Tanase Oana Cristina - Tema 4, Grupa 1057

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICA ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ MASTER: CIBERNETICĂ ECONOMICĂ

Macroeconimie - Teme

Tănase Oana Crisina !r"#a $%&'

B"c"re(i, )%$)

Tema 4  Problema 1. Modelul Mundell-Flaming, cazul cursului de schimb flotant ( ε  ≠ capita cap itall restric restricț ion ionat at ( r  ≠  ≠ r S  ).

ε 

S 

 ) și cont de

Fie economi economiaa unei țări descri descrisă să de următoa următoarele rele relaț ii: "  = !  +    + G +  NX  !  = ! 0 + c" "  # , ! 0  0,0  c" 

"  #



1

= "  + %  $ − % , %  $  0  sau %  $  ∈ $

%  = t " "  + % 0 , % 0



   = i" "  + i r r  +  0  ,

0, 0

cu

 NX  =  &  −  X   &  = e ε  +  & 0 , cu eε  ε 





i" 

t " 



0, & 0



1

0, ir  



0

0

=  '" "  + ' ε  +  X 0 , cu  '"   0, ' 0, X 0   M  ≡  ( = m" "  + mr  r  +  M 0 , cu m"   0, m r  !!  = α  ( r  − r S  ), α    0  X 

ε 

ε 

 #





0 0, M 0



0

unde au fost fost făcute făcute următoare următoarele le nota notaț ii: "   - reprezintă PIB-ul; !   - reprezintă consumul; repr prez eziint ntăă in inve vest stiițiile; G - reprezi reprezintă ntă cheltu cheltuieli ielile le guverna guvernamentale mentale considerate considerate    - re e!ogene";  NX   - reprezintă e!portul net; "  # - reprezintă venitul disponi#il real"; %  reprezintă reprez intă transferur transferurile ile de la stat stat către gospodă gospodării rii ș i firme; firme; %  - reprez reprezintă intă impoz impozitele itele și ta!ele ta! ele plăt plătite ite de de către către gospod gospodări ăriii și firme; firme; !  - repr reprezi ezintă ntă cons consumul umul auto autonom; nom; c"  repr re prez ezin intă tă $n $ncl clin inaația ma marg rgin inal alăă sp spre re co cons nsum um;; % 0 - rep reprez rezint intăă impozi impozitel telee și ta!ele ta!ele autonome auto nome;; t  - re repre prezi zintă ntă rata rata fi fisca scali lită tății ii;;    - re repr prezi ezintă ntă in inve vesti stiții iile le aut auton onom ome; e; r  repr re prez ezin intă tă ra rata ta in inter ternă nă a do do#% #%nz nzii ii;; i - repr reprezi ezintă ntă senz senziti itivit vitatea atea investi investițiil iilor or la rata do#%nzii;  &   - reprezintă e!portul;  & 0  - reprezintă e!portul autonom; e  - reprezintă senzitivitatea e!portului la cursul real de schim#; ε   - reprezintă cursul real de schim#; reprezin intă tă $ncli $nclina nația  X   - reprezintă importul;  X    - reprezintă importul autonom;  '"  - reprez margin mar ginală ală spre import import $n raport cu PIB PIB-ul -ul;;  ' - re repr prez ezin intă tă $n $ncl clin inaația mar margi ginal nalăă sp spre re # import imp ort $n raport cu cursul real de schim#; schim#;  M  =  ( - rep reprez rezint intăă cere cererea rea de #an #ani; i;  M  repr re prez ezin intă tă ofe oferta rta de #a #ani ni;;  )  - re repr prez ezin intă tă indic indicel elee pr preețur uril ilor or la ni nive vell națio iona nal; l; m"  reprezintă reprez intă $nclina $nclinația marginală marginală spre cererea cererea de #ani $n raport raport cu PIB-ul; PIB-ul; mr  - reprezintă  $nclinația marginală spre cererea de #ani $n raport cu rata do#%nzii; !!  - reprezintă contul de capital; α  - reprezi reprezintă ntă senzitivitate senzitivitateaa contului de de capital la la diferenț a dintre rata S  internă a do#%nzii  r  " și rata int interna ernațion ională ală a do# do#%nz %nzii ii  r  "&  $

0

0

"  

r 

ε  

0

ε  

'egimul valutar este cel al cursului de schim# li#er, iar contul de capital este restric restricționat ionat flu!ur flu!uril ilee de capital capital sunt sunt restri restriccț ionate" ionate"&& 2

(e cere: a" Inde Indenti ntifica ficați var varia# ia#ile ilele le end endogen ogenee și e!o e!ogene gene din mod model& el& Variabilele endogene sunt variabilele dependente ce reprezintă indicatori globali sau agrega agr egati ti genera generați în întrtr-un un model, model, a căr căror or valoare valoare este determ determin inată ată pe baza rela țiil iilor or funcțio ional nalee care caracterizează caracterizează nivelul nivelul activită activității economice, economice, anume: oferta agregată agregată ( "  ), consumul ( !  ), # inve in vest stiiții iile le (   ), venitul disponibil ( "  ), impo impozitel zitelee și tae taele le plăt plătite ite de către gosp gospodăr odării ii și firme ( %  ), eportul net (  NX  ), eportul (  &   ), importul (  X  ), cererea de bani ( M  # = ( ), oferta de bani  ( M  ), contul de capital  ( !!  ), rata internă internă a dob!nzii ( r  ), cursul real de sc"imb ( ε  ) și nivel total al depozitelor ( # )# Variabilele eogene sunt variabilele independente ce reprezintă indicatori globali, care aduc sc"imbări într-un model fără a se modifica $i ale căror caracteristici calitative $i metode de genera gen erare re nu su sunt nt spe specif cifica icate te de con constr struir uirea ea mo model delul ului ui eco econom nomic ic și anu anume: me: c"e c"elt ltuie uielil lilee guvernamentale guvernament ale de de bunuri și servicii ( G ), transferurile transferurile de de la stat stat către gospodării gospodării și firme ( %  ), consumul autonom ( ! 0 ), impozitele și taele autonome ( % 0 ), invest investiițiil iilee autonome autonome (    ), eportul autonom (  & 0 ), importul autonom (  X   ), indi indice cele le prețur uril ilor or la nivel nivel națio iona nall ( )  ), S  cererea de bani autonomă (  M 0 ), rat rataa inter interna națio ional nalăă a dob!n dob!nzii zii ( r  ), nivelul numerarului în circ ci rcul ulaație ( N  ) și rezer rezervele vele %ănci %ănciii &aționa ionale le la %anca 'ent 'entrală rală ( $ )#  $

0

0

#" (ă se pre preciz cizeze eze și să se int interp erprete reteze ze semn semnul ul par paramet ametril rilor or

e

ε  

și  ' & ε  

arametrul e  reprezintă senzitivitatea senzitivitatea eportului eportului la cursul real de sc"imb și are o valoare  pozitivă ( e  0 ), adică o data data cu modificarea modificarea cursului real de sc"imb se modifică și eportul, eportul, așadar adar oric oricar aree creștere tere cu o unita unitate te a cursu cursulu luii real real de sc"im sc"imbb va condu conduce ce la cre cre ștere tereaa cu e a ε  

ε 

ε  

 ∆ &   0    , rela relația dintr dintree cursul cursul de sc"i sc"imb mb și epo eport rt fii fiind nd de de acela acela și sens# sens#  dată dată cu  ∆ε   

eportului 

creșterea terea epo eportu rtului lui va cre crește cerer cererea ea pentr pentruu valu valută tă națională ională pest pestee "otar "otaree și, toto totodat dată, ă, creea creează ză oferta de valuta valuta straină în țară# arametrul  '  reprezintă  reprezintă înclina înclinația marginală marginală spre spre import la cursul cursul real de de sc"imb sc"imb și are o valoare negativă (  z  0 ) deoarece deoarece eista eista o relație de sens sens contrar contrar între între cursul cursul real de sc"imb sc"imb și  ∆ X  < 0    . impo import rt,, astf astfel el o dată dată cu cre creștere tereaa impo import rtur uril ilor or curs cursul ul real real de sc"i sc"imb mb va scăd scădea ea    ∆ε    'reșterea importu importului lui creează creează creșterea cererii cererii pentr pentruu valută valută străină străină și, totod totodată, ată, creează creează oferta oferta de de valută valută națională ională pentru pentru străini străini## ε  

ε 



t " 

)unosc%nd )unosc %nd următoarel următoarelee valori ale paramet parametrilor rilor:: ! 0 = *00 ; c"  = 0,* ; %  $ = +00 ; = 0,- ; % 0 = +00 ; i"  = 0,+. ; ir  = −1000 ;   0 = 1.00 ; G = /00 ; e = 1/00 ;  & 0 = 00 ;

 '" 

= 0, ;

 N 

= 0,. 2  N  = .00 2  $ = 100 2  )  = 1 2

 #

ε  

 'ε 

= −*00 ;

 X 0

= 00 ;

m"  r S 

= 0,1. ;

mr 

= −000 ;

 M 0

= 00 2

 $  #

= 0,1. 2

= 0,0. ; α  = 1100 se cere:

c" *et *eter ermi mina nați ec echi hili li#r #rul ul pe pi piaața #u #unu nuri rilo lorr și ser servi vici ciil ilor or cu cur#a r#a I( I("& "& 3

"  = !  +    + G +  NX 

   # !  = ! 0 + c" "    #  "  = "  + %  $ − %  ⇒ %  = t " "  + % 0      = i" "  + ir r  +   0   NX  = e ε  +  & 0 − ( '" "  +  ' ε  +  X 0 )  "  = ! 0 + c"  ("  + %  $ − t " "  −% 0 ) + i" "  + ir r  +  0 + G + & 0 − X 0 + ε (e − ' ) − '" "  ε 

ε 

ε 

 S  : "  =

"  =

1

ε 

[

! 0 + c" %  $ − c " % 0 + i r r  +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε (eε  − ' ε  ) 1 − c "  (1 − t "  ) − i"  +  '"  *00 + 0,*( +00 − +00 ) + ( −1000) r  + 1.00 + /00 + 00 − 00 + ε (1/00 + *00 )

]

1 − 0,*(1 − 0, ) − 0,+. + 0,

 S  : "  = +//1,1 − *..,+ r  + 1*.,/ε 

d" *eterminați multiplicatorul investițiilor a lui +enes", cheltuielilor guvernamentale, consumului autonom, transferurilor, ta!elor autonome, etc& corespunzătoare modelului analizat&

*   0

Multiplicatorul investi țiilor este: 1 1 ∆"  = = ⇒ *   = = /,+ # 1 − 0,*(1 − 0, ) − 0,+. + 0, ∆  0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  0

Multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale este:

* G

* ! 0

* %  $

* % 0

1 1 = ∆"  = ⇒ * G = = /,+ # ∆G 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,

Multiplicatorul consumului autonom este: ∆"  1 1 = = ⇒ * !  = = /,+ # ∆! 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0, 0

Multiplicatorul transferurilor este: c + 0,* ∆"  = .,/ = = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0, ∆%  $ 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"   $

Multiplicatorul taelor autonome este: − c + − 0,* ∆"  = −.,/ = = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0, ∆% 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  0

e" *eterminați echili#rul pe piața monetară& 4

 M  ≡  ( = m" " + mr r +  M 0   #

 M  =  #

  M   ⇒ = m " + m r +  M    ) 

 M 

" 

 )  M   (M  : "  =

 ) 

− M 0 m" 

−

0

r 

mr  m" 

r 

Masa monetară se obține din următoarea formulă:  N 

+1 0,. + 1  # ( $ +  N ) = (.00 + 100) = 1*/.  M  =  µ  M 0 =  N   $ 0, . + 0,1. +  #  # 1*/. − 00 − 000 1 − "  = r  0,1. 0,1.  (M  : "  = *.00 + 0000 r 

f" *eterminați multiplicatorul masei monetare reale și al ofertei autonome de monedă corespunzători cur#ei .& Multiplicatorul masei monetare reale este: 1 1 ∆"  = = ⇒ *  M  = = ,  M  m"  . 0,1.  )  ∆

*  M   ) 

 ) 

Multiplicatorul ofertei autonome de monedă este: = ∆"  = − 1 ⇒ * M  = − 1 = −, . 0,1. ∆ M 0 m" 

*  M 0

0

g" *eterminați echili#rul pe piața contului de capital cur#a BP"&  ,)  =  NX  + !!  = 0  &  −  X  + !!  = 0 ⇒ e ε  +  & 0 −  '" "  −  ' ε  −  X 0 + α (r  − r S  ) = 0 1 1 1  ,)  : "  = ( & 0 −  X 0 − α  r S  ) + α   r  + ε ( e −  ' )  ' "   ' "   ' "  ε 

ε 

ε 

ε 

1 1 1 (00 − 00 − 1100 3 0,0. ) + 1100 r  + (1/00 + *00 )ε  0,  0,  0,   ,)  : "  =  + 0 r  + .00ε  "  =

h" *eterminați multiplicatorul e!portului autonom și respectiv al importului autonom corespunzători cur#ei BP& Multiplicatorul eportului autonom este: 5

*  & 0

*  X 0

=

∆"  1 1 = ⇒ * &  = =.. ∆ & 0  '"  0,  0

Multiplicatorul importului autonom este: ∆"  1 1 = = − ⇒ * X  = − = −. . ∆ X 0 0,   ' "  0

i" (ă se scrie sistemul care dă echili#rul simultan pe piața #unurilor și serviciilor, pe piața monetară și pe piața contului de capital identitatea conta#ilă reprezent%nd constr%ngerea e!ternă"&  S  : "  =

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

 M   (M  : "  =

 ) 

 ,)  : "  =

1

−

m" 

 '" 

[!  + c %  − c %  + i r  +    + G +  &  −  X  + ε (e − ' )] 0

"   $

 M 

− M 0

( & 0

+  '" 

mr  m" 

r  ⇒ r  =

−  X 0 − α r S  ) +

1  '" 

 ) 

−  M 0 mr 

α r 

" 

+

1  '" 

−

ε ( eε 

0

m"  mr 

r 

0

0

0

ε 

ε 

" 

−  ' ) ⇒ ε (e − ' ) +  & 0 −  X 0 −  '" "  + α (r  − r S  ) = 0 ε 

ε 

ε 

4istemul care dă ec"ilibrul simultan pe piața bunurilor și serviciilor, pe pia ța monetară și  pe piața contului de capital este:

"  = ! 0 + c ("  + %  − t  "  − % 0 ) + i "  + i r  +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε  (e −  ' ) −  '   M   −  M 0 m   )  − "   r  = m m   &  −  X  + ε  (e −  ' ) −  ' "  + α  (r  − r  ) = 0 0  0  " 

 $

" 

" 

r 

ε 

ε 

" 

" 

" 

r 

r 

S 

ε 

ε 

" 

 /" (ă se determine mărimea PIB-ului, ratei do#%nzii și cursului real de schim# la echili#ru& *eterminați de asemenea mărimea consumului, a impozitelor și ta!elor, a investiției, ponderea deficitului #ugetar $n PIB, soldul contului curent, precum ș i mărimea e!portului și a importului la echili#ru&

6

    S  ∩  ,) ⇒ "  = ! 0 + c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + i r r  +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε (e −  ' ) −  '" "  −  S  − ε (e −  ' ) −  & 0 +  X 0 +  '" "  − α (r  − r  ) ⇒   M   −  M 0 m  )  "   − "  r  =  m r  m r    M  − M      M  − M        0 0 m "  m"     )   )  − "   +  0 + G − α   − "   + α  r S  "  = ! 0 + c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + i r    m r   m r  m r    m r                  ε 

ε 

"  = ! 0

ε 

+ c"  (1 − t "  )"  + c"  (%  $ − % 0 ) +  0 + G + i" "  +

! 0

+ c"  (%  $ − % 0 ) +  0 + G +

=

"  3

ε 

 M  1  )  m r 

1 − c "  (1 − t "  ) − i " 

+

(i r 

− α  ) −

m"  m r 

 M  1  )  m r 

 M 0 m r 

(i r 

(i r 

− α  ) −

 M 0 m r 

(i r  − α  ) −

m "  m r 

(i r 

− α  )"  + α  r S 

− α  ) + α  r S 

(i r  − α  )

 &otăm:

= +c

 - ! 0

* 

(%  − % 0 ) +   0 + G + "   $

1

 )  mr 

(ir  − α  ) −

 M 0 m r 



(ir  − α  ) + α  r S  

 3  ⇒ "  = *  

1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  -

 M 

m"  mr 

(ir  − α  )

= *00 + 0,* 3 (+00 − +00 ) +1.00 + /00 +

1 ( −1000 −1100 )(1*/. − 00 ) +1100 3 0,0. − 000

⇒ - = /10,* *  = "  3

1 0,1. 1 − 0,*(1 − 0,) − 0, +. + ( −1000 − 1100) − 000

= .1-1,0/

Mărimea 5%-ului la ec"ilibru este de  M  3

r 

⇒ *  = ,.

=

 ) 

−  M 0 mr 

−

m"  mr 

" 3

⇒ r 3 =

1*/. − 00

− 000

−

.1-1,0/  u#m##

0,1.

− 000

Mărimea ratei dob!nzii la ec"ilibru este de

3 .1-1,0/ ⇒ r 3

= 0,/-*

0,/-* #

7

ε 

ε 

=

3

=

3

[ ' " 

1

eε 

−  '

" 

3

− ( & 0 −  X 0 ) − α (r  − r S  )] ⇒ ε 3 =

0, 3 .11,0/ − (00 − 00) − 1100 3 (0,/* − 0,0.) 1/00 + *00

ε 

++,/ .00

= ,

 Mărimea cursului real de sc"imb la ec"ilibru este de

-,

#

  3

= i" " 3 + i r  r 3 +   0 ⇒  3 = 0,+. 3 .11,0/ − 1000 3 0,/ + 1.00 ⇒  3 = 11*,// Mărimea investițiilor la ec"ilibru este de 11*,//  u#m##

%  3

= t " " 3 + % 0 ⇒ % 3 = 0, 3 .11,0/ + +00 ⇒ %  3 = 1++,1. Mărimea impozitelor și taelor la ec"ilibru este de 1-++,1.  u#m##

= " 3 + %  $ − % 3 ⇒ ("  # ) 3 = .1-1,0/ + +00 − 1-++,1. ⇒ ("  # ) 3 = -*,! 3 = ! 0 + c"  ("  # ) 3 ⇒ ! 3 = *00 + 0,* 3 *, ⇒ ! 3 = /*,.+  #

("  )

3

Mărimea consumului la ec"ilibru este de d  =

G

− % 

" 

3

3

=

-/00 −1-++,1. .1-1,0/

-/*,.+  u#m##

= −0,1

onderea deficitului bugetar în 5% la ec"ilibru este de -0,1#  & 3

= e ε 3 + & 0 ⇒  & 3 = 1/00 3 , + 00 ⇒ & 3 = **,* Mărimea eporturilor la ec"ilibru este de **,*  u#m##

 X  3

=  ' " " 3 +  ' ε  3 +  X 0 ⇒  X  3 = 0, 3 .11,0/ − *00 3 , + 00 ⇒ X  3 = //,* Mărimea importurilor la ec"ilibru este de //,*  u#m##

ε 

ε 

 NX  3

3

= & 

−  X 

3

⇒ NX 

3

= **,* − //,* ⇒ NX 

3

= −/+1,-

Mărimea soldului contului curent la ec"ilibru este de

/+1, - u#m##

−

0" *eterminați valoarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru&

 #) = G + %  $ − % 

 3 3 3 ⇒ = + − ⇒ = -/00 + +00 − 1-++,1. = − *++,1.  #)  G %  %   #)    $ 3 3 %  = % 0 + t  +"  = 1-++,1.

