oi 7i aân$ tu !ai !ult su7let ca !ineE Cu câ0i na! $or!it eu pe o saltea şi nu !a! !ai pupat la plecareE@ #o!nea tăcerea n celulă n ti!p ce !i strân'ea! /oar7ele. Tăcere şi cân$ !a! ntors $in uşă, să le !ai priesc o $ată. " 7ost un !are o!a'iu pe care !i lau 7ăcut. %u nea! !ai ăzut nicio$ată. > parte sau li/erat, câtea au !urit@ Inele, $upă li/erare, au 7ost tri!ise n $o!iciliu o/li'atoriu. %u ştiu câte $in ele şiau 7ăcut pe$eapsa co!pletă@ "tât $e $ierse, ur!ân$ o lo'ică $e nen0eles, au 7ost $ru!urile !iilor $e $e0inu0i şi $e0inute. Inii au aut norocul unor reizuiri $e procese sau eli/erări neaşteptate, n 7unc0ie $e conunctura 60


politică sau auta0i $in străinătate $e ru$e in7luente (cazul !eu). "l0ii au căzut n trapa uitării. ista o enor!ă ariă cu toate aceste $osare. =iecare $e0inut aea $osar, a$ică $osare, 'roase şi n$esate. Gi $e0inu0i au 7ost $ouă !ilioane, a zecea parte $in popula0ieE >r 7i ars toate pentru şter'erea ur!elor?@ Cân$ !i punea! aceste ntre/ări naie, naea! cu! /ănui că aea să ur!eze $ansul 'rotesc al a$eăratelor, 7alselor, a$eăratelor7alse şi 7alselora$eărate $osare. Ca un $ans şa!anic pornit lent, apoi accelerat, s7ârşin$ ntrun iureş cu e7ect $e $ro' atât asupra celor care l practică, cât şi asupra spectatorilor. Marc #u'ain, n cartea lui Ine ecution or$inaire (&alli!ar$, +aris, 2H), pune n 'ura unui persona care ncearcă să a7le a$eărul $espre !oartea 7iului său, !arinar pe su/!arinul Nurs, care a eplo$at n Marea Barents, aceste or/e tul/urătoare: 8Jă interesează oare a$eărul? %u stă n 7apte, ele nu sunt $ecât partea izi/ilă nu stă nici !ăcar n raporturile $e 7or0ă pe care ni le i!pune o !inoritate, ci stă n n0ele'erea cauzelor care ne 7ac să acceptă! aceste raporturi. An ti!p ce co/ora! scările prost lu!inate, izica şi zornăi purcoiul $e cei: 8Cantacuzino, $e $ata asta ai 7ăcuto latăE "! ieşit a7ară. ra 7ri'. %u !ai ştiu ce lună, $ar pe os era zăpa$ă n'e0ată. "! traersat pri!a curte, a! ieşit ntra $oua şi a! n0eles că lua! $irec0ia spre carceră. ;e a7la aproi!ati is ais $e in7ir!erie. Carcera, la Mislea, se co!punea $intrun corp $e clă$ire scun$, cu un sin'ur eta, n care reo zece celule se nşirau pe un culoar. Cân$ !ia! nceput pe$eapsa $e carceră, ncă nu 7usese ri$icat 'ar$ul $espăr0itor, aşa că nu era izolată $e restul cur0ii. Cinea se ăita ntro celulă. Culoarul era cu7un$at ntro penu!/ră sinistră@ $ran'z$ran', uşa sa ncis n ur!a !ea. Celula aea reo 2 ! lun'i!e şi ca! 1,* lă0i!e. +e os era aruncată o saltea $e paie !ur$ară. An col0, tineta. u!ina, atâta câtă era pe culoar, intra n celulă prin 7erestruica cu 'ratii $e $easupra uşii. =ri'. "! ncercat să or/esc cu cea pe care o auzise! ăitân$use. Culoarul aea nsă un ecou puternic. %a! sci!/at $ecât câtea or/e. Ai era 7rică să nu ne au$ă cinea. ra $e cinci zile acolo, ur!a să iasă a $oua zi şi nu oia să rişte o prelun'ire a pe$epsei. Mia! petrecut noaptea !ai $or!in$, !ai clăn0ănin$. ra! !/răcată ntro 7ustă, o /luză, un puloer şi o estă. An picioare aea! ciorapi 'roşi şi /ocanci. 61


" $oua zi $i!inea0ă a enit locotenentul &eor'escu, !a anun0at că sunt pe$epsită cu trei luni $e carceră şi a puso pe 'ar$iancă să scoată salteaua $in celulă. ;e n'roşa 'lu!aE " tre/uit să !ă or'anizez. +e ci!ent $irect nu putea! $or!i  era prea 7ri'. "! $or!it aşezată pe tinetă. Mă trezea! $es şi 7ăcea! eerci0ii ca să !ă ncălzesc. iua 8u!/la! prin celulă, cânta! până ră'uşea! şi scria! poezii pe perete. =ăcuse! rost !ai $e!ult $e o !ină $e creion pe care o rupsese! n /ucă0ele şi o ârâse! n tiul şi n cusăturile 7ustei $e la ze'e. "! scris şi 8Ros co!uniştii. Miau 7ăcut !ai !ulte percezi0ii la piele, au 'ăsit $ouă /ucă0ele $e !ină (pe cele $in ti), $ar nu şi pe celelalte. ;au lăsat pă'u/aşi, aşa că a! nne'rit pere0ii până a! ter!inat !ina. %u !ai ştiu ce prostii oi !ai 7i scris. Ba $a, a! scris şi $ouă poezii (eecra/ile) n care !i /ătea! oc $e &eor'escu şi $e un alt locotenent supranu!it 85a0a. Mare te!/elis!E "u enit să citească şi sau $istrat. rau 7oarte onora0i: o 7raieră scrisese poezii, $espre ei@ Ina $in 'ar$ience !ia spus: 8Tu $e aici nu !ai ieşi $ecât cu picioarele nainte. 5a0ia $e !âncare era, 7ireşte, la u!ătate. #ar era !ai !are $ecât la &encea@ "pa n'e0a n 'a!elă. Mi sau u!7lat picioarele $e nu !ai ncăpeau n /ocanci. > 'ar$iancă !ai cu!seca$e sa n$urat şi !ia a$us 'alen0ii. &alen0ii $e le!n erau ncăl0ările $e /ază n puşcărie. Clă!pănitul lor răsuna pe toate culoarele. Antro noapte, locotenentul &eor'escu a enit n inspec0ie şi !a surprins $or!in$ aşezată pe tinetă. Miau luat tineta şi au nlocuito cu o cutie $e consere cu !ar'inea tăiată zi!0at. "! s7ârşit prin a $or!i aşezată pe os, cu 'alen0ii su/ 7un$. A!i n'e0au picioarele@ &ar$ianca !ai cu!seca$e se ntrista sincer: 8Ceai 7ăcut, 7ato? Mărşăluia! $e zor: $oi paşi n sus, $oi paşi n os. "ea! senti!entul că nu o să !ai ies n eci $in carceră. "! aut pentru pri!a oară 'ân$ul că oi !uri n puşcărie. =oa!e, 7ri', intense a!ân$ouă. Gi, n acelaşi ti!p, acea $etaşare care, n !o$ ineplica/il, ine n autorul $e0inutului. Al 7ace nsă 7oarte ulnera/il@ "! 0inut ntot$eauna F şi 0in F i!ens la ia0ă. Ira! !oartea şi nu aea! inten0ia să !ă las !oale. Totul !i se părea pier$ut, nu aea! spai!e sau re'rete. Jreo $ouă săptă!âni nu !a! spălat $eloc, pielea !i se $escua!a@ Teoretic, re'ula!entul cerea ca $e0inutul să ai/ă un !ini!u! $e o oră $e pli!/are pe zi. +ână la ur!ă (şi iată $in nou ntre/area: ce i 7ăcea să respecte uneori o 8le'alitate şi aşa nerespectată 7a0ă $e con$i0ia u!ană?), ntro zi, au$ că se /at cuie un$ea pe a7ară. ocotenentul &eor'escu 'ăsise solu0ia să !pace capra şi arza: $ă$use or$in să se ri$ice un 'ar$ n 7a0a uşii prin care se ieşea $in clă$irea 62


carcerei. A!i punea ast7el la $ispozi0ie o curticică@ >are ni!eni până atunci nu se procopsise cu o pe$eapsă $e carceră pe ter!en atât $e lun'? ;au altă ipoteză: locotenentul &eor'escu a pre7erat săşi acopere spatele şi să ră!ână n 8le'alitate, $ate 7iin$ co!isiile care continuau să lucreze la trierea $osarelor? >ricu!, curticica asta !a salat. Mă scoteau o oră la aer şi !i a$uceau un âr$ău cu apă ca să !ă spăl. ;i!t pe piele, acu! cân$ or/esc, /ucuria pri!ului spălat. "pa era 'ea0ă. ;oarele $ez!or0ea 'erul@ "! otărât că sunt ne!uritoare@ %u ia! !părtăşit această nouă conin'ere lui &eor'escuE Jenea $eseori, noaptea, să !ă nure. A!i spunea că o să!i n'roape oasele $e no să le 'ăsească ni!eni. A!i or/ea $e tinere0ea !ea pier$ută F asta o auzise! şi la ancetă, şi aea! so !ai au$, $e care !i /ătea! oc. 8%u 0iar plăcea să te pli!/i prin Bucureşti? ;au să !ănânci pâine cal$ă? Mai /ine o 7riptură@ şi tot aşa@ ncepuse să!i 7ie 7rică $e el. Gi 7rica asta era !ai sănătoasă $ecât $etaşarea@ Cu! arăta ti!pul interior? Ce 7ăceai? Ce 'ân$eai? Cu! treceai $e la un !inut la altul, care acolo nse!na o oră, un an@ Mie 7oarte 'reu să0i răspun$, pentru că a! i!presia că aş 7ace specula0ii post-festum. Cel !ai cinstit răspuns e: nu ştiu. >ricare altul ar 7i preten0ios şi ineact. Cuântul care !i ine n !inte n ti!p ce !ă /âl/âi este 8or'anizare. Gi nui un cuânt prea si!patic.  or/a !ai ales $e 8or'anizare interioară. Cealaltă ine apoi $e la sine. Binen0eles că nu aea! ceas. ;in'ura no0iune a ti!pului !io $ă$ea lu!ina zilei care pătrun$ea n culoar şi, $in culoar, n celulă. "tâta ti!p u!/li, atâta ti!p scrii poezii (proaste, a! !ai spus), atâta ti!p 0i !e!orezi ersurile, atâta ti!p aştep0i u!ătatea aia nenorocită $e ra0ie, atâta ti!p te lup0i !potria so!nului, apoi te otărăşti să $or!i, atâta ti!p 'i!nastică şi atâta 7recatul picioarelor u!7late. "tâta ti!p 0i laşi 'ân$ul să u!/le crean'a@ +e cân$ !ă a7la! n pri!ul su/sol $in 5aoei, !i se ntâ!plase să a!@ iziuni. A!i apăreau pe perete, ca un 7el $e $iapozitie 7oarte clare, colorate, scene $in natură, peisae. (In $e0inut un'ur, care şia scris a!intirile $in puşcărie, a!inteşte $e acelaşi 7eno!en, la el !ult !ai acut  e$ea scene istorice, $e pil$ă , care se $atora, pro/a/il, unor $ro'uri.) An carcera $e la Mislea, scenele care !i apăreau (cai n li/ertate, acoperişuri $e case etc.) aeau contururi !ult !ai $i7uze, 63


culorile erau pastelate, şi nu le vedeam proiectate pe perete, ca pe cele $in 5aoei, ci $oar n !intea !ea. "ea! n cap un 8ecran panora!ic@ "u trecut $ouă luni. Antro zi, ca! la ora cân$ !i se $ă$ea $ru!ul la spălat, a enit 'ar$ianca şi !a scos n curtea !are. ra !ai pu0in 7ri' şi soarele !ă or/ea. Anaintea !ea erau reo trei !ilitari. "! re!arcat i!e$iat nu!ărul i!presionant $e stele şi trese $e pe epole0i şi !a! zăpăcit. Cunoştea! /ine 'ra$ele, $ar nu atât $e sus. " ur!at ntre/area o/işnuită: 8+entru ce ai 7ost con$a!nată? "poi 8$e cân$ sunt la carceră etc. rau $estul $e cara'ioşi cu! se pro0ăpeau n 7a0a !ea cu /ur0ile şi stelele lor $e supra'ra$ati. Ilti!a ntre/are o 0in /ine !inte: 8#acă te li/erezi, !ai 7aci? 5ăspuns: 8;per să nu !ai 7ie neoie. #upă cu! se e$e, $eenise! cea !ai rezona/ilă. ;ensul răspunsului era nsă clar şi pentru !ine, şi pentru ei. ;pera! o sci!/are $e re'i!, n care caz actiitatea 8contrareolu0ionară (aşa era! nca$rată n articolul $ouă sute şi cea@) nuşi !ai aea rostul. Gi@ napoi la carceră. "/ia $upă li/erare a! a7lat $e ce eniseră cei trei să !ă iziteze. Co!isia pentru reizuirea $osarelor aunsese la Mislea şi şi ncepea lucrările. +ri!!inistru era pe atunci +etru &roza. l 0inea 7oarte !ult săl rea$ucă n 0ară pe /unicul !eu, &eor'e nescu, 7u'it n străinătate ($in 7ericire pentru elE). ra o cestiune $e presti'iu interna0ional. &eor'e nescu a re7uzat să ină atâta ti!p cât nepoata lui se a7la n ncisoare. "! or/it şi a! scris $es n ulti!ii ani $espre 8epopeea recuperării post!orte! a /unicului !eu, &eor'e nescu. > oi 7ace ncă o $ată aici, n speran0a că oi reuşi săi lă!uresc pe oa!enii care au o curiozitate $e /unăcre$in0ă, $ar şi pe cei care se ostenesc să se ntre/e, prin articole s7orăitoare sau prin scrisori tot atât $e s7orăitoare a$resate !ie $irect, $e ce !ă !potriesc $eoca!$ată a$ucerii n 0ară a ră!ăşi0elor pă!ânteşti ale /unicilor !ei şi ale tatălui !eu, Bâzu Cantacuzino. in să precizez !ai ntâi că, $eşi nu sunt reo cre$incioasă a/otnică, $eplasarea !or0ilor $e colocolo pe te!eiuri politico na0ionaliste, econo!icoturistice sau $e !păunare a unuia sau a altuia !i se pare o /las7e!ie. Cu atât !ai stranie !i pare o/sesia care a pus stăpânire pe cre$incioşii, /a ciar /i'o0ii F $acă ar 7i să ne luă! $upă !ani7estările ostentatie  $in 'enera0ia spontanee iită n rân$ul 7ostei no!enclaturi. istă, $esi'ur, situa0ii n care 64


$eplasarea ose!intelor sar $oe$i necesară, $in respect pentru !or0i, $acă aceştia au 7ost, $e pil$ă, n'ropa0i n pripă cine ştie un$e, cine ştie cu!. An cazul $e 7a0ă nsă nu e or/a $e aşa cea. &eor'e nescu şi so0ia sa o$inesc ntrun caou $e!n, si!plu, n !arele, cunoscutul şi 7ru!osul ci!itir +[re acaise $in +aris, şi nu ntrun 8col0 izolat, cu! sa spus pentru a !anipula opinia pu/lică, ci alături $e !or!ântul co!pozitorului &eor'es Bizet. Anceputurile poeştii se a7lă, $e 7apt, n 19D6, cân$ &eor'e nescu şi so0ia lui pleacă $in 0ară, nu $e plăcere  $etaliu o!is siste!atic , ci pentru că se pornea represiunea co!unistă. 4ar $e/utul ca!paniei $e recuperare se situează prin anii 19*319*D, cân$ +etru &roza l tot inită pe &eor'e nescu să se ntoarcă pentru a pri!i onorurile noilor 'uernan0i  n acei ani, aşa cu! reiese şi $in carte, !ă a7la! n $eten0ie. 8+in, cu! i spuneau apropia0ii, re7uză să se ntoarcă atâta ti!p cât nu oi 7i eli/erată. Conştient $e cele ce se ntâ!plau n 0ară, nu se a ntoarce nici $upă eli/erarea !ea. Tre/uie să a$au' aici că nu sar 7i ntors 7ără Maruca, or ea aea $oi copii 7u'i0i n străinătate, consi$era0i 8tră$ători $e 0ară (tata, interzis $e z/or $upă instaurarea co!unis!ului, 7u'ise cu pri!ul aion pe care o/0inuse $reptul $e al pilota, prin inter!e$iul "nei +auer F o rela0ie ră!asă !isterioasă pentru !ine). ;ănătatea lui &eor'e nescu se $e'ra$ează, iar n 19** !aestrul ne părăseşte. "cu! ncepe $elirul recuperării, prelun'it tenace până azi. Mătuşa !ea "lice upoaieCantacuzino, care se a7la n =ran0a, este contactată $in pri!ii ani $e nenu!ărate ori, cerin$uise insistent acor$ul pentru a$ucerea n 0ară a ose!intelor. Maruca !ai trăia pe atunci. Cre$ că sau $us tratatie nesatis7ăcătoare. "poi, ntro noapte, a aut loc ncercarea roca!/olescă $e 8i$nappare a ră!ăşi0elor lui &eor'e nescu. ;can$al !are, !ătuşa !ea sa n7uriat şi a re7uzat cate'oric $esu!area. #upă !oartea Marucăi, n 196<, a! 7ost conocată ntrun /irou $in Casa ;cânteii. Conor/irea a luat repe$e aspectul unei ancete, cu un oca/ular şi o presiune care se!ănau ui!itor cu siste!ele ;ecurită0ii: !i sa cerut ritos, cu a!enin0ări presărate icicolo, să interin pe lân'ă "lice pentru repatriere. a acea re!e era! ncă pătrunsă $e elan patriotic şi, n plus, !i se tot punea su/ oci cele/ra 8Ilti!ă $orin0ă $in 19D6, n care &eor'e nescu cerea să 7ie n'ropat la Tescani, aşa că nclina! pentru a$ucerea lui n 0ară. Gtiin$ cu! sau $es7ăşurat lucrurile $e atunci şi până acu!, $acă aş 65