4e observă că în acest model taele la ec"ilibru ( % 0 + t  + "  3 =1-++,1. ) au valoare mai   + +00 = +100 ) și de aceea datoria mare dec!t c"eltuielile guvernamentale totale ( G + % $ = /00  publică la ec"ilibru va avea o valoare negativă ( *++,1. u#m#) la ec"ilibru# −

l" *eterminați modificarea cur#elor I(, ., BP și respectiv a PIB-ului, a ratei do#%nzii interne și a cursului de schim# real, la echili#ru, ca urmare: l1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: 8

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea investițiilor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al investi țiilor, *    , în relația de ec"ilibru : 0

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

! 0 3

" 

 M  1  )  mr 

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  *   0

+

(i r  − α  ) − m"  mr 

 M 0 mr 

S 

⇒

(ir  − α  )

∆"  1 = ⇒ ∆  0 1 − c (1 − t  ) − i + m"  (i − α ) *    "  "  "  r 

=

(ir  − α  ) + α r 

,.

=

0

mr 

entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = ,.3 0 = 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .0, u#m# ∆  0 = 0     0

3 1

 M  3 1

r 

=

3 ε 1

=

m r  1

e

ε 

3 ε 1

−  M 0

 ) 

− '

−

m"  m r 

⇒ r 13 =

" 13

1*/. − 00

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3 "  1

ε 

0

0

− 000 3 α   1

( r 

−

]

0,1.

− 000

− r S  ) ⇒ ε 13 =

3

1

3 .0, ⇒ r 13

= 0,/

0,  3 .0, − ( 00 − 00 ) − 1100 3 ( 0,/0 − 0,0.) 1/00 + *00

= ,/

 creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,/ și a cursului de sc"imb real la ,/, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a investițiilor autonome, iar curba % se va translata la st!nga din %0 în %1# 1-1,1  u#m#,

r  9

⇒

8M %1 %0 r 13

541

3

r 

540 9 93

3

" 

1

 Fig. ./ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii in0estiț iilor autonome

entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = ,. 3 (− 0) = − 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1/,/* u#m# ∆  0 = − 0     0

 M  3 1

r 

=

3 ε 1

=

 ) 

−  M 0 m r 

1 e

ε 

⇒

3 1

− '

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 13 =

1*/. − 00

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3 "  1

0

0

− 000 3 α   1

( r 

−

0,1.

− 000

]

− r S  ) ⇒ ε 13 =

ε 

3 1

3 .1/,/* ⇒ r 13

= 0,/1

0, 3 .0, − (00 − 00 ) − 1100 3 (0,/1 − 0,0.) 1/00 + *00

= ,*  scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 1-1,1   u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0,/1 și a cursului de sc"imb real la ,*, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0  în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a investițiilor autonome, iar curba % se va translata la dreapta din %0 în %1# 3 ε 1

r  8M %0 %1 10

r 3 r 1

540

3

541 9 913 93  Fig. .1/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii in0estiț iilor autonome

l3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al c"eltuielilor guvernamentale, *  , în relația de ec"ilibru: G 

! 0 3

" 

 M  1

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

 )  mr 

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  * G

=

∆"  = ∆G 1 − c

(i r  − α  ) −

+

m" 

" 

(1 − t "  ) − i" 

+

m r 

⇒ (i r 

mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

mr 

1 m" 

 M 0

* G 

− α )

,.

=

entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ "  = * G ∆ G  ∆ "  = ,. 3 0 = 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .0, u#m# ∆ G = 0  3

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r 

1 e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

ε 

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

1

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

=

3 .0, ⇒ r 13

= 0,/

0,  3 .0, − (00 − 00 ) −1100 3 (0,/0 − 0,0.) 1/00 + *00

= ,/  creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la cre șterea venitului na7ional cu 1-1,1  u#m#, la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,/ și a cursului de sc"imb real la ,/, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a c"eltuielilor guvernamentale, iar curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1# 3 ε  1

r  11

⇒

8M %1 %0 r 13 541

3

r 

540 9 93 913  Fig..3/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii cheltuielilor gu0ernamentale

entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ "  = * G ∆ G   ∆ "  = ,. 3 (− 0) = − 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  ∆ G = − 0  1

 M  r 1

=

ε 1

=

3

 ) 

−  M 0 m r 

1 e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 =

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

=

3

1

= .1/,/* u#m#

3 .1/,/* ⇒ r 13

= 0,/1

0, 3 .0, − (00 − 00 ) −1100 3 (0,/1 − 0,0.) 1/00 + *00

ε 

= ,*  scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 1-1,1  u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0,/1 și a cursului de sc"imb real la ,*, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a c"eltuielilor guvernamentale, iar curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M %0 %1 12

⇒

r 3 r 1

540

3

541 9 913 93  Fig..4/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii cheltuielilor gu0ernamentale

l5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea consumului autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al consumului autonom, * !  , în relația de ec"ilibru: 0

! 0 3

" 

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  * ! 0

+

(i r  − α  ) − m"  mr 

 M 0 mr 

S 

⇒

(ir  − α  )

1 ∆"  = ⇒ ∆! 0 1 − c (1 − t  ) − i + m"  (i − α ) * !  "  "  "  r 

=

(ir  − α  ) + α r 

0

,.

=

m r 

entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ ! 0   ∆ "  = ,. 3 0 = 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .0, u#m# ∆ ! 0 = 0  ! 0

3

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r 

1 e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

1

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

ε 

3 .0, ⇒ r 13

= 0, 3 .0,

= 0,/

− (00 − 00 ) −1100 3 (0,/0 − 0,0.) ⇒ 1/00 + *00

= ,/   creștere a c"eltuielilor autonome cu 0 u#m# va duce la cre șterea venitului na7ional cu 1-1,1  u#m#, la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,/ și a cursului de sc"imb real la ,/, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a consumului autonom, iar curba % se va translata la st!nga din %0 în %1# 3 ε  1

r  8M 13

%1 %0 r 13 541

3

r 

540 9 93 913  Fig. .5/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii consumului autonom

entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ ! 0   ∆ "  = ,. 3 (− 0) = − 1-1,  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ ! 0 = − 0  ! 0

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r 

1

e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

ε 

− " 3 ⇒ " 3 = .1/,/* u#m# 1

3 .1/,/* ⇒ r 13

= 0,/1

= 0, 3 .0, − (00 − 00 ) −1100 3 (0,/1 − 0,0.) ⇒ 1/00 + *00

= ,*  scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 1-1,1 u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0,/1 și a cursului de sc"imb real la ,*, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a consumului autonom, iar curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M %0 %1 14

r 3 r 1

540

3

541 9 913 93  Fig. .6/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii consumului autonom

l4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea transferurilor cu 0 u#m asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al transferurilor, * %  , în relația de ec"ilibru: $

! 0

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

3

" 

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

m"  mr 

 M 0 mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

c"  ∆"  = ⇒ ∆%  $ 1 − c (1 − t  ) − i + m"  (i − α ) "  "  "  r 

=

* %  $

+

(i r  − α  ) −

* %  $

.,.

=

m r 

entru o creștere a transferurilor cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ %    ∆ "  = .,. 3 0 = 10.,0-  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .0,11 u#m# ∆ %  = 0  %  $

 $

3

3

1

1

 $

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r  1

e

ε 

− '

ε 

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 .0,11 ⇒ r 3 = 0,/. − 000 − 000 m r  − 00 ) −1100 3 (0,/. − 0,0.) ⇒ [ '" " 3 − ( & 0 − X 0 ) − α  (r 3 − r S )] ⇒ ε 3 = 0, 3 .0,11 − (001/00 + *00 −

m" 

1

" 1

1

1

1

1

= ,/1   creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 10.,0u#m#, la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,/. și a cursului de sc"imb real la ,/1, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a transferurilor, iar curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M %1 15

%0 r 13 541

3

r 

540 9 93 913  Fig. .7/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii transferurilor 

entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ %    ∆ "  = .,. 3 ( − 0) = − 10.,0-  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1*,0+ u#m# ∆ %  = − 0  %  $

 $

3

3

1

1

 $

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

 ) 

−  M 0 m r 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 =

1*/. − 00

1

[ ' "  − ( &  − X  ) −

1

3

" 

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

0,1.

− 000

]⇒

3 ε 

=

3 .1*,0+ ⇒ r 13

= 0,/1

0, 3 .1*,0+ − (00 − 00 ) −1100 3 (0,/1 − 0,0.)

1/00 + *00 − '  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 10.,0-  u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0,/1 și a cursului de sc"imb real la ,, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a transferurilor, iar curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# 1

e

ε 

1

1

ε 

r  8M %0 %1 r 3 r 1

540

3

541 16

⇒ ε 3 = , 1

9 913 93  Fig. .8/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii transferurilor 

l6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea taelor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al taelor autonome, * %  , în relația de ec"ilibru: 0

! 0 3

" 

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  * % 0

+

(i r  − α  ) − m"  mr 

 M 0 mr 

S 

⇒

(ir  − α  )

− c"  ∆"  = ⇒ ∆% 0 1 − c (1 − t  ) − i + m"  (i − α ) * %  "  "  "  r 

=

(ir  − α  ) + α r 

.,.

=−

0

m r 

entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = (− .,.) 3 0 = − 10.,0-  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1*,0+ u#m# ∆ % 0 = 0  % 0

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r  1

e

ε 

− '

ε 

3

1

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 .1*,0+ ⇒ r 3 = 0,/1 m r  − 000 − 000 − 00 ) −1100 3 (0,/1 − 0,0.) [ '" " 3 − ( & 0 − X 0 ) −α  (r 3 − r S )] ⇒ ε 3 = 0, 3 .1*,0+ − (001/00 ⇒ + *00 −

m" 

1

" 1

1

1

1

1

= ,  creștere a taelor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 10.,0-   u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0,/1 și a cursului de sc"imb real la ,, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0  în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a transferurilor, iar curba % se va translata la dreapta din %0 în %1# 3 ε  1

r  8M %0 %1 r 3 17

r 1

540

3

541 9 913 93  Fig. .9/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii ta'elor autonome

entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = (− .,.) 3 (− 0) = 10.,0- ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .0,11 u#m# ∆ % 0 = − 0  % 0

3

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r 

1

e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

1

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

=

3 .0,11 ⇒ r 13

= 0,/.

0, 3 .0,11 − ( 00 − 00 ) −1100 3 ( 0,/. − 0,0.) 1/00 + *00

ε 

= ,/1  scăderea taelor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 10.,0-  u#m#, la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,/. și a cursului de sc"imb real la ,/1, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a taelor autonome, iar curba % se va translata la st!nga din %0 în %1# 3 ε  1

r  8M %1 %0 r 13 3

541

r 

18

⇒

540 9 93 913  Fig. .:/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii ta'elor autonome

l7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al înclinației marginale spre consum, * c , în relația de ec"ilibru: " 

! 0 3

" 

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

∆"  ⇒ * c = ∆c" 

* c" 

=

* c" 

= +,

+

(i r  − α  ) − m"  mr 

 M 0 mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

  m  M  1  M  S  − % 0 )1 − i"  + "  (ir  − α ) + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G + (ir  − α ) − 0 (ir  − α ) + α r  ) mr   )  mr  mr    ⇒    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (ir  − α ) r   

(%  $

" 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = +, 3 0,0 = .++,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = ./1*1 u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

3

3

1

1

" 

 M   ) 

r 1

=

3 ε 

=

3

1

−  M 0 m r 

1 e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

ε 

=

3 ./1*1 ⇒ r 1

3

= 0,*11

0,  3 ./1*1 − ( 00 − 00 ) − 1100 3 (0,*11 − 0,0.) 1/00 + *00

= +,0/  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu .+,  u#m#, la creșterea ratei dob!nzii interne la 0,*11 și a cursului de sc"imb real la +,0/, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a înclinației marginale spre consum, iar curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M 19

⇒

%1 %0 r 13 541

3

r 

540 9 93 913  Fig. ./ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre consum

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = +, 3 (− 0,0) = − .+,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = +*1,1. u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

3

1

3

1

" 

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

−  M 0 m r 

1

e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 =

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

1

" 

1

0

0

− 000 ( r 13 − r S  )

α  

−

0,1.

− 000

]⇒

3 ε  1

=

3 +*1,1. ⇒ r 13

= 0,

0, 3 +*1,1. − (00 − 00 ) −1100 3 ( 0, − 0,0. ) 1/00 + *00

ε 

= ,1  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu .+,  u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0, și a cursului de sc"imb real la ,1, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a înclinației marginale spre consum, iar curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M %0 %1 r 3 r 1

540

3

541 20

⇒

9 913 93  Fig. .1/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre consum

l8" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre impozite și ta!e cu ,3: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al înclinației marginală spre impozite și tae, * t  , în relația de ec"ilibru: " 

! 0

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

3

" 

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

=

* t " 

(i r  − α  ) −

+

m"  mr 

 M 0 mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

− c + ∆"  =  - ⇒ * t  = −//  ∆t "    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (ir  − α )   r  entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 : " 

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− //-) 3 0,0 = − .+.+,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − "  ⇒ "  = ++/,1 u#m# ∆ t  = 0,0  t " 

" 

3

3

3

1

1

" 

 M  3

r 1 ε 

3 1

ε 

3 1

 ) 

=

−  M 0 m r 

= =

ε 

−  '

m"  m r 

[ ' " 

1 e

− " 

3

1

" 13

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 ++/,1 ⇒ r 3 = 0, − 000 − 000 1

1

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  (r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

0, 3 ++/,1 − ( 00 − 00 ) − 1100 3 (0, − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε  3 = , 1

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu .+.+,+/  u#m#, la scădere ratei dob!nzii interne la 0, și a cursului de sc"imb real la ,, acesta se va deprecia# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a înclinației marginale spre impozite și tae, iar curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# r  8M %0 21

%1 r 3 r 1

540

3

541 9 913 93  Fig. .3/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale  spre impozite și ta'e

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 :

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− //-) 3 (− 0,0) = .+.+,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = ./*.,.+ u#m# ∆ t  = − 0,0  t " 

" 

3

1

3

1

" 

 M   ) 

r 1

=

3 ε 

=

3

1

−  M 0 m r 

1 e

ε 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  −  X  ) − 3

−  '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000 ( r 13

α  

−

]

0,1.

− 000

− r S  ) ⇒ ε 3 =

3 ./*.,.+ ⇒ r 13

= 0,*1+/

0,  3 ./*.,.+ − (00 − 00 ) − 1100 3 (0,*1+/ − 0,0.) 1/00 + *00

1

ε 

= +,0  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu .+.+,+/ u#m#, la cre$terea ratei dob!nzii interne la 0,*1+/ și a cursului de sc"imb real la +,0, acesta se va aprecia# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, curba 8M nu va fi afectată direct de acesta modificare a taelor autonome, iar curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1# 3 ε  1

r  8M %1 %0 r 13 541

3

r 

540 22

⇒

9 93 913  Fig. .4/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

l9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea masei monetare nominale cu 0 u#m#  asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al masei monetare nominale, *  M  , în relația de ec"ilibru:  )  ! 0

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

3

" 

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  1 *  M 

∆" 

=

∆

 ) 

mr 

=

 M 

(i r 

m"  mr 

 M 0 mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

− α )

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

 ) 

+

(i r  − α  ) −

+

m"  mr 

⇒ *  M  = ,.. (i r 

− α )

 ) 

entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M   ∆ "  = *  M  ∆   )    )   ∆ "  = ,.. 3 0 = 11,10  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1,1/ u#m#  M  ∆ = 0   )   3

3

1

 M  r 1

=

3 ε 

=

3

1

 ) 

m r 

1

e

ε 

3 ε  1

−  M 0

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 = 1

[ ' "  − ( &  − X  ) − 3

− '

1*/. − 00

" 

1

0

0

− 000

−

( r 13 − r S  )

α  

1

0,1.

− 000

3 .1,1/ ⇒ r 13

= 0,//0

]⇒

ε 

= 0,  3 .1,1/ − (00 − 00 ) −1100 3 (0,//0 − 0,0.) ⇒ ε 3 = ,/1 1/00 + *00 1

 creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la creșterea venitului na7ional cu 11,1  u#m#, la scăderea ratei dob!nzii interne la 0,/ și la creșterea cursului de sc"imb real la ,/1 (acesta se va aprecia), ca urmare moneda națională se deteriorează și situa7ia contului curent se îmbunătă7e$te, ceea ce necesită influuri mai reduse de capital străin# 'reșterea masei monetare nominale va deplasa curba 8M spre dreapta, din 8M 0 în 8M1, curba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, pe fondul cre$terii cererii eterne pentru bunurile interne, iar curba % se va deplasa în os, din %0 în %1# 23

8M0 r  8M1 %0 %1 r 3 r 13 541 540 9 93

913

 Fig. .5/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii masei monetare nominale

entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M  ∆ "  = *  ∆   )    ∆ "  = ,.. 3 (− 0) = − 11,10  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1/,/ u#m#  M  ∆ = − 0   )    M   ) 

3

3

1

 M  3

r 1 ε 

3 1

3

ε 

1

 ) 

=

−  M 0 m r 

=

=

−  '

m"  m r 

[ ' " 

1 eε 

− " 

3

1

" 13

⇒ r 3 = 1

1*/. − 00

− 000

−

0,1.

− 000

1

3 .1/,/ ⇒ r 13

= 0,/0

− ( & 0 −  X 0 ) − α (r 3 − r S  )] ⇒ 1

ε 

0, 3 .1,1/ − (00 − 00 ) −1100 3 (0,//0 − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε 3 = ,* 1

 scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la scăderea venitului na7ional cu 11,1  u#m#, la creșterea ratei dob!nzii interne la 0,/ și la scăderea cursului de sc"imb real la ,* (acesta se va deprecia), ca urmare moneda națională se imbunătățește și situa7ia contului curent se deteriorează, ceea ce necesită influuri mai mari de capital străin# 4căderea masei monetare nominale va deplasa curba 8M spre st!nga, din 8M 0 în 8M1, curba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, datorită scăderii cererii eterne pentru bunurile interne, iar curba % se va deplasa în sus, din % 0 în %1# 8M1 r  8M0 24

%1 %0 r 3 r 13 540 541 9 93

913

 Fig. .6/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii masei monetare nominale

l" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#  asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru, se calculează noul multiplicator al ofertei autonome de monedă, *  M  , în relația de ec"ilibru: 0

! 0 3

" 

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

−

*  M 0

+

(i r  − α  ) − m"  mr 

 M 0 mr 

(ir  − α  ) + α r 

S 

⇒

(ir  − α  )

1

(i r  − α ) m r  ∆"  = = ⇒ * M  = −,.. ∆ M 0 1 − c (1 − t  ) − i + m"  (i − α ) "  "  "  r  0

m r 

entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− ,..) 3 0 = − 11,10  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ M 0 = 0   M 0

3

1

 M  3

r 1 ε 

3 1

ε 

3 1

= =

 ) 

−  M 0 m r 

ε 

− '

m"  m r 

[ ' " 

1 e

− " 

3

1

" 1

⇒ r 3 = 1

1*/. − 00

− 000

−

0,1.

− 000

− " 3 ⇒ " 3 = .1/,/ u#m# 1

3 .1/,/ ⇒ r 13

= 0,/0

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  ( r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

= 0, 3 .1,1/

− (00 − 00 ) − 1100 3 (0,//0 − 0,0.) ε 3 ⇒ = ,* 1/00 + *00 1

25

 creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la scăderea venitului na7ional cu 11,1  u#m#, la creșterea ratei dob!nzii interne la 0,/ și la scăderea cursului de sc"imb real la ,* (acesta se va deprecia), ca urmare moneda națională se imbunătățește și situa7ia contului curent se deteriorează, ceea ce necesită influuri mai mari de capital străin# 'reșterea ofertei autonome de monedă va deplasa curba 8M spre st!nga, din 8M 0 în 8M1, curba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, datorită scăderii cererii eterne pentru bunurile interne, iar curba % se va deplasa în sus, din % 0 în %1#

8M1 r  8M0 %1 %0 r 3 r 13 540 541 9 93

913

 Fig. .7/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii ofertei autonome de moned2

entru o sădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− ,..) 3 (− 0) = 11,10  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ M 0 = − 0   M 0

3

1

 M  3

r 1

=

 ) 

−  M 0 m r 

−

m"  m r 

" 13

− " 3 ⇒ " 3 = .1,1/ u#m# 1

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 .1,1/ ⇒ r 3 = 0,//0 − 000 − 000 1

1

26

ε 

3 1

ε 

3

= =

[ ' " 

1 e

ε 

− '

" 

3

1

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  ( r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

0, 3 .1,1/ − (00 − 00 ) − 1100 3 ( 0,//0 − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε 3 = ,/1 1

 scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la creșterea venitului na7ional cu la scăderea ratei dob!nzii interne la 0,/ și la creșterea cursului de sc"imb real la ,/1, (acesta se va aprecia), ca urmare moneda națională se deteriorează și situa7ia contului curent se îmbunătă7e$te, ceea ce necesită influuri mai reduse de capital străin# 4căderea ofertei autonome de monedă va deplasa curba 8M spre dreapta, din 8M 0 în 8M1, curba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, pe fondul cre$terii cererii eterne pentru bunurile interne, iar curba % se va deplasa în os, din %0 în %1# 11,1  u#m#,

8M0 r  8M1 %0 %1 r 3 r 13 541 540 9 93

913

 Fig. .8/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii ofertei autonome de moned2

l1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea eportului autonom cu 0 u#m# asupra 5%-ului, a ratei dob!nzii interne și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru,  se calculează noul multiplicator al eportului autonom, *  &  , în relația de ec"ilibru de pe pia ța contului de capital: 1 1 1 1 ∆"  1 = ⇒ * &  = =.. ( & 0 −  X 0 − α r S  ) + α r  + ε (e − ' ) ⇒ *  &  =  ,) : "  = ∆ & 0  '"  0,   '"   '"   '"  0

ε 

ε 

0

0

27

entru o creștere a eportului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  &  ∆ & 0   ∆ "  = . 3 0 = 100  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .01,0/ u#m# ∆ & 0 = 0  0

3

3

1

 M  3

r 1 ε 

3 1

ε 

3 1

 ) 

=

−  M 0 m r 

= =

ε 

− '

m"  m r 

[ ' " 

1 e

− " 

3

1

" 13

1

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 .01,0/ ⇒ r 3 = 0,/.. − 000 − 000 1

1

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  ( r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

0,  3 .01,0/ − (00 − 00 ) − 1100 3 (0,/.. − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε 3 = ,/ 1

 creștere a eportului autonom cu 0 u#m va duce la creșterea venitului na7ional cu 100 u#m#, la creșterea ratei dob!nzii interne la 0,/ și la creșterea cursului de sc"imb real la ,/, acesta se va aprecia# 'urba 54 și curba 8M nu vor fi afectate direct de acestă modificare, iar  curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1# r  8M0 %0 %1 r 3 r 13 540

9 93 913  Fig. .9/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a creș terii e'portului autonom

entru o scăderea a eportului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ & 0   ∆ "  = . 3 − 0 = − 100  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1*1,0/ u#m# ∆ & 0 = − 0   & 0

3

1

 M  3

r 1

=

 ) 

−  M 0 m r 

−

m"  m r 

" 13

3

1

⇒ r 3 = 1*/. − 00 − 0,1. 3 .1*1,0/ ⇒ r 3 = 0,/1 − 000 − 000 1

1

28

ε 

3

1

ε 

3

1

= =

[ ' " 

1

e

ε 

− '

" 

3

1

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  ( r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

0, 3 .1*1,0/ − (00 − 00 ) − 1100 3 ( 0,/1 − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε 3 = , 1

 scădere a eportului autonom cu 0 u#m  va duce la scăderea venitului na7ional cu 100 u#m#,, la scăderea ratei dob!nzi u#m# dob!nziii interne interne la 0,/ și la scăderea cursulu cursuluii de sc"imb real real la ,, acestaa se va deprecia# 'urba acest 'urba 54 și curba 8M nu vor fi afectate afectate direct direct de acestă modifica modificare, re, iar  curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1#

r  8M0 %1 %0 r 13 r 3 540

9 913 93  Fig. .1:/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii e'portului autonom

l11" a creșterii2scăderi terii2scăderiii importului importului autonom cu 3 u&m&: u&m&: entruu a ară entr arăta ta efectu efectull pe car caree îl are creșter terea6 ea6scă scăder derea ea importului autonom cu 0 u#m# asupra 5%-ului, 5%-ului, a ratei dob!nzii interne interne și a cursului cursului de sc"imb sc"imb real, la ec"ilibru, ec"ilibru,  se calculează noull mult nou multipli iplicator cator al eportului autonom, autonom , *  X  , în rela relația de ec"il ec"ilib ibru ru de pe pia piața contu contulu luii de capital: 1 1 1 ∆"  1 1 = − ⇒ * X  = − = −. α r  + ε (e − ' ) ⇒ *  X  =  ,) : "  = ( & 0 −  X 0 − α r S  ) + ∆ X 0 0,   '"   '"   '"   '"  ent e ntru ru o cre crește tere re a importului autonom cu 0 u#m# : 0

ε 

ε 

0

0

29

∆ "  = *  ∆ X 0   ∆ "  = (− .) 3 0 = − 100  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .1*1,0/ u#m# ∆ X 0 = 0   & 0

3

3

1

 M  3

r 1 ε 

3

1

 ) 

=

−  M 0 m r 

=

ε 

− '

m"  m r 

[ ' " 

1

e

− " 

3

1

" 1

1

− ⇒ r 3 = 1*/. 00 − 0,1. 3 .1*1,0/ ⇒ r 3 = 0,/1 − 000 − 000 1

1

]

− ( & 0 −  X 0 ) − α  ( r 3 − r S  ) ⇒ 1

ε 

= 0, 3 .1*1,0/ − (00 − 00 ) −1100 3 (0,/1 − 0,0.) ⇒ ε 3 = , 1/00 + *00  cr creștere a importului importului autonom cu 0 u#m va u#m  va duce la scăderea venitului na7ional cu 100 u#m#,, la scăderea ratei dob!nzi u#m# dob!nziii interne interne la 0,/ și la scăderea cursulu cursuluii de sc"imb real real la ,, acestaa se va deprecia# 'urba acest 'urba 54 și curba 8M nu vor fi afectate afectate direct direct de acestă modifica modificare, re, iar  curba % se va translata la st!nga din % 0 în %1# ε 

3

1

1

r  8M0 %1 %0 r 13 r 3 540

9 913 93  Fig. .1/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii importului autonom

entru o scăderea a importului autonom cu 0 u#m# :

∆ "  = *  ∆ X 0   ∆ "  = (− .) 3 (− 0) = 100  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = .01,0/ u#m# ∆ X 0 = − 0   & 0

3

1

 M  3

r 1

=

 ) 

−  M 0 m r 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 3 =

1*/. − 00

− 000

−

0,1.

− 000

3

1

3 .01,0/ ⇒ r 13

= 0,/..

30

ε 

3 1

ε 

3 1

= =

[ ' "  − ( &  −  X  ) −

1 e

ε 

− '

"  1

0

0

( r 

α   1

]

− r S  ) ⇒

ε 

0,  3 .01,0/ − (00 − 00 ) − 1100 3 (0,/.. − 0,0.) 1/00 + *00

⇒ ε 3 = ,/ 1

 scădere a importului importului autonom cu 0 u#m va u#m  va duc ducee la la cre crește tere reaa venitului na7ional cu 100 u#m#,, la scăderea ratei dob!nzi u#m# dob!nziii interne interne la 0,/ și la scăderea cursulu cursuluii de sc"imb sc"imb real la ,/, acestaa se va deprecia# 'urba acest 'urba 54 și curba 8M nu vor fi afectate afectate direct direct de acestă modifica modificare, re, iar  curba % se va translata la dreapta din % 0 în %1#

r  8M0 %0 %1 r 3 r 13 540

9 93

913

 Fig. .11/ Modificarea curbelor S, M,  ca urmare a sc2derii importului autonom

m" *eter *etermi mina nați modi modific ficar area ea #)   datoria pu#lică" la echili#ru, ca urmare:

;eficitul bugetar se define ște prin rela ția:

 #) = G + %  $ − %   #) = G + %  $ − % 0 − t  +" , % = % 0 + t  +"  

iar variația

deficitului bugetar este dată de: ∆ #)  = ∆G − ∆% 0 − t  + ∆"  − ∆t  + "  + ∆%  $ # m1" a cre creșteri terii2s i2scăd căderi eriii investi investițiil iilor or autono autonome me cu cu 3 u&m&: u&m&: 31

4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0, -) 3 1-1, = −-0,1  u#m# entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −1-1, ) = -0,1  u#m#  creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,1 u#m##  scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 0,1 u#m##  +

 +

m3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"   # entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"  = 0 − 0, - 3 1-1,  = −10,1  u#m# entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆  #)  = ∆G − t  + ∆"  = ( −0 ) − 0,- 3 ( −1-1, ) =10,1  u#m#  creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 10,1 u#m##  scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 10,1 u#m##

m5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a consumului autonom cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0, -) 3 1-1, = −-0,1  u#m# entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −1-1, ) = -0,1  u#m#  creștere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,1 u#m##  +

32

 scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 0,1 u#m##

m4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆%  $ − t  + ∆"  # entru o creștere a transferurilor cu 0 u#m#:  #)  = 0 −0,- 3 10.,0- = −+,1.  u#m# ∆ entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,- 3 (−10.,0-) = +,1.  u#m#  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu +,1. u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu +,1. u#m##  +

m6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: 4e presupune că transferurile, %  și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5% și de modificarea taelor autonome, astfel ∆%  = ∆% 0 + t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−∆% 0 −t  + ∆"  # entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,- 3 (−10.,0-) = +,1.  u#m# entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#: ∆  #)  = −( −0) − 0,- 3 10.,0- = −+,1.  u#m#  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu +,1. u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu +,1. u#m##  $

m7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = (−0,-) 3 .+, = −10/,+* u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = (−0,-) 3 ( −.+,) =10/ ,+* u#m# ∆  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu 10/,+* u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu 10/,+* u#m##  +

 +

m8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: 33

4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −∆t  "  −t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = (−0,0) 3 .1-1,0/ + 0,- 3 .+.+,+/ = 1., entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:  +

 +

 +

∆ #)  = −(−0,0) 3 .1-1,0/ − 0,- 3 .+.+,+/ = −1.,

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la cre șterea datoriei publice cu 1., u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu 1., u#m##

m9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m:  #)  = ( −0,-) 3 11,10 = −+-,. u#m# ∆ entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −11,10 ) = +-,. u#m#  creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu +,. u#m##  scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu +,. u#m##  +

m" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −11,10 ) = +-,. u#m# entru o scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m:  #)  = ( −0,-) 3 11,10 = −+-,. u#m# ∆  creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu +,. u#m##  scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu +,. u#m##  +

 +

m1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: 34

4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a eportului autonom cu 0 u#m: ∆ #)  = (−0,-) 3 100 = −- u#m# entru o scădere a eportului autonom cu 0 u#m: ∆ #)  = (−0,-) 3 ( −100) = - u#m#  creștere a eportului autonom cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu  u#m##  scădere a eportului autonom cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu  u#m##  +

 +

m11" a creșterii2scăderii importului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + d"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a importului autonom cu 0 u#m: ∆ #)  = (−0,-) 3 ( −100) = - u#m# entru o scădere a importului autonom cu 0 u#m: ∆ #)  = (−0,-) 3 100 = −- u#m#  creștere a importului autonom cu 0 u#m va duce la cre șterea datoriei publice cu  u#m##  scădere a importului autonom cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu  u#m##  +

n" *eterminați modificarea PIB-ului și a #)  datoria pu#lică" la echili#ru, $n următoarele situații: 3 % 0

= 02

3 % 0

= −+00

ca urmare: n1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l ) și m )# 0

0

n3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 1) și m1 )# 0

0

35

n5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 3) și m3 )# 0

0

n4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l4) și m4)# 0

0

n6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 5) și m5 )# 0

0

n7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c :   m  M   M  1 (%  $ − % 0 ) 1 − i"  + "  (i r  − α )  + (1 − t  + ) 3 (! 0 +   0 + G + (i r  − α ) − 0 (i r  − α ) + α r S  ) m r   )  m r  m r    * c =    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (i r  − α ) r    ⇒ * c = 1-++,01* entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: " 

" 

" 

∆ "  = * c ∆ c"    ∆ "  = + ,**  u#m# ∆ c"  = 0,0  " 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − +,**  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu +,** u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu +,** u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de 36

modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 +,** = −0, u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −+,**) = 0, u#m#  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu 0, u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu 0, u#m##  +

3 % 0

+002

=−

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c : " 

(%  $ * c" 

=

  m  M  1  M  (ir  − α ) − 0 (ir  − α ) + α r S  ) − % 0 ) 1 − i"  + "  (ir  − α ) + (1 − t  + ) 3 (! 0 +  0 + G + mr   )  mr  mr       m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (ir  − α )  r  

⇒ * c = +**,0 " 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c "    ∆ "  = . ,/  u#m# ∆ c"  = 0,0  " 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − .,/  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu .,/ u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu .,/ u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 .,/ = −11,*+ u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 ( −.,/) =11,*+ u#m#  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu 11,*+ u#m##  +

 +

37

 scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu 11,*+ u#m##

n8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: 3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : " 

* t " 

=

− c + ∆"   - ⇒ * t  = −+.,+ =  ∆t "    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (i r  − α ) r    entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − *+,.  u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c"    ∆ "  = *+ ,.  u#m# ∆ c"  = − 0,0  " 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu *+,. u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu *+,. u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 ( −*+,.) =1*,*- u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:  #)  = ( −0,-) 3 *+,. = −1*,*- u#m# ∆  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu 1*,* u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu 1*,* u#m##  +

 +

3 % 0

+002

=−

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : " 

38

* t " 

− c +  - ⇒ * t  = −++0., = ∆"  =  ∆t "    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (i r  − α ) r    entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − **,11 u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = **,11  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu **,11 u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu **,11 u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 ( −**,11) = 0,. u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-) 3 **,11 = −0,. u#m#  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu 0,. u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,. u#m##  +

 +

n9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 8) și m8 )# 0

0

n" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 9) și m9 )# 0

0

n1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l :) și m: )# 0

0

39

n11" a creșterii2scăderii importului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l ) și m )# 0

0

o" (ă se compare senzitivitatea investiț iilor la rata de do#%ndă de pe piaț a naț ională cu senzitivitatea investițiilor la rata de do#%ndă de pe piaț a e!ternă&

∆    = i = −1000 # ∆r  r  ∆   34enzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe pia ța eternă: : ∆r S  5nvestițiile se definesc prin rela ția:    = i" "  + i r  r  +   0 , iar variația investițiilor este dată de: ∆   = i" ∆"  + ir ∆r  , se presupune că investițiile autonome,    , sunt constante# 34enzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe pia ța națională:

0

 M   (M  : "  =

! 0 3

" 

 ) 

−  M 0 m" 

 M 

−

m r 

r  ⇒ r  =

m" 

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +

=

 ) 

−  M 0 m r 

 M  1  )  mr 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

∆ "  =

m r 

(i r  − α  ) − m"  mr 

∆r  = − "  ⇒  M 0 mr 

(i r 

m"  m r 

∆" 

− α  ) + α r S  ⇒

(i r  − α  )

∆ r S 

α 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

∆   =

+

−

m" 

+

m"  mr 

(i r 

− α  )

∆r S 

α 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+

m"  m r 

(i"  (i r 

− α )

− i r 

m"  m r 

)

⇒ ∆  S  = 1*0.,. # ∆r 

5nvestițiile de pe piața națională sunt mai sensibile la rata dob!nzii interne#

 Problema 2. Modelul Mundell-Flaming, cazul cursului de schimb flotant ( ε  ≠ ε  S  ) și cont de capital perfect liberalizat( r  = r S  ).

Fie economia unei țări descrisă de următoarele relaț ii: "  = !  +    + G +  NX  !  = ! 0 + c" "  # , ! 0  0,0 c"  1 "  # = "  + %  $ − % , %  $  0  sau %  $  ∈ $ %  = t " "  + % 0 , % 0  0 , 0 t "  1    = i" "  + i r r  +  0  , cu i"   0, ir  0 









40

 NX  =  NX 0

+ n" 

G

" 

G

+ n" "  + n

ε 

ε 

 ) S   )  m" 

, cu  NX 0 ∈ $, n" 

G



0, n" 



0, n

ε 



0

0, M 0  0  0, m r  ≡  ( = m" "  + mr r  +  M 0 , cu unde, pe l%ngă notațiile din Problema 1. avem: "  G  - reprezintă PIB-ul la nivel glo#al;  ) S   - reprezintă indicele prețurilor la nivel mondial;  NX   - reprezintă soldul #alanței comerciale, componentă autonomă; n"  - reprezintă senzitivitatea e!portului net la PIB-ul de la nivel glo#al; n  - reprezintă senzitivitatea e!portului net la PIB-ul de la nivel naț ional; n  - reprezintă Inclinația marginală spre e!port net $n raport cu cursul real de schim# ș i raportul preț e!tern-preț intern&  #

 M 



0

G

"  

ε  

'egimul valutar este cel al cursului de schim# li#er, iar contul de capital este perfect li#eralizat& (e cere: a" Indentificați varia#ilele endogene și e!ogene din model& Variabilele endogene sunt variabilele dependente ce reprezintă indicatori globali sau agregati generați într-un model, a căror valoare este determinată pe baza rela țiilor funcționale care caracterizează nivelul activității economice, anume: oferta agregată ( "  ), consumul ( !  ), investițiile (   ), venitul disponibil ( "  # ), impozitele și taele plătite de către gospodării și firme ( %  ), eportul net (  NX  ), cererea de bani ( M  # = (  ), rata internă a dob!nzii ( r  ) și cursul real de sc"imb ( ε  )# Variabilele eogene sunt variabilele independente ce reprezintă indicatori globali, care aduc sc"imbări într-un model fără a se modifica $i ale căror caracteristici calitative $i metode de generare nu sunt specificate de construirea modelului economic și anume: c"eltuielile guvernamentale de bunuri și servicii ( G ), transferurile de la stat către gospodării și firme ( %  ), consumul autonom ( ! 0 ), impozitele și taele autonome ( % 0 ), investițiile autonome (    ), indicele prețurilor la nivel național ( )  ), cererea de bani autonomă (  M 0 ), oferta de bani ( M  ), rata internațională a dob!nzii ( r S  ), 5%-ul la nivel global ( " G ), indicele prețurilor la nivel mondial (  ) S  ) și soldul balanței comerciale (  NX  )#  $

0

0

*+ (ă se precizeze și să se interpreteze semnul parametrilor n"  , n"  și n # G

ε  

arametrii n"  , senzitivitatea eportului net la 5%-ul de la nivel global și n , înclinația marginală spre eport net în raport cu cursul real de sc"imb și raportul pre ț etern-pre ț intern au semne pozitive, ceea ce indică o relație direct proporțională între eportul net, 5%-ul la nivel G

global ș i

ε 

 ) S   ) 