7i acceptat, cre$ că /unicul !eu sar 7i răsucit n !or!ânt. #in 7ericire, "lice era cea care $e0inea ceia acor$ului şi ea ră!ânea 7er!ă n re7uzul ei. +usese, $e alt7el, o con$i0ie, şi anu!e a$ucerea n 0ară şi a ră!ăşi0elor tatii, $ece$at n ;pania şi n'ropat la Ma$ri$. %u ştiu ce ne'ocieri a $us ea cu statul ro!ân, $ar nu sa aansat cu ni!ic. #upă călătoria pe care a! 7ăcuto n =ran0a n 19H1 (n principiu, ar 7i tre/uit să pot aun'e la ti!p pentru n!or!ântarea Marucăi@ $oar că trecuseră trei aniE), !a! ntors n 0ară ca! o$ată cu Tezele $in iulie F a! 7ost !ul0i cei cărora li sa strâns ini!a atunci. ;u/ apăsarea 8tezelor, a! nceput să ă$ alt7el lucrurile. Mătuşa !ea a !urit, iar atunci cân$, nainte $e plecarea $e7initiă, n 19<, a! 7ost $in nou conocată pe aceeaşi te!ă, nu !ia 7ost 'reu să spun, senină, că !ă oi s7ătui cu restul 7a!iliei, apoi !ă oi 'ră/i să $au $e este "!/asa$ei 5o!âne $e la +aris. Ma! 8'ră/it, $esi'ur, să eit cu 'riă "!/asa$a, precu! şi 5estaurantul #oina, $in capul străzii, care părea să 7ie o aneă a 4nternelor. > re!e a! aut linişte. #upă $oi ani petrecu0i n +aris, !a! instalat n +icar$ia, un$e, $upă !ulte interen0ii, a! reuşit so a$uc $in 5o!ânia şi pe !a!a. iniştea a 0inut până n ziua n care a! pri!it izita unui /un prieten al !a!ei, ce se $oe$ise o! $e nă$e$e $e !ulte ori şi ne era 7oarte $ra'. #upă /ucuria ree$erii, nu !ică nea 7ost !irarea cân$ nea !ărturisit că era !puternicit $e !inisterul Culturii să ne'ocieze eentuala ntoarcere n 0ară a ră!ăşi0elor lui &eor'e nescu. ra !puternicit şi să!i propună $rept reco!pensă a$ucerea n =ran0a, cu transportul pe tren plătit, a celor câtea !o/ile $e aloare ră!ase n ur!a !ea şi a7late n custo$ie la o prietenă. %u !ia 7ost 'reu să re7uz. as $eoparte $etaliile $ierselor ariante ale propunerii şi su/tilitatea insisten0elor. (#etaliu anec$otic: câ0ia ani !ai târziu, prietena suspo!enită a ân$ut !o/ilele respectie 7ără acor$ul !eu. "cest 87urt a aut !eritul $e a scoate $in istoria !ea personală $eopotriă !o/ilele şi pe 7osta prietenă.) An 1991, cân$ preşe$intele Mitterran$ a izitat 5o!ânia, a! a7lat că acesta ar 7i pro!is 'uernului ro!ân să sosească la Bucureşti cu !ult$oritele ră!ăşi0e. "parent, consilierii săi ne'liaseră să se in7or!eze $espre !oştenitori F un /anal $ecala al puterii 7a0ă $e realitate. "! 7ăcut, 7ireşte, cele necesare şi totul sa oprit. " 7ost $in nou pace până n 199H. "! 7ost atunci $in nou 66


contactată, prin inter!e$iul Ca/inetului $e aoca0i Ceccal$i $in +aris. "ceştia !iau tri!is o scrisoare n nu!ele 'uernului ro!ân, cerân$u!i să iau notă $e instaurarea $e!ocra0iei n 5o!ânia şi să accept n s7ârşit ntoarcerea ră!ăşi0elor !arelui co!pozitor n 0ara sa $e ori'ine. Gi $in nou a! aut un !o!ent $e slă/iciune. Ma! ntre/at 8la ur!a ur!ei, $e ce nu? şiapoi cre$ea! că 8Ilti!a $orin0ă $in 19D6 era ala/ilă. "! acceptat să iau le'ătura cu un tri!is neo7icial al 'uernului, $o!nul No'ălniceanu, pe care l cunoscuse! n ur!ă cu treizeci $e ani şi care !i tele7onase $in senin ca să !ă ntre/e ce !ai 7ac. "! stat $e or/ă cu el, apoi $o!nul Cara!itru a enit n +icar$ia, !preună cu $o!nul No'ălniceanu şi cu a!/asa$orul 5o!âniei $e atunci. Maşină nea'ră, lu!e /ună F !o!ent $e senza0ie pentru satul picar$ n care locuiesc. An !ai 199< sa ntoc!it un protocol $e acor$ aân$ o $ată li!ită $e ala/ilitate. "! pus ur!ătoarele con$i0ii: 1. "$ucerea n 0ară a Marucăi Cantacuzino o$ată cu nescu (n pri!ele ersiuni se cerea $oar repatrierea ose!intelor lui &eor'e nescu, căsătoria lui cu o aristocrată ne7iin$, pro/a/il, /ine ăzută. couri ale acestei atitu$ini se re'ăsesc !ai târziu su/ pana 'reoaie a celor care iau tot sci0at cu $ezinoltură portrete caricaturale Marucăi, persona nu toc!ai si!patic, $ar interesant pentru epocă) 2. "$ucerea n 0ară a tatei şi nu!area sa n caoul 7a!iliei 3. 5ecunoaşterea statutului !eu $e !oştenitoare n ceea ce prieşte $repturile $e autor $e pe ur!a /unicului !eu ($repturi nicio$ată plătite $e 5o!ânia  or, $acă era necesar acor$ul !eu pentru repatrierea lui &eor'e nescu n calitate $e unică !oştenitoare, această calitate ar 7i tre/uit să 7unc0ioneze n toate priin0ele). "! cerut, $e ase!enea, $iscre0ie n cere!onii, $eşi ştia! că nu se poate o/0ine. ;a $iscutat n$elun' şi $espre locul $e renu!are. Tescaniul F locul $orit $e co!pozitor F nu conenea $in !otie $e in7rastructură, 7iin$ cipurile prea ecentric. Cu!pătul, propus $e inter!e$iar, pre7i'ura un scop turistic. +ână la ur!ă a 7ost ales ci!itirul Bellu, oarecu! ecialentul lui +[re acaise. +ăr0ile şiau $at acor$ul la acest protocol. u la! se!nat, ur!ân$ ca până la $ata li!ită săl se!neze şi un reprezentant al 'uernului ro!ân. #oar că $inspre 'uern a nceput un als al ezitărilor şi ter'iersărilor, care sa prelun'it până cân$ a trecut ter!enul 7inal şi protocolul $e acor$ a $eenit ca$uc. "! 7ost scutită ast7el $e a 7ace o 'reşeală pe care aş 7i re'retato toată ia0a, pentru că ntre ti!p a! luat cunoştin0ă $e 67


ulti!ul testa!ent al lui &eor'e nescu, $atat iunie 19*2, care le anulează pe toate celelalte. a câ0ia ani $istan0ă sa !ai 7ăcut o ncercare, $e $ata aceasta prin năluire şi apel la senti!ent. +entru !ine nsă, re!ea n$oielilor trecuse. a 2D octo!/rie 2D, $o!nul 4oan Kolen$er, $irector al >perei $in Jiena, !ia scris cerân$u!i o ntâlnire pentru a $iscuta, n prezenSa $oa!nei 4oana 5a$u &eor'escu, pe care nu o cunosc, $espre i!perioasa necesitate $e al repatria pe !aestru. Mă asi'ura cu toată conin'erea că 'uernul ro!ân, 8in$epen$ent $e cine a câşti'a ale'erile iitoare, a 7ace tot posi/ilul pentru a ri$ica un !e!orial corespunzător pentru acest 7iu cele/ru al 0ării. #upă pri!irea răspunsului !eu, $o!nul Kolen$er a părut a 7i renun0at la proiect. 8#osarul cuprin$e şi $estule alte !ici ntâ!plări: nu!ele 5o!âniei e scrielit pe lespe$ea !or!ântului $e la +[re acaise, apoi şters prin tru$a celor care se ocupă $e ntre0inerea ci!itirului unul $intre preo0ii Bisericii orto$oe ro!âne $in +aris propune insistent să a!elioreze estetica !or!ântului (E) cu o cruce $e le!n naltă $e 2 !, ce ar ur!a să 7ie n7iptă la căpătâiul lespe$ei (o ase!enea po$oa/ă cu iz na0ionalist $e prost 'ust nu şia putut 'ăsi loc n ci!itirul +[re acaise, clasat !onu!ent na0ional şi supus unor re'uli 7oarte stricte) perio$ic apar n presă articolaşe eninoase, opera unor urnalişti poate /ine inten0iona0i $ar lipsi0i $e !ini!a in7or!a0ie utilă etc. A!i pare ei$entă contra$ic0ia ntre această 8epopee ali!entată $e aparenta 7eroare n a păstra ie !e!oria lui &eor'e nescu şi situa0ia reală a !uzeului cei poartă nu!ele, precu! şi a celorlalte $ouă $ona0ii, conacul $e la Tescani şi Jila u!iniş $e la ;inaia. "u apărut nu!eroase articole serioase şi /ine $ocu!entate $espre re'ruparea acestor trei $ona0ii su/ o unică u!/relă pentru satis7acerea unor interese personale şi $e 'rup, cât şi $espre 'raa, co!pleta nerespectare a clauzelor actului $e $ona0ie. Mă oi li!ita la a a!inti aici 7aptul că +alatul Cantacuzino $e pe Calea Jictoriei a 7ost $onat n 196H $e /unica !ea, Maria Cantacuzino, !inisterului Culturii pentru constituirea unui Muzeu 8&eor'e nescu. a ora la care ncei acest rezu!at al peni/ilului serial !/i/at $e ipocrizie şi ncununat $e a7aceris!e, e pură 7antezie să !ai or/i! $e 8!e!oria lui &eor'e nescu: situa0ia palatului, su/nciriat unor ter0i care nu au le'ătură cu cultura F inaccepta/ilă ncălcare a 68


actului $e $ona0ie  este $ezastruoasă, ca şi aceea a Tescaniului, pe cale $e a 7i trans7or!at ntro aneă F o altă ncălcare 7ără scrupule a actului $e $ona0ie n care se stipulează li!pe$e că proprietatea este $onată pentru a $eeni 8un nalt aşeză!ânt cultural. 5e'reta/il e 7aptul F ia! scris şi preşe$intelui Băsescu  că se $istru'e n capitalis!ul postco!unist ceea ce nu a $istrus co!unis!ul. Ce ar tre/ui oare să se ntâ!ple pentru ca un cor puternic săşi ri$ice ocea ntru apărarea patri!oniului pe care Maruca Cantacuzino şi &eor'e nescu lau lăsat !oştenire nu !ie, ci ntre'ii na0iuni? +etru &roza a luat a7acerea n !ână şi, n ca$rul co!isiei $e reizuire, a atras aten0ia asupra cazului !eu. (Tot !ai târziu, $e la el a! a7lat că i sa 7ăcut un raport $espre spectaculoasa ntâlnire $intre zuza $e la carceră şi cei trei e!isari 'alona0i.) "! !ai stat reo zece zile /une la carceră. ;i!0ea! că se !işcă cea. Mi sa a$us napoi salteaua, &eor'escu nu !ai enea noaptea să !ă sâcâie, por0ia $e !âncare sa !ărit@ Antro zi !au $us ntrun /irou, la poartă. An poartă erau 8o cucoană 'rasă F $irectoarea, &eor'escu şi nu !ai ştiu cine. Miau 0inut o lec0ie $e /ună creştere: 8$e ce nu reau eu să !ă ree$uc, 7ată tânără@, nu!ele ăsta $e raat pe care l por0i te $uce la !oarte $acă nu0i /a'i !in0ile n cap şi nu te $ai pe /raz$ă. Miau !ai spus 8ce rost aea să nu ă$ realitatea, tata sa cărat n străinătate, !a părăsit şi !a lăsat să plătesc oalele sparte@ Totul a're!entat cu o/işnuitele 'rosolănii şi nurături. Cel !ai teri/il e că, n parte, aeau $reptate@ %u aş putea spune că aea! o !are a7ec0iune pentru tata n !o!entul acela F el era a7ară şi eu era! la z$up@ 4ar nu!ele pe care l purta! a atârnat !ult n $eten0ia !ea. Cu! aun'ea! ntrun loc, pri!ul lucru, se le'au $e asta. >ricu!, tre/uia să!i 7ac nu!ărul, nici nu aea! ncotro. Ma! ri$icat $e pe scaun şi a! spus cu 'ran$ilocen0ă: 8%u ă $au oie să ă atin'e0i $e tata@ ;e spunea că $irectoarea nar 7i 7ost 7e!eie rea. Gtiu şi eu? > $irectoare $e puşcărie, n con$i0iile n care trăia!, tre/uia totuşi să ai/ă un 'ol n locul ini!ii şi al conştiin0ei@ %u reau să intru n pole!ica $e tipul 8unul i $ă cinci pal!e unei /ătrâne, altul i 7rân'e ti/iile cu âna $e /ou: care $in cei $oi e !ai inoat? ste inoat cel ce se!nează con$a!narea la !oarte sau cel ce eecută? ;iste!ul nazist este !ai inoat sau !ai pu0in inoat $ecât siste!ul co!unist? ;i'ur este nsă că $e0inu0ii şi oa!enii li/eri se asea!ănă n $orin0a lor $e a cre$e ntr 69


un recurs posi/il. Gi iată că $ein pe$antă@ #irectoarea sa repezit la !ine, 0ipân$ că nu!i a !er'e cu ea cu! !ia !ers cu locotenentul &eor'escu. #ar nu !a! !ai ntors la carceră. "! trecut $e curtea in7ir!eriei, a! intrat n curtea centrală@ Cân$ !ă $useseră la carceră, po!ii erau $es7runzi0i, acu! n!u'ureau@ a 8;ecretul Mic, !ia! re'ăsit prietenele. +rezen0a co!isiei pentru reizuirea $osarelor, cunoscută $e acu!, $eclanşase un 7rea!ăt $e ne/unie. Gi totul a !ers crescen$o n ur!ătoarele săptă!âni. %u se !ai $or!ea noaptea. ;u7la o in7i!ă speran0ă $e li/ertate. Inele se a'ă0au $e ea cu $isperare, altele ($intre care 7ăcea! parte) o re7uzau ca pe o !are slă/iciune. Gi a 7ost /ine aşa pentru !ine, căci a! aut apoi parte $e o perioa$ă $e $eten0ie $estul $e 'rea@ #o!nea o tensiune@ ;e spărsese cea n unitatea 8;ecretului, şi aşa 7ra'ilă. =iecare se nci$ea !ai !ult n sine, $eenea !ai pru$entă@ Ancetul cu ncetul, au nceput să plece. %icio$ată nu ştiai precis un$e se $uc. onuri $e tot soiul /ântuiau. 4n7inite sunt căile ;ecurită0ii@ Inele au 7ost li/erate $in poarta puşcăriei cu o 7oaie $e $ru! sau 7ără ni!ic şi 7ără un /an F nu!ai ele ştiu cu! s au ntors. "ltele au luat $ru!ul centrelor $e ancetă sau al altor puşcării, $e un$e sau li/erat cea !ai târziu. #o!nea o !are con7uzie. Totul părea lipsit $e lo'ică. "ceastă i!posi/ilitate $e a 'ăsi o re'ulă a 8ocului caracterizează tot siste!ul represi al re'i!ului. In 7apt ce atră'ea pe$eapsa pentru unul era trecut cu e$erea pentru altul. Cutare na 7ost pe$epsit  o 7i turnător. Cli!atul $e suspiciune, $eastator, !pie$icân$ o a$eărată soli$aritate, era /ine ntre0inut (continuă şi azi) atât 8a7ară, cât şi n puşcărie@ ;e sci!/au a$rese cu $isperare@ "poi !ia enit rân$ul: 8Cantacuzino@ a poartă a! se!nat $e pri!irea e7ectelor. %u aea! $reptul $ecât la un nu!ăr 7oarte li!itat $e aine n incinta puşcăriei. 5estul se păstra la !a'azie, n alizele personale. Cea !ai practică şi !ai rezistentă $intre alize era cea $in nuiele !pletite F celelalte putrezeau, plesneau. Mia! recuperat $eci paporni0a. ;au se!nat ârtiile $e pre$are a $e0inutei ce era! ntre cei $in a$!inistra0ia Mislei care !ă pre$au şi cei $oi necunoscu0i care !ă preluau. "! aut parte $e /ătaia $e oc o/işnuită: 8Kai că !âine te li/erezi. Mâine te pli!/i cu iu/itul pe stra$ă. Mănânci cozonac la !a!a acasă@ etc. A!i re'lase! /ine siste!ul $e apărare. %a! crezut o clipă că !ă li/erez@ Mă aştepta o 8!aşină !ică nea'ră, cu per$elu0e la spate. Mi sau pus ocelarii pe nas şi@ la $ru!E Antre $oi securişti. "şa a! părăsit Mislea şi a! auns la ;ecuritatea $in +loieşti.

70


Ilti!a ntâlnire cu &eor'escu? %u la! !ai ntâlnit la plecare. "cu! reo 12 ani, ascultân$  n 5o!ânia  la uropa i/eră, o e!isiune $espre +iteşti priin$ 7ai!oasa ree$ucare prin tortură, a! auzit că la +iteşti ori la Canal eista un locotenent &eor'escu, !are tor0ionar, care ar 7i 7ost !ai apoi !utat la Mislea. %u are rost să a!intesc aici, pentru cei care nu sunt la curent, ce sa ntâ!plat la +iteşti. Gtiu că +aul &o!a nu le este prea si!patic unora. Gi ce i!portan0ă are asta cân$ e or/a $e restituirea unei !e!orii na0ionale? An atimile de la iteşti, &o!a, $eşi el nu a 7ost la +iteşti, $escrie /ine ce sa ntâ!plat acolo. ;upraie0uitori nu !ai sunt !ul0i. Jor !ărturisi, poate, ntro zi. "!intesc n trecere $e tor0ionarul Caraia care, până nu $e!ult, era propa'an$ist la "ca$e!ia 8Gte7an &eor'iu. Inii $intre cole'ii noştri scriitori lau cunoscut, 7ără să ştie cu cine aeau $ea 7ace. "cu!, 7ie or/a ntre noi, cu câ0i tor0ionari sau turnători nu a! $at noi !âna?@ Totuşi, !ăcar săi po!eni! pe cei $oe$i0i. %u a! nsă certitu$inea că &eor'escu $e la Mislea este acelaşi cu cel $e la +iteşti. ra relati tânăr pe atunci. #acă nu a su7erit reun acci$ent, 7ortuit sau pro'ra!at, teoretic, ar tre/ui să !ai eiste. a !unca $e os sau $e sus. ;u/ acelaşi nu!e sau su/ alt nu!e. Ca !ul0i al0ii, ar putea !ărturisi. %u !ă 'ân$esc aici la procese $e intentat şi la ânătoare $e răitoare. Ci $oar la restituirea unei realită0i uitate. %orocul lor e că nui ntrea/ă ni!eni. 4ar 'inionul nostru e că, $upă toate, !ai sunt şi laşi. Inul $ear poesti, tot 'e!ul s ar $es7ăşura. #e asta se şi te!@ Jor/in$ cu Mariana $espre 8!ărturisiri, !ă 'ân$ea!, $e 7apt, la 8!ărturii. %u a! crezut nicio$ată că !ărturisirile tor0ionarilor ar putea $uce la a7larea ntre'ului a$eăr. Ii!itor este nsă ca$rul n care au loc ase!enea !ărturisiri: n 'eneral, ele apar n presă sau n olu!e su/ 7or!a unei conor/iri 8la 'ura so/ei, 7ără nicio posi/ilitate $e a controla spusele, 7ără con7runtări $irecte şi, !ai ales, 7ără in$ica0ii precise asupra responsa/ilită0ilor. >ricât $e inco!plete, aceste 8poeşti sci0ează totuşi un ta/lou nspăi!ântător al uniersului represi $in anii L*LH. Itil ar 7i, $esi'ur, ca 'enera0iile secolului --4 să cerceteze cu ocii lar' $escişi şi cu !intea li!pe$e acest ta/lou. #in ne7ericire, stu$iile care se 7ac n 7ostele 0ări co!uniste arată că, $eoca!$ată, !aoritatea pre7eră să priească n altă parte. &olul care se poate 71


căsca ast7el n !e!oria unui popor se trans7or!ă ntro 'roapă $e 'unoi: se aruncă n ea tone $e !inciuni şi contra7aceri ale realită0ii, şi se lasă să 7er!enteze. Mă n'rozeşte uitarea colectiă. " 0ine !inte nu nsea!nă a te $a cu capul $e pere0i n 7iecare $i!inea0ă. " 0ine !inte nsea!nă a0i trăi ia0a 7iresc, 7ără a pier$e reo 7ărâ!ă $in !arile şi !icile /ucurii pe care 0i le o7eră ea, $ar şi a şti n sinea ta că ştii şi a trans!ite !ai $eparte. " pose$a trecutul e o 7or!ă $e /o'ă0ie care ne !pie$ică să pier$e! sau să ne strică! iitorul. ste, $e 7apt, ciar atât $e si!plu.