ε  

 , adică la o creștere a 5%-ul la nivel global sau a

eportului net va crește cu

n" G

unități și respectiv, cu

n

ε  

ε 

 ) S   ) 

cu o unitate, valoarea

#

41

arametrul n , senzitivitatea eportului net la 5%-ul de la nivel na țional, are o valoare negativă, deoarece arată o relație de sens contrar între eportul net și 5%-ul de la nivel na țional, adică creșterea output-ului intern va conduce la scăderea eportului net# "  

)unosc%nd următoarele valori ale parametrilor: ! 0 = *00 ; c"  = 0,* ; %  $ = +00 ; t "  = 0,- ; % 0 = +00 ; i"  = 0,+. ; ir  = −1000 ;   0 = 1.00 ; G = /00 ;  NX 0 = 00 ; n"  = 0,0001. ; n"  = −0,- ; n = /00 ;  ) S  = 1,0- ;  )  =1,0/ ;  M 0 = 00 2  M  = *000 2 m r  = −10000 ; m"  = 0,1. ; r S  = 0,0. ; " G = 1000000 se cere: c" *eterminați echili#rul pe piața #unurilor și serviciilor cur#a I("& G

ε 

ornim de la faptul că în economie contul de capital este perfect liberalizat ceea ce înseamnă că rata dob!nzii este egală cu rata dob!nzii internaționale# r  = r S  = 0,0. "  = !  +    + G +  NX  !  = ! 0

+ c" "  #

= "  + %  $ − %  %  = t " "  + % 0    = i" "  + i r r  +   0  #

" 

 NX 

=  NX 0 + n" 

"  = ! 0

G

" 

G

     ⇒   S    )  + n" "  + n ε    )   ε 

+ c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + ir r  +   0 + G +  NX 0 + n"  S 

G

" 

G

+ n" "  + n

ε 

ε 

 ) S   ) 

  ) S   S  G + − + + + + + + !  c ( %  %  ) i r     G  NX  n "  n ε  0 0  "   )   − n"   0 "   $ 0 r  *00 + 0,* 3 ( +00 − +00 ) + ( −1000) 3 0,0. + 1.00 + /00 + 00 + 0,0001. 3 1000000) + "  = 1 − 0,* 3 (1 − 0, ) − 0,+. + 0,

 S  : "  =

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

/00 3

+

G

ε 

1,0

1,0/ ε  1 − 0,*(1 − 0,) − 0, +. + 0,

 S  : "  = -,/ + */,-ε  

d" *eterminați multiplicatorul investițiilor a lui +enes", cheltuielilor guvernamentale, consumului autonom, transferurilor, ta!elor autonome, corespunzătoare modelului analizat&

*   0

Multiplicatorul investi țiilor este: 1 1 ∆"  = = ⇒ *   = = +,/ 1 − 0,*(1 − 0,) − 0,+. + 0, ∆  0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  0

Multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale este: 42

=

* G

∆"  1 1 = ⇒ * G = = +,/ ∆G 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,-

Multiplicatorul consumului autonom este: ∆"  1 1 = = ⇒ * !  = = +,/ ∆! 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,-

* ! 0

0

Multiplicatorul transferurilor este: c + 0,* "  = -,+1 = ∆ = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,∆%  $ 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n" 

* %  $

 $

Multiplicatorul taelor autonome este: − c + − 0,* "  = −-,+1 =∆ = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0, ∆% 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n" 

* % 0

0

e" *eterminați echili#rul pe piața monetară&  M  ≡  ( = m" " + mr r +  M 0   #

 #

 M 

=

   M  S   ⇒ = m" " + mr r  +  M 0   )  

 M   ) 

r = r 

S 

 M   (M  : "  = *000

"  =

1,0/

 ) 

− M 0 m" 

− 00

0,1.

−

−

mr  m" 

r S 

−10000 0,1.

0,0. ⇒ (M  : " 3

= +1//,./

Valoarea 5%-ului la ec"ilibru este de

" 3

= +1//,./

u#m##

f" *eterminați multiplicatorul masei monetare reale și al ofertei autonome de monedă corespunzători cur#ei .& Multiplicatorul masei monetare reale este:

*  M   ) 

= ∆"  = 1 ⇒ *  M  = 1 = ,  M  m"  0,1.  )  ∆  ) 

*  M 0

Multiplicatorul ofertei autonome de monedă este: "  1 1 = ∆ =− ⇒ * M  = − = −, m"  0,1. ∆ M 0 0

43

g" *eterminați valoarea Balanței de Plăț i BP" la echili#ru&

 ,) =  NX + !! = 0 

S   )   !! = α  (r − r S ),α   0 ⇒ !! = 0 ⇒  ,) =  NX =  NX 0 + n"  " G + n" " + n ε   )   S  r = r   G

ε 

entru a putea determina curba % va trebui determinat cursul de sc"imb la ec"ilibru#
 S  : "  ε 

3

3

ε 

=

= ! 0 + c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + ir r  +   0 + G +  NX 0 + n"  3

3

S 

G

[

" 3 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

3

" 

+ n" "  + n ε  3

ε 

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G −  NX 0 − n" 

G

n

 ) S   ) 

⇒

" G  )   ) S 

ε 

= +1//,./[1 − 0,*(1 − 0,) − 0,+. + 0,] − *00 − 0,*(+00 − +00 ) + 00 − 1.00 − /00 − 00 − .*0 ⇒ /00

ε 

G

1,0 1,0/

= +,+

 ,) 3

=  NX 0 + n" 

 ,) 3

= −*+.,/

G G " 

+ n" " 3 + n

ε 

ε 

3

 ) S   ) 

⇒ ,) 3 = 00 + .*0 − 0,- 3 +1//,./ + /00 3 +,-+ 3

Mărimea %alanței de lăți la ec"ilibru este de

1,01,0/

⇒

*+.,/ u.m.#

−

h" *eterminați multiplicatorul cursului real de schim# corespunzător e!presiei BP& * ε 

= ∆"  = − ∆ε  n" 

nε   ) S   ) 

⇒ *  = − ε 

/00

1,0

− 0,

1,0/

= +,11

i" (ă se scrie sistemul care dă echili#rul simultan pe piața #unurilor și serviciilor, pe piața monetară și pe piața contului de capital&

  1 S   S  "  ! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) + i r r  +   0 + G +  NX 0 + n : =   "  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"      M  −  M 0  mr  S    )   (M  "  r  : = −  m m "  "   S    )  G  ,)  =  NX  =  NX 0 + n"  "  + n" "  + n ε   )   

G " 

G

   )   S 

G

+ n ε  ε 

 ) 

ε 

44

 /" (ă se determine mărimea PIB-ului, ratei do#%nzii, cursului real de schim# la echili#ru și Balanței de Plăți& *eterminați de asemenea mărimea consumului, a impozitelor și ta!elor, a investițiilor, ponderea deficitului #ugetar $n PIB, soldul contului curent, precum și mărimea e!portului net la echili#ru& " 3

(algoritmul de calcul la punctul e)) Mărimea 5%-ului la ec"ilibru este de +1//,./  u#m##

= +1//,./

= r S  = 0,0. (deoarece în economie contul de capital este perfect liberalizat ceea ce înseamnă

r 3

că rata dob!nzii este egală cu rata de dob!ndă internațională) Mărimea ratei dob!nzii la ec"ilibru este de .># calcul la punctul g) ) Mărimea cursului real de sc"imb la ec"ilibru este de

3

= +,-+

ε  

 ,) 3

 (algoritmul de

*+.,/

=−

+,-+ .

(algoritmul de calcul la punctul g) )

 Mărimea %alanței de lăți la ec"ilibru este de

*+.,/ u.m.#

−

  3

= i" " 3 + ir r 3 +  0 ⇒   3 = 0,+. 3 +1//,./ − 1000 3 0,0. + 1.00 ⇒  3 = 0,1 Mărimea investițiilor la ec"ilibru este de -0,1  u#m##

% 3

= t " " 3 + % 0 ⇒ % 3 = 0, 3 +1//,./ + +00 ⇒ % 3 = 11/10,*+ Mărimea impozitelor și taelor la ec"ilibru este de 11/10,*+  u#m##  # 3

("  ) ! 3

= " 3 + %  $ − % 3 ⇒ ("  # )3 = +1//,./ + +00 − 11/10,*+ ⇒ ("  # ) 3 = -/*,/-

= ! 0 + c"  (" # ) 3 ⇒ ! 3 = *00 + 0,* 3 /*,/ ⇒ ! 3 = 10,* Mărimea consumului la ec"ilibru este de -10-,-*  u#m##

d  =

G

−% 

" 

3

=

3

-/00 −11/10,*+ +1// ,./

= −0,1*

onderea deficitului bugetar în 5% la ec"ilibru este de 1,*># S 3

= " 

3

3

− !  − % 

3

3

⇒ S 

3

= +1//,./ − -10-,-* −11/10,*+ ⇒ S 

= −1/*,.

Mărimea soldului contului curent la ec"ilibru este de -1/*,. u#m##  NX 3

3

= ,) 

= −*+.,/

Mărimea eportului net la ec"ilibru este de

*+.,/ u#m##

−

0" *eterminați valoarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru&

 #) = G + %  $ − % 

 3 3 3  #)  G %  %   #)  ⇒ = + − ⇒ = -/00 + +00 − 11/10,*+ = − /10,*+   $ 3 3 %  = % 0 + t  +"  = 11/10,*+ 45

4e observă că în acest model taele la ec"ilibru ( % 0 + t  + "  3 = 11/10,*+ ) au valoare mai   + +00 = +100 ) și de aceea datoria mare dec!t c"eltuielile guvernamentale totale ( G + % $ = /00  publică la ec"ilibru va avea o valoare negativă ( /10,*+ u#m#) la ec"ilibru# −

l" *eterminați modificarea cur#elor I(, . și respectiv a PIB-ului, a ratei do#%nzii interne și a cursului de schim# real, la echili#ru, ca urmare: l1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii investițiilor autonome cu 0 u#m# &ici rata dobanzii nu se va modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆  0 =   1 −    ⇒  1 = 1.0 0

ε 

3 1

=

[

0

0

"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  3

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   1 − G −  NX 0 − n"  0

G

" 

G

 )  S 

n

 ) 

ε 

⇒ ε 3 = +,1 1

 creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,1, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de  bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a investițiilor autonome# 1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 9 93  Fig. 1./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii in0estiț iilor autonome

entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆  0 =   1 −    ⇒  1 = 1+*0 0

0

0

46

ε 

1

=

[

"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  3

3

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   1 − G −  NX 0 − n"  0

G

" 

G

 )  S 

n

 ) 

ε 

⇒ ε 

3 1

=

+,/

 scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la cre șterea cursului de sc"imb real la +,/, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a investițiilor autonome #

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig. 1.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii in0estiț iilor autonome

l3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# &ici rata dobanzii nu se va 47

modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆G = G1 − G ⇒ G1 = /0 " 3 [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  − G1 −   0 −  NX 0 − n"  3 ε  =

G

nε 

1

" G  )   ) S 

⇒ ε 3 = +,1 1

 creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,1, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar   situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a c"eltuielilor guvernamentale#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 3

1 6 ε 1

540 9 93  Fig.1.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii cheltuielilor gu0ernamentale

entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆G = G1 − G ⇒ G1 = *0 " 3 [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G1 −  NX 0 − n"  3 ε  =

G

1

nε 

" G  )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +,-/ 1

48

 scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la cre șterea cursului de sc"imb real la +,/, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar   situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a c"eltuielilor guvernamentale#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig.1.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii cheltuielilor gu0ernamentale

l5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii consumului autonom cu 0 u#m# &ici rata dobanzii nu se va modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entru o creștere a consumului autonom cu 0 u#m#: 49

∆! 0 = ! 01 − ! 0 ⇒ ! 01 = *0 3 1 S  "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − !  − c"  (%  $ − % 0 ) − i r r  −   0 − G −  NX 0 − n"  3 ε  =

G

0

" 

 )  S 

n

1

G

 ) 

ε 

⇒ ε 3 = +,1 1

 creștere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,1, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a consumului autonom#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 9 93  Fig. 1.5/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii consumului autonom

∆! 0 ε 1

=

entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#: = ! 01 − ! 0 ⇒ ! 01 = /*0

[

" 3 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

− n"  ] − ! 1 − c"  (%  $ − % 0 ) − i r r S  −   0 − G −  NX 0 − n" 

G

0

n

ε 

" G  )   ) S 

⇒ ε 1  = +,/

 scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea cursului de sc"imb real la +,/, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și 50

servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a consumului autonom#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε  1

541 9 93  Fig. 1.6/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii consumului autonom

l4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii transferurilor cu 0 u#m# &ici rata dobanzii nu se va modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entru o creștere a transferurilor cu 0 u#m#:

∆%  $ = %  $1 − %  $ ⇒ % $1 = +0 3 1 S  "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = 0

n

1

ε 

G

G

" 

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +, 1

51

 creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar   situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a transferurilor#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 9 93  Fig. 1.7/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii transferurilor 

entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#:

∆%  $ = %  $1 − %  $ ⇒ % $1 = *0 3 1 S  "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = 0

1

n

ε 

G

G

" 

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +, 1

 scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a transferurilor#

52

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig. 1.8/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii transferurilor  transferurilor 

l6" a cre creșterii2scăderii terii2scăderii ta!elor ta!elor autonome autonome cu 3 u&m&: u&m&: ;eoarece contul de capital ;eoarece capital este perfect liberalizat liberalizat venitul venitul naționa ionall nu se va mod modifica ifica în cazul creșterii6scăderii taelor taelor autonome autonome cu 0 u#m# &ici &ici rata dobanzii nu se va modifica, modifica, aceasta va avea în în continua continuare re aceeași valoare valoare ca rata dob!nz dob!nzii ii interna internaționa ională# lă# 4e va modifi modifica ca în sc"imb sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entruu o creștere a taelo entr taelorr autonome autonome cu 0 0 u#m#: u#m#:

∆% 0 = % 01 − % 0 ⇒ % 01 = +0 3 1 S  "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − %  ) − i r r  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = 0

n

1

ε 

0

G

" 

G

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +, 1

 crește tere re a tael taelor or auto autono nome me cu 0 u#m# u#m# va duce duce la cre crește tere reaa cursului de sc"imb real la +,, ca urmare urmare moneda moneda na7ională pe piața valutară se se depreciază, iar  si  situ tua7 a7ia ia %al %alan anței de de lă lăți se imbu im bunăt nătăățește, pe c!nd c!nd eportu eporturil rilee nete cresc, cresc, contra contrabal balans ans!nd !nd cerere cerereaa internă internă de bunu bunuri ri și 53

servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a taelor autonome#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig. .9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ta'elor autonome

entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆% 0 = % 01 − % 0 ⇒ % 01 = *0 " 3 [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 1 ) − i r r S  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = 0

1

n

ε 

0

G

" G  )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +, 1

 scădere a taelor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,,, ca urmare moneda +, moneda na7ională na7ională pe piața valutară valutară se apreciază, iar  si  situ tua7 a7ia ia %al %alan anței de de lă lăți se deteriorează, precum precum și eporturile eporturile nete, care care se reduc, contrabalans!nd contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a taelor autonome#

54

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 9 93  Fig. 1.:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ta'elor autonome

l7" a creșterii2 terii2scăd scăderi eriii $nclin $nclinaației margi marginal nalee spre cons consum um cu ,3: ,3: ;eoarece contul de capital ;eoarece capital este perfect liberalizat liberalizat venitul venitul naționa ionall nu se va mod modifica ifica în cazu ca zull cr creește teri rii6 i6sc scăd ăder erii ii înclina înclinației marginal marginalee spre consum consum cu 0,0# &ici rata dobanzii nu se va modi mo dific fica, a, aceasta aceasta va avea în continua continuare re aceeași val valoar oaree ca rata dob!nzi dob!nziii int intern ernaațion ională ală## 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# ent e ntru ru o cre crește tere re a înclina înclinației margin marginale ale spre spre consum consum cu 0,0#: 1 1 ∆c "  = c "  − c "  ⇒ c "  = 0,* "  1 − c "  (1 − t "  ) − i"  3

ε 

3 1

=

1

− n"  − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −    − G −  NX 0 − n"  0

n

ε 

G

G

" 

 )   ) S 

⇒ ε  3 = , 1

 cr creștere a înclina înclinației marginal marginalee spre consum consum cu 0,0# va duce la scăderea cursului de sc"im sc" imbb rea reall la ,, ca urm urmare are mo moned nedaa na7 na7io ional nalăă pe pi piaața val valuta utară ră se apr apreci eciază ază,, iar   situa7ia %alan %al anței de lăți se deterio deteriorea rează, ză, precum precum și eportu eporturil rilee nete, care care se reduc, reduc, contrab contrabala alans ns!nd !nd cererea cerer ea internă internă de bunuri și servicii# servicii# 'urba 'urba 54 se va tran translata slata spre spre dreapta, dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a înclina înclinației marginal marginalee spre consum consum# 55

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 9 93  Fig. 1./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre consum

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆c"  = c" 1 − c"  ⇒ c" 1 = 0,/* 3 1 S  "  [1 − c (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = " 

1

0

n

ε 

G

G

" 

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = .,+ 1

 scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea cursului de sc"imb real la .,+, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar   situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a înclinației marginale spre consum#

56

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig. 1.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre consum

l8" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre impozite și ta!e cu ,3: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0# &ici rata dobanzii nu se va modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb# entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0#: ∆t "  = t " 1 − t "  ⇒ t " 1 = 0,. ε 

1

=

[

"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  3

3

1

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −    − G −  NX 0 − n"  0

n

ε 

G

G

" 

 )   ) S 

⇒ ε  3 = .,.1 1

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea cursului de sc"imb real la .,.1, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a înclinației marginale spre impozite și tae#

57

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93  Fig. 1.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0#:

∆t "  = t " 1 − t "  ⇒ t " 1 = 0,1 3 1 S  "  1 − c"  (1 − t  ) − i"  − n"  − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r  −    − G −  NX 0 − n"  3 ε  = " 

0

n

1

ε 

G

G

" 

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = ,1/ 1

 scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea cursului de sc"imb real la ,1/, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a înclinației marginale spre impozite și tae#

1 6 ε 

8M 58

1 6 ε  3

541 3

1 6 ε 1

540 9 93  Fig. 1.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

l9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii masei monetare nominale cu 0 u#m#  4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb și venitul na țional# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea masei monetare nominale cu 0 u#m#  asupra 5%-ului și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru,   se calculează multiplicatorul masei monetare nominale, *  M  , în relația de ec"ilibru dată de relația 8M:  )   M  " 

3

=

−  M 0

 ) 

m" 

−

m r  m" 

S 

⇒ *  M  =

r 

 ) 

∆"  ∆

 M 

=

1 m" 

⇒ *  M  =  ) 

1 0,1.

= ,

 ) 

entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M   ∆ "  = *  M  ∆   )    )   ∆ "  = , 3 0 = 1--,--  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = +10, u#m#  M  ∆ = 0   )   3

1

ε 

3 1

=

[

" 13 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

3

1

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   − G −  NX 0 − n"  0

n

ε 

G

" G  )   ) S 

⇒ ε  3 = +, 1

 creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la creșterea venitului na7ional cu 1--,--   u#m# și la creșterea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe  piața valutară se depreciază# ;eprecierea sc"imbului face ca bunurile produse în interior să devină relativ mai ieftine în compara ție cu bunurile eterne, simul!nd în acest fel eporturile nete, iar situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește# 'urba 8M se va deplasa spre dreapta, din 8M0 în 8M1, întruc!t nivelul venitului a crescut, iar curba 54 va răm!ne nemodificată# 59

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε  3

54 1 6 ε 

3

1

9 " 3

"  3

1

 Fig. 1.5/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii masei monetare nominale

entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M  ∆ "  = *  ∆   )    ∆ "  = , 3 (− 0) = − 1--,--  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = +0++,+ u#m#  M  ∆ = − 0   )   "  [1 − c (1 − t  ) − i − n ] − !  − c (%  − %  ) − i r  −    − G −  NX  − n "   M   ) 

3

3

1

1

S 

3

ε 

3

1

ε 

3

1

=

1

" 

" 

" 

" 

0

" 

 $

0

r 

G

0

0

" G

 )   ) S 

nε 

= +,

 scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la scăderea venitului na7ional cu 1--,--   u#m# și la scăderea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe  piața valutară se apreciază#
8M1

8M0

1 6 ε  3

60

54 1 6 ε 3 1

9 " 

3

"  3

1

 Fig. 1.6/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii masei monetare nominale

l" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#  4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb și venitul na țional# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#  asupra 5%-ului și a cursului de sc"imb real, la ec"ilibru,   se calculează multiplicatorul ofertei autonome de monedă, *  M  , în relația de ec"ilibru dată de relația 8M: 0

 M  " 

3

=

−  M 0

 ) 

m" 

−

m r  m" 

S 

r 

⇒ *  M  = 0

d"  dM 0

=

1

m " 

⇒ * M  = − 0

1 0,1.

= −,

entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− ,) 3 0 = − 1--,--  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ M 0 = 0   M 0

3

1

ε 

3

1

ε 

3

1

=

[

" 13 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

− " 3 ⇒ " 3 = +0++,+ u#m# 1

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G −  NX 0 − n" 

G

" G  )   ) S 

nε 

= +,

 creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m  va duce va duce la scăderea venitului na7ional cu 1--,-- u#m# și la scăderea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază#
8M1

8M0

1 6 ε  3

54 61

1 6 ε 3 1

9 " 3

"  3

1

 Fig. 1.7/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii a ofertei autonome de moned2

entru o scădere a a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− ,) 3 (− 0) = 1--,--  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ M 0 = − 0   M 0

3

1

ε 

3 1

=

[

3 " 1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

− " 3 ⇒ " 3 = +10, u#m# 1

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   − G −  NX 0 − n"  0

G

G

" 

 )  S 

n

 ) 

ε 

⇒ ε  3 = +, 1

 scădere a a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m  la creșterea venitului na7ional cu 1--,--   u#m# și la creșterea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe  piața valutară se depreciază# ;eprecierea sc"imbului face ca bunurile produse în interior să devină relativ mai ieftine în compara ție cu bunurile eterne, simul!nd în acest fel eporturile nete, iar situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește# 'urba 8M se va deplasa spre dreapta, din 8M0 în 8M1, întruc!t nivelul venitului a crescut, iar curba 54 va răm!ne nemodificată#

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε  3

54 1 6 ε 

3

1

62

9 "  3

" 3 1

 Fig. 1.8/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii a ofertei autonome de moned2

l1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m&; ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat venitul național nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii eportului net autonom cu 0 u#m# &ici rata dobanzii nu se va modifica, aceasta va avea în continuare aceeași valoare ca rata dob!nzii internațională# 4e va modifica în sc"imb valoarea cursului de sc"imb#

∆ NX 0 =  NX 01 −  NX 0 ⇒ NX 01 = 0 " 3 [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G −  NX 01 − n"  3 ε  =

G

nε 

1

" G  )   ) S 

⇒ ε 3 = +,1 1

 creștere a eportului net autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea cursului de sc"imb real la +,1, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se apreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de  bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a eportului net autonom#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

540 63

9 93  Fig. 1.9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii e'portului net autonom

entru o scădere a eportului net autonom cu 0 u#m#:

∆ NX 0 =  NX 01 −  NX 0 ⇒ NX 01 = .*0 3 S  1 "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r  −   0 − G −  NX 0 − n"  3 ε  =

G

nε 

1

" 

G

 )  S 

 ) 

⇒ ε  3 = +,-/ 1

 scădere a eportului net autonom cu 0 u#m# va duce la cre șterea cursului de sc"imb real la +,/, ca urmare moneda na7ională pe piața valutară se depreciază, iar  situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește, pe c!nd eporturile nete cresc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare a eportului net autonom#

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

540 1 6 ε 

3

1

541 9 93 64

 Fig. 1.1:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii e'portului net autonom

m+ *eterminați modificarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru, ca urmare:

;eficitul bugetar se define ște prin rela ția:

 #) = G + %  $ − %   #) = G + %  $ − % 0 − t  +" , % = % 0 + t  +"  

iar variația

deficitului bugetar este dată de: ∆ #)  = ∆G − ∆% 0 − t  + ∆"  − ∆t  + "  + ∆%  $ # m1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, d ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul cre șterii6scăderii investițiilor autonome nu se modifică față de valoarea la ec"ilibru#  +

 +

m3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"   # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M, a șadar  datoria publică în cazul cre șterii c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# se modifică față de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆G = 0 , iar în cazul scăderii c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# datoria publică se modifică față de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆G = −0 #

m5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul cre șterii6scăderii consumului autonom nu se modifică fa ță de valoarea la ec"ilibru#  +

 +

m4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 65

5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆%  $ −t  + ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul național nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul creșterii transferurilor cu 0 u#m# se modifică față de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆% $ = 0 , iar în cazul scăderii transferurilor cu 0 u#m# datoria publică se modifică fa ță de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆% $ = −0 #

m6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: 4e presupune că transferurile, %  și rata de impozitare, t  , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5% și de modificarea taelor autonome, astfel ∆%  = ∆% 0 + t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −∆%  − t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul creșterii taelor autonome se modifică față de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆% 0 = −0 , iar în cazul scăderii taelor autonome cu 0 u#m datoria publică se modifică fa ță de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = ∆% 0 = 0 # +

 $

0

 +

m7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul național nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre consum nu se modifică fa ță de valoarea la ec"ilibru#  +

m8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −∆t  "  −t  ∆"  # 'um contul de capital este  perfect liberalizat, venitul na țional nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul cre șterii înclina ției spre impozite și tae se modifică față de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = −∆t " "  = −*-,.. , iar în cazul scăderii înclinației spre impozite și tae cu 0,0 datoria publică se modifică fa ță de valoarea la ec"ilibru cu ∆ #)  = −∆t " "  = *-,.. #  +

 +

 +

m9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de 66

modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, astfel: 3entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0, -) 3 1--,-- = −-0, u#m# 3entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m: ∆  #)  = ( −0,-) 3 ( −1--,--) = -0, u#m#  creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu 0, u#m##  scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu 0, u#m##  +

m" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul na țional se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, astfel: 3entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m: ∆  #)  = ( −0,-) 3 ( −1--,--) = -0, u#m# 3entru o scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0, -) 3 1--,-- = −-0, u#m#  creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu 0, u#m##  scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu 0, u#m##  +

 +

m1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −t  ∆"  # 'um contul de capital este perfect liberalizat, venitul național nu se va modifica în acest caz, deoarece valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din relația 8M, așadar datoria publică în cazul cre șterii6scăderii eportului net autonom nu se modifică față de valoarea la ec"ilibru#  +

n" *eterminați modificarea PIB-ului și a #)  datoria pu#lică" la echili#ru, $n următoarele situații: 3 % 0

= 02

3 % 0

= −+00

ca urmare: 67

n1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m )# 0

0

n3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m1 )# 0

0

n5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m3 )# 0

0

n4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m4)# 0

0

n6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m5 )# 0

0

n7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m6  )# 0

0

n8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m7  )# 0

0

n9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&:

68

entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m8 )# 0

0

n" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m9 )# 0

0

n1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului nu se va modifica  (valoarea 5%-ului la ec"ilibru se află din rela ția 8M ), deoarece, în acest caz contul de capital este perfect liberalizat, iar valoarea  #)   va fi aceeași ca cea de la punctul m: )# 0

0

o" (ă se compare senzitivitatea investițiilor $n raport cu rata do#%nzii de pe piaț a internă, cu senzitivitatea investițiilor $n raport cu rata do#%nzii de pe piaț a e!ternă& ornim de la ecuația investițiilor:    = i" "  + ir r  +  0 , iar  r  = r S  ⇒   senzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe pia ța na țională este egală cu senzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe piața eternă, astfel

∆   ∆   = = i = −1000 #
 

avem de-a face cu o economie cu cont de capital liberalizat $i curs flotant#

  "  = 0000 & )um se poate utiliza politica fiscală p" (e estimează că PIB potenț ial este sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potenț ial& )e se $nt%mplă cu moneda națională

Modificarea 5%-ului este dată de relația: ∆"  = "  − " 3 ⇒ ∆"  = 0000 − +1//,./ ⇒ ∆"  =10*,+  entru a aduce economia la nivelul poten7ial trebuie ca 5%-ul să se modifice cu 10*,+- u.m..

4e observă că nu poate fi folosită politica fiscală, deoarece în rela ția de ec"ilibru a 5% M 

ului

3

" 

=

 ) 

− M 0 m" 

−

mr  m" 

r S   nu

eistă nicio variabilă de politică fiscală, de aceea doar politica

monetară poate fi utilizată: 1  M   M   M   M  ∆"  = ∆ ⇒ ∆ = m"  ∆"  ⇒ ∆ = 0,1. 3 10*,+ ⇒ ∆ = 1, m" 

∆

 M   ) 

=

 ) 

∆ M   ) 

 ) 

⇒ ∆ M  =  ) 3 ∆

 ) 

 M   ) 

 ) 

⇒ ∆ M  = 1// 69

u#m##

entru ca "   să aungă la nivelul potențial

"  

masa monetară trebuie să crescă cu 1//

entru a determina ce se înt!mplă cu moneda națională se va porni de la relația 54 la ec"ilibru (algoritmul de calcul la punctul  g)): 3

" 

= ! 0 + c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + ir r  +   0 + G +  NX 0 + n"  3

3

S 

G

" 

G

+ n" "  + n 3

ε 

ε 

 ) S   ) 

⇒

n [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] ∆ "   )  ⇒ ∆ ε  = -,/.  ) S  ∆ "  = ⇒ ∆ ε  = ∆ ε  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ]  )  n ) S  ε 

ε 

4e observă că cursul valutar crește cu ,/., ceea ce va conduce la deprecierea monedei naționale la cursul valutar#

<" Presupunem că nivelul PIB-ului glo#al  "  G " crește cu 3=& )u c%t se modifică PIB, rata internă a do#%nzii, cursul real de schim# la nivel național& >!plicați, folosind eventual o diagramă I(-., modificările din economia națională G " G = 0,0- 3 " 0 = 0,0 31000000 = +0000 ∆ Modificarea 5%-ului global este:  #

Modificarea 5%-ului global la o cre$tere cu > este egală cu +0000 u#m##
3

=

[

3 "  1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G −  NX 0 − n" 

G

G

" 

 )  S 

nε 

 ) 

⇒

− n"  ∆" G  )  ∆ε  − n"   )  = ⇒ ∆ε  = ⇒ ∆ε  = −0,0/. # n  ) S  n ∆" G  ) S  3 'ursul real de sc"imb scade cu 0,0/., adică ε  = +, , duc!nd la aprecierea monedei naționale pe piața valutară , iar situa7ia %alanței de lăți se deteriorează, precum și eporturile nete, care se reduc, contrabalans!nd cererea internă de bunuri și servicii# 'urba 54 se va translata spre dreapta, din 540 în 541, iar curba 8M nu va fi afectată de acestă modificare# G

ε 

G

ε 

1

1 6 ε 

8M

1 6 ε  3

541 1 6 ε 

3

1

70

540 9 93  Fig. 1.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii -ului global 

r" Presupunem că nivelul ratei do#%nzii de pe piața internaț ională  r S  " crește cu ,8=& )u c%t se modifică PIB-ul, rata internă a do#%nzii și cursul real de schim#& >!plicați, folosind eventual o diagramă I(-., modificările din economia naț ională& Modificarea nivelul ratei dob!nzii de pe pia ța internațională:

∆ r  = 0#00/ ⇒ ∆ r S  = r 1S  − r S  ⇒ r 1S  = 0,0./ S 

Modificările se calculează în punctul de ec"ilibru al 5%-ului dat de curba 8M și în relația cursului real de sc"imb la ec"ilibru:  M  3

" 

ε 

3

∆ε 

=

=

−  M 0

 ) 

m" 

[

−

mr  m" 

S 

r 

⇒ ∆"  = −

" 3 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

[1 − c =

" 

m r  m" 

∆r S  = +,

− n"  ] − ! 0 − c"  (%  $ − % 0 ) − ir r S  −   0 − G −  NX 0 − n" 

G

− n"  ]∆"  − ir ∆r S 

(1 − t "  ) − i"  n

ε 

 ) S 

nε 

 )   ) S 

" G  ) 

=

1-, /-,*-

⇒

⇒ ∆ε  = 0#*/

'reșterea ratei dob!nzii de pe piața interna țională duce la creșterea ratei interne a dob!nzii ( r 1 = r 1S  = 0,0./ ), la creșterea venitului na7ional cu +,   u#m# și la creșterea cursului de sc"imb real la +,, ca urmare moneda na7ională pe pia ța valutară se depreciază# ;eprecierea sc"imbului face ca bunurile produse în interior să devină relativ mai ieftine în comparație cu bunurile eterne, simul!nd în acest fel eporturile nete, iar situa7ia %alanței de lăți se imbunătățește# 'urba 8M se va deplasa spre dreapta, din 8M 0 în 8M1, întruc!t nivelul venitului a crescut, iar curba 54 va răm!ne nemodificată# 1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε  3

54 3

1 6 ε 1

9 71

"  3

"  3 1

 Fig. 1.11/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ratei dob
s" Presupunem că evoluția economiei glo#ale se poate apro!ima printr-un model I(-.& (ă se arate că șocurile de politică #ugetară la nivel glo#al se transmit $n mod pozitiv la nivel național spre e!emplu: o creștere a cheltuielilor guvernamentale la nivel glo#al generează o creștere a PIB-ului intern", $n timp ce șocurile de politică monetară se transmit $n mod negativ spre e!emplu: o creș tere a masei monetare la nivel glo#al generează o scădere a PIB-ului intern"& @fectul în cadrul modelului 54-8M adus de creștere a c"eltuielilor guvernamentale în economia globală va fi reprezentat de cre$terea 5%-ul etern "  G  $i de cre$terea ratei dob!nzii  M 

din străinătate r  # ;in formula 5%-ului de ec"ilibru pe pia7a na7ională S 

3

" 

 ) 

=

− M 0 m" 

−

m r  m" 

r S 

se observă o relație de același sens între rata dob!nzii din străinătate ( r S  ) și 5%-ul intern ( "  ), astfel dacă r S    cre$te atunci $i "  cre$te# 'reșterea ratei internaționale a dob!nzii va duce la creșterea ratei interne a dob!nzii, iar valoarea cursului de sc"imb va crește# 'a urmare moneda na7ională pe piața valutară se va deprecia# @fectul în cadrul modelului 54-8M adus de cre$terea masei monetare în economia globală va fi reprezentat de o relație de sens contrar, astfel cre$terea 5%-ului etern "  G  va duce la scăderea ratei dob!nzii din străinătate r S  # ;in formula 5%-ului de ec"ilibru pe pia7a na7ională  M  3

" 

=

 ) 

− M 0 m" 

−

mr  m" 

r S  se observă o relație de același sens între rata dob!nzii din străinătate ( r 

S 

) și 5%-ul intern ( "  ), astfel dacă r S   scade atunci $i "  scade# 'reșterea ratei internaționale a dob!nzii va duce la scăderea ratei interne a dob!nzii, iar valoarea cursului de sc"imb va scădea# 'a urmare moneda na7ională pe piața valutară se va aprecia#  Problema 3. .odelul Mundell-Flaming, cazul cursului de schimb fix ( ε  ≠ caital restricț ionat ( r  = r S  ).

ε 

S 

 ) și cont de

Fie economia unei țări descrisă de următoarele relaț ii: "  = !  +    + G +  NX  !  = ! 0 + c" "  # , ! 0  0,0 c"  1 "  # = "  + %  $ − % , %  $  0  sau %  $  ∈ $ %  = t " "  + % 0 , % 0  0 , 0 t "  1    = i" "  + i r r  +  0  , cu i"   0, ir  0 









 NX  =  &  −  X 

 &  =  & 0

+e

ε  ε 

 ) S   ) 

, c"  & 0



0, eε 



0

72

, cu  X 0  0, '"   0, 'ε   0  )  ≡  ( = m" "  + mr r  +  M 0 , cu m"   0, mr   0, M 0

=  X 0 +  '" "  +  '

 X 

 #

 M 

 ) S 

(

ε 

ε 



)

0

!!  = α  r  − r S  , c" α   0

unde, notațiile sunt cele din Problema 1. și Problema 2. & 'egimul valutar este cel al cursului de schim# fi!at  ε  = ε  S  ", iar contul de capital este restricționat  r  ≠ r S  "& (e cere: a" Indentificați varia#ilele endogene și e!ogene din model& Variabilele endogene sunt variabilele dependente ce reprezintă indicatori globali sau agregati generați într-un model, a căror valoare este determinată pe baza relațiilor func ționale care caracterizează nivelul activității economice, anume: oferta agregată ( "  ), consumul ( !  ), investițiile (   ), venitul disponibil ( "  # ), impozitele și taele plătite de către gospodării și firme ( %  ), eportul net (  NX  ), eportul (  &   ), importul (  X  ), cererea de bani ( M  # = ( ), contul de capital ( !!  ), oferta de bani ( M  ), rata internă a dob!nzii ( r  ) și cursul real de sc"imb ( ε  )# Variabilele eogene sunt variabilele independente ce reprezintă indicatori globali, care aduc sc"imbări într-un model fără a se modifica $i ale căror caracteristici calitative $i metode de generare nu sunt specificate de construirea modelului economic și anume: c"eltuielile guvernamentale de bunuri și servicii ( G ), transferurile de la stat către gospodării și firme ( %  ), consumul autonom ( ! 0 ), impozitele și taele autonome ( % 0 ), investițiile autonome (    ), eportul autonom (  & 0 ), importul autonom (  X   ), indicele prețurilor la nivel național ( )  ), cererea de bani autonomă (  M 0 ), rata internațională a dob!nzii ( r S  ), indicele prețurilor la nivel mondial (  ) S  ) și cursul real de sc"imb interna țional ( ε  S  )#  $

0

0

(ă se precizeze și să se interpreteze semnul parametrilor

b)

e

ε  

și  ' & ε  

  reprezintă senzitivitatea eportului la cursul real de sc"imb și are o valoare pozitivă ( e  0 ), adică o data cu modificarea cursului real de sc"imb se modifică și eportul, a șadar  oricare creștere cu o unitate a cursului real de sc"imb va conduce la creșterea cu e  a eportului e

ε  

ε 

ε  

 ∆ &   0     , relația dintre cursul de sc"imb și eport fiind de același sens#  dată cu cre șterea  ∆ε   

eportului va crește cererea pentru valută națională peste "otare și, totodată, creează oferta de valuta straină în țară#  '  reprezintă înclinația marginală spre import la cursul real de sc"imb și are o valoare negativă ( z  0 ) deoarece eista o relație de sens contrar între cursul real de sc"imb și import,  ∆ X  < 0    . 'reșterea astfel o dată cu creșterea importurilor cursul real de sc"imb va scădea    ∆ε    importului creează creșterea cererii pentru valută străină și, totodată, creează oferta de valută națională pentru străini# ε  