;. PLOIEŞTI R',"a%'a anc3'!'i. a%$ianca $'-in"!). Li,a 4i 5'cioa%a %u ştia! un$e sunt. ;i'ur nu la Bucureşti F $istan0a parcursă 7usese prea scurtă. Cu ocelarii ne'ri la oci, $usă $e /ra0 $e un securist F unul $in nenu!ăra0ii care !au $us $e /ra0, a! traersat $in nou culoarele unei ;ecurită0i, cu $uoarea lor $e su/sol. An $ru! nea! ntâlnit cu o altă 7anto!ă, $usă şi ea $e /ra0. An ase!enea situa0ii si!0ea! se!nele pe care şi le 7ăceau plantonii, sâsâielile lor. =olosise! tenica ncruntatului $in sprâncene, aşa că pe su/ ocelari a! putut e$ea 'aloşii cu care era ncăl0at /ăr/atul. Aşi târa picioarele. >are $e /ătrâne0e? ;au $e s7ârşeală şi $e $ureri? Cân$ nea! ncrucişat, şia $res 'lasul. +lantonul !a s!ucit $e /ra0 şi nu a! răspuns@ Tuşitul şi $resul 'lasului: se!neE "r putea părea ri$icole şi inutile. #ar prin ele oa!enii care se ştiau /ine n ia0a $e toate zilele (so0i, iu/i0i şi iu/ite, 7ra0i şi surori, !a!e şi copii) reuşiseră uneori să se recunoască ntre ei@ >prire naintea uşii. 'o!ot $e zăoare. "! 7ost !pinsă n celulă F asta se 7ăcea, $upă caz, cu /rutalitate sau 7ără. Miau scos ocelarii. Işa a 7ost trântită n ur!a !ea şi sa $escis izeta. (Jizeta este ociul prin care $e0inutul este n per!anen0ă suprae'eat, pân$it. >ciul unui #u!nezeu răuoitor, care şi ascun$e 7a0a şi are putere a/solută asupra $e0inutului.) Ma! uitat n ur şi a! constatat că !ă a7lu ntro celulă spa0ioasă, curată, cu un 'ea! opac. Multă lu!ină. Trei paturi. #ouă 72


ocupate. +ri!ul lucru pe care l 7ace $e0inutul cân$ aun'e ntrun loc necunoscut este să ia cunoştin0ă $e ceea ce l nconoară, 7oarte repe$e şi precis. Ma 7rapat că paturile erau un 7el $e posta!ente $e ci!ent 7iate n perete. a 7el şi !asa. %u!i a$uc /ine a!inte $e cole'ele !ele. Gtiu că una era !ai tânără şi una !ai n ârstă. rau cu!in0i. ;tilul !eu $e ece puşcăriaşă le speria. %u !a! n0eles prea /ine cu ele. An special cu ulti!a. Mi se !ai ntâ!plase să a! pro/le!e cu persoanele !ai n ârstă. %u suporta! $orin0a unora $intre ele $e a!i $esăârşi e$uca0ia (e$ucată şi ree$ucată, era prea !ultE), şi nici lait!otiul: 8+entru oi, cele tinere, e !ai uşor@ sau 8=ă tu asta, că eşti !ai tânărăE a ur!a ur!ei, aeau $reptate@ "! nceput i!e$iat să ciocnesc pere0ii ca să iau contact cu ecinii. "sta lea speriat şi !ai tare. Mia răspuns un /ăr/at. Gi nea! pus pe or/it. %u!ele, câ0i ani ai, $e ce eşti arestat (ă), $e un$e ii@ Jecinul era $in +loieşti. =usese /ătut n ancetă@ Ciocănelile n perete le nne/uneau pe cole'ele !ele. Cea !ai n ârstă ne spunea !ereu că ea na 7ăcut ni!ic şi că a pleca acasă. Ce e $rept, co!unicarea prin perete era pe$epsită şi, n principiu, toată celula era i!plicată. " nu turna era a consi!0i. "şa se 7ace că !au turnat@ 5eintrase! n ancetă. +e unii ancetatori ia! uitat, pe al0ii i 0in !inte. Gi cu precă$ere pe cel $e la +loieşti. "ea 7a0a turtită, ca un /ot $e pecinez. 4a $epăşit n 'rosolănie şi iolen0ă er/ală pe to0i ceilal0i. Ma ca$orisit şi cu câtea pal!e z$raene. "tât. An !o$ ă$it, ncercau să !ă i!plice n cea !ai serios. Mă storcea. 5eenea poestea cu străinătatea, cu tata, cu !a!a, cu prietenele !a!ei@ %u pot spune că nu!i era 7rică $e el, $ar era! !ai si'ură pe !ine $ecât la nceput. #acă !ar 7i torturat, pro/a/il că aş 7i spus 7el şi 7el $e !inciuni. "ncetele $e noapte erau 'rele şi stresante. An ti!pul zilei nu aeai oie să $or!i. >/oseala se acu!ula. Contau pe asta. "u 7ost oa!eni care $oar prin tortura neso!nului, prelun'ită ti!p $e o săptă!ână, au !ărturisit rute şi nerute. #upă turnătorie, a! 7ost scoasă la ancetă şi z'âl0âită /ine@ Ma! ntors n celulă. Jecinul nu !ai răspun$ea@ #ispărut. Mutat. +e$epsit, pro/a/il@ %u !ai putea! să!i suport cole'ele@ %u ştia! cu! să 7ac să ies $in celula aceea. ;ă cer !utarea ar 7i 7ost a/solut inutil@ "! otărât să 7ac 'rea 7oa!ei. #e 7urie@ Mâncarea $e la +loieşti era la 7el $e accepta/ilă ca aceea $e la +ipera. Carnea, ca! !pu0ită, $ar era, şi n cior/ă plutea 'răsi!ea. =u!ătoarele aeau $reptul la 0i'ări, una sau zece, $upă ancetator. A!i supri!aseră ra0ia, ca pe$eapsă@ Ma! 7olosit $e acest pretet pentru a usti7ica 'rea. "lt 73


!ister: na! să n0ele' nicio$ată $e ce se panicau aşa la $eclararea unei 'ree a 7oa!ei. Mureau $oar atâ0ia $e0inu0i şi nu !ai $ă$eau socoteală ni!ănuiE Cu!necu!, toate proce$eele erau /une pentru al $isua$a pe 'reist. An 5aoei !urise o 7ată $upă D $e zile $e 'reă a 7oa!ei. (An 4rlan$a şi, n 'eneral, n >cci$ent, recor$ul a 7ost $epăşit. %u!ai că aceşti 'reişti /eau lici$e, uneori ita!inizate, $e un$e eplica0ia $uratei i!presionante.) =ata 7usese rănită arti7icial. Ca so 7acă să renun0e, i ârau tu/ul pe 'ât până n sto!ac, apoi l !işcau n sus şi n os pe eso7a'. In tu/a 'astric 7ăcut $e !âini /lân$e, şi tot e 7oarte neplăcut@ u nu a! 0inut 'rea $ecât trei /iete zile. Trei zile şi trei nop0i, petrecute n cea !ai !are parte n /iroul ancetatorului. "!enin0ări şi tăi cu !âncare se succe$au. A!i a$uc a!inte $e ulti!a taă, cu o 7riptură $e ra0ă şi o salată 8$e /\u7 cu !ultă !aioneză. Mă trăsnea !irosul $e 7riptură. ;e lu!inase $e ziuă@ "ncetatorul se uita pe 'ea!. > 7i 7ost şi el o/osit $e neso!n@ ;a ntors către !ine: 8Ce să 0i 7ac, u!pi, să !ănânci? ;ă0i cu!păr case pe /ulear$? Ma apucat un râs neros $e nu !ă !ai putea! opri. Cuântul 8u!pi !ă 'â$ila n ureci. ra! $estul $e plictisită. Bănuia! că !ă aşteaptă zile 'rele, şi nu era un lucru prea $eştept să pier$ !âncarea !ai consistentă $e la +loieşti. Căuta! o ieşire onora/ilă. +resupun că şi ancetatorul. "ea interes să !ă opresc $in 'reă, nainte $e ter!enul re'ula!entar (o săptă!ână sau zece zile), cân$ ar 7i 7ost o/li'at să anun0e !e$icul, se 7ăcea raport şi ră!âneau ur!e. asperat, !a tri!is os. #ar@ >, ictorieE %ici nu a! !ai trecut prin ecea celulă. A!i şi !utaseră /oar7ele@ Jictorie $e trei oriE %ici po!eneală să!i $ea napoi ra0ia $e 0i'ări F şi ce $acăE "! intrat $eci n celulă, !oartă $e 7oa!e, cu 'ân$ul la prânzul ce ur!a să ină. Celula era spa0ioasă. "celaşi principiu ca n cealaltă. #ouă paturi $oar. +e unul $in ele era culcată o 7e!eie. %u sa sculat să !ă ntâ!pine şi, lucru neo/işnuit, nu !ia răspuns la /ună ziua. ra sla/ă şi aea o culoare ine0ie. Ma! aşezat pe patul li/er şi a! aşteptat. ;a ri$icat n 7un$. %ea! uitat una la alta. %u ne cre$ea! ocilor. %e recunoştea! şi@ nu ne recunoştea!: Cora, 'ar$ianca $e la Târ'şorE Ancetul cu ncetul, cu o pru$en0ă etre!ă, a! nceput să or/i!. ra speriată $e prezen0a !ea. "stăzi pot să 7ac specula0ii şi să inentez o u!/ră $e n$oială asupra $eten0iei Corei. "şa, $oar să arăt că nu!i scapă ni!ic, şi să i!a'inez că era pusă n celulă nu!ai ca să !ă spioneze. "! aut parte $e asta la a $oua arestare. #ar Cora arăta 'roaznic F slă/ise i!ens F iar eu nu era! o personalitate $estul $e 74


i!portantă pentru punerea la cale a unui ase!enea $ispoziti. Cora 7usese arestată pentru că $ucea !esae la 7a!iliile $e0inu0ilor. > turnase cinea. +oestea ei era plauzi/ilă. Ceea ce nu !ia spus  a! /ănuit nsă, al0i 'ar$ieni o 7ăcuseră, şi apoi nu uitase! cu! $i!uia pacetele F e că cerea plată pentru asta. Jo! re0ine ipoteza unei Cora, 'ar$ianca $ecăzută, care nu !a !in0it. Cu atât !ai !ult cu cât !ai târziu a! eri7icat $in ntâ!plare: aea o/iceiul să !ear'ă la 7a!ilii. "ncetatorul $ă$use o loitură $e teatru: !inunat şi ra7inat sa$is! să pui 7a0ă n 7a0ă, n aceeaşi cuşcă, pe 7osta 'ar$ianca şi pe $e0inuta eiE (+e$eapsă ce a 7ost aplicată şi altora, şi ncă !ai rău. In 7ost 'ar$ian sa trezit ntro celulă cu $e0inu0ii pe care i torturase cân$a. %a $uso toc!ai /ineE) Cora nu !ânca $e o săptă!ână. %u sa atins $e prânz. ra ntro stare $e $epresie totală. +ărea un !anecin $ezarticulat. %u a! aut nicio clipă un senti!ent $e ură 7a0ă $e ea sau reo $orin0ă $e răz/unare. (+oate !i lipseşte o $i!ensiune, şi !i pare rău.) %ici nu era cea !ai rea $in toate. Mo 7i /ănuit şi ea pe !ine $e a 7i 7ost a$usă pentru a o suprae'ea. Ancetul cu ncetul, a! intrat n ia0a noastră co!ună. 4a! 0inut nişte teorii $espre ia0ă şi 7ru!use0ea ei, care tre/uie să 7i 7ost $e un ri$icol $esăârşit. 4a! eplicat pe n$elete că ia0a este $arul cel !ai $e pre0, că ia0a tre/uie trăită până la capăt@ Cre$ că sa apucat iar $e !âncat, nu!ai să nu !ai au$ă turuiala !ea ealtată. Jizeta era !ai tot ti!pul $escisă. %e o/serau ca pe $oi co/ai. #ă$eau, pro/a/il, raportul: 8%u se s7âşie@ Cora aea 23 $e ani. 5encepuse să !ănânce şi să zâ!/ească. %u poestea ni!ic@ %o ntre/a! ni!ic. %ea! 7ăcut un şa $in pâine cu săpun. "! 7olosit scru!ul 0i'ărilor Corei F aea $reptul la $ouă pe zi F pentru a nne'ri piesele. Ruca! ca o ciz!ă şi a! nă0ato să oace ca $ouă ciz!eE %o scoteau la ancetă, şi nici pe !ine. %e lăsau să 8putrezi!. > altă tenică: uzură neroasă.  rău la ancetă. Te cercetează ancetatorul. #ar şi tu pe ancetator. ;au, cel pu0in, aşa i se pare $e0inutului. =iecare 'est, epresie şi sci!/are $e co!porta!ent a ancetatorului sunt epuse analizei. Mai a7li câte cea. ;au crezi că a7li@ Gi, ca să ne $estin$e! pu0in, ai să or/i! iar $espre@ closet. #in punctul $e e$ere al sanitarelor, +loieştiul era otel $e !are lu. #ezaanta: $e cu! $ă$eai $ru!ul la apă să 7aci $uş, plantonii se n7iin0au la izetă. 5âsete, şopoteli. Cora i nura. ;e aşeza cu spatele la ei, n $reptul izetei, şi i ă$uea $e spectacolul 7eselor !ele 'oale@ ucrurile !er'eau prea /ine ntre noi. Gi, ntro zi: 8ua0iă /oar7ele@ %ea! spus la ree$ere şi, cu ocelarii pe nas, a! pornit, pâşapâşa, pe culoare. ;i!0ea!, auzea! că nu sunte! $eparte una $e 75


alta. "ştepta! !ereu ca una $in noi să $ispară, !pinsă ntro altă $irec0ie prin la/irintul culoarelor. %a! !ers prea $eparte. #upă un cot, ni sa spus să ne opri!, uşa celulei sa $escis, şutul n 7un$ şi, iatăne, 7ără ocelari, una n 7a0a celeilalte. > celulă n'ustă, cu un sin'ur patE +ere0ii  ne'ri $e e'. 4ar pe unul $in pere0i, os, la reo $ouă pal!e $e ci!ent, o !are cruce roşie. +oate era opsea? 8;ân'e, a spus Cora. #upă nielul la care se a7la crucea, era $e presupus că acela sau aceea care o trasase stătuse n patru la/e@ &ea!ul celulei era !ic şi nalt. u!ină era pu0ină. #eci sci!/are $e $ecor totală. Ce oiau $e la noi? #acă nu ne o!orâseră! n celula cealaltă, cre$eau că ne o! o!or aici? Gaul ne 7usese con7iscat. "! aşteptat pâinea $e prânz şi nea! con7ec0ionat altul. "! ncercat să ucă!@ ra 'reu. %e uita! cu coa$a ociului la crucea $e sân'e. > lăsaseră, pro/a/il, na$ins. #e cele !ai !ulte ori şter'eau toate inscrip0iile. Gi totuşi, cu 8lo'ica lipsită $e lo'ică !i sa ntâ!plat să 'ăsesc pe pere0i nu!e, linii 7i'urân$ zilele şi ciar scurte !esae: 8;pune0i lui cutare că@. "! !păr0it patul. #or!ea! cappicioare. #ora a nceput să poestească@ Cora@ #ora este un persona $in ro!anul la care lucrez şi !ă ntre/ $acă nu e un se!n $e reoltă, 7iin$că !ă o/li'i să!i retrăiesc aceste a!intiri n loc să !ă $uc n po$, un$e a! !aşina $e scris, şi să!i ter!in cartea@ #eci, Cora  şi nu #ora  a nceput să!i poestească ia0a ei. ra $intr un sat $in Transilania. +e la 161H ani ră!ăsese nsărcinată. #e 7rica 7a!iliei, $e ruşinea satului, a plecat cu copilul n /urtă. +rintro prietenă a a7lat că Mili0ia an'aează 'ar$ience. %u ştia prea /ine la ce stăpân intră. 4au plătit aortul. " 7ăcut o şcoală $e câtea săptă!âni. "poi a plecat la Canal. %u !ia poestit ce na 7ăcut sau, !ai $e'ra/ă, ce a 7ăcut la Canal. +retin$ea că nu se aştepta $eloc la ce a 'ăsit acolo. #e, 7ăcuse totuşi şcoală şi un antrena!ent@ #espre $e0inutele $e la Canal nu !ia spus !ai ni!ic. #oar $espre o /ătrână care !urise n 7a0a ei. An 'eneral, poestea !ai !ult $espre ia0a ei inti!ă. %u uita u!ilin0ele la care 7usese supusă ea nsăşi, ca tânără 7e!eie, $e către cole'ii ei /ăr/a0i. Gi $acă ea a su7erit ce poestea, ce tre/uie să 7i su7erit $e0inuteleE Jersiunea Corei: pentru o tânără 'ar$iancă sosită la Canal, sin'ura şansă $e a rezista era săşi 'ăsească i!e$iat un 8protector. Cora ar 7i rut să ră!ână in$epen$entă, se !ai 'ân$ea ncă la o căsătorie a$eărată. " stat pu0ină re!e sin'ură. Kăr0uită $e cole'i, n'esuită 76


prin toate cotloanele Canalului, ne!ain$răznin$ să iasă seara $e la o /aracă la alta F !ia su'erat ciar un iol colecti, sa $us la un 'ar$ian !ai cu ază şi !ai@ 8respectat. ;o0ul ei proizoriu o /ătea $e o snopea. Antro /ună zi, acest pri! 8protector a 7ost !utat. Cora nă0ase lec0ia. " trecut $in /ăr/at n /ăr/at până a auns la Târ'şor. "ici sa 8căsătorit. Trăia $e câ0ia ani cu so0ul ei ntrun sat, nu !ai 0in !inte care, nu $eparte $e puşcărie. ra casa părintească a /ăr/atului şi locuiau !preună cu părin0ii. +ă!ânt /ătut pe os, !asă scun$ă, cu un sin'ur /li$, co!un. #or!itorul, tot co!un, cu părin0ii. ;oacra, !potria 8străinei, se răz/oia cu ea. Ai pân$ea cân$ 7ăceau $ra'osteE@ +entru !ine, lu!ea asta $e in7ern, n a7ara puşcăriei, pe care !io $ezăluia Cora era pu0in@ 7ascinantă. 5e0in $in poestirile ei F nu o scuz şi nu 7ac senti!entalis! F o 7e!eie călcată n picioare şi care, la rân$ul ei, călca alte 7e!ei n picioare. %u o cinuiau re!uşcările. Antro zi, cu! nu ne păruia!, nu ne turna! (aparent), a enit un 'ar$ian, ia spus săşi ia /oar7ele, şi Cora a $ispărut $in ia0a !ea. > ur!ă $e culpa/ilitate părea săi 7i ncol0it n !inte n ti!pul conie0uirii cu !ine. %ici !ăcar nu ştiu $acă e a$eărat. Cre$ că ar 7i acceptat 7ără ezitări, n cazul unei propuneri, reluarea sericiului. Aşi 'ăsise ecili/rul n !eserie. ;punea: 8Gi ouă ă e 'reu, $ar nici nouă nu ne e uşor. 4n7ernul n o'lin$ă. Cu $istorsiunile $e ri'oare. %u pot spune că 0inea! la Cora. Totuşi, !ia părut rău $e $espăr0ire. %e n0ele'ea! /ine@ "ea! i!presia că o autase!. > 7ăcea! pe +O'!alionE !ai cre$ea! că oa!enii se pot sci!/a, aşa, pentru că $eo$ată@ $escoperă că au 7ost răi, le pare 7oarte rău şi@ $ein /uniE A!i pier$use!@ crea0ia şi creatura. "! ră!as să !e$itez asupra acestui lucru. "! stat sin'ură reo $ouă săptă!âni. Ancercările $e a lua contact cu ecinii (nu o 7ăcuse! $e 7a0ă cu Cora, $oa$ă că nu aea! ncre$ere n ea) nau $at rezultate. %a! insistat. Cân$ un $e0inut era $eose/it $e suprae'eat, celulele necinate puteau 7i lăsate 'oale, cu un 'ar$ian la pân$ă, care intra pe 7ir, sau cu un turnător 8cali7icat. Mare oca0ie $e@ artist tre/uia să ai/ă 'ar$ianul pentru a se strecura n pielea unui $e0inutE In procenta al $e0inu0ilor cărora lear 7i plăcut, ciar inconştient, să ntre n pielea 'ar$ienilor ar 7i instructi. Gi $epri!ant. "sta este o 8şopârlă târzieE 4nentată la ârsta !ea $e acu!@ 8Cantacuzino@ Mia! luat /oar7ele. >celarii. Gi !işcă pe culoare@ Işa F $escisă, ncisă. Celula, ca şi pri!a $e la +loieşti. "l/ă, lu!inoasă. Masa F ncărcată cu 'a!ele pline $e !âncare sleită. In sin'ur patE > 7e!eie $espletită, cu un capot pe ea, se repe$e la !ine şi !ă strân'e n 77