ε 



73

)unosc%nd următoarele valori ale parametrilor: ! 0 = *00 ; c"  = 0,* ; %  $ = +00 ; t "  = 0,* ; % 0 = +00 ; i"  = 0,1. ; ir  = −1000 ;   0 = 1.00 ; G = /00 ; e = 1/00 ;  & 0 = 00 ;  '"  = 0,+ ;  ' = −*00 ;  X 0 = 00 ;  ) S  =1,0- 2  )  =1,0/ 2 M 0 = 00 2  M  = *000 2 m"  = 0,1. ; m r  = −10000 ; r S  = 0,0. ; α  = 1100 ; ε  = +,+ se cere: c" *eterminați echili#rul pe piața #unurilor și serviciilor cur#a I("& ε  

ε 

"  = !  +    + G +  NX 

   # !  = ! 0 + c" "    #  "  = "  + %  $ − %   ⇒ %  = t " "  + % 0     = i" "  + ir  r  +   0  S  S    )   )   NX  =  & 0 + e ε  − ( X 0 +  '" "  +  ' ε  )  )   )   ε 

"  = ! 0

ε 

+ c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + ir r  +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε 

 S  : "  =

 ) S   ) 

(eε 

−  ' ) −  '" "  ε 

   ) S  !  c %  c %  i r     G  &   X  ε  (e − ' )  + − + + + + − + 0 "   $ "  0 r  0 0 0  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"    )   1

ε 

*00 + 0,* 3 ( +00 − +00) + (−1000)r  +1.00 + -/00 + 00 − 00 + +,+ 3

"  =

1,01,0/

ε 

3 (1/00 + *00)

1 − 0,* 3 (1 − 0,-*) − 0,1. + 0,+

 S  : "  = 1+,-- −1..0-,**r 

d" *eterminați multiplicatorul investițiilor a lui +enes", cheltuielilor guvernamentale, consumului autonom, transferurilor, ta!elor autonome, etc& corespunzătoare modelului analizat&

*   0

Multiplicatorul investi țiilor este: 1 1 = d"  = ⇒ *   = = 1, # 1 − 0,* 3 (1 − 0,* ) − 0,1. + 0,+ d 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  0

Multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale este: * G

=

d"  dG

=

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '" 

⇒ * G =

1 1 − 0,* 3 (1 − 0,-*) − 0,1. + 0,+

= 1, #

Multiplicatorul consumului autonom este: * ! 0

=

d"  d! 0

=

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '" 

⇒ * !  = 0

1 1 − 0,* 3 (1 − 0,-*) − 0,1. + 0,+

= 1, #

Multiplicatorul transferurilor este: 74

d"  d%  $

c +

* % 0

=

⇒ * %  =

0,*

= 1,01 − 0,* 3 (1 − 0,-*) − 0,1. + 0,+ +  '"  Multiplicatorul taelor autonome este: − c + − 0,* d"  = −1,0= = ⇒ * %  = 1 − 0,* 3 (1 − 0,-*) − 0,1. + 0,+ d% 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  =

* %  $

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

 $

0

e" *eterminați echili#rul pe piața monetară&  M  ≡  ( = m" " + mr r +  M 0   #

 M  =  #

  M   ⇒ = m " + m r +  M    ) 

 M 

" 

 )  M   (M  : "  =  ) 

"  =

− M 0

−

m" 

*000 − 00 1,0/ 0,1.

−

0

r 

m r  m" 

r 

− 10000 0,1.

r  ⇒  (M  : "  = +.*++,+ + ,/ r 

f" *eterminați multiplicatorul masei monetare reale și al ofertei autonome de monedă corespunzători cur#ei .& Multiplicatorul masei monetare reale este: *  M   ) 

*  M 0

=

d"   M  d   ) 

=

1

m" 

⇒ *  M  =  ) 

1 0,1.

= ,

Multiplicatorul ofertei autonome de monedă este: d"  = = − 1 ⇒ * M  = − 1 = −, dM 0

m " 

0

0,1.

g" *eterminați valoarea Balanței de Plăți BP" la echili#ru&  ,)  =  NX  + !!   &  −  X  + !!  =  ,)  ⇒  & 0

−  X 0 + ε 

 ) S   ) 

(eε 

−  ' ) −  '" "  + α (r  − r S  ) =  ,)  ε 

75

 ) S 

− '" "  + α  r  =  ,)  − ( & 0 −  X 0 ) + α  r  − ε   S 

 ,)  : "  = "  =

 ,)  0,+

 ,)  : "  =

 ,)   '" 

−

−

1

 '" 

1 0,+

 ,)  0,+

( & 0

−  X 0 − α  r  ) −

1

S 

 ) 

r  −

3 (00 − 00 −1100 3 0,0.) −

ε 

1

α  

 '" 

− ' ) ⇒

(eε 

 ) S 

ε  

 '" 

 ) 

1 0,+

(eε 

− '

3 1100r  −

ε 

)

+,+ 0,+

3

1,01,0/

3 (1/00 + *00)

− .*,/1* − 1,0+r 

h" (ă se scrie sistemul care dă echili#rul simultan pe piața #unurilor și serviciilor și pe piața monetară&

   ) S   S  : "  = ! 0 + c" %  $ − c" % 0 + i r r  +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε  (e − ' )   1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"    )   1

ε 

 M   (M  : "  =

 ) 

 M 

− M 0

−

m" 

mr  m" 

r  ⇒ r  =

 ) 

−  M 0 mr 

−

m"  mr 

ε 

" 

4istemul care dă ec"ilibrul simultan pe piața bunurilor și serviciilor, pe pia ța monetară și  pe piața contului de capital este:

  )  ( ) (e −  ' ) −  ' "  ε  = + + − − + + + + + − + "  !  c "  %  t  "  %  i "  i r     G  &   X  0 0 0 0 0   )     M    )  −  M 0 m − "   r  = m m  S 

" 

 $

" 

" 

r 

ε 

ε 

" 

" 

r 

r 

i" (ă se determine mărimea PIB-ului, ratei do#%nzii, cursului real de schim# la echili#ru și Balanța de Plăți& *eterminați de asemenea mărimea consumului, a impozitelor și ta!elor, a investiției, ponderea deficitului #ugetar $n PIB, soldul contului curent, precum și mărimea e!portului și a importului la echili#ru&  S  ∩ (M 

⇒

 M     − M 0 m     S  " (1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  ) − i r    )  − "  "   = ! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) +  0 + G + & 0 −  X 0 + ε  )  (e − ' m r     )   m r        ε 

! 0 3

" 

=

+ c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε 

S 

 ) 

 ) 

(e

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir 

ε 

−  ' ) + ε 

ir    M 

   −  M 0   mr    )   

m"  mr  76

ε 

)

 &otăm: S 

= +

− + + + − + ε 

 - ! 0 c"  (%  $ % 0 )   0 G  & 0  X 0

* 

 ) 

 ) 

(e

r 

ε 

1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir 

 i  M  −  ' ) +   −  M 0    m   )     ⇒ " 3 = *   

m"  mr 

ε 

r 

 - = *00 A 1.00 A /00 A 00 - 00 A +#+ 3 .00 3

1#0 - 1000  *000   A 3 - 00   1#0/ - 10000  1#0/  

⇒  - = .+0,/. 1

B  =

1 - 0#* 3 (1 - 0#*) - 0#1. A 0#+ A (-1000) 3 " 

3

⇒ *  = 1,0+

0#1. - 10000

= +./,*1

Mărimea 5%-ului la ec"ilibru este de  M 

=

− M 0

 ) 

+./,*1  u#m##

*000

r 

m r 

−

m"  m r 

" 

3

⇒ r  =

− 00 1,0/ − 10000

3

−

0,1.

= −0, − 10000 ;eoarece valoarea ratei dob!nzii la ec"ilibru este negativă, atunci modelul Mundell=laming, cazul cursului de sc"imb fi ( ε  = ε  S  ) și cont de capital restricționat ( r  ≠ r S  ) nu mai  poate fi continuată# 3

3 +./ ,*1 ⇒ r 3

 !ata dob"nzii oate fi oziti#$ și roblema oate fi continuat$ dac$ #aloarea ofertei de bani #a fi  M  = *00 ?n acest caz, înlocuind datele problemei se obține:  - =1/1.,* , .

mărimea 5%-ului la ec"ilibru * ε 

3

"  3

1/-,

=

  și valoarea ratei dob!nzii

r 3

= 0,..1

 #

= ε  = +,+ S 

Mărimea cursului real de sc"imb la ec"ilibru este de +,+# * ,) 3

?  

3

=  & 0 −  X 0 + ε 

 ) S   ) 

(eε 

−  ' ) −  '" " 3 + α (r 3 − r S  ) ⇒ ,) 3 = ./,0* ε 

Mărimea %alanței de lăți la ec"ilibru este de ./,0*# = i" " 3 + i r r 3 +  0 ⇒  3 = 0,1. 31/, − 1000 3 0,. + 1.00 ⇒  3 = 11/,* Mărimea investițiilor la ec"ilibru este de 11/,* u#m##

? % 3 = t " " 3 + % 0 ⇒ % 3 = 0,* 3 1/, + +00 ⇒ % 3 = //, Mărimea impozitelor și taelor la ec"ilibru este de //, u#m## ? ("  # ) 3 = " 3 + %  $ − % 3 ⇒ ("  # ) 3 = 1/-, + +00 − /-/, ⇒ (" # )3 = 111.,0 ! 3 = ! 0 + c"  ("  # ) 3 ⇒ ! 3 = *00 + 0,* 3111.,0 ⇒ ! 3 = /+,*/ Mărimea consumului la ec"ilibru este de /+,*/ u#m##

77

G

? d  =

− % 3 = -/00 − /-/, = −0,1 3 1/-,

" 

onderea deficitului bugetar în 5% la ec"ilibru este de -0,1#   3 +,+ + 00 ⇒ & 3 = *0*0 ? & 3 = e ε 3 +  & 0 ⇒  & 3 = 1/00 Mărimea eporturilor la ec"ilibru este de *0*0  u#m## ε 

? X  3 =  '" " 3 + ' ε 3 +  X 0 ⇒  X  3 = 0,+ 3 1/, − *00 3 +,+ + 00 ⇒ X  3 = +/,. Mărimea importurilor la ec"ilibru este de +/,. u#m## ε 

? NX 

3

3

= &  − X 

3

⇒ NX 

3

= *0*0 − +-/,-. ⇒ NX 

3

= -*+,.

Mărimea soldului contului curent la ec"ilibru este de *+,. u#m##

 /" *eterminați valoarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru&

 #) = G + %  $ − % 

 3 3 3 ⇒ = + − ⇒ = -/00 + +00 − /-/, = − -1-/,  #)  G %  %   #)    $ 3 3 %  = % 0 + t  +"  = 1-++,1.

4e observă că în acest model taele la ec"ilibru ( % 0 + t  + " 3 = /-/, ) au valoare mai   + +00 = +100 ) și de aceea datoria mare dec!t c"eltuielile guvernamentale totale ( G + % $ = /00  publică la ec"ilibru va avea o valoare negativă ( -1-/, u#m#) la ec"ilibru# −

0" *eterminați modificarea cur#elor I(, . și respectiv a PIB-ului, a ratei do#%nzii interne și a cursului de schim# real, la echili#ru, ca urmare: 0 1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii investițiilor autonome cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb internațional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea investițiilor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul investi țiilor  autonome, *    , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul 0

la punctul i)), astfel:

*   0

=

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + i r 

m" 

⇒ *   = 1,0+ 0

#

m r 

entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = 1,0+ 3 0 = 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01+, u#m# ∆  0 = 0     0

3

1

3

1

78

 M   ) 

*00

m r 

−

− 00 1 , 0/ " 13 ⇒ r 13 = m r  − 10000

m" 

−

0,1.

= 0,..+ − 10000  creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 0, u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..+# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# r 13

=

− M 0

3 1*01+, ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 3

"  3

" 

1

 Fig. 3./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii in0estiț iilor autonome

entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = 1,0+ 3 (− 0) = − 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆  0 = − 0     0

 M  3 1

r 

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

− " 3 ⇒ " 13 = 1//,/ u#m#

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//,/ ⇒ r 13

= 0,.+*

 scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți#  'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0  în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1 79

8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii in0estiț iilor autonome

0 3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale, *  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: G 

* G

1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + ir 

m" 

⇒ * G = 1,0+

#

m r 

entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ " = * G ∆ G   ∆ " = 1,0+ 3 0 = 0 ,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01+, u#m# ∆ G = 0  3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,..+ − 10000  creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 0, u#m și la cre șterea ratei dob!nzii la 0,..+# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*01+, ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 80

8M1

1 6 ε 

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii cheltuielilor gu0ernamentale

entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ "  = * G ∆ G   ∆ "  = 1,0+ 3 (− 0) = − 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ G = − 0 

3 1

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

− " 3 ⇒ " 13 = 1//,/ u#m#

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//,/ ⇒ r 13

= 0,.+*

 scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0 81

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii cheltuielilor gu0ernamentale

0 5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii consumului autonom cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb internațional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea consumului autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul consumului autonom, * !  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: 0

* ! 0

1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + i r 

m" 

⇒ * !  = 1,0+ 0

m r 

entru o creștere a consumului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ ! 0   ∆ "  = 1,0+ 3 0 = 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01+, u#m# ∆ ! 0 = 0  ! 0

3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,..+ − 10000  creștere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 0, u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..+# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*01+, ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1 82

1 6 ε 

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.5/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii consumului autonom

entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ ! 0   ∆ "  = 1,0+ 3 (− 0) = − 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1//,/ u#m# ∆ ! 0 = − 0  ! 0

 M  3 1

r 

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

3 1

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//,/ ⇒ r 13

= 0,.+*

 scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți#  'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0  în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 83

541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.6/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii consumului autonom

0 4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii transferurilor cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb internațional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului na țional# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea transferurilor  cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul transferurilor, * %  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: $

* %  $

c" 

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + i r 

m" 

⇒ * %  = 0,*  $

#

m r 

entru o creștere a transferurilor  cu 0 u#m#:

∆ "  = * %  ∆ %  $   ∆ "  = 0,*- 3 0 = 1,//  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*010,+ u#m# ∆ %  $ = 0   $

3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,.. − 10000  creștere a transferurilor  cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 1,// u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1,  datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*010,+ ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε  84

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.7/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii transferurilor 

entru o scădere a transferurilor  cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ %    ∆ "  = 0,*- 3 (− 0) = − 1,//  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1//, u#m# ∆ %  = − 0  %   $

 $

3

1

3

1

 $

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1// , ⇒ r 13

= 0,.+*

 scădere a transferurilor  cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 85

541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.8/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii transferurilor 

0 6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii taelor autonome cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea taelor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul taelor autonome, * %  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: 0

* % 0

− c" 

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  ' " 

+ i r 

m" 

⇒ * %  = −0,* 0

#

m r 

entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = ( − 0,*-) 3 0 = − 1,//  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1//, u#m# ∆ % 0 = 0  % 0

3

1

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

3

1

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1// , ⇒ r 13

= 0,.+*

 creștere a taelor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0  în 8M1,  datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 86

541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ta'elor autonome

entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = (− 0,*-) 3 (− 0) = 1,//  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*010,+ u#m# ∆ % 0 = − 0  % 0

3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,.. − 10000  scăderea taelor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 1,// u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1,  datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*010,+ ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 87

9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ta'elor autonome

0 7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre consum cu 0,0 , cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb internațional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: " 

* c" 

"  = ∆ ⇒ * c = ∆c" 

* c

= 11+,01 #

(%  $

" 

" 

 m   ) S  i  M    − % 0 ) 1 − i"  +  '"  + ir  "   + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε  (e −  ' ) + r     − M 0  ) mr    )  mr    )    ⇒    m"   1 c ( 1 t  ) i  ' i − − − + + "  "  "  r   "   mr    ε 

ε 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = 11+,013 0,0 = --,**  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*/,./ u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

3

1

3

1

" 

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,.* − 10000  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea venitului na7ional cu ,** u#m și la cre șterea ratei dob!nzii la 0,.*# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

3 1*/,./ ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε  88

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre consum

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = 11+,01 3 (− 0,0) = − --,**  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1//.,*1 u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

3

3

1

1

" 

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//.,*1 ⇒ r 13

= 0,.1

 scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la scăderea venitului na7ional cu ,** u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.1# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 541 89

9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre consum

0 8" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre impozite și ta!e cu ,3: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului na țional# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae , * t  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: − c + ∆"  * t  =  - ⇒ * t  = −1.0* =  ∆t "    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir  m   r   entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

" 

" 

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− 1.0*) 3 0,0 = − -01,/*  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1/1,1 u#m# ∆ t  = 0,0  t " 

" 

3

3

1

1

" 

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1/1,1 ⇒ r 13

= 0,.0

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0# va duce la scăderea venitului na7ional cu 01,/* u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.0# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 90

541 9 3

"  3

" 

1

 Fig. 3.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− 1.0*) 3 (− 0,0) = -01,/*  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*.,+/ u#m# ∆ t  = − 0,0  t " 

" 

3

3

1

1

" 

 M  3 1

r 

=

 ) 

− M 0 m r 

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1*.,+/ ⇒ r 13

= 0,.

 scădere a înclinației marginale spre impozite și tae   cu 0,0# va duce la creșterea venitului na7ional cu 01,/* u#m și la cre șterea ratei dob!nzii la 0,.# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 91

"  3

" 3 1

 Fig. 3.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

0 9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii masei monetare nominale cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb internațional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea masei monetare nominale cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul masei monetare nominale, *  M  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul  )  la punctul i)), astfel: i r  *  M 

∆" 

=

∆

 ) 

 M   ) 

m r 

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + i r 

⇒ *  M  = 1,. #

m" 

 ) 

mr 

entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M  ∆ "  = *  ∆   )    ∆ "  = 1,. 3 0 = .,1.  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01*,*. u#m#  M  ∆ = 0   )    M 

 ) 

3

3

1

 M   ) 

*00 − 00 m"  3 1,0/ 3 " 1 ⇒ r 1 = − m r  − 10000

m r 

−

0,1.

= 0,... − 10000  creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu .,1. u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,...# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# r 13

=

− M 0

1

3 1*01*,*. ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 92

540 9 "  3

" 3 1

 Fig. 3.5/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii masei monetare nominale

entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m#:  M  ∆ "  = *  ∆   )    ∆ "  = 1,. 3 (− 0) = − .,1.  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1/*,. u#m#  M  ∆ = − 0   )    M   ) 

 M  r 13

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

*00 − 00 m"  3 1,0/ 3 " 1 ⇒ r 1 = − m r  − 10000

−

0,1.

− 10000

3 1

3 1/*,. ⇒ r 13

= 0,.+/

 scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu .,1. u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+/# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți#  'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0  în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 541 9 3

" 

1

"  3

 Fig. 3.6/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii masei monetare nominale 93

0 " a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii ofertei autonome de monedă cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea ofertei autonome de monedă cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul ofertei autonome de monedă, *  M  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: 0

ir 

−

*  M 0

=

mr  ∆"  = ⇒ * M  = −1,. # ∆ M 0 1 − c (1 − t  ) − i +  ' + i m"  "  "  "  "  r  0

m r 

entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− 1,.) 3 0 = − .,1.  u#m ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1/*,. u#m#  M  ∆ 0 = 0   M 0

 M  r 13

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

3 1

*00

−

− 00 1 , 0/ " 13 ⇒ r 13 = m r  − 10000

m" 

−

0,1.

− 10000

3 1/*,. ⇒ r 13

= 0,.+/

 creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu .,1. u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+/# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

94

 Fig. 3.7/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ofertei autonome de moned2

entru o scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ M 0   ∆ "  = (− 1,.) 3 (− 0) = .,1.  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ M 0 = − 0   M 0

3

1

 M 

1

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,... − 10000  scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu .,1. u#m și la cre șterea ratei dob!nzii la 0,...# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

− " 3 ⇒ " 3 = 1*01*,*. u#m#

3 1*01*,*. ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 "  3

" 3 1

 Fig. 3.8/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ofertei autonome de moned2

0 1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: ;eoarece cursul de sc"imb este fi  valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii eportului autonom cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul 95

de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea eportului autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul eportului autonom, *  &  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: 0

*  & 0

1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+ '"  + i r 

m" 

⇒ * &  = 1,0+ 0

#

m r 

entru o creștere a eportului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  &  ∆ & 0   ∆ "  = 1,0+ 3 0 = 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01+, u#m# ∆ & 0 = 0  0

3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,..+ − 10000  creștere a eportului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 0, u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..+# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*01+, ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 "  3

3

" 

1

 Fig. 3.9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii e'portului autonom

entru o scădere a eportului autonom cu 0 u#m#:

96

∆ "  = *  ∆ & 0   ∆ "  = 1,0+ 3 (− 0) = − 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ & 0 = − 0   &  0

 M  3 1

r 

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

− " 3 ⇒ " 13 = 1//,/ u#m#

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//,/ ⇒ r 13

= 0,.+*

 scădere a eportului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți#  'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0  în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3 1

"  3

 Fig. 3.1:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii e'portului autonom

0 11" a creșterii2scăderii importului autonom cu 3 u&m&:

97

;eoarece cursul de sc"imb este fi  valoarea acestuia nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii importului autonom cu 0 u#m, cursul de sc"imb av!nd aceeși valoare cu cursul de sc"imb interna țional# ?n acest caz se va modifica rata dob!nzii și valoarea venitulului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea importului autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului și a ratei dob!nzii la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul e importului autonom, *  X  , în relația de ec"ilibru dată de intersecția curbelor 54 și 8M (algoritmul de calcul la punctul i)), astfel: 0

*  X 0

−1

=

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

+  '"  + i r 

m" 

⇒ * X  = −1,0+ 0

#

m r 

entru o creștere a importului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ X 0   ∆ "  = (− 1,0+ ) 3 0 = − 0 ,  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ X 0 = 0   X  0

 M  3 1

r 

=

 ) 

3 1

− M 0 m r 

− " 3 ⇒ " 13 = 1//,/ u#m#

*00

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

− 10000

3 1//,/ ⇒ r 13

= 0,.+*

 creștere a importului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu 0, u#m și la scăderea ratei dob!nzii la 0,.+*# ?n acest caz va avea loc o deteriorare a %alanței de lăți#  'urba 54 se va translata spre st!nga, din 54 0  în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1 8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 3.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii importului autonom

entru o scădere a importului autonom cu 0 u#m#: 98

∆ "  = *  ∆ X 0   ∆ "  = (− 1,0+) 3 (− 0) = 0,  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1*01+, u#m# ∆ X 0 = − 0   X  0

3

3

1

 M 

*00

r 

m r 

−

− 00 1,0/ "  ⇒ r  = m r  − 10000

m" 

3 1

3 1

−

0,1.

= 0,..+ − 10000  scădere a importului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu 0, u#m și la creșterea ratei dob!nzii la 0,..+# ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# 3 1

=

 ) 

− M 0

1

3 1*01+, ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 "  3

" 3 1

 Fig. 3.11/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii importului autonom

l" *eterminați modificarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru, ca urmare: 99

;eficitul bugetar se define ște prin rela ția:

 #) = G + %  $ − %   #) = G + %  $ − % 0 − t  +" , % = % 0 + t  +"  

iar variația

deficitului bugetar este dată de: ∆ #)  = ∆G − ∆% 0 − t  + ∆"  − ∆t  + "  + ∆%  $ # l1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + d"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:  #)  = ( −0,-*) 3 0, = −/,  u#m# ∆ entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:  #)  = ( −0,-*) 3 ( −0,) = /,  u#m# ∆  creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu /, u#m##  scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la cre șterea datoriei publice cu /, u#m##  +

l3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"   # entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"  = 0 − 0,-* 3 0, =1,0-  u#m# entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆  #)  = ∆G − t  + ∆"  = ( −0 ) − 0,-* 3 ( −0, ) = −1,0-  u#m#  creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 1,0 u#m##  scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1,0 u#m##

l5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a consumului autonom cu 0 u#m#:  #)  = ( −0,-*) 3 0, = −/,  u#m# ∆  +

100

entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#:  #)  = ( −0,-*) 3 ( −0,) = /,  u#m# ∆  creștere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu /, u#m##  scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu /, u#m##

l4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆%  $ − t  + ∆"  # entru o creștere a transferurilor cu 0 u#m#:  #)  = 0 −0,-* 3 1,// =1-,  u#m# ∆ entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,-* 3 (−1,//) = −1-,  u#m#  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 1, u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1, u#m##  +

l6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: 4e presupune că transferurile, %  și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5% și de modificarea taelor autonome, astfel ∆%  = ∆% 0 + t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−∆% 0 −t  + ∆"  # entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,-* 3 (−1,//) = −1-,  u#m# entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#:  #)  = −( −0) − 0,-* 3 1,// =1-,  u#m# ∆  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1, u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 1, u#m##  $

l7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = ( −0,-*) 3 --,** = −**,*/ u#m# ∆ entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −--,**) = **,*/ u#m#  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu **,*/ u#m##  +

 +

101

 scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu **,*/ u#m##

l8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −∆t  "  −t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:  +

 +

 +

∆ #)  = (−0,0) 3 1/-, + 0,-* 3 -01,/* = −+.,1 entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = −(−0,0) 3 1/-, − 0,-* 3 -01,/* = +.,1  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea datoriei publice cu +.,1 u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea datoriei  publice cu +.,1 u#m## l9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&:

4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m: ∆  #)  = ( −0,-*) 3 .,1. = −,.. u#m# entru o scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −.,1.) = ,.. u#m#  creștere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu ,.. u#m##  scădere a masei monetare nominale cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu ,.. u#m##  +

l" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −.,1.) = ,.. u#m# entru o scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m: ∆ =  #)  ( −0,-*) 3 .,1. = −,.. u#m#  creștere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu ,.. u#m##  +

 +

102

 scădere a ofertei autonome de monedă cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu ,.. u#m##

l1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a eportului autonom cu 0 u#m:  #)  = ( −0,-*) 3 0, = −/, u#m# ∆ entru o scădere a eportului autonom cu 0 u#m:  #)  = (−0,-*) 3 ( −0,) = /, u#m# ∆  creștere a eportului autonom cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu /, u#m##  scădere a eportului autonom cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu /, u#m##  +

 +

l11" a creșterii2scăderii importului autonom cu 3 u&m&: 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + d"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a importului autonom cu 0 u#m:  #)  = (−0,-*) 3 ( −0,) = /, u#m# ∆ entru o scădere a importului autonom cu 0 u#m:  #)  = ( −0,-*) 3 0, = −/, u#m# ∆  creștere a importului autonom cu 0 u#m va duce la creșterea datoriei publice cu /, u#m##  scădere a importului autonom cu 0 u#m va duce la scăderea datoriei publice cu /, u#m##  +

m"*eterminați modificarea PIB-ului și a #)  datoria pu#lică" la echili#ru, $n următoarele situații: 3 % 0

= 02

3 % 0

= −+00

ca urmare: m1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * ) și l  )# 0

0

m3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: 103

entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * 1) și l 1 )# 0

0

m5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * 3) și l 3 )# 0

0

m4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele *4) și l4)# 0

0

m6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * 5) și l 5 )# 0

0

m7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c : " 

 m   )  i  M    − % 0 ) 1 − i"  +  '"  + ir  "   + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G +  & 0 −  X 0 + ε  (e −  ' ) + r     − M 0  ) mr    )  mr    )    ⇒    m"   1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir  m  r    S 

* c" 

∆"  = ⇒ * c = ∆c" 

* c

= 11,

" 

" 

(%  $

ε 

ε 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c"    ∆ "  = + ,  u#m# ∆ c"  = 0,0  " 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − +,  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu +, u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu +, u#m# 104

4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 +, = −-,/1 u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −+,) = -,/1 u#m#  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu ,/1 u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea datoriei  publice cu ,/1 u#m##  +

 +

3 % 0

+002

=−

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c : " 

* c" 

∆"  = ⇒ * c ∆c" 

* c" 

= 1*,.*

S   m"    )  ir    M    + − + + + − + ε  − + (%  $ − % 0 ) 1 − i"  +  '"  + ir  ( 1 t  )( !     G  &   X  ( e  ' )  − M 0  )   + 0 0 0 0 mr    )  mr    )    ⇒  =   m"   − − − + + 1 c ( 1 t  ) i  ' i  "   "  "  "  r  mr    ε 

" 

ε 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c "    ∆ "  = . ,-/  u#m# ∆ c "  = 0,0  " 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − .,-/  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu .,/ u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu ,./ u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = ( −0,-*) 3 .,-/ = −*,. u#m# ∆ entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −.,-/ ) = *,. u#m#  +

105

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu *,. u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu *,. u#m##

n8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: 3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : − c + ∆"  = * t  =  - ⇒ * t  = −1./0,  ∆t "   m"   1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir  m  r    entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

" 

" 

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − -0/,+  u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c"    ∆ "  = -0/ ,+  u#m# ∆ c"  = − 0,0  " 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu 0/,+ u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu 0/,+ u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −-0/, +) =11,*1 u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 -0/,+ = −11,*1 u#m#  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu 11,*1 u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu 11,*1 u#m##  +

 +

3 % 0

+002

=−

106

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : − c + ∆"  * t  =  - ⇒ * t  = −1..1, =  ∆t "   m"   1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + i r  m  r    entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

" 

" 

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − -1-,0-  u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = * c ∆ c"    ∆ "  = -1-,0-  u#m# ∆ c"  = − 0,0  " 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu 1,0 u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu 1,0 u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0,-*) 3 ( −-1-,0-) =11*,. u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆  #)  = ( −0,-*) 3 -1-,0- = −11*,. u#m#  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu 0,. u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,. u#m##  +

m9" a creșterii2scăderii masei monetare nominale cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * 8) și l 8 )# 0

0

m" a creșterii2scăderii ofertei autonome de monedă cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * 9) și l 9 )# 0

0

m1" a creșterii2scăderii e!portului autonom cu 3 u&m&: 107

entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * :) și l : )# 0

0

m11" a creșterii2scăderii importului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele * ) și l  )# 0

0

n" (ă se compare senzitivitatea investiț iilor la rata de do#%ndă de pe piaț a naț ională cu senzitivitatea investițiilor la rata de do#%ndă de pe piaț a e!ternă&

∆   = = −   i 1000 # ∆r  r  ∆   34enzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe pia ța eternă: : ∆r S  5nvestițiile se definesc prin rela ția:    = i" "  + i r  r  +   0 , iar variația investițiilor este dată de: ∆   = i" ∆"  + ir ∆r  , se presupune că investițiile autonome,    , sunt constante# 34enzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe pia ța națională:

0

 M 

 M 

−  M 0

 (M  : "  =

 ) 

 ,)  : "  =

 ,) 

−

m"   '" 

−

1  '" 

m r  m" 

( & 0

−  M 0

 ) 

r  ⇒ r  =

m r 

−  X 0 − α r  ) −

1

S 

 '" 

−

m" 

−

1

α r 

m r   '" 

∆r  = − "  ⇒ ε 

 ) S   ) 

(eε 

m"  m r 

∆" 

−  ' ) ⇒ ε 

S  α  r  ∆"  = ∆

 '" 

∆r S 

α 

∆   =

(i" 

 '" 

+ ir 

m"  m r 

)

⇒ ∆  S  = *+,* # ∆r 

5nvestițiile sunt mai sensibile la rata dob!nzii de pe pia ța internă#

o" Presupunem că nivelul ratei do#%nzii de pe piața internaț ională  r S  " crește cu ,8=& )u c%t se modifică PIB-ul, rata internă a do#%nzii și cursul real de schim#& >!plicați, folosind eventual o diagramă I(-., modificările din economia naț ională& Modificarea nivelul ratei dob!nzii de pe piața internațională:

∆ r  = 0#00/ ⇒ ∆ r S  = r 1S  − r S  ⇒ r 1S  = 0,11/ S 

Modificările se calculează în relația de ec"ilibru a %-ului: " 3

=

 ,) 

∆"  =

 '" 

−

1  '" 

∆r S 

α 

 '" 

( & 0

−  X 0 − α r S  ) −

1  '" 

α r 

−

1  '" 

ε 

 ) S   ) 

(eε 

−  ' ) ⇒ ε 

⇒ ∆"  = 1*, ⇒ ∆"  = " 3 − " 3 ⇒ " 3 = 1*01,0 1

1

108

 M   ) 

m r 

−

m"  m r 

" 13

⇒ r 13 =

*00 − 00 1,0/ −10000

−

0,1.

= 0,..+ − 10000 'reșterea ratei dob!nzii de pe piața interna țională  duce la creșterea venitului na7ional cu 1*,--   u#m# și la creșterea ratei dob!nzii interne la 0,..+, ca urmare moneda na7ională pe  piața valutară se apreciază # ?n acest caz va avea loc o îmbunătățire a %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe  piața valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0 în 8M1, datorită creșterii ratei dob!nzii care corespunde ec"ilibrului# r 13

=

− M 0

3 1*01,0 ⇒ r 13

1 6 ε 

8M0 8M1

1 6 ε 

541 540 9 "  3

3

" 

1

 Fig. 3.13/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ratei dob
p" Presupunem că evoluția economiei glo#ale se poate apro!ima printr-un model I(-.& (ă se arate că șocurile de politică #ugetară la nivel glo#al se transmit $n mod pozitiv la nivel național spre e!emplu: o creștere a cheltuielilor guvernamentale la nivel glo#al generează o creștere a PIB-ului intern", $n timp ce șocurile de politică monetară se transmit $n mod negativ spre e!emplu: o creș tere a masei monetare la nivel glo#al generează o scădere a PIB-ului intern"& @fectul în cadrul modelului 54-8M adus de creștere a c"eltuielilor guvernamentale în economia globală va fi reprezentat de cre$terea 5%-ul etern "  G  $i de cre$terea ratei dob!nzii din străinătate r S  # 4e observă o relație de același sens între rata dob!nzii din străinătate ( r S  ) și 5%-ul intern ( "  ), astfel dacă r S   cre$te atunci $i "  cre$te# 'reșterea ratei internaționale a dob!nzii ( r S  ) va duce la îmbuunătățirea %, valoarea 5%-ul intern ( "  ) cresc!nd, ca urmare rata internă a dob!nzii ( r  ) va crește# @fectul în cadrul modelului 54-8M adus de cre$terea masei monetare în economia globală va fi reprezentat de o cre$tere a 5%-ului etern, ce va duce la scăderea ratei dob!nzii din străinătate r S  # 4e observă o relație de același sens între rata dob!nzii din străinătate ( r S  ) și 109

5%-ul intern ( "  ), astfel dacă r S  scade atunci $i "  scade# ?n acest caz, creșterea ratei internaționale a dob!nzii va duce la scăderea ratei interne a dob!nzii#

<" (ă se calculeze @i să se e!plice impactul politicilor monetară @i fiscală asupra PIBului și ratei do#%nzii& entru politica fiscală avem următorii multiplicatori:

1 ∆"  = * G = = 1,0+ m"  3 ∆G 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  +  '"  + ir 

mr 

 M   (M  : "  =

 ) 

− M 0 m" 

−

mr  m" 

∆r  = r  ⇒

m"  m r 

∆r  1 =   3 ∆G 1 − c (1 − t  ) − i +  ' + i m"  "  "  "  "  r 

∆"  m"  mr 

= 1,0+ 3

0,1.

− 10000

= −0,00001.

#

mr 

're$terea c"eltuielilor guvernamentale generează cre$terea venitului na7ional $i a ratei dob!nzii#  politică bugetară finan7ată prin datorie publică antrenează cre$terea venitului na7ional $i a ratei dob!nzii# 'reșterea ratei dob!nzii induce o cre$tere a intrărilor de capital $i o scădere a ie$irilor, prin urmare o ameliorare a balan7ei capitalurilor# < șadar, efectul politicii  bugetare epansioniste asupra balan7ei de plă7i depinde de gradul de mobilitate a capitalurilor#
 '"  α 

=

m"  m r 

#  politică fiscală

epansionistă va translata 54 din 54 0 în 541# %alan7a de plă7i r!m!ne ec"ilibrată#

110

r

8MC%

r 13

541 r 3

540 9 3

"  

3

" 

1

 Fig. 3.14/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a impactului politicii fiscale (caz )  '"  m" 

- 'az : anta curbei % este strict inferioară celei a curbei 8M:



m r 

α 

#  politică

fiscală epansionistă induce o balan7ă de plă7i ecedentară# r

8M % r 13

541 r 

3

540 9 3

"  

3

" 

1

 Fig. 3.15/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a impactului politicii fiscale (caz 1)

- 'az : anta curbei % este strict superioară celei a curbei 8M:

 '"  α 



m"  mr 

#  politică

monetară epansionistă induce o %alan7ă de lă7i deficitară# r  111

% 8M r 13

541 r 3

540 9 3

"  

3

" 

1

 Fig. 3.16/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a impactului politicii fiscale (caz 3)

entru politica monetară avem următorii multiplicatori: ir  1 ∆"  = = 1,. 3   M    1 − c (1 − t  ) − i +  ' + i m"  mr  ∆   "  "  "  "  r  mr    )    m"  ∆r  1 1 = − = 0,0000*++   3   M    1 − c (1 − t  ) − i +  ' + i m"  mr  mr  # ∆   "  "  "  "  r  mr    )   

're$terea ofertei de monedă induce cre$terea venitului na7ional $i scăderea ratei de dob!ndă de ec"ilibru, ceea ce determină cre$terea importurilor $i a ie$irilor de capital, deterior!nd ec"ilibrul etern#

r

% 8M0 112

8M1

r 13 r 3

54 9 3

3

" 

"  

1

 Fig. 3.17/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a impactului politicii monetare

olitica monetară epansionistă, indiferent de rela7ia de ordine dintre pantele curbelor 8M $i %, generează deteriorarea balan7ei de plă7i#  Problema %.  Modelul Mundell-Flaming, cazul cursului de schimb flix ( ε  = ε  S  ) și cont de caital erfect liberalizat( r  = r S  ).