/ra0e. ilaE Ge7a !ea $e atelier $e la Târ'şor. #espletităE a, ntot$eauna i!peca/il pieptănată cu coc şi !/răcată n'riit. (şi călca 'ulerul că!ăşii cu 'a!ela cal$ă $e arpacaş.) n spatele izetei auzea! o !are ânzoleală, râsete. 8#oa!ne, /ine că eşti aici, /ine că eşti aiciE, !i şopteşte ila. ra! si$erată $e pri!irea ei, $eose/it $e prietenoasă, $eloc usti7icată $e rela0iile noastre anterioare. Ma luat $e !ână şi ne a! aşezat pe pat. Mia arătat castroanele cu !âncare nşirate pe !asă: 8Jor să !ă otrăeascăE ;tătea! oci n oci şi ne strân'ea! !âinile. %u ştia! ce să spun şi ce să cre$. "uzea! !ereu râsete napoia izetei $escise. > aea! n !inte pe ilaşe7ă: seeră, necru0ătoare la nen$eplinirea nor!ei. ila care !ă punea să $es7ac 'ulerele pu7oaicelor !ilitare pentru că nu le cususe! /ine. Mă reolta!: 8Ce ne pasă nouă? 5ăspun$ea: 8Munca e s7ântăE@ 5eli'ia !unciiE ("! aut un şoc cân$, a/ia acu! reo cinci ani, a! re'ăsit acest 7anatis! pentru !uncă $escris la !artorii lui 4eoa, n !e!oriile Mar'aretei Bu/er%eu!ann care, $upă ce a cunoscut 'ula'ul lui ;talin, a 7ost pre$ată $e ruşi ne!0ilor şi a trecut prin 5aens/r]c.) ilaşe7a ne 7ăcea !izerii, $ar nu turna niciodată. a rezola pro/le!ele, ea le 0inea piept şi, naintea lor, era $e partea noastră, a $e0inutelor. ila a 7ăcut parte $intre $e0inutele pentru care co!isia $e reizuire a $osarelor a 7ost 7atală. ra con$a!nată la şapte ani $in cauza lo'o$nicului ei le'ionar. ;au 8zis le'ionar F cine !ai ştie?E Gi astăzi, unii care nici nu erau născu0i pe re!ea aceea sunt acuza0i, pentru si!pli7icare, $e a 7i le'ionari. #upă cinci ani $e puşcărie, o luaseră $in nou n ancetă. Gi ce ancetăE #ura $e câtea luni. > in7or!aseră că lo'o$nicul ei a 7ost eli/erat şi sa nsurat. > scoteau nu!ai noaptea la intero'atoriu: 8Tea lăsat lo'o$nicul, 0i $au unul $eal nostru. Cân$ se ntorcea n celulă şi ncerca să $oar!ă, intrau peste ea plantonii şi o a!enin0au cu iolul. > consi$era! un o! cinstit. "! crezuto@ Gi acu!, o cre$ $in nou. #esi'ur, teza scizo7reniei nu este eclusă. "! priile'iato 7oarte repe$e pe ila n ti!pul conie0uirii celulare. "stăzi, a! n$oieli@ +ână nu $e!ult, !i se părea că a! aut un rol $e icti!ă n acest episo$ sinistru: o /iată 7ată, !pinsă cu inten0ie n lu!ea izi/ilă şi inizi/ilă a scizo7reniei. 5ol $e icti!ă şi $e terapeută, pentru că, $upă enirea !ea, o re!e, ila sa si!0it !ai /ine. "cu!, $upă ce a! citit atâtea !ărturii, unele sus0inute $e !e$ici şi oa!eni $e ştiin0ă, !ă ntre/ $acă nu a! ucat 7ără oie un rol cu !ult !ai in'rat. ;unt !ărturii $espre co!porta!ente cu aspect scizo7renic, 'enerate la $e0inu0i $e trata!ente cu !ari $oze $e alucino'ene@ "sculta! ce !i 78


poestea ila şi !ă uita! la castroanele cu !âncare neatinsă, sleită. %u !ai ăzuse! aşa cea@ ;ă 7ie ciar otrăite? i erau n stare $e orice. #ar şi iol, şi otrăire?E Ca şi o!ul li/er, $e0inutul are ten$in0a $e a re$uce totul la propriul său /uric: 8M4 nu !i sa ntâ!plat, $eci nu se ntâ!plă. ila şi punea capul n poala !ea. "se!enea /lân$e0e nui prea se!ăna@ #eo$ată, sărea n picioare, cu ocii 0intă la peretele al/ $in 7a0a noastră: 8Taci, uiteo că ineE F 8Cine? F 8Tu nu ezi? =ecioara MariaE  ne/ună, au nne/unitoE Gi a! păstrat acest 'ân$ pentru toate cele patru sau cinci săptă!âni cât a! stat cu ila n celulă. ra conştientă că o ia razna, si!0ea apropierea crizei şi !ă ru'a să no las. 8Jor/eşte!i, or/eşte!iE ;punea! ce !i trecea prin !inte, !ă a'ă0ă! $e ea, $e !intea ei şi ea, $e a !ea. upta era ine'ală $e cele !ai !ulte ori: =ecioara câşti'a parti$a. "părea !ereu n acelaşi col0 al ca!erei. Cal!ă, ila !ă ntre/a: 8Ciar nu o ezi? Mă ol/a!. +eretele era al/ şi nete$. Ancepea să!i 7ie tea!ă că ntro zi o so ă$ şi eu. Cân$ a enea, o pier$ea! pe ila. ;e le'a ntre ele un $ialo' sus0inut $e ila cu oce tare, la care nu putea! participa. An picioare, cu ocii 0intă la perete, ila !ă trans7or!a n ca!eristă. A!i cerea săi trec 7ie un prosop (şil punea pe cap), 7ie pia!aua (şio trecea peste 7ustă), 7ie, cu! sa ntâ!plat !ai târziu, /aticul !eu $e pânză colorată. "unsese! $ea la o ase!enea easperare !potria ei şi a =ecioarei, ncât i la! re7uzat. 5ela0iile ncepuseră să 7ie ncor$ate ntre noi. 5eenirea $e $upă sosirea !ea n celulă nu a $urat prea !ult. 5encepuse să se !/race şi să se spele. Mânca $in acelaşi castron cu !ine. Ai arăta! ast7el că !âncarea nu era otrăită. ("sta nu $oe$eşte nsă că n !âncarea ei $e $inaintea enirii !ele nu ar 7i 7ost a!estecate $ro'uri.) A!i spunea că, sin'ură 7iin$, i se ntâ!plase să 'ăsească pâinea !ânită cu raat şi cior/a n$oită cu@ ce ri!ează. %o !ai cre$ea! $eloc. Curân$ au nceput să !ă scoată $in nou la ancetă. "! cerut asisten0ă !e$icală pentru ila. "ncetatorul !a ntre/at $acă nu se pre7ace. Jenea! o/osită 7rântă $in ancetă $upă 1 seara, ora $e stin'ere. %u !ai aea! putere să !ă ocup $e ila. ;i!0ea! că o pier$. ;e $epărta $e !ine. "pari0iile =ecioarei $eeneau $in ce n ce !ai $ese. ila se ne'lia $in nou. Mă certa! cu ea ca să se spele  $or!ea! n acelaşi pat@ ;e ntorcea $e la ancete n oote $e plâns. Trăia! ca $ouă !uşte su/ un 'lo/ $e sticlă, priite $e ociul Z ocii izetei. Antro seară  7usese! n ancetă , a! a$or!it pe spate, cu !âinile $easupra păturii, aşa cu! cerea re'ula!entul ($acă ne ntorcea! pe o parte, $esci$eau uşa şi ne trezeauE), $e n$ată ce sa $at stin'erea. #e 79


$ata asta, !a trezit ila: 8;coalăte, repe$e. Jin să ne iolezeE %u se auzea niciun z'o!ot. %iciun urlet, cu! se ntâ!pla uneori. #i!potriă, liniştea era@ asurzitoare. 4a! spus că reau să $or! şi că pu0in !i pasă $acă !ă iolează. " nceput să !ă z'âl0âie. Ma apucat $e 'ât. 8şti cu eiE "un'ea@ 4a! tras o pai!ă. #a, ia! tras o pal!ă ilei. u, care $upă cu! spunea ea, se!ăna!, la 7ire şi 7izic, cu sora ei cea !ică@ %e a! petrecut noaptea cerân$une reciproc iertare. %u !ai a! /ine n !inte cronolo'ia acestui coş!ar@ An ti!p ce ila or/ea cu =ecioara Maria, luase! contact prin perete cu celula ecină. ra un /ăr/at@ #acă na! nne/unit, lui io $atorez. 4a! ştiut nu!ele, ca pe !ulte altele, /une şi rele@ a! uitat. A!i repeta !ereu: 8%u0i 7ie 7ricăE şi aproape că nu!i !ai era@ ila se cu7un$a n ne/unie. " enit noaptea n care ia 7ost 7oarte rău@ rău ca unui o! 8nor!al /olna. ra per7ect luci$ă, scăl$ată ntro su$oare rece, io şter'ea! $e pe 7runte şi i si!0ea! răceala@ Cre$ea! că a !uri@ Gi ea o cre$ea. >re ntre'i a! aler'at ntre ea şi uşă. "! 7ăcut ce nu 7ăcuse! nicio$ată@ "! /ătut cu pu!nii n uşă, a! 0ipat $upă autor@ Gi na enit ni!eni@ In$e au 7ost plantonii n noaptea aceea? i, !ereu la pân$ă, o!niprezen0i, răsărin$ pe neaşteptate, neauzi0i, cu papucii lor $e pâslă@ +apucul $e pâslă, unealtă $e naltă tenică n lupta !potria $uş!anului $e clasăE ;pre $i!inea0ă, ila a a$or!it. 8Ma! cerut (ăsta era ter!enul) la ancetă şi, ca prin !inune, u!ătate $e oră !ai târziu era! n /iroul ancetatorului. (#e o/icei, te lăsau să aştep0i cu zilele cân$ 8te cereai, nse!na că eşti 8copt pentru $eclara0ii.) "ncetatorulacelaşi, cel cu /ot $e pecinez F !a pri!it patern. (+aternalis!ul, ce !ai ârtie $e prins !uşteE) ila e /olnaă. #a. "preciază 7elul n care !a! n'riit $e ea. Gtie că nu e uşor, $ar nu putea nici so lase sin'ură, nici săi a$ucă n celulă pe una nouă. ;ă na! nicio 'riă, a eni !e$icul@ a! a!enin0at că 7ac 'rea 7oa!ei, $acă@ nu se 0ine $e cuântEEE Jor/a proer/ului: 8i!/a tăiată or/e strâ!/e nu rosteşte. i!/a !i era ntrea'ă şi ancetatorul sa 0inut $e cuânt. a pu0in ti!p $upă ce !a! ntors n celulă au năălit reo trei plantoni şi un su/o7i0er cu o estă al/ă, nenceiată la nasturi, trasă peste uni7or!ă@ "u aler'ato pe ila prin toată celula şi au n'esuito ntr un col0. Mă ce!a n autor@ plân'ea!@ şi nu !ă !işcă!@ era! coninsă că o/0inuse! o nouă ictorie asupra >5@ 4au 7ăcut inec0ia n plica /ra0ului. #eci intraenoasă. An zilele ur!ătoare a 7ost etraor$inar $e cal!ă şi /lân$ă@ %u !ai aea! niciun contact cu ea. ra pe altă lu!e. a scurt ti!p $upă aceea nea! $espăr0it@ >r$inul $e 80


a!i str^n'e /oar7ele !ia 7ost $at prin izetă. %au enit i!e$iat să !ă ia. ila stătea aşezată n pat, cu spatele reze!at $e perete, şi sucea capul, ca şi cu! ar 7i tras cu urecea: 8"u enit a!ericanii, toată lu!ea pleacă, nu!ai eu ră!ân@ "sta e ulti!a !ea i!a'ine $espre ila. Gtiu că sa li/erat. "! a7lato 8a7ară, printro 7ostă $e0inută@ %u ştiu $acă e a$eărat şi, !ai cu sea!ă, nu ştiu ce sa ales $e ia0a ei@ "cu! un an !ia căzut n !ână cartea unui un'ur, rnest TottosO /01mpire des fous, LKar!attan). TottosO a 7ost ncarcerat n 19*2 (n acelaşi an cu !ine). Ceea ce a pă0it n cursul ancetei sea!ănă iz/itor cu ceea ce i sa ntâ!plat ilei su/ ocii !ei, poate nu n$eauns $e aertiza0i şi $e aten0i. TottosO a 7ost $ro'at prin ali!ente. Cân$ a n0eles ce se ntâ!pla, nu a !ai !âncat. "ea alucina0ii, 0ipa, plân'ea, şi nura tor0ionarii sau le cerea iertare. > oce enită $in taan i $ă$ea or$ine. +lantonii intrau n celulă, l i!o/ilizau şi i 7ăceau inec0ii, $upă care $or!ea, uneori se si!0ea rău, s7ârşit, cre$ea că a !uri@ #ouă 7e!ei ntâlnite $e !ine n cursul $eten0iei !iau poestit lucruri ase!ănătoare, $ar !ai pu0in iolente. "uziseră n celulă oci enite $in taan care le $ă$eau or$ine sau ocile copiilor lor. "!ân$ouă 7useseră ancetate la 4nterne. "$ică n clă$irea Co!itetului Central. Gi !ai precis, n su/solurile $e su/ /alconul la care a apărut pentru ulti!a $ată răposatul Ceauşescu@ Trata!entul !it cu alucino'ene şi neuroleptice, aplicat anu!itor $e0inu0i $e către $iersele poli0ii ale siste!ului co!unist, nu !ai este un secret pentru ni!eni. Cercetările sunt $ea/ia la nceput. %u ştiu $acă era şi cazul ilei. +arşienia acestor trata!ente constă toc!ai n 7aptul că ele $au unor oa!eni 8nor!ali co!porta!entul celor 8anor!ali. &ili!elele le pun pentru că 7rontiera $intre nor!al şi anor!al este atât $e n'ustă, ncât poate $a naştere la interpretări catastro7ale. #e pil$ă, cel care stri'ă 8trăiascăE e consi$erat 8nor!al, iar cel care stri'ă 8os e consi$erat 8anor!al. In o! care i s!ul'e altui o! un'iile e consi$erat nor!al, iar unul care şi !parte /ucă0ica $e pâine cu un câine linit $e 7oa!e e consi$erat anor!al. Tenta0ia ee!plelor 7iin$ !are, !ă opresc aici@ şti ncă la +loieşti, >ana >rlea, şi te pre'ăteşti $e plecare. "i si!0it la +loieşti presiunea psiică aplicată asupra ta? #upă +loieşti, ncepe! să ne apropie! $e Bucureşti şi $e li/erarea ta. +ărerea !ea este că, n acest ciu$at itinerar al puşcăriilor tale, !o!entul 81


+loieşti este 7oarte i!portant. "şa este? 5etrospecti, $a. "tunci era! n plină@ ac0iune, ncerca! să !ă apăr $e presiunea pe care o suporta!. %u prea aea! ră'az $e analize, erau !ai !ult reac0ii re7lee. =iin$ tur/ulentă, lua! tur/ulen0a enită $in a7ară ca pe o consecin0ă 7irească. #oar acu!, $upă ce !ia! con7runtat eperien0a cu atâ0ia al0ii, a! $eenit conştientă că !are parte $in ceea ce i se ntâ!plă unui in$ii$, o! 8li/er sau $e0inut care a 7ost luat la oci $e către reprezentan0ii unui siste! totalitar, poate 7i pro'ra!at. %u eu !ia! ales stilul alârte cu care a! trecut prin puşcărie. ;a ni!erit să !i se potriească. Miar 7i 7ost !ai 'reu să ră!ân trei ani ntrun loc. In$e !ai pui că aş 7i aut !ai pu0ine $e poestit@ Cu! să poesteşti oroarea repetitiă? "i plecat $in +loieşti. Circuli n !aşina nea'ră, cu ocelari la oci. Ir!ătoarea sta0ie? Rilaa, pentru a $oua oară. #ar nu cu !aşina !ică, ci, $e $ata asta, cu $u/a celulară. Gi cu ila n !inte, aşa cu! o lăsase!. Blân$ă şi tristă, pentru că pe !ine !ă li/erau a!ericanii, şi pe ea nu@

<. /ILAA DOI %'&a =oam'i Cu câtă 'ra0ie !ă !işca! pe tărâ!ul cunoscut al scu!pei !ele RilaeE &ar$ianca !ă ntâ!pinase cu un 7el $e zâ!/et: 84a uite, sa ntors $raculE Mă ntorcea! şi, cul!ea, n aceeaşi celulă. alelele erau pe loc, la 7el uşile $in le!n !asi, ecoul trântirii lor era la 7el $e i!presionant F la 7el $e i!presionante, cân$ se tră'eau, zăoarele. +e loc, şi Buna. Tineta, şi ea, la locul ei, n col0ul celulei. Ca şi răutatea celorlalte 'ar$ience. Ciar şi a celor noi. istau $ouă sci!/ări $e $ecor: priciurile 7useseră nlocuite cu paturi şi F lucru $estul $e i!portant F pâlniile $e la 'ea!uri, cu o/loane $e le!n. An consecin0ă, cân$ nu erau ncise pentru pli!/area $e0inutelor $in celelalte celule sau pentru $ierse alte !otie, erau@ $esciseE Jenea lu!ină, enea şi aer !ai !ult. "! spuso $e la nceput, personaele $in pri!a şi $in a $oua Rilaă !i 82


se suprapun cu ncăpă0ânare. ;unt totuşi aproape si'ură că a! re'ăsito pe #orina. Mai slă/ită $ecât o lăsase!. Me!oria !ea şi 7ace $e cap. > ă$ ai$o!a pe #orina. Cu părul ne'ru pri!a oară şi !ai ar'intat a $oua oară. Cu nasul puternic. +ielea !ăslinie şi ocii ii. ocul ei era sus, lân'ă 'ea!. An $reapta, cân$ intrai n celulă. "7ară $e #orina, nu ă$ pe ni!eni $in această a $oua Rilaă. +oate $oar pe 8toarăşa $e0inută@ "ş putea so situez n pri!a Rilaă, $e nar 7i a!intirea 7oarte precisă a unei scene ce sa petrecut pe perazul 'ea!ului, cu geamul desc"is şi Cap de aie %n fa!a geamului. #eci o/li'atoriu n cursul celei $ea $oua $eten0ii la Rilaa. %u !ai 0in !inte cu! o cea!ă pe 7e!eia cu părul âloi care a intrat n celulă şi nea spus: 8%oroc, toarăşiE %ea tre/uit ti!p să ne $ez!etici!. Gi nouă, $ar şi ei. =usese, săraca, !are actiistă. =luierase n /iserică@ şi la z$up cu eaE Coninsă 7iin$ că nu sunt puşcării n 5o!ânia, şia ncipuit că intră ntro ca!eră $e spital. ic astăzi: ceo 7i 7ost n capul ei ca săşi i!a'ineze un spital care ar 7i arătat precu! celula nr. D $e la Rilaa?E %e a !ărturisit apoi că nici nu ăzuse /ine $acă era! 7e!ei sau /ăr/a0i F cre$ea@ nici ea nu !ai ştia ce crezuse@ !ulte crezuse. Trezirea a 7ost $ureroasă@ #oa$ă, scena cu 'ea!ul. 4eşea! la pli!/are. An consecin0ă, aea! $reptul să $esci$e! 'ea!ul ca să aerisi! celula. %u ştiu $in ce !oti, a! aut un sci!/ $e cuinte cu $o!nişoara caporal Cap $e >aie. #rept pe$eapsă, !a pus să nci$ 'ea!ul. An 7elul acesta, o lipsea $e aer pe #orina, prea slă/ită ca să se $ea os $in pat. %aiă, ne$ată pe /raz$ă, 8toarăşa $e0inută a sărit cu 'ura: 8Toarăşa 'ar$iancă, $aL nu se poate@ Cap $e >aie sa pus pe nurat şi a 7ăcuto pe /iata noastră cole'ă n 7el şi cip. +rintre altele: 8Te crezi toarăşă cu !ine? +ăi, tu, cu !utra ta $e arză !pu0ită?E " tre/uit să nci$ o/loanele şi 'ea!ul. #orina a ră!as 7ără aer n patul ei. %oua noastră cole'ă a n0eles n s7ârşit un$e se a7lă. Gi, !ai ales, că este şi ea $e0inută, şi nu o toarăşă. 4ar eu !a! si!0it inoată. #orina, neinoată, era pe$epsită $in cauza !ea. Celelalte cole'e $e celulă sau $us la pli!/are@ 5estul e a'. In 7il! oalat. A!i a$uc nsă /ine a!inte $e starea $e reoltă şi neastâ!păr crescân$ n care !ă a7la!, ncepea! să 'ăsesc o/ositoare această călătorie cu neaşteptate reeniri n puncte 7ie. "t!os7era $e neră/$are şi a'ita0ie pe care o cunoscuse! la Mislea, la ntoarcerea n 8;ecretul Mic, se in7iltrase şi la Rilaa. ra un !ai !are $uteino $e $e0inute ca nainte@ "uzea! $eseori $e $e0inute care 7ăceau 'rea 7oa!ei. " 7ăcuto una $intre cole'e, au a!enin0ato şi sa lăsat repe$e pă'u/aşă. ;ă 7i rut eu să 7iu iar cea !ai 'rozaă $in clasă, 83


cu nota zero la purtare? ;ă 7i aut alt !oti !ai su/til şi !ai inteli'ent? Ka/ar na!, $ar a! $eclarat $in nou 'rea 7oa!ei. Moti co!unicat a$!inistra0iei: cerea! să !i se $ea rezultatul reizuirii $osarului (reizuire, $e re!e ce 7usese! reancetată). +e scurt, oia! să ştiu $acă e laie ori /ălaie, intru ntrun proces sau !ă li/erez. #e $ata asta era! 7oarte otărâtă să !er' cu 'rea 7oa!ei cât !ai $eparte. "cest 8cât !ai $eparte nse!na, $e 7apt, până la rănirea arti7icială. ra! !oartă $e 7rică nu!ai la i$eea că !i sar putea âr tu/ul pe 'ât. +ri!a zi $e ne!âncare sa scurs n celulă. " $oua zi !au $us la carceră. a Rilaa se nu!ea 8izolarea !ică. 84zolarea !are 7olosea cu!a $e carantină pentru $e0inutele care plecau $e la Rilaa n alte ncisori. ;tăteau acolo 2D sau D< $e ore. %u ştiu $e ce. An izolarea !ică era loc pentru un pat şi ca! atât. "ici a! stat o săptă!ână 7ără să !ănânc. An pri!ele trei zile !iau $at apă, n ulti!ele patru, nu. ra ile'al. Cu! a! !ai spus, o săptă!ână $e 'rea 7oa!ei pare cea rizi/il astăzi. Totuşi, eperien0a !ă 7ace să 7iu sceptică 7a0ă $e recor$ul $e 6 $e zile $e adevărată grevă a foamei. #ar nu reau să!i /a' nasul un$e nu!i 7ier/e oala. Ce 0in !inte $in această săptă!ână e ntunericul. Becul era ars şi nu sau 'ră/it săl nlocuiască. ra ntuneric /eznă. Inul $in pere0i era co!un cu cel al unei ciupercării. Mă nspăi!ânta 'ân$ul la şo/olani. Citise! $in /i/lioteca !a!ei 2rădina supliciilor şi ştia! ce le pot 7ace oa!enilor şo/olanii@ Cea !i sa că0ărat pe cap n ti!p ce $or!ita!@ %u !ai era or/a $e 7rică, ci $e 'roazăE Ceruse! $e !ai !ulte ori să se pună /ecul. 5â$eau. Cine sa n$urat $e !ine? &ar$ianca poreclită 8Buna. " $eşuru/at un /ec $e pe sală şi !i la pus n celulă. i, $aE &a!elele cu !âncare erau nşirate pe os, n lun'ul peretelui. =oa!ea a 7ost !ai acută n pri!ele zile, nici no !ai 0in /ine !inte, $ar setea, $a. Jisa! noaptea că /eau suc $e 'rape7ruit. #e ce toc!ai 'rape7ruit? F nici nu!i place cine ştie ce. Cul!ea e că !a!a, care n ti!pul $eten0iei !ele stocase ntrun $ulap special, cu ră/$are, 7el $e 7el $e /unătă0i pe !ăsură ce 8se $ă$eau, !a ntâ!pinat, printre altele, şi cu suc $e 'rep7rutE #upă o săptă!ână a enit o $octori0ă, !ia ciupit pielea (să a$ă $acă nu sunt $esi$ratată), a zis: 8Mai 0ine. şi a plecat. "! răsu7lat uşurată. #acă ar 7i propus rănirea arti7icială, !aş 7i oprit $in 'reă. %u uitase! ce i 7ăcuseră 7etei $in 5aoa, 7olosin$ tu/ul $e rănire ca pe un instru!ent $e tortură@ Binen0eles, au !ai enit nişte su/o7i0eri, !au !ai nurat, !au a!enin0at cu /ătaia. #or!ea! !ult, !i ntre0inea! această so!nolen0ă ntre is şi realitate. istă o i!portantă $i7eren0ă ntre a 7ace 'rea 7oa!ei n li/ertate F 84


ca tine, Mariana F şi a o 7ace n ncisoare. #esi'ur, n a!/ele cazuri !oartea te poate aştepta la capăt. #ar 8a7ară te sus0ine 'ân$ul că lu!ea ştie $e tine, $e lupta pe care o $uci. Ai pasă sau nui pasă, te apro/ă sau nu te apro/ă, nsă, prin cunoaşterea 7aptului n sine, este ntrun 7el părtaşă la ce se ntâ!plă. An puşcărie, nu ştie ni!eni. #e0inu0ii care te ur!ăresc cu 'ân$ul F cei care !ai au puterea să se 'ân$ească la al0ii, şi nu nu!ai la ei nşişi F 0i or pier$e n curân$ ur!a. 4ar ei, ceilal0i, $uş!anii, or 7ace totul ca să 0i se ştear'ă ur!ele, să 0i se uite până şi naşterea, $ară!ite !oartea@ +e !ăsură ce nainta! n $eten0ie, !i era $in ce n ce !ai 'reu să!i 'ăsesc o lozincă $e stri'at naintea plutonului $e eecu0ie. Continua! eerci0iul pe care l 7ăcuse! $e la nceput, să !ă i!a'inez pre'ătită pentru !oarte. %u prea !ai ştia! ce aş putea stri'a. Cu 8Jin a!ericaniiE se ter!inase. "tunci 8Trăiască u!anitateaE? > ăzuse! cu! arată@ 8Trăiască@ ce? +oate 8Trăiască li/ertateaE ar 7i 7ost cel !ai potriit@ "cu! aş su'era 8Trăiască a/strac0iuneaE@ An $i!inea0a celei $ea opta zile !au scos $in izolare. Mau $us n !are 'ra/ă napoi n celulă: 84a0i /oar7ele@, pupături, a$rese care !i se şopteau $in toate păr0ile. =elul n care se petreceau lucrurile le 7ăcea pe cole'ele !ele să crea$ă că !ă li/erez. %u se nşelau cu !ult. +rocesul $e li/erare ncepuse pro/a/il, cine ştieE #oar aân$ $osarele $e0inu0ilor n !ână şi cercetân$ule, a! putea $ezle'a $e$esu/turile tene/roaselor eni'!e ale ;ecurită0ii. %a! plecat acasă şi a$resele lea! repetat cu $isperare până lea! uitat. Cu! a! uitat şi restul pe ur!ă. "cu! ies $in neant toate aceste a!intiri n'ropate $e aproape D $e aniE 8#ute şi să nu te !ai ntorciE !ia spus 'ar$ianca. Gi a scuipat n lături. "! urcat scările $in ru/a Rilaei şi a! ieşit n curte, la lu!ina. a soare. (Ciu$at, $e câte ori scap $e o pe$eapsă, !ă aşteaptă soarele. Bucuria $e a trăiE) +lutea!. Mă clătina! pu0in, era! uşoară şi, prosteşte poate, 7oarte !ân$ră $e !ine. Cea se !işca@ #oar asta ceruse!. "! aut 'inionul să 7iu $intot$eauna ca! rotunoară la corp, ca să nu zic alt7el. 4eşin$ $e la Rilaa, aea! cea !ai super/ă siluetă pe care a! auto n ia0a !ea. Gi n ia0a !ea nau !ai atârnat ainele pe !ine atât $e 7ru!os@ a poartă !ă aştepta !aşina nea'ră cu per$elu0e@

85


1>. NEIDENTI5ICATĂ %u ştiu un$e !au $us. Mia 7ost i!posi/il să!i $au sea!a@ "! stat câtea zile ntro celulă ntunecoasă, cu pere0ii acoperi0i $e inscrip0ii şi $e nu!e pe u!ătate şterse. " enit să !ă a$ă acelaşi $octor ca n 5aoei, cân$ 7usese! /olnaă. Ai re0in n !e!orie nu!ele $e Naane. "ş rea să eri7ic nsă@ "r 7i prea n'rozitor ca $octorul Naane să 7ie astăzi un $o!n /ătrân, cu părul al/, care toată ia0a lui a 7ăcut nu!ai /ine, şi să i se !ur$ărească ast7el nu!ele. Naane sau nu, !ulte ar aea $e poestit acel $octor şi al0ii ca el, ce!a0i săi n'riească pe anceta0i $upă tortură. Ce!a0i săşi $ea aizul $acă ancetatul !ai rezistă sau nu. Ce!a0i să constate $ecesele şi să eli/ereze certi7icate $e $eces 7alsi7icân$ a$eăratele !otie ale !or0ii. #e pil$ă, criză car$iacă F 7oarte a$eărat, $ar nu!ai pe u!ătate. Gi cu! ar putea un $octor al ;ecurită0ii să scrie 8criză car$iacă surenită su/ tortură?E@ Ma ntre/at $acă !ai continui 'rea 7oa!ei. %u. +lecase! $in Rilaa şi presupunea! că $osarul !eu a 7ost reluat. Mau ali!entat cu $estulă 'riă, a$ică por0ii !ici, lici$e !ulte, n$ulcite@ %u ştiu cât a! stat acolo. Treipatru zile@ "7ară $e $octor şi $e plantonii care nu scoteau o or/ă, nu a! ăzut pe ni!eni. Cre$ că era o altă $e ntre!are@ 8Cantacuzino, ia0i@

11. RAHOEI DOI L'o*a%$", Gi !a! trezit $in nou n 5aoei, la 8lan0uriE Inora li sar putea părea ciu$at că nu!ăr $e $ouă ori aceleaşi puşcării. e nu!ăr pentru că nu!ărul $eplasărilor unui $e0inut are i!portan0a lui. ;ocotin$ că !a! 7oit prin 0ară, $e la o puşcărie la alta, $e treisprezece ori n F 7oarte eact F $oi ani şi unsprezece luni, şi n!ul0in$ cu nu!ărul $e $ouă !ilioane al $e0inu0ilor care au trecut prin puşcăriile $in anii 19DH196*, plus cei $in 196* şi până astăzi, se pot i!a'ina !iliar$e $e trasee ale $isperării. In păieneniş $e $urere care n7ăşoară 0ara, !pie$icân$o să respire ca o 0ară li/eră@ #e $ata asta, n 5aoei nu a! ieşit nici o sin'ură $ată la ancetă. +arcă !i 'iciseră 'ân$ul şi !i răspun$eau: 8Jrei !işcare, na 86


!işcareE Cole'a !ea era o 7e!eie n ârstă, $e curân$ arestată. A!i cer scuze: nu eu !ă repet, ci situa0ia se repetă@ ntâi nea! n0eles per7ect. ra tonică, iar eu n plină 7or!ă@ $in ne7ericire. eaa $e ncălzire era co!ună pentru toate celulele cu lan0uri nşirate pe culoar. Gi 0eaa asta, ca orice 0eaă, trans!itea 7iecare atin'ere@ "şa că, ntro zi@ toctoc. "! sărit ca arsă şi a! răspuns. "unsese! la o !are !ăiestrie cu al7a/etul cel !ai si!plu. Cân$ aeai un interlocutor aizat, puteai or/i 7oarte repe$e. %ici nu te lăsa să ter!ini cuântul F eista un se!nal prin care 0i $ă$ea $e este că a n0eles şi po0i !er'e !ai $eparte. ;ensul 7iecărui cuânt $eria $in cel prece$ent, 7raza se nlăn0uia ar!onios. Gi interlocutorul !eu era 7oarte aizat@ 7ăcuse zece ani $e puşcărieE Mai aea cinci $e tras şi 7usese a$us la ancetă. Jenea $e la "iu$. Cre$ că ceea ce a 7ost ntre noi se poate nu!i@ $ra'oste platonică. %u nea! ăzut. > sin'ură $ată, cân$ lau scos la ancetă, a! $at pu0in la o parte izeta (cole'a !ea era leşinată $e spai!ă să nu !ă o/sere plantonul) şi la! zărit $in spate@ Mi sa părut lat n u!eri@ Ai 8scria! poezii. Cuântul 8$ra'oste na 7ost nicio$ată pronun0at ntre noi. "! trăit un 7el $e ne/unie. %u ştiu $e ce l poreclise! 8eopar$ul. eaa trecea prin toate celulele, conersa0iile noastre puteau 7i auzite $e to0i $e0inu0ii care ar 7i cunoscut al7a/etul. >ri nu erau !ul0i, ori or/ea! noi 7oarte repe$e şi nu ne puteau ur!ări, ori@ au aut $elicate0ea să nu se a!estece ntre noi. > sin'ură $ată a ncercat cinea să ne /ruieze troncănin$ cu cana pe 0eaaE 4a! pro!is eopar$ului săl aşteptE "ni $e zile la! purtat n 'ân$@ $eşi conştientă $e a/sur$itate şi $e pu0ina şansă pe care a! 7i auto să ne iu/i! cu a$eărat n li/ertate@ %u ştiu ce sa ntâ!plat cu el@ Cole'a !ea !ia 7ăcut un 7el $e scene $e 'elozie. ;ăraca, nu !ai or/ea! cu ea. Toată ziua /ătea! n 0eaa@ %ea! certat. Ma a!enin0at că !ă toarnăE i era şi 7oarte 7rică să nu 7i! prinşi. Gi, ei$ent, a! 7ost prinşi. %u ea a 7ost $e ină, nu cre$. >ricu!, nu a! 7ost o cole'ă prea /ună pentru ea@ Trăia! pri!a !ea $ra'osteE@ "ea! un co$ $e intrare cu eopar$ul. Toc!ai ca să nu poată intra altcinea pe 7ir. Antro zi, la! ce!at. Cinea a nceput să /ată 7ără să $ea co$ul. Ma! oprit i!e$iat. +rea târziu. "u năălit n celulă F a!enin0ări, percezi0ie, nurături. +e eopar$ lau !utat  a tuşit cân$ a trecut prin 7a0a celulei noastre. 8Bine a 7ăcutE !ia spus cole'a !ea@ "! ră!as câtea zile cu ea. +lân'ea! ntruna. 4a trecut supărarea pe !ine. %u era o 7e!eie rea. Ancerca să !ă !ân'âie@ "ş 7i o!orâtoE Gio 7i 7ăcut cruce cân$ a! plecat@

87


12. MALMAION Un -i*)! $' 8)%8a!. 5a,() ?nc'%ca%' $' (in"ci$'%' Mal!aison F o clă$ire al/ă n Bucureşti, pe Calea +lenei@ %u ştiu $acă urcatul cu li7tul (lucru neo/işnuit: să urci ca să aun'i la celulă) sau inter$ic0ia $e a or/i !au 7ăcut să n0ele' un$e !ă a7la!. Mal!aisonul a aut o reputa0ie cu!plită şi nu sunt $eloc si'ură că ea nu ar 7i şi astăzi usti7icată. #e0inutele $e la 8;ecretul Mare $in Mislea !i or/iseră $espre re'i!ul 7oarte seer. %u rezist tenta0iei $e a poesti ce a! ăzut la TJ $upă eeni!entele $in $ece!/rie. In scriitor $in eil  nui pronun0 nu!ele pentru a nu $a conor/irii noastre un caracter $e ră7uială F a 7ost pri!ul care sa ntors n 0ară, n ciar zilele reolu0iei, cu urnaliştii 7rancezi. ;criitorul era Jir'il Tănase. An acele zile $in 199 nu !ă otărâse! ncă săi pronun0 nu!ele F parcă nu!i enea să cre$ ce ăzuse! la teleizor. Mai ales că, n ur!ă cu câ0ia ani, 7useseră! cu to0ii icti!ele unei ciu$ate !anipulări, ră!asă până azi $estul $e neclară. ;e anun0ase răpirea $e către ;ecuritate a lui Jir'il Tănase, care se a7la n =ran0a, şi n !are 'ra/ă se or'anizaseră !ani7esta0ii n 7a0a "!/asa$ei 5o!âniei, un$e ne repeziseră! să stri'ă! (cul!ea ri$icoluluiE): 8#a0inil napoi pe Jir'il TănaseE 4nteresatul F a! a7lat !ai târziu era /ine !ersi, ascuns $e sericiile 7ranceze, cipurile pentru a eita răpirea. > istorie tul/ure, ca !ai toate istoriile cu a'en0i, si!pli, $u/li sau tripli. Gi se 7ace un reporta. Al e$e! pe 8cole'ul nostru ălă$uin$ prin Bucureşti n căutarea a!intirilor $in tinere0e@ +rintro ciu$ată@ 8ntâ!plare ntâ!plătoare, paşii l $uc pe Calea +lenei. ;e opreşte n 7a0a ncisorii Mal!aisonE Işi0a se ntre$esci$e şi e$e! un 'ra$at şi reo trei sol$a0i. An rest, nu e$e! ni!ic, 'ar$ul 7iin$ nalt, ca !ulte alte 'ar$uri, unele opsite er$e ncis sau 'ri prin tot Bucureştiul. >rice /ucureştean care ar rea să vadă ar putea să le o/sere şi să se ntre/e, $e câte ori trece pe $inaintea lor, ce se ntâ!plă napoia lor@ An reporta ni se spune că Mal!aison, 7ost centru $e ancetă al ;ecurită0ii, este acu! ocupat $e ar!ată@ (se ştie ce carnaal al uni7or!elor a 7ost n perioa$a aceea, securiştii ărsa0i la altă ar!ă etc. 8Cole'ul nostru

88


spune 8/ună ziua până aici ni!ic rău F şi, spre stupe7ac0ia !ilitarilor, le ntin$e !âna. Cu o oarecare ezitare, o7i0erul ntin$e şi el !âna şi iată n7ră0ireaE 5ecitin$ acu! pasaul $espre 8n7ră0irea la ni!ereală, !ia! a!intit $e cea !ai /raă eperien0ă a !ea $e acest 'en. Cu câtea luni nainte $e nre'istrarea 7ăcută cu Mariana la nceputul lui 199, a! 7ost n 5o!ânia cu un conoi u!anitar. %u unul $in cele !ari, pornite $e la +aris, ci un !ic conoi pus la cale $e o asocia0ie ce 7iin0a ntrun sat ecin cu cel n care locuiesc, n7ră0it cu satul #aia $e lân'ă ;i'işoara. >r'anizatorii căutau tra$ucători, 5o$ica 4ulian şi cu !ine nea! propus, iar ei neau acceptat. "! plecat n con$i0ii $estul $e precare. Me!/rii asocia0iei erau oa!eni !o$eşti, cu salarii relati !ici, care contri/uiseră cu !ulte ore $e !uncă oluntară la pre'ătirea epe$i0iei şi cu /ani pentru cu!părarea ranei şi a ainelor ce ur!au să 7ie $istri/uite. 5ă!ăseseră pu0ine resurse pentru !anutan0ă: ne aun'eau pentru o sin'ură noapte $e stat la otel. Ge7ul epe$i0iei, pri!arul satului +lainal, a pre7erat să păstreze /anii aceştia pentru ntoarcere, 'ân$in$use că atunci o! aea !ai !ultă neoie $e un pat /un, şi sa $oe$it că a aut $reptate. An pri!a noapte a! $or!it n ca!ioane F erau $ouă ca!ioane nu toc!ai noi, plus un ca!pin'car plin oci cu lucruri. ra 'er şi a! ca! tre!urat. Cea $ea $oua noapte a! petrecuto n In'aria, 7oarte /ine pri!i0i $e localnici. An seara ur!ătoare a! auns la #aia. #upă un lun' !o!ent $e e!o0ie, 0uică 7iartă şi n7ră0ire, $i!inea0a a enit trezirea la realitate. 5ealitatea era că nota/ilită0ile erau eact aceleaşi ca nainte $e că$erea lui Ceauşescu. +reotul  o ui$u!ă cu nas $e tapir  şi un tânăr securist 7ru!uşel $in ;i'işoara 7or!au o perece $e te!ut. %ea 7ost 7oarte 'reu să !păr0i! lucrurile. +opa sta cu !âinile ncrucişate pe piept F na !işcat niciun $e'et ca să ne aute. ;e uita la noi, care era! reo cinci 7e!ei şi patru /ăr/a0i, cu pri!arul 7rancez n 7runte, n ti!p ce $escărcă! ca!ioanele. ;ecuristul se nârtea $e colocolo, a!a/il, prietenos. +e ur!ă au 7ost scan$aluri. +opa sa supărat F ceruse să i se $ea !ai !ult $ecât celorlal0i, iar 7rancezii re7uzaseră. +ri!arul $e la +lainal a 0inut şi o cuântare $espre $e!ocra0ie@ Totul era neerosi!il şi a/sur$, 8n7ră0irea era o 7arsă pro'ra!ată. " $oua zi, pe $ru!ul $e ntoarcere, pu0in nainte $e a 89


aun'e la 7rontieră, a! cerut ca !aşinile să se oprească, pretetân$ o neoie ur'entă. Ma! $at os $in ca!ion şi a! tras un plâns. Câ0ia copii au apărut $e nicăieri. =rancezii se căinau că nu !ai aea! !âncare F copiii cereau, $e 7apt, 8ciun'ă şi 0i'ări, şi au rut să ia aparatul $e 7oto'ra7iat al 5o$icăi 4ulian. a 7rontieră, 'rănicerii ro!âni sau purtat ca nişte ancetatori, /ătân$uşi oc $e noi n 7el şi cip. =rancezii au !ai 0inut un $iscurs $espre $e!ocra0ie, coninşi $e utilitatea lui. "tunci a! $ato pe râs. Gi, n s7ârşit, a! pornit spre casă. Tre/uie să spun că 7rancezii $in asocia0ie au aut !eritul $e a se interesa !ai $eparte $e #aia pre0 $e zece ani. #in ne7ericire, sau /ă'at !ereu n 7a0ă aceiaşi, iar 7rancezilor lea tre/uit !ult ti!p ca să n0elea'ă cu cine aeau $ea 7ace. "u ră!as, $e alt7el, $eruta0i, nen0ele'ân$ cu! săşi alea'ă interlocutorii. #in pricina intri'ilor, nu !ai ştiau n cine să ai/ă ncre$ere. #e pil$ă, /anii $a0i nă0ătoarei ca să cu!pere caiete pentru copii au auns să acite oi pe care sa 7ăcut stăpână ciar nă0ătoarea. =oarte repe$e, locuitorii cinsti0i ai #aiei sau ăzut $a0i la o parte $e ceilal0i. #in /anii asocia0iei $e la +lainal a 7ost cu!părat un tractor pe care sătenii ur!au săl 7olosească pe rân$. "cel tractor a se!ănat o zâzanie 7ără s7ârşit F cinea a ncercat săi $ea 7oc la un !o!ent $at, aşa că 7rancezii au otărât săl ân$ă. #upă !ulte alte !izerii, la capătul a zece ani $e e7orturi 7ără rezultat, la o "$unare &enerală sa otat $izolarea asocia0iei $e autorare a #aiei. Banii strânşi $in cotiza0ii, care tre/uiau să le 7olosească celor $in #aia, au 7ost ărsa0i unei asocia0ii u!anitare pentru Maroc, un$e au 7inan0at 7orarea unui pu0. Cu cine? Gi cine cu cine? Ce 'aran0ie a aut 8cole'ul că oa!enii nu continuă să 7ie tortura0i, ca şi până acu!, la Mal!aison? #e ce nu se $ărâ!ă 'ar$ul ăsta şi celelalte $e acelaşi 7el? ;ă e$e! şi noi ce se ntâ!plă $incolo@ Celulele $e la Mal!aison (or/esc $espre cele $e la eta F pe cele $e la su/sol nu lea! cunoscut) $ă$eau pe un culoar lu!inos, cu 'ea!urile opsite al/. "celaşi tip $e pat ca la +loieşti, 7iat n perete. Closetul şi $uşul F lân'ă uşă, cu e$ere $inspre izetă. 5e'ula!entul: cân$ cinea intra n celulă, $e0inutul tre/uia să stea ntors cu 7a0a la perete. ra $estul $e n7ricoşător, nu ştiai $acă n secun$a ur!ătoare nu aeau să te loească. +e !ine nu !au loit, $ar pe al0ii?@ Jor/itul: interzis. +atru 90


'esturi pentru patru cereri: ârtie i'ienică, cusut (se tri!itea la croitorie, ca să nu ai ac n celulă), scoaterea la ancetă şi !ai era unul care !i scapă. 5i$icai un $e'et, $ouă $e'ete etc. ;cularea la cinci $i!inea0a, culcarea la zece seara, ntre ti!p, nu aeai oie să te ntinzi pe pat şi nici să te reaze!i $e perete. Tre/uia să stai aşezat pe !ar'inea patului. ;au să u!/li. "! ncercat i!e$iat să iau contact cu cinea. Mi s a răspuns. An secun$a ur!ătoare au năălit n celulă. %u ştiu $acă !au auzit sau erau la pân$ă n celula ecină. "!enin0area cu carcera şi /ătaia. rau conin'ători şi nu a! !ai ncercat. iniştea era etre! $e apăsătoare. "/ia $e si!0ea! $upă uşă !işcarea plantonilor ncăl0a0i n cipici. Co!unicau ntre ei prin sâsâieli F pstE pstE F şi pocnete $e $e'ete. 5ar li se auzea şoapta. ra un planton la şase celule. =ăcea n per!anen0ă F zic /ine 8n per!anen0ă, zi şi noapte F un $uteino ntre celule. #esci$ea izeta şi la $us, şi la ntorsE "! 'ăsit şi aici@ un o!, un o!ule0@ o /rută !ai pu0in /rută@ Mia or/it pe şoptite. Mia spus să 7iu cu!inte, că e $e rău. %u ia! ăzut 7a0a nicio$ată@ #in cân$ n cân$, un /ăr/at $in celulele ecine ncepea să 0ipe. "'ita0ie. Anci$eau la toate celulele 7erestrele $e $easupra uşii, care $ă$eau pe culoar. 4ntrau peste el şi $ă$eau $ru!ul la $uş, să nui auzi! urletele. %u ştiu ce i 7ăceau, $ar s7ârşea prin a se potoli. #e la o!ul !eu a! a7lat că /ăr/atul era sin'ur n celulă $e cinci ani. Cinci aniE@ %u ştiu cine era. A!i enea să urlu cu el. Mia! 7ăcut un şa $in pâine şi săpun. Mi lau lăsat câtea zile şi !i lau con7iscat. Ca şi pieptenul, 7ăcut tot $in pâine şi săpun. 8"ici nu eşti la pensionE Mâncarea era /unicică. #acă spun 8/unicică, nu nsea!nă că un o! li/er ar 7i !âncato cu plăcere. Tot !âncare pentru porci era: terci, arpacaş. #oar cea !ai !ultă. Gi cior/a F !ai pu0in cioară: !ai câte un carto7, !ai câte o 7asole, şi ăsta era lu. Carto7ii F coi0i, nu ca la Rilaa, !ai !ult coi. Mă rănea! cu sâr'uin0ă şi cu 'ân$ul să 7ac rezere pentru ce a ur!a@ ra o ntrea'ă istorie să0i 7aci neoile 7ără săi $ai plantonului plăcerea $e a te prii. Mă repezea! la closetul turcesc i!e$iat $upă ce $escisese izeta. Calculase! ti!pul care i tre/uia ca să se ntoarcă. Mă ru'a! lui #u!nezeu (ei, $aE) să!i aute !a0ul să 7unc0ioneze /ine şi repe$e. %u !ă asculta ntot$eauna@ Ineori plantonul era !ai ş!ecer ca !ine, se 7ăcea că pleacă şi, cu! !ă aşeza!, $esci$ea izeta şi stătea acolo. Cu! $e nu se plictiseau să ne a$ă ciuci0i? Cu sutele. Cu !iile@ 5eluase! pro'ra!ul strict, ca acela $in carcera $e la Mislea. Mă o/li'a! să u!/lu F aea! loc !ai !ult F $e la $eşteptare până sereau zea!a aia nea'ră $ei ziceau 8ca7ea. 91


5e!e!ora! eci poezii. 8;cria! altele, !i re'la! pro'ra!ul $upă lu!ina care enea $e pe culoar, !i $erula! iar i!a'ini colorate n !inte@ %u !au scos nicio$ată la ancetă. #eşi a! cerut. 8Ma! cerutE #acă ar 7i să rezu! senti!entele pe care lea! aut la Mal!aison, ele ar 7i $ouă: 7urie şi tea!ă. %u n0ele'ea! ce căuta! eu la Mal!aison. "ici eneau cazurile 'rele, cu ancete lun'i, care s7ârşeau cu !ari procese $e spiona, $e naltă tră$are@ Gi aun'e! la un episo$ $e care nu sunt 7oarte !ân$ră. "sta e, niciun $e0inut nu e per7ect@ Mia ncol0it n cap i$eea $e a si!ula o sinuci$ere@ %u !ai aea! ce7 so iau $e la nceput cu 'rea 7oa!ei. ;in'ura !o$alitate $e a atra'e aten0ia ră!ânea asta. #e sinuci$ere le era ncă !ai tea!ă $ecât $e 'rea 7oa!ei. %u!ai ei ştiu $e ce. #ă$eau socoteală? Cui? Gi $acă $ă$eau socoteală, ce?@ Mia! rupt o 7âşie $e prosop@ #e atârnat, nu aea! $e ce să !ă atârn. &ratiile $e la 'ea!ul $e $easupra uşii erau proteate cu o plasă $e sâr!ă toc!ai pentru a !pie$ica ase!enea ncercări. %u!i ră!ânea $ecât stran'ularea. "ea! un puloer al/ cu 'ât. ;tân$ aşezată n pat, cu urecea ciulită, a! 7ăcut câtea eerci0ii@ %u oia! să !or, asta ştiu precis. #ar $e sătulă, era! ca! sătulăE "! aşteptat să treacă plantonul şi a! strâns@ %u $in cale a7ară $e tare. Totuşi, a! aut ur!e reo trei zile@ Gi asta !a şi salat F erau aspri cu si!ulatoriiE %u ştiu cu! şi n ce 7el, $ar nici nu !ă su7oca! prea rău, şi nici nu !ă $urea ni!ic. %o$ul l 7ăcuse! ntro parte. In !e$ic căruia ia! poestit asta !ai târziu spunea că ar 7i posi/il ca no$ul să 7i apăsat pe caroti$ă, $e un$e senza0ia $e a!e0eală şi s7irşeală ne$ureroasă. "! stat aşezată până a! si!0it că !i ine să leşin şi !a! lăsat !oale ntro parte pe pat. +lantonul na ntârziat să $esci$ă izeta. +stE +stE Jăzân$ că nu !ă !işc, a $escis uşa şi sa repezit la !ine. " rut să !ă $es7acă la 'ât, a tras $e puloer şi a $at $e 7âşia $e prosop. " nuratE a ce!at pe ceilal0i@ "u or/it $e $ata aceasta? Anurau. Mă nurau. "u ce!at $octorul şi !ia 7ost 7rică să nu se prin$ă că nu era trea/ă serioasă. #octorul !ia luat pulsul, a stat pu0in şi a plecat. #oi plantoni !au prins $e su/suori şi !au $us un$ea os, ntrun /irou. "u pus o saltea pe os. Mă păzea un tinerel cu ar!a n !ână. 8#e ce ai 7ăcut, !ă, tu cestia asta? =ată tânără, se poate?@ "! $or!it tun, era! o/osită@

92


> clipă, >ana. 4a să e$e!: cât a 7ost oc al inteli'en0ei şi cât a 7ost $isperare n 'estul ăsta? " 7ost o stare, n !o$ cate'oric. "!estec $e 7urie şi $isperare. In i!portant procenta $e calcul a eistat. #oa$ă că nu a! strâns tare F aş 7i putut, şi aş 7i putut, $e ase!enea, să ntârzii nainte $e a !ă lăsa să ca$ pe pat, lucru ce antrena auto!at enirea lor 7oarte rapi$ă. "se!enea stări te pot 7ace să /asculezi, $e acor$. &estul !eu aea o lo'ică. %u!i cerea! li/erarea F ar 7i 7ost a/sur$. =ata $in 5aoei care a !urit $upă 'rea 7oa!ei asta cereaE@ u cerea! un lucru 7oarte clar: $e re!e ce nu era! scoasă la ancetă, să !i se eplice $e ce a! 7ost a$usă la Mal!aison. 8Clar e un 7el $e a spune@ In $e0inut, pe re!ea aceea, nu aea niciun $rept, asta ni se spunea !ereu, şi $eci nici $reptul la o eplica0ieE %u!i ncipui că 8sinuci$erea a cântărit n li/erarea !ea. +oate $oar să 7i accelerat, nese!ni7icati, procesul $ea $eclanşat. +oate lea 7ost tea!ă că ntro zi or tre/ui săi spună lui &eor'e nescu: 8%epoata $u!neaoastră, !aestre@ #ar ni!ic nu e si'ur. ;i'ur este că $in /irou !a! ntors n celulă. %u pentru !ultă re!e. 8Cantacuzino, iati /oar7ele şi !işcă@ %u ştia! că era ulti!a $ată că auzea! asta@ "ltă !aşină, al0i ocelari@ Mal!aisonul ră!ânea n ur!ă@

13. INTERNE

O ma4in) c" *'%$',"-' m) $"c' aca() Mi sau scos ocelarii şi, cu o neaşteptată /lân$e0e, a! 7ost !pinsă ntrun@ $ulap $e !etal. Mi sa spus: 8"ştep0i aici. "sta era $ea o eplica0ie n care cuântul 8aştep0i se oia ncuraator. Totuşi, nu era! $eloc liniştită, /a era! ciar speriată, aân$ n e$ere locul n care !ă a7la!. ă0i!ea $ulapului era cât să stau aşezată, cu 'enuncii la 'ură. ra $estul $e nalt, n lun'i!e căptuşit cu plăci $e cupru. Cuprul e roşcat, nui aşa? ra lu!ină şi !ă re7lecta! tul/ure, $e7or!ată, n luciul !etalului. "! per7ect n oci culoarea lui roşiatică. Gi aerul F 7oarte ncis, su7ocant (nu era aerisire) F părea roşu. Ma! aşezat. Gi a! ăzut z'âriate reo 121* linii 7oarte 7ine pe placa ce se a7la la năl0i!ea u!ărului !eu@ Multă re!e !ia tre/uit ca să se esto!peze a!intirea $ulapului. Gi a !etalului roşu. #e ce !etal? "! 'ăsit n alte !ărturii cea ase!ănător. +lăcile se ncin'eau şi $e0inutul 87ier/ea. >are asta o 93


7i 7ost? Ciar şi 7ără căl$ură supli!entară, a/ia respira!E Cu! a stat $e0inutul acela care z'âriase liniu0ele? In$e sunt cei care au 7ost ârâ0i aici? Mai trăiesc? Mărturia lor ar 7i atât $e necesară@ "! stat câtea ore n $ulap@ poate !ai pu0in. #acă ar 7i să 7ace! literatură, aş spune că ti!pul era $e cupru@ Mau $us napoi ntro celulă $estul $e !ică, n care erau $ouă paturi suprapuse@ +ri!a persoană pe care a! ăzuto a 7ost Maria "ntonescu. "! a7lat că era! la 4nterne. "! 7ost ntâ!pinată cu !ultă căl$ură şi $e celelalte $ouă. #oa!na "ntonescu le or/ise $espre !ine. +arcă ne cunoştea! $eo eşnicie@ rau 7ericite că a! enit. Cinea $in celula $e alături ncerca $e !ai !ultă re!e să ntre n le'ătură cu ele ciocănin$ n perete şi niciuna $in ele nu ştia să /ată. Ma! pus i!e$iat pe trea/ă. An această ulti!ă celulă n care a! intrat erau $e0inute curaoase. "! putut or/i n linişte, 0ineau 8şase. Jecinul era un 'rec. ra o perioa$ă n care ;ecuritatea ncepuse !area ânătoare $upă aur. +e /aza unui si!plu $enun0, oa!enii erau aresta0i şi tortura0i să !ărturisească. +osesia unui sin'ur cocoşel atră'ea o con$a!nare. +entru aur era arestat 'recul. ra 7oarte neros. Ce!a $eseori plantonul. ra n ancetă $e şapte luni. Mia $at a$resa neestei, la Constan0a. Ir!a să ai/ă proces şi aea neoie $e un aocat. =a!ilia nu ştia ni!ic $e el. %ea ntre/at $acă ae! pâine şi 0i'ări. "ea! şi a! putut săi $ă!@ Closetul nu era n celulă, ci pe culoar. 8+ro'ra!ul era !ai pu0in ri'uros. %e !ai putea! 8cere şi ntre ti!p. "! conenit săi las pâinea şi 0i'ările ntr un anu!e loc la toaletă. " !ers trea/a. Gi $e !ai !ulte ori. Cân$ a! plecat, ia! lăsat o u!ătate $e pacet $e 0i'ări. Al pri!ise! n ancetă. #e 7apt, nu !ai era ancetă. "cu! era li!pe$e că !ă li/era!@ " enit ziua $espăr0irii $e cole'ele !ele@ parcă nu!i enea să cre$. "! 7ost $usă, tot cu ocelari la oci, ntrun /irou so!ptuos. Ca să aun' n /irou, urcase! cu li7tul şi u!/lase! pe un culoar lu!inos pe care era ntins un coor roşu. a ntoarcere aea! să iau acelaşi $ru!, $ar 7ără ocelari. Antre/are: oa!enii care lucrau n /irourile a7late la stân'a şi la $reapta culoarului erau ei oare or/i? 4a! ăzut la ntoarcere: !/răca0i ciil, 7ru!uşei, 7inu0i@ %ici nu sau uitat la !ine  erau $eci o/işnui0i să a$ă circulân$ prin 7a0a lor al0i oa!eni !ur$ari, rup0i, sla/i şi@ pre7er să nu !ai continui. +recizez  clă$irea Ministerului $e 4nterne e aceeaşi cu a CCului $e !ai apoi. Gtiu că a! !ai spuso, $ar 8!ai /ine repetarea $ecât uitarea. #iitE istau $ouă nieluri $e su/sol@ %işte toarăşi solizi, /ine răni0i !ă aşteptau n /iroul i!ens, cu !o/ilă 7lorentină şi coor persan pe os. Inul era #ră'ici. Mia $at !âna@ şi o sută $e lei, 94


/ani $e taiE "! re7uzat. Mia spus că, oricu!, i câşti'ase! lucrân$ la 7er!ă. 4a! luat. In o7i0er !ia a$us aliza $e nuiele@ #ră'ici la ntre/at $acă !ă poate $uce acasă. ocuia! pe Teo$or ;peran0ia, n Bariera Jer'ului@ %u a! !ai co/orât n su/sol. "! luat $ru!ul napoi pe coorul roşu. >7i0erul !i $ucea alizaE Mă ntre/a! $acă nu !i se oacă o 7arsă cu!plită. An 7a0a peronului ne aştepta !aşina. Tot nea'ră şi tot cu per$elu0eE Mau lăsat la col0ul străzii, cu aliza $e trestie n /ra0e. >7i0erul !ia zâ!/it $uios şi !ia urat noroc. ra! ncăl0ată n /ocanci 7ără şireturi. u!ea se uita la !ine@ "! intrat n curte. ocuia! ntrun /loc eci $e $ouă etae. "! urcat scările ca un auto!at. Mia $escis /unica şi !a ntre/at: 8+e cine căuta0i? Gi 'ata@ Ma!a nu era acasă. 4 au tele7onat la sericiu. " enit@ "! !âncat ociuri şi a! /ăut suc $e 'rep7rut@

1. RE7NĂ@AREA LIERTĂ@II ;ă e$e!, >ana, cu! a 7ost 8reinte'rarea n societate. %u poate 7i or/a $e reinte'rare nainte $e $ispari0ia senti!entului $e culpa/ilitate: eu a! ieşit, $ar ceilal0i au ră!asE An pri!a săptă!ână !i enea să plân' $e câte ori !ânca!. Mâncare o!enească. "poi tre/uie să scapi repe$e $e a$resele care 0iau ră!as n cap. "tât $e pu0ine. "! scris 7a!iliei 'recului, n ascuns $e !a!a, care era !potriă, $e tea!ă să nu !i se ntâ!ple iar cea. "u enit $e la Constan0a şi neau a$us peşte. %u ştiau ni!ic $e el, cre$eau că a !urit. &recul a aut proces, 7a!ilia ia 'ăsit un aocat /un şi a scăpat $oar cu o con$a!nare e'ală cu preen0ia. %eau initat la ei n anul ur!ător, $ar cuplul se $estră!a. %easta, care se z/ătuse săl scoată, a s7ârşit prin a $ior0a. "sta se ntâ!pla $estul $e $es cân$ unul $in !e!/rii cuplului se ntorcea $e la ncisoare@ "! contactato şi pe !a!a 7etei $e la 4nterne@ "l treilea !esa la! $us la a$resa $oa!nei Jenzel@ Mia $escis uşa 7iul ei@ nea! n$ră'ostit@ #e0inutul e $e/usolat cân$ iese@ #e cele !ai !ulte ori totul e alt7el $ecât şia ncipuit că a 7i. Jia0a a continuat o re!e 7ără el. ;unt neoită, pentru a eita 'eneralită0ile, să or/esc $espre !ine. =usese! arestată 7ără să!i 7i ter!inat clasa a -a. Antre/area se punea: continui sau nu şcoala? ;incer, nu prea !ai aea! ce7 să !ă pun pe

95


tocit. Gi, oricu!, nu putea 7i or/a $ecât $e cursuri serale. +entru a te putea nscrie la seral, tre/uia să ai sericiu. Gi ce sericiu, cân$ nu aea! nicio cali7icare? Gi cu! să usti7ic n auto/io'ra7ie ntreruperea şcolii şi cei trei ani trecu0i $e atunci? "ş 7i rut so aut pe !a!a  su7erise !ult. Antrun anu!e 7el, su7erin0a ei !orală a 7ost poate şi !ai 'rea ca a !ea. %e ntre0inea pe /unica şi pe !ine. +entru !ine, sin'ura posi/ilitate era 8!unca $e os. =iin$ con$a!nată a$!inistrati, teoretic, nu aea! cazier. Ba !ai !ult F cul!e a a/era0iei, nici nu tre/uia să po!enesc $e arestarea !eaE A!i ine acu! n !inte că a! aut, $upă li/erare, o n7ă0işare la Tri/unal. Cu! ai 7ost conocată? %u !ai 0in $eloc !inte. Ma!a ştie pro/a/il. #osarul a 7ost clasat şi totul !i sa părut n'rozitor $e ri$icol. %u!i a!intesc $e ni!ic. Mă şi ntre/, n 7on$, $acă a! 7ost prezentă. =ără i!portan0ă@ Mai i!portant e că !ă si!0ea! nelalocul !eu n ia0a 8li/eră şi su7erea! că nu a! un rost pe lu!e. #i!inea0a !ă strecura! n !ul0i!ea care pleca la sericiu, luân$u!i un aer preocupat şi pre7ăcân$u!ă 'ră/ită $oar ca să !ă si!t şi eu n rân$ul lu!ii. +roastă !ai era!, #oa!neE +ână la ur!ă, prin 8Bra0ele $e Muncă, !ia! 'ăsit $e lucru pe un şantier. ilieră. Ir!a să nă0 su$ura@ %u!i $isplăcea i$eea. +e şantier !a! si!0it /ine, !ai enea! $eacasăE Muncă 'rea, nurături, noroi. A!i luase! iar la purtat salopeta cu petice $e la +ipera@ Mă scula! la patru $i!inea0a, !ă ntorcea! seara târziu. +e şantier erau o 'ră!a$ă $e 7oşti stu$en0i, $a0i a7ară $e la Iniersitate. =ie că aeau părin0ii aresta0i, 7ie că auseseră curaul să spună ce 'ân$eau@ +ână la ur!ă a! lăsato /altă, că, n loc să nă0 cea, căra! toată ziua la 'ăle0i@ %a! să !ai intru n $etalii. "! 7ăcut 7el şi 7el $e 8!eserii ca să!i câşti' eisten0a. "! 7ost un 7el $e secretară la un !e$ic /ătrân, escroc şi ne/un, a! 'ătit pentru nişte celi/atari care eneau săşi ia cu su7ertaşul !âncarea $e la !ine, a! 7ăcut croitorie, 7i'ura0ie cine!ato'ra7ică (asta ciar nu !ia plăcutE) şi a! con7ec0ionat puloere $in !aieuri pluşate, opsite, ntoarse pe $os, recusute şi pieptănate, să 7ie ca !oairul. e in$ea! la talcioc. Căsătoriile au 7ost, ntrun 7el, !o!ente $e ră'az. "! 7ost şi taatoare la 45T". Mau $at a7ară cân$ au $escoperit că 7usese! n puşcărie. Taatoarea aea 'estiune. Ca 7ostă puşcăriaşă, nu aea! $reptul la o ase!enea responsa/ilitateE Mia! 7ăcut şapte cruci F era o !uncă 96


'roaznică. ucra! 12 ore pe zi. ra ile'al F ar 7i tre/uit să lucră! n $ouă sci!/uri. ;alariile erau !ici. Cei !ai eci se o!orau pentru 7a!ilii. #irectorul, un 7ost !ecanic $e aeroport, l cunoscuse pe tata. Mi a propus să !ă ia la spălatul $e noapte al auto/uzelor. "! re7uzatE %u că !ă 0inea! cu nasul pe sus, !ulte se ntâ!plau nsă noaptea prin auto/uzele pe care le spălau 7e!eile@ +ână la ur!ă, nainte $e a pu/lica, !ă otărâse! să 7iu coa7eză. Cel pu0in se câşti'au /ani. "! 7ost $oi ani 8şa!poneză@ +ri!a carte a! scriso ntre $ouă cliente@ "/ia $upă aceea ur!a să !i se $ea apro/are să 7ac şcoala $e coa7eză@ u !a! $escurcat@ #ar tre/uie i!a'inată !ul0i!ea $e 7oşti $e0inu0i, or/ecăin$ n lu!ea 8li/eră $upă un loc su/ soareE "eau 7a!ilii $e ntre0inut, u!ilin0ele continuau şi a7ară. +u0ini erau cei care acceptau să an'aeze un 7ost $e0inut politic@ Copiii lor nu erau pri!i0i n 7acultate. =ata unui co!erciant care in$ea /rânză nu a putut 7ace 7acultate pentru că tatăl ei a 7ost arestat şi /ătut la sân'e. Cu sin'ura ină $e@ a 7i aut prăălieE Inii 7oşti $e0inu0i au 7ost contacta0i $e ;ecuritate $upă ce au 7ost eli/era0i. Ca şi n puşcărie, nu era o re'ulă, $ar 7aptul 7iin$ posi/il, suspiciunea n7lorea. 8Mi sa ntâ!plat !ie, $eci i sa ntâ!plat şi lui F 'ân$ire si!plistă şi uşor $e !anipulat. > altă cate'orie $e turnători e reprezentată $e 7oşti $e0inu0i contacta0i şi coopta0i $e ;ecuritate $upă eli/erare. ;e pot !păr0i n cei care turnaseră $ea n puşcărie şi cei care, nepăta0i n $eten0ie, ce$ează presiunilor 7ăcute asupra lor cân$ sunt $ea li/eri. ;a spus că to0i $e0inu0ii au 7ost contacta0i la eli/erare. ste, pro/a/il, a$eărat pentru !aoritatea $e0inu0ilor, $ar asta nu nsea!nă că to0i ar 7i acceptat şi nici că aceia care au acceptat $e 7or!ă au şi 7ăcuto apoi. 8>7erta se putea re7uza  /ineân0eles, cu un anu!e risc, acela $e a 7i curân$ arestat $in nou su/ un pretet oarecare, căci orice se putea inenta pentru a n7un$a pe oricine. >ricu!, $upă cinci, zece sau cincisprezece ani $e puşcărie, i tre/uia cuia o $eose/ită tărie $e caracter pentru a putea spune răspicat 8nu. Câte ase!enea 8stânci ar 7i putut eista? Ca săi pute! u$eca pe turnători, ar tre/ui să sta/ili! nişte criterii. #ela0iunile 7ără $rept $e apel ar tre/ui să 7ie cele care au $us la arestări, la con$a!nări, la tortură, la !oarte. #e un$e să luă! nsă $oezi clare, $e netă'ă$uit, ca să nu $eeni! noi nşine, u$ecân$, tor0ionari? #ar oare, paraliza0i $e tea!a $e a nu 'reşi, tre/uie să le per!ite! celor cert inoa0i să ne s7i$eze? 97


a un !o!ent $at a 7ost !o$a ca to0i 7oştii $e0inu0i să 7ie consi$era0i un 7el $e s7in0i. Mare eroareE #ar a enit şi !o$a care calo!nia or/eşte: to0i ân$u0i, lepre, turnători, lin'ăi. "ltă !are eroareE &eneralizarea F si!pli7icatoare şi la n$e!âna oricui F sa $oe$it şi se $oe$eşte ntot$eauna nu nu!ai ne$reaptă, ci şi periculoasă ca ar!ă $e $istru'ere a a$eărului, n$eo/şte 7ra'il. Gi nici analizele nu ne aută prea !ult $in !o!ent ce F se ştie F ur!ele se şter' sau sunt şterse cu sâr', altele se 7a/rică la cerere. Ai $enun0ă! pe inoa0i pentru ai putea apoi spăla $e /ănuieli, i !ur$ări! pe neinoa0i ca să ncurcă! i0ele, procla!ă! pe toată lu!ea turnătoare. 5ezultatul e că turnătoria se /analizează, toată lu!ea e inoată, a$ică ni!eni, prin ur!are toată lu!ea e neinoată (Kanna "ren$t F 5esponsa/ilitU et u'e!ent, +aOot, +aris, 2*). Tenica e cunoscută, nu nsă şi !ilocul $ea o contracara. Kaosul !pie$ică n$eplinirea oricărei ac0iuni /ene7ice. u a! 7ost contactată $e o 7e!eie i!e$iat $upă ieşire. %ea! pli!/at pe stra$ă. "! re7uzat 7ără cea !ai !ică ezitare@ +oate nu atât $in cine ştie ce principiu !oral, ci $oar $intro i!ensă silă@ #in re7le. Cân$ cinea te ar$e cu 7ierul roşu, 0ipi, sari n sus@ Gi nu ai niciun !erit pentru asta@ In episo$ $estul $e nosti! $e $upă li/erare este episo$ul +etru &roza. ocuia pe atunci pe una $in străzile $e la Gosea. Ma! trezit cu o conocare. Mă aştepta! la ea F #ră'ici !i spusese că &roza rea să !ă cunoască. "! intrat ntrun ol !are, plin $e o'linzi. uoasă casa@ /inen0eles, con7iscată $e la reun /o'ătaş $in eciul re'i!. 8;coalăte tu, să !ă aşez eu@ "! aşteptat !ultişor. " enit şi !ia spus că oia săl cunoască pe 8ina!icul nu!ărul unu. 5ula n oraş 7il!ul cu =ernan$el intitulat Inamicul numărul unu. &lu!i0e. Mia spus că, $e 7apt, o7i0erii superiori care eniseră să !ă a$ă cân$ era! la carceră la Mislea eniseră la or$inul lui, $aL ce o/raznică a! 7ostE Gi $ăi şi râzi, şi tralala, şi la plecare !a! po!enit că !ă ia n /ra0e. "ea o aină al/ă@ ra! 7ar$ată pe /uze, !a! 7erit şi 'ura !i sa lipit $e reerul ainei. "şa la! lăsat să plece, cu şta!pila pe reer, aşa sa urcat n !aşină ca să se $ucă la Consiliu@ ;a spus $e !ulte ori că +etru &roza era un o! cu!seca$e. "$ică !ai cu!seca$e, $e pil$ă, $ecât "na +auer. "cest !o$ $e a u$eca prin co!para0ie !i se pare a/solut 7als. &roza ştia /ine că puşcăriile sunt pline. Ruca tenis şi asta l 7ăcea să pară !ai si!patic.

98


Cân$ au$ astăzi că se or/eşte $espre stân'a 8caiar a anilor L*LH n 5o!ânia !i se pare că isez. 8Care stân'a? !ă ntre/. Ca să eiste o stân'ă, tre/uie să eiste şi o $reaptă, a$ică o $e!ocra0ie. #espre ce $e!ocra0ie se poate or/i n anii aceia? +o0i !er'e pe partea stân'ă sau pe partea $reaptă a unui $ru! cât e re!e /ună. #ar cân$ ine 7urtuna şi se prăale un potop $e ape, !ăturân$ totul n calea lui, nu !ai po0i ale'e pe un$e !er'i, te ia curentul, taci şi no0i, $acă po0i. #e notat, a! notat cu to0ii (ntro $ictatură): unora li sau le'at pietre $e 'ât şi sau scu7un$at, altora li sau pus la $ispozi0ie /ărci $e salare, care cu lope0i, care cu !otor. Con7uzia pernicioasă şi ciar periculoasă ine $in 'ra/a cu care li se pune celor sui0i n /ărcile cu !otor o eticetă a/solut i!proprie, speci7ică unei lu!i li/ere. Contra7acerea tin$e să prezinte co!unis!ul ca pe o lu!e $i'era/ilă. >r, n anii L*L6, ni!eni $in cei pe care i cunoştea! nu 'ăsea co!unis!ul 7iresc. +ână şi pe şantier, $oar o parte $in !uncitori se !păcau oarecu! cu re'i!ul, si!0in$ că sunt la !are pre0. Cei !ai !ul0i nsă erau sătui $e nor!ele prea !ari şi sâcâi0i $e inter!ina/ilele şe$in0e, $ar se 7ereau să critice re'i!ul, ceea ce nse!na că erau conştien0i $e ce se ntâ!pla. Maoritatea popula0iei era speriată: n 7oarte !ulte 7a!ilii era cel pu0in cinea arestat. +ărin0ii se 7ereau să or/ească $escis n 7a0a copiilor, $e tea!ă că aceştia lear putea repeta spusele la şcoală, iar asta $ucea a$esea la arestări. Cine ar 7i putut 'ăsi 87iresc un re'i! $e teroare, n a7ară $e cei care se n7i'eau la /ucate? ;ă 7i uitat toată lu!ea ce au pă0it 0ăranii la colectiizare? ăranii /ătu0i n pini0ele pri!ăriilor $e ecipe !o/ile sau $e secretari $e parti$, stâlci0i şi şantaa0i la posturile $e !ili0ie sau aiurea, teroriza0i să se!neze cereri $e intrare n 8colectiă F cu! ar 7i putut ei 'ăsi 87iresc un ase!enea re'i!? Curată răitorie pare $ispari0ia tuturor celor care au participat la 8$resura aplicată popula0iei n acei ani, ca şi a celor ce leau preluat !eseria pe re!ea lui Ceauşescu. #incolo $e $ispari0ia 7izică a unora, straniu e că, la un nu!ăr atât $e !are $e 8$resori, au ră!as atât $e pu0ine ur!e. 5e'i!entele astea par să nu 7i eistatE 5o!ânul are ten$in0a $e aşi scuza călăii. Ciar şi Ceauşescu a 7ost scuzat ani $e zile@ 8%u ştie, e prost in7or!at. &roza aea şi el conştiin0a $estul $e ncărcată, !ă !ir că !ai putea să 7u'ă pe terenul $e 99


tenis@ Ceauşescu uca olei şi Boassa@ ;e uca cu oscioarele copiilor pe care i !ânca. "! putea $eci spune că Boassa@ aea un spirit copilăros şi neinoat@ Ce ştii $espre sănătatea 7e!eilor n puşcărie şi, !ai ales, $upă? An 'eneral, toate !ărturiile şi analizele $uc la concluzia că 7e!eile suportă !ai /ine ncisoarea $ecât /ăr/a0ii. Inii eplică acest lucru prin 7aptul că 7e!eia ar 7i !ai o/işnuită cu u!ilin0ele $ecât /ăr/atul. %u prea !ă conin'e această teorie. In lucru e cert: ra0ia $e !âncare, $ea insu7icientă pentru 7e!ei, era $istru'ătoare pentru /ăr/a0i. +ier$eau o !ult !ai !are !asă !usculară $ecât 7e!eile. ;e 8topeau@ Maoritatea 7e!eilor $in puşcării nu aeau !enstrua0ie. Antreruperea ei se petrecea $eseori n pri!ele $ouătrei luni $e ancetă@ 5eapărea uneori n cursul $eten0iei, cân$ spai!a cea !are era $epăşită. %u era nsă o re'ulă. "! cunoscut 7e!ei care nu !ai aeau !enstrua0ie $e şapte aniE "păreau 7oarte !ulte pro/le!e $entare. Continuau $upă li/erare. Inele ulcere sto!acale, la 7e!ei, sau in$ecat nsă n puşcărie. ic /ine: unele. ;ar părea că !e$ica!entul ar 7i 7ost a!i$onul $in arpacaş. "i aut senti!entul, n puşcăriile prin care ai trecut, că ar 7i 7ost !icro7oane, că era0i asculta0i, suprae'ea0i cu !iloace tenice? ;e or/eşte !ult $espre acest lucru. %u. Gi nici nu!i punea! pro/le!a. 4!posi/il nu este nsă ca ele să 7i 7ost 7olosite $oar n cazuri real!ente interesante. 4nstala0ia costă, iar turnătorul era pe 'ratis sau aproape, şi 7oarte e7icace. a a $oua !ea arestare, a! aut n celulă o 7e!eie care 99_ (i acor$, $in polite0e, o şansă $e 1_ să ne 7i nşelat noi, celelalte) era li/eră şi /ă'ată n celulă ca să ne spioneze. %ea tre/uit pu0in ti!p să pricepe!@ Jor/eşte!i $e această a $oua arestare. "r 7i putut 7i roca!/olescă@ ntrun alt contet. > situez n anii 196 100


1961. ;e ntâ!plase o !are $an$ana care ui!ise toată 0ara. =usese atacat cu succes, $e nişte o0i nar!a0i, un 7ur'on al Băncii %a0ionale. Mare !inuneE ucrul era atât $e 'ra, ncât n !o$ ecep0ional a 7ost 7ăcut pu/lic. ;e spunea că 7useseră ăzu0i $oi /ăr/a0i şi o 7e!eie /lon$ă la olanul !aşinii care se pusese $ea cur!ezişul n $ru!ul 7ur'onului. %u!ărul 7e!eilor cu per!is $e con$ucere n 5o!ânia $e atunci era 7oarte li!itat şi ncă !ai li!itat nu!ărul celor care ar 7i ştiut să con$ucă 7ără a aea per!isul. %u!ărul proprietarilor $e !aşini particulare era, $e ase!enea, scăzut. Mili0ia şi ;ecuritatea acre$itau i$eea că !ilionul ar 7i 7ost 7urat pentru ai auta pe partizanii $in !un0i. %i se spusese că partizanii au 7ost 8stârpi0i@ ra! /lon$ă n ara aceea, aea! per!is $e con$ucere şi F ne/unieE "ea! o !otocicletă. +e lân'ă alte zece !ii $e persoane, /ănuielile ;ecurită0ii sau n$reptat şi spre !ine. #ior0ase! $e pri!ul !eu so0. ocuia! la al $oilea. Trăia! $in răsputeri. A!i 7usese prea 7rică n puşcărie să nu !or 7ără a!i 7i trăit ia0a $e 7e!eieE ocuia! clan$estin la iitorul !eu so0, ur!a să ne căsători!. "$resa !ea o7icială era la !a!a. "colo au enit să !ă ri$ice. " $oua zi, pentru a nu le crea situa0ii neplăcute tuturor, !a! $us săi aştept la !a!a. %iciunul $intre noi nu 7ăcuse le'ătura cu atacul 7ur'onului. "7acerea n sine, recunosc, ni se părea !ai $e'ra/ă nosti!ă. "păruse o $e7icien0ă n siste!ul nostru represiE An s7ârşitE Ca n >cci$entE ;ă 7i 7ost un se!n $e li/eralizare?@ "u enit $oi inşi. ra! to0i $estul $e relaa0i. ;in'urul lucru pe care l aea! $e ascuns era@ $ra'ostea !ea, concu/inaul F urât cuânt, pentru un lucru 7ru!osE F 7iin$, $upă cu! se ştie, 7oarte prost ăzut. Jiitorul !eu so0 locuia n aparta!entul unui cuplu !ai n ârstă, căruia prezen0a lui i 7usese i!pusă $e ;pa0iul ocati. "ceşti $oi oa!eni !inuna0i (la care a! locuit apoi reo zece ani) !ă pri!iseră cu /ra0ele $escise. Teoretic, ar 7i tre/uit să !ă $enun0e. "useseră curaul să no 7acă şi tre!ura! să nu le a$uc necazuri pe cap@ +ercezi0ie. #esci$e0i $ulapul, tra'e0i sertarele scrinului, co/orâ0i alizele acelea $e pe ra7tE > percezi0ie $e operetă. Mai ales că una $in 8alize era, $e 7apt, cutia $e pălării a /unicii. Ce sau !ai $istrat cei $oi tipi n ciil punân$uşi pe cap pălăriile cu pene şi 7lori, tocele cu oaletăE Bunica !ea, care o pornise napoi spre tinere0ea ei, râ$ea cu to0i $in0ii 7alşi, 8al/i ca perlele. 8Balurile costu!ate rein la !o$ăE Ma!a ncerca să surâ$ă. u nu !ai ştiu ce 7ăcea!. #in oci ne spunea!: 8%u poate 7i prea 'ra. 8Jre0i să ne ur!a0i? !a ntre/at cel care şi pusese pe 0easta pleşuă o pălărie $in pai italian, cu /oruri !ari. "ea! ntot$eauna la !ine, n 'eanta 101


!are ca un sac, o perie $e $in0i şi pasta, un săpun, $ouă slipuri $e sci!/, un prosop !ic, un puloer şi o perece $e şosete. %u !ia 7ost $eci 'reu să !ă pre'ătesc $e $ru!. > !aşină nea'ră ne aştepta. #e $ata asta nu !iau pus ocelarii ne'ri. 8%u 7i0i n'riorată, !ia spus cel care şi pusese pălăria $e pai pe 0eastă, 8$iseară ă ntoarce0i acasă. "! stat reo $ouă luni. %u la ;ecuritate, ci la Mili0ia Capitalei. "! aut $oi ancetatori. Inul F /lon$ şi patern. Al interesa !ult iitorul !eu so0: 8Te iu/eşte?  /ăiat $e trea/ă? Anainte $e li/erare, nea $at /inecuântarea lui pentru căsătorieE@ In alt o7i0er, 'ras şi /runet, era specialistul n 'rosolănii şi nurături. Gi n ancetele $e noapte@ ra! n$ră'ostită şi a! suportat $estul $e prost această a $oua arestare. Mă striea ne$reptatea acuzării. +entru !ine, atacul cu ar!e al unui 7ur'on ră!ânea un $elict $e $rept co!un. Inii or zâ!/i poate. Ce să 7ac, a! şi lipsuriE a o ancetă a! şi plâns. Ce ruşineE %u !ă putea! opri. 8%a! 7uratE "ncetatorul cel /lon$ ncerca să !ă cal!eze: 8%u e 7urt, $acă ai rut să au0i partizaniiE "cuza0ia $e o0ie !ă !/olnăea@ Ancetul cu ncetul, !i re'ăsea! o/iceiurile $e ece puşcăriaşă. 5encepuse! să cânt n celulă şi să!i a!intesc $e poezii uitate@ Mii $e oa!eni au 7ost aresta0i pentru a7acerea asta. "tacul era $upă !o$a occi$entală, $ar represiunea era $upă !o$a stului. " căzut !ult peşte !ărunt n plasă. 5estaurantele erau ticsite $e a'en0i. >ricine celtuia !ai !ult la un ce7 era luat la oci@ Celulele se a7lau la eta. Ma pri!it o 7e!eie n ârstă cu părul lun', al/. "restată pentru că ar 7i ascuns cocoşei n 'ră$ină. ra $istrusă. #in o/işnuin0ă, a! 7ăcut ce tre/uia să 7ac, a! consolato cu! a! putut. #ar n'erul !ă părăsise. %u !ai aea! strălucire@ a parter şi la etaul ntâi al clă$irii, oa!enii se aşezau la coa$ă ca săşi ri$ice carnetele sau actele !aşinilor cu!părate. Celulele erau nşirate pe un culoar lu!inos. +lantonii nu ne sâcâiau. ;uprae'erea era !ai pu0in seeră $ecât o cunoscuse! eu. %enorocirea era că nu aea! ni!ic $ea 7ace cu porcăria lor $e !ilion. "$ică aş 7i rut săl a!, $ar nul aea!. Gi iu/ea! un /ăr/at care, el, era li/er şi se pli!/a cine ştie pe un$e. A!i cereau un ali/i pentru ziua atacului. %u reuşea! să!i a!intesc ce 7ăcuse! n ziua aceea. +entru !ine, cuântul 8ali/i enea $irect $in ro!anele "'atei Cristie. +oliticele nu aeau $reptul la ali/i. Mia tre/uit !ai !ult $e o lună ca săl 'ăsesc pe al !eu. Gi autorul 7a!iliei, care n0elesese $espre ce e or/a şi se a'ita F 7ără ştirea !ea, /inen0eles  să!i reconstituie pro'ra!ul. "! aut noroc: n ziua şi la ora aceea 7ăcuse! o ra$io'ra7ie $e sinus la policlinică. Anota! !ult prin piscine şi !ă alesese! cu o 102


sinuzită. Morala: ca să 7i0i linişti0i, pentru orice eentualitate, 7ace0i zilnic ra$io'ra7ii $e sinus@ ra! trei n celulă. " treia ieşea !ereu la ancetă. Toarăşa turnătoare@ ;e ntorcea cu 0i'ări şi 7ructeE Mai târziu a! $escoperit că era cunoscută. Antro zi, au !pins n celulă o 7e!eie tânără. "! autato să urce n pat. %ea arătat /urta şi coapsele ei. "eau culoarea@ 7icatului. =ata ei $e $oisprezece ani era şi ea arestată. ;o0ul ei 7ăcuse ce7 ntrun restaurant. %ota 7usese ri$icată şi nu corespun$ea cu eniturile@ =e!eia nea ru'at să ne n$ură! $e ea şi so lăsă! să $oar!ă. Câtea ore !ai târziu au enit so ia@ "u s7ârşit prin a 'ăsi inoa0ii. ;us. =oarte sus@ ;ute $e oa!eni au 7ost /ătu0i şi tortura0i $in cauza lor@ #e câte ori !er'ea! la ancetă, trecea! prin sala $e sport. ra sin'ura ieşire. Je$ea! acolo 8/ul$ozerele represiunii. oeau n saci $e nisip@ +ână la ur!ă, !iau $at $ru!ul@ ;in'urul !eu act $e cura la această a $oua arestare a 7ost, la plecare, să nu iau !âna ntinsă a o7i0erului care !i zâ!/ea ironic. An tot ti!pul cât co/orâse! scara !i spusese că n curte !ă aşteaptă un 7ur'on, ca să !ă $ucă la Rilaa@ 4u/itul !eu !ă aştepta n stra$ă. Cre$ că iar era soare. A!i era ruşine F !i crescuse părul, se e$ea ră$ăcina şaten. %ea! luat n /ra0e. +lân'ea! a!ân$oi. >a!enii@ se uitau ca! strâ!/. ra! $in nou inoa0i: a plân'e şi a te săruta pe stra$ă@ $ouă 7apte $e con$a!nat, toarăşi@ Cu! se 7ăcea selec0ia tor0ionarilor şi a 'ar$iencelor? %u a! aut n 7a0ă nicio$ată o 7işă $e 'ar$iancă, să ă$ ce calită0i i se cereau. #in cele pe care lea! cunoscut eu, !ulte eneau $e la 0ară. Tinerii $in sate au intrat n ;ecuritate ca să 87u'ă spre oraş. ;atul nu le !ai asi'ura rana şi sta/ilitatea. "! aut un prieten n Mun0ii "puseni. Aşi 7ăcuse ar!ata la ;ecuritate, n 5aoei@ Inii au $eenit pro7esionişti. +entru a intra n ;;, tinerii tre/uiau să scoată ocii unei pisici. Cu cu0itul. #e ce o pisică? +entru că are şapte ie0i şi nu e lucru uşor. Tre/uie a/ilitate, 7or0ă şi plăcerea $e a tortura. Cei care re7uzau so 7acă erau tri!işi pe 7ront. %u ştii la ce antrena!ent sunt puşi tinerii $in ;ecuritate, pre'ăti0i pentru a $eeni ancetatori sau şi !ai rău@ +oate că unii ar 7i rut să iasă $in oc. #ar e 'reu să ieşi $in ;ecuritate (!ai 'reu $ecât pe re!uri $e la !ănăstire). " 7ost uneori acre$itată i$eea că !ili0ienii nu se ocupă $ecât $e o0i şi $e cri!inali. %u este a$eăratE An sec0iile $e Mili0ie eistau (eistă?) /irouri n care aeau loc ancete ale 103


;ecurită0ii. ;ecuritatea lucra !ână n !ână cu Mili0ia. #iscu0ia noastră a aut, $incolo $e tra'is!ul eperien0ei tale, şi un ton 'lu!e0. u nu!i pot per!ite o atitu$ine ironică $e $ata aceasta, $eşi apar0in unei 'enera0ii ironice şi ironia, ntrun siste! totalitar, este un $elict, o conspira0ie. A0i propun totuşi acu! un 8oc leer cu priire la co$ul $intre e!i0ător şi receptor. An acest caz, rela0ia se!ni7icantse!ni7icat cu! arată la nielul penitenciarelor? u cre$ că eistau $ouă tipuri $e rela0ii: icti!ăcălău şi icti!ăicti!ă. Kai să le co!entă!. Mai ntâi, icti!a contra călăului: cu! se putea !ani7esta n ancetă, care era raportul cu plantonul, cu! şi cât 8si!patiza acesta cu $e0inutul? > 'reă a 7oa!ei aea şi ea o se!ni7ica0ie, un co$@ >ricât $e eroic şi 'roza ar 7i $e0inutul, e clar că nu el sta/ileşte re'ula ocului, ci ancetatorul. #e0inutul poate propune aria0iuni pe te!ă şi piste 7alse, poate ciar e!ite in7or!a0ii eronate, $ar el este, $in păcate, n siste!ul nostru poli0ienesc, 8supusul ancetatorului. "ş rea să ies $in $o!eniul teoriei, care nu !i se potrieşte, nici !ăcar pe ter!en scurt. %u a! capacitatea $e sinteză pentru asta@ +ersonalitatea ancetatorului are !are i!portan0ă n ca$rul unei ancete. Ca şi, ei$ent, cea a $e0inutului, $ar cea !ai pu0in@ An ancete i!portante se caută acor$area sau $ezacor$area celor $ouă personalită0i, nu pentru plăcerea unuia sau altuia, ci pentru stoarcerea $e0inutului. #acă se consi$eră necesară prezen0a unui ancetator tro'lo$it ntrun anu!it !o!ent al ancetei, a 7i 7olosit un ancetator tro'lo$it. "cesta nu se pre7ace, el este tro'lo$it. Gi a 7i a7ectat unul 7in, ciar cultiat, $acă se consi$eră necesar pentru e7icacitatea ancetei. "cest principiu este, $e alt7el, 7olosit n !ai toate poli0iile.  or/a $e psiolo'ie. #ar tortura? ;ă ne 7eri! $e i!pietatea $e a teoretiza tortura. "r 7i ne$e!n 7a0ă $e cei care au suportato. a ine !ai rar neanun0ată. istă o pre'ătire, o pretortură. +ro/a/il că nu to0i ancetatorii au participat la torturi. +ro/a/il că eistă unii care 7ac asta !ai /ine $ecât al0ii. +oate că o!ul 104


care $ă trei pal!e nu e acelaşi cu cel care pune electrozii pe testiculele /ăr/a0ilor@ $ar sunt cole'i@ "! un senti!ent $e@ ruşine să intru n aceste $etalii. Mi sar părea !ai nor!al ca aceia care au practicat tortura să ne eplice cu! au 7ăcut şi $e ce. #ar plantonul care si!patiza sau nu si!patiza? piso$ul $e la Mal!aison@ +oate că n ziua aceea a aut un !o!ent $e slă/iciune şi nu !ai suporta să au$ă 0ipetele /ăr/atului nne/unit $e sin'urătate. +oate că $usese n ziua aceea un $e0inut torturat napoi n celulă. ;au poate căl /ântuia o n$oială şi a si!0it neoia săşi cu!pere o in$ul'en0ă@ &rea 7oa!ei era şi ea un co$? #a. In co$ al $e0inutului 7a0ă $e el nsuşi: $oa$a că !ai poate, !ai are curaul să ia o $ecizie. ;ă otărască pentru ia0a lui. #oar $ouă otărâri !ai poate lua $e0inutul 7ără aizul lor : să 7acă 'rea 7oa!ei şi să se sinuci$ă. #reptul nul are nsă la ele. #oa$ă că este n a!/ele cazuri !pie$icat, prin toate !iloacele, săşi $ucă otărârea până la capăt. #ar co$urile $intre $e0inu0i? ista un ntre' ritual $e cunoaştere şi recunoaştere ntre $e0inute cân$ intrai ntro celulă. In ritual $e7ensio7ensi. =oarte repe$e se ntin$eau !ici 7ire $e le'ătură, nesi'ure, se puteau rupe la cel !ai !ic se!nal $e alar!ă. ;e renno$au n altă parte. #e0inutul are neoie să co!unice. Aşi cunoaşte această slă/iciune şi se te!e $e ea. #e0inutul si!te neoia să pri!ească şi !ai ales să trans!ită in7or!a0ii. #e aici o/sesia securiştilor pentru co!unicarea $intre st şi Jest, care a 7unc0ionat atâta re!e. >!ul li/er $in st 7iin$ şi el un 7el $e $e0inutE ;ă trece! la 'ra7ica $e penitenciare, care şi ea se !ani7estă $u/lu: o$ată apar0inân$ ncisorii $e0inu0ilor şi o$ată puterii. #eci, pe $eo parte, se!nele nscrise pe pere0i, !esaele, pe $e alta, aria, $eclara0iile@

105


&ra7ica puşcăriaşului e 7oarte re$usă. #in lipsă $e unelte, $e 7rică. #ar scrierile care apar0in puterii: acte $e li/erare, acte $e arestare, $eclara0ii@? ;tiă. Mun0i. Tone $e ârtie. 5eprezentân$ şi ore $e lucru pentru 7unc0ionarii puterii. Cu! spuneai !ai a$ineauri, era o pâine $e !âncat aici. ;a !âncat şi cozonacE In 7ost $e0inut nu poate auzi cuântul 8$eclara0ie 7ără să ciulească urecea. Mie !i ine auto!at n !inte 7or!ula 8$eclar $e /unăoie şi nesilit $e ni!eni cu care ne nceia! $eclara0iileE %u este o cul!e a 'rotescului? ;ă ne 'ân$i! totuşi că eistă ncă o 7la'rantă lipsă $e $ocu!ente. +entru un re'i! care ecelează prin /irocra0ie, este, ntra$eăr, $e !irare. #e o/icei, oricât sar $istru'e, tot !ai scapă câte cea. Tea!ă !ie că la noi sa $istrus $estul. +rea !ul0i au interes să ştear'ă ur!ele@ Gi $acă reo$ată se or 'ăsi ariele, tre/uie cercetate cu !ultă aten0ie. +ot 7i in7iltrate cu 7alse in7or!a0ii. Cercetarea a tre/ui 7ăcută cu răceală, 7ără reac0ii senti!entale, 7ără a priori, cu lupa luci$ită0ii. ;enti!entele leau consu!at cei care au trăit 'rozăia. Cercetătorii tre/uie să 7ie reci şi lucizi. %epărtinitori. Gi@ incorupti/iliE #acă se poate@ 4ată că nu sa putut. Ba unii par săşi 7i 7ăcut o a$eărată !eserie $in rea!enaarea trecutului. acul le/e$elor pe care nil pun n scenă nu are $ecât le/e$e al/e şi nepriănite, cea nea'ră lipseşte. ;oli$arită0i aşteptate şi neaşteptate, $ictate $e interese, se 7ac şi se $es7ac, 7irul istoriei e croşetat cu i'li0a !inciunii şi a o!isiunii. 5ezultatul e un a!al'a! cel pu0in $erutant. #acă luă! $in nou ca ter!en $e co!para0ie ceea ce sa ntâ!plat n =ran0a $upă li/erare F 7oştii cola/oratori sau $at $eclarat rezisten0i, unele 'rupuri $in 5ezisten0ă şiau 7ăcut sin'ure $reptate, au scin'iuit şi uneori au o!orât neinoa0i 7ără u$ecată, $elatorii sau /ătut cu pu!nul n piept ca !ari 8patrio0i şi luptători pentru li/ertate F şi a$!ite! că nici azi nu a putut să iasă la lu!ină $ecât o parte $in a$eăr, a! putea spune că !ai e ti!p pentru ca 'enera0iile iitoare să a7le ce sa petrecut $e 7apt. Cu con$i0ia ca ele să rea să 106


a7le acest a$eăr. "! auns la sta0ia ter!inus. >ana, ai pronun0at o$ată cuântul 8$iscurs, atunci na! rut să te ntrerup. +entru !ine, cuântul 8$iscurs are o altă conota0ie. u nu a! 7ost ncă arestată@ Ba ai 7ost, 7ără să 7ii@ %u aşa cu! ai 7ost tu. %u!eai 8$iscurs lec0ia pe care o serea, $upă ziua $e !uncă, şe7ul ncisorii. #upă ce sa ter!inat ncisoarea cu 'ratii, ai si!0it o anu!e 8rela0ie cu cuântul 8$iscurs? Cu! să nu si!t, cân$ ia0a noastră sa petrecut su/ se!nul $iscursurilor? ;ecretarul 'eneral, secretarul $e parti$, propa'an$istul, responsa/ilul $e /loc, prietenul@ ca să0i eplice că nu are ncotro. Toate F poluări ale sensului ori'inar. #iscursul spălării creierului a 7ost suportat $e $ouă 'enera0ii /une. ;pălarea creierului: ă$ un 7urtun care spar'e cutia craniană şi spală cu et puternic, $istru'ător !ateria aceea 7ra'ilă şi 7ru!os $esenată. >ana >rlea, na! să te ntre/ ni!ic $e $ata aceasta $espre scriitoarea >ana >rlea. "! să ter!in cu o $eclara0ie: su/se!nata Mariana Marin, a7lân$u!ă n =ran0a, $eclar că a! luat, n zilele $e 2*, 26, 2H, 2< iulie 199, un interiu scriitoarei >ana >rlea, zisă şi Maria4oana Cantacuzino. #acă acest tet a apărea 7ără se!nătura !ea şi a >anei >rlea, a 7i un tetpirat. %u $e alta, $ar eu !ă ntorc $upă !ineria$ă@ Con7ir!. " 7ost !ai !ult $ecât un interiu. Gi 7ără ră/$area ta@ Gtiu că 7ace parte $in !eseria $e urnalist, $ar ai creat o tensiune care !a !pins să răscolesc a!intiri@ uitate. Joit sau nu. =ără tine, această carte F /ună, rea, aşa cu! este ea  nu ar 7i eistat. Mul0u!esc, >ana >rlea. ;per că această carte a apărea şi n 5o!ânia, iar noi ne o! a!inti $e aceste zile etraor$inare. Gi poate că ticăloşii or 7i ninşi 107

Oana Orlea - Cantacuzino, Ia-ti Boarfele Si Misca!

Recommend Documents