Fie economia unei țări descrisă de următoarele relaț ii: "  = !  +    + G +  NX  !  = ! 0 + c" "  # , ! 0  0,0  c" 

"  #



= "  + %  $ − % , %  $  0  sau %  $  ∈ $

%  = t " "  + % 0 , % 0



0, 0



t " 



   = i" "  + i r  ( r  − π  ) +  0  , cu i" 

 #

1 

0, ir 



0

 ) S 

, cu  NX 0 ∈ $, n"   0, n  )  ≡  ( = m" "  + mr r  +  M 0 , cu m"   0, mr   0, M 0

 NX  =  NX 0

 M 

1

+ n" "  + n

ε 

ε 

ε 

 

0

0

unde, notațiile sunt cele din Problema 1. și Problema 2. & 'egimul valutar este cel al cursului de schim# fi!at  ε  = ε  S  ", iar contul de capital este perfect li#eralizat  r  = r S  "&

(e cere: a" Indentificați varia#ilele endogene și e!ogene din model& Variabilele endogene sunt variabilele dependente ce reprezintă indicatori globali sau agregati generați într-un model, a căror valoare este determinată pe baza rela țiilor funcționale care caracterizează nivelul activității economice, anume: oferta agregată ( "  ), consumul ( !  ), 113

investițiile (   ), venitul disponibil ( "  # ), impozitele și taele plătite de către gospodării și firme ( %  ), eportul net (  NX  ), cererea de bani ( M  # = (  ), oferta de bani ( M  ), rata internă a dob!nzii ( r  ) și cursul real de sc"imb ( ε  )# Variabilele eogene sunt variabilele independente ce reprezintă indicatori globali, care aduc sc"imbări într-un model fără a se modifica $i ale căror caracteristici calitative $i metode de generare nu sunt specificate de construirea modelului economic și anume: c"eltuielile guvernamentale de bunuri și servicii ( G ), transferurile de la stat către gospodării și firme ( %  ), consumul autonom ( ! 0 ), impozitele și taele autonome ( % 0 ), investițiile autonome (    ), indicele prețurilor la nivel național ( )  ), cererea de bani autonomă ( M 0 ), rata internațională a dob!nzii ( r S  ), rata inflației ( π  ), indicele prețurilor la nivel mondial (  ) S  ), soldul balanței  $

0

comerciale

(  NX  ), preferințele popula ției pentru numerar ( 0

%ăncii &aționale la %anca 'entrală și depozite (

 $  #

 N   #

), raporul dintre rezervele

)și cursul de sc"imb pe pia ța interna țională

( ε  S  )# b)

(ă se precizeze și să se interpreteze semnul parametrilor

n" G

, n"  și

n

ε  

#

arametrii n"  , senzitivitatea eportului net la 5%-ul de la nivel global și n , înclinația marginală spre eport net în raport cu cursul real de sc"imb și raportul pre ț etern-pre ț intern au semne pozitive, ceea ce indică o relație direct proporțională între eportul net, 5%-ul la nivel G

global, și respectiv

ε 

ε  

 ) S   ) 

 , adică la o creștere a 5%-ul la nivel global sau a

ε 

 ) S   ) 

cu o unitate,

valoarea eportului net va crește cu n"  unități, și respectiv cu n # arametrul n , senzitivitatea eportului net la 5%-ul de la nivel na țional, are o valoare negativă, deoarece arată o relație de sens contrar între eportul net și 5%-ul de la nivel na țional, adică creșterea output-ului intern va conduce la scăderea eportului net# G

ε  

"  

t " 

)unosc%nd următoarele valori ale parametrilor: ! 0 = *00 ; c"  = 0,* ; %  $ = +00 ; = 0,- ; % 0 = +00 ; i"  = 0,+. ; ir  = −1000 ;   0 = 1.00 ; G = /00 ;  NX 0 = 00 ;

n" 

= −0, ;

n

m" 

= 0,1. ;

r S 

ε 

= /00 ;  ) S  = 0,11 ;

ε 

S 

= 1,0-

 $ ;  )  =1,0/ ;  M 0 = 00 2 = 0,1. 2  #

 N   #

= 0,. 2

m r 

= −000 ;

= +,+ se cere:

c" *eterminați echili#rul pe piața #unurilor și serviciilor cur#a I("& 'ursul de sc"imb este fi, iar capitalurile sunt perfect mobile, astfel putem concluziona că r  = r S  = 0,11 #

114

"  = !  +    + G +  NX 

  !  = ! 0 + c "    "  = "  + %  − %   ⇒ %  = t  "  + % 0     = i "  + i ( r  − π  ) +   0   )     NX  =  NX  0 + n "  + n ε   )    #

" 

 #

 $

" 

" 

r 

S 

" 

"  = ! 0

+ c"  ("  + %  $ − t " "  − % 0 ) + i" "  + i r  (r S  − π ) +   0 + G +  NX 0 + n" "  + n

 S  : "  = π  

ε 

1 1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

= )  − 1 ⇒π   = 0,0/

− n" 

ε  ε 

 ) S   ) 

 S  ! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) + i r  (r  − π ) +  0 + G +  NX 0 + n 

ε 

ε 

 ) S  



 )  

*00 + 0,* 3 (+00 − +00) + (− 1000) 3 (0,11 − 0,0/) + 1.00 + -/00 + 00 + /00 3 3

" 

=

1,01,0/

3 +,+

1 − 0,* 3 (1 − 0,-) − 0,+. + 0,-

3  = -**+,1 "   3 ⇒ "  = ⇒ 3 0,-+  r  = 11>

0*+,*

d" *eterminați multiplicatorul investițiilor a lui +enes", cheltuielilor guvernamentale, consumului autonom, transferurilor, ta!elor autonome, corespunzătoare modelului analizat&

*   0

Multiplicatorul investi țiilor este: 1 1 = ∆"  = ⇒ *   = = +,/ ∆  0 1 − c "  (1 − t "  ) − i"  − n "  1 − 0,*(1 − 0, ) − 0,+. + 0, 0

Multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale este:

* G

* ! 0

* %  $

1 1 = ∆"  = ⇒ *  = = +,/ ∆G 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,G

Multiplicatorul consumului autonom este: ∆"  1 1 = = ⇒ * !  = = +,/ ∆! 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,0

Multiplicatorul transferurilor este: c + 0,* ∆"  = -,+1 = = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0,∆%  $ 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"   $

115

* % 0

Multiplicatorul taelor autonome este: − c  + − 0,* = −-,+1 = ∆"  = ⇒ * %  = 1 − 0,*(1 − 0,-) − 0,+. + 0, ∆% 0 1 − c "  (1 − t "  ) − i"  − n"  0

e" *eterminați echili#rul pe piața monetară&

 M  ≡  ( = m" " + mr r +  M 0   #

 M  =  #

  M = m " + m r  +  M   0  ⇒  )  ⇒  (M  : "   r  = r 3    S 

 M 

" 

 )

S 

r = r 

S 

 M 

r 

3

=

 ) 

− M 0 m" 

−

m r  m" 

r 3

;eoarece acest model Mundell-=laming este cu cont de capital liberalizat și curs fi, valoarea 5%-ului la ec"ilibru s-a determinat din rela ția curbei 54, astfel singura necunoscută din relația 8M este masa monetară, dar aceasta se poate determina:  M   M  = m" " 3 + m r  r 3 + M 0 ⇒ = 0,1. 3 -**+,1 − 000 3 0,11 ⇒ M  = .0/*,1. u#m#  ) 

1,0/

f" *eterminați multiplicatorul masei monetare reale și al ofertei autonome de monedă corespunzători cur#ei .&

*  M   ) 

Multiplicatorul masei monetare reale este: 1 1 ∆"  = = ⇒ *  M  = = ,  M  m"  0 , 1.  )  ∆  ) 

*  M 0

Multiplicatorul ofertei autonome de monedă este: 1 1 = ∆"  = − ⇒ * M  = − = −, ∆ M 0 0,1. m"  0

g" *eterminați echili#rul pe piața contului de capital cur#a BP"&

 ,) =  NX + !! 

 S   )  !! = α  (r − r S ), α   0 ⇒ !! = 0 ⇒  ,) =  NX =  NX 0 + n" " + n ε   )  S  r = r   ε 

116

;eoarece acest model Mundel =leming este cu cont de capital liberalizat și curs fi, valoarea 5%-ului la ec"ilibru s-a determinat din rela ția curbei 54, astfel valoarea contului de capital are relația:  ,)  =  NX 0 + n" " 3 + n

ε  ε 

 ) S   ) 

⇒ ,)  = −*0*,+ u#m#

h" (ă se scrie sistemul care dă echili#rul simultan pe piața #unurilor și serviciilor și pe piața monetară&

   )   1  S  "  !  c %  %  i r     G  NX  n : ( ) ( π  ) ε  = + − + − + + + +  0 0 0  0  c t  i n  )  1 ( 1 ) − − − −      M  −  M 0 m   )   (M  : "  = − r   m m S 

S 

" 

" 

" 

" 

r 

" 

 $

r 

ε 

" 

S 

" 

i" (ă se determine mărimea PIB-ului, ratei do#%nzii, cursului real de schim#, mărimea masei monetare la echili#ru și Balanței de Plăți& *eterminați de asemenea mărimea consumului, a impozitelor și ta!elor, a investițiilor, ponderea deficitului #ugetar $n PIB, soldul contului curent, precum și mărimea sectorului privat la echili#ru& "  3

(algoritmul de calcul la punctul c)) Mărimea 5%-ului la ec"ilibru este de -**+,1  u#m## -**+,1

=

= r S  = 0,11 (deoarece în economie contul de capital este perfect liberalizat ceea ce înseamnă că rata dob!nzii interne este egală cu rata de dob!ndă internațională) Mărimea ratei dob!nzii la ec"ilibru este de 11># r 3

ε 

= ε  S  = +,+ ( deoarece în economie cursul de sc"imb este fi)

3

Mărimea cursului real de sc"imb la ec"ilibru este de  M  3

(algoritmul de calcul la punctul e)) Mărimea masei monetare la ec"ilibru este de

+,+ .

=.0/*,1.

 ,) 3

.0/*,1.  u#m##

 algoritmul de calcul la punctul g) )  Mărimea %alanței de lăți la ec"ilibru este de *0*, + (

=−

*0*,+

−

u#m##

  3

= i" " 3 + i r r 3 +   0 ⇒  3 = 0,+. 3 **+,1 − 1000 3 0,11 + 1.00 ⇒  3 = 1/.0,** Mărimea investițiilor la ec"ilibru este de 1/.0,**  u#m##

%  3

= t " "  3 + % 0 ⇒ %  3 = 0, 3 **+,1 + +00 ⇒ %  3 = ,. Mărimea impozitelor și taelor la ec"ilibru este de -,.  u#m##

 #

("  )

3

= " 3 + %  $ − % 3 ⇒ ("  # ) 3 = -**+,1 + +00 − -,. ⇒ ("  # ) 3 = *+, 117

! 3

= ! 0 + c"  (" # ) 3 ⇒ ! 3 = *00 + 0,* 3 *+, ⇒ ! 3 = +/1.,/ Mărimea consumului la ec"ilibru este de +/1.,/  u#m##

d  =

− %  3 = -/00 − -,. = −0,1+. 3

G

-**+,1

" 

onderea deficitului bugetar în 5% la ec"ilibru este de 1+,.># S 3

= " 

3

3

− ! 

− % 

3

⇒ S 

3

= -**+ ,1 − +/1.,/ − -,. ⇒ S 

Mărimea soldului contului curent la ec"ilibru este de  NX  3

3

= ,) 

3

= +//*,

+//*,

u#m##

= −*0*,+

Mărimea eportului net la ec"ilibru este de

*0*,+

−

u#m##

 /" *eterminați valoarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru&

 #) = G + %  $ − % 

 3 3 3  #)  G %  %   #)  ⇒ = + − ⇒ = -/00 + +00 − -,. = − .,.   $ 3 3 %  = % 0 + t  +"  = -,.

4e observă că în acest model taele la ec"ilibru ( % 0 + t  + "  3 = -,. ) au valoare mai   + +00 = +100 ) și de aceea datoria mare dec!t c"eltuielile guvernamentale totale ( G + % $ = /00  publică la ec"ilibru va avea o valoare negativă ( .,. u#m#) la ec"ilibru# −

0" *eterminați modificarea cur#elor I(, . și respectiv a PIB-ului, a ratei do#%nzii interne și a cursului de schim# real, la echili#ru, ca urmare: 0 1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii investițiilor autonome cu 0 u#m și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea investițiilor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul investi țiilor autonome, *    , în relația de ec"ilibru dată de curba 54, astfel *    = +,/  (algoritmul de calcul la punctul d))# entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#: 0

0

∆ "  = *    ∆  0   ∆ "  = +,/ 3 0 = *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = *0, u#m# ∆  0 = 0  0

3

1

3

1

 creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piaț a valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0  în 8M1, datorită creșterii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# *.,+/

118

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε 

541 540 9 "  3

" 3 1

 Fig. 4./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii in0estiț iilor autonome

entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = +,/ 3 (− 0) = − *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = */*,/ u#m# ∆  0 = − 0     0

3

1

3

1

 scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea v enitului na7ional cu și la imbunățirea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în

*.,+/  u#m

541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

119

1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 4.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii in0estiț iilor autonome

0 3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul c"eltuielilor guvernamentale, *  , +,/  (algoritmul de calcul la punctul d))# în relația de ec"ilibru dată de curba 54, astfel *  entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: G 

G 

=

∆ " = * G ∆ G   ∆ " = +,/ 3 0 = *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = *0, u#m# ∆ G = 0  3

1

3

1

 creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la cre șterea venitului na7ional cu *.,+/   u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar  curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0  în 8M1, datorită creșterii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

120

8M0

8M1

1 6 ε 

541 540 9 3

"  3

" 

1

 Fig.4.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii cheltuielilor gu0ernamentale

entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#:

∆ "  = * G ∆ G   ∆ "  = +,/ 3 (− 0) = − *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  ∆ G = − 0 

3

1

− " 3 ⇒ " 3 = */*,/ u#m# 1

 scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu *.,+/ u#m și la imbunățirea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 540 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0  în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1

8M0 121

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig.4.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii cheltuielilor gu0ernamentale

0 5" a creșterii terii2scăderi 2scăderiii consumului consumului autono autonom m cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșter terii ii6sc 6scăde ăderii rii con consum sumulu uluii aut autono onom m cu 0 u#m u#m și datorită datorită faptu faptului lui că în în acest caz caz cursul cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitu ven itull națio ional nal## entruu a arăta efectul entr efectul pe care îl are creșterea terea6scăd 6scăderea erea consumul consumului ui autonom autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul consumului autonom, * !  , în rel relaația de ec"ilibru dată de curba 54, 54 , astfel * !  +,/  (  (algoritmu algoritmull de calcul la punctul d))# entruu o creștere a consumu entr consumului lui autonom autonom cu 0 0 u#m#: 0

=

0

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = +,/ 3 0 = *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = *0, u#m# ∆ ! 0 = 0  ! 0

3

1

3

1

 crește tere re a consu consumu mulu luii auton autonom om cu 0 u#m# u#m# va duce duce la cre cre ște tere reaa venitului na7ional cu *.,+/ u#m și la det deteri eriora orarea rea %al %alan anței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, cee ceeaa ce va du duce ce la ap apre reci cier erea ea moned monedei ei națio iona nale le pe pi piaaț a va valu luta tară ră,, ia iarr cu curb rbaa 8M se va tran tr ansl slat ataa la dr drea eapt ptaa di dinn 8M0  în 8M1, da dato tori rită tă cr creește teri riii ma mase seii mo mone neta tare re car caree co core resp spun unde de ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0

8M1 122

1 6 ε 

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 4.5/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii consumului autonom

entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆  0   ∆ "  = +,/ 3 (− 0) = − *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = */*,/ u#m# ∆ ! 0 = 0  ! 0

3

1

3

1

 scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu și la im imbu bună nățir irea ea %a %ala lannței de l lăăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va du duce ce la depreci depreciere ereaa monedei monedei naț io ional nalee pe pi piaața valutar valutară, ă, iar curba curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# *.,+/  u  u#m #m

1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 123

541 9 3

"  3

" 

1

 Fig. 4.6/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii consumului autonom

0 4" a cre creșterii2scăderi terii2scăderiii transferuril transferurilor or cu 3 u&m&: u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșteri terii6scă i6scăderi deriii trans transferur ferurilor  ilor  cu 0 u#m și datorită datorită faptulu faptuluii că în acest caz cursul cursul de sc"imb sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica# 4e modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul națio iona nal# l# entruu a arăta efectul pe care îl are creșterea entr terea6scăd 6scăderea erea transferu transferurilo rilorr cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul transferurilor, * %  , în rela relația de ec"ilibr ec"ilibruu dată dată -,+1  ( de curba 54, 54, astfel * %   (algoritmul algoritmul de calcul la punctul d))# entruu o creștere a transfe entr transferuri rurilor lor cu 0 0 u#m#: u#m#: $

=

 $

∆ "  = *  ∆ %    ∆ "  = -,+1 3 0 = *,-/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = **,. u#m# ∆ %  = 0  %  $

 $

3

1

3

1

 $

 crește tere re a consu consumu mulu luii auton autonom om cu 0 u#m# u#m# va duce duce la cre cre ște tere reaa venitului na7ional cu *,-/ u#m și la det deteri erior orare areaa %al %alan anței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, cee ceeaa ce va du duce ce la ap apre reci cier erea ea moned monedei ei națio iona nale le pe pi piaaț a va valu luta tară ră,, ia iarr cu curb rbaa 8M se va tran tr ansl slat ataa la dr drea eapt ptaa di dinn 8M0  în 8M1, da dato tori rită tă cr creește teri riii ma mase seii mo mone neta tare re car caree co core resp spun unde de ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε  124

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig.4.7/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii transferurilor 

entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ %    ∆ "  = -,+1 3 (− 0) = − *,-/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = */..,*1 u#m# ∆ %  = − 0  %  $

 $

3

3

1

1

 $

 scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu și la imbunățirea %alanț ei de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naț ionale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# *,-/  u#m

1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig. 4.8/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii transferurilor 

0 6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii taelor autonome cu 0 u#m și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica# 4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul național#

125

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea taelor autonome cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul taelor autonome, * %  , în relația de ec"ilibru -,+1  (algoritmul de calcul la punctul d))# dată de curba 54, astfel * %  entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#: 0

0

= −

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = (− -,+1) 3 0 = − *,-/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = */..,*1 u#m# ∆ % 0 = 0  % 0

3

3

1

1

 creștere a taelor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea venitului na7ional cu *,-/  u#m și la imbunățirea %alanț ei de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naț ionale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 541 9 3

"  3

" 

1

 Fig. 4.9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ta'elor autonome

entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ % 0   ∆ "  = (− -,+1) 3 (− 0) = *,-/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = **,. u#m# ∆ % 0 = − 0  % 0

3

1

3

1

   scădere a taelor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea venitului na7ional cu *,-/ u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piaț a valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M0  în 8M1, datorită creșterii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M0

8M1

126

1 6 ε 

541 540 9 3

"  3

" 

1

 Fig.4.:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ta'elor autonome

0 7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre consum cu 0,0 și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul înclina ției marginale spre consum, * c , în relația de ec"ilibru dată de curba 54, astfel: " 

 ) S 

∆"  (%  $ − % 0 )[1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] + (! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε   )  ) = = ∆c"  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] S 

ε 

* c" 

* c" 

=

(%  $

− % 0 )[1 − i"  − n"  ] + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε  S 

ε 

[1 − c (1 − t  ) − i " 

" 

 "  − n"  ]

 ) S   ) 

)

⇒ * c = 1//.+,* " 

 entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   d"  = 1//.+,* 3 0,0 = ...,0  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = +1/,* u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

3

1

3

1

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu ...,0   u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0  în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar  curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0  în 8M1, datorită creșterii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0

8M1 127

1 6 ε 

541 540 9 " 3

"  3

1

 Fig. 4./ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre consum

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = 1//.+,* 3 (− 0,0) = − ...,0  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = ,0 u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

3

1

3

1

" 

 scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea v enitului na7ional cu ...,0   u#m și la imbunățirea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar  curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0  în 8M1,  datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε  128

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig.4.1/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre consum

0 8" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre impozite și ta!e cu ,3: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitul național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  , în relația de ec"ilibru dată de curba 54, astfel: " 

* t " 

=

− c + ∆"  =  - ⇒  * t  = −1-/- ∆t "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ]  " 

 entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− 1-/- ) 3 0,0 = − .+,.  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = 1,.+ u#m# ∆ t  = 0,0  t " 

" 

3

3

1

1

" 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae   cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu .+,.  u#m și la imbunățirea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar  curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0  în 8M1,  datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 129

541 9 3

"  3

" 

1

 Fig. 4.3/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ t    ∆ "  = (− 1-/-) 3 (− 0,0) = .+,+  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = +1+/*,* u#m# ∆ t  = − 0,0  t " 

" 

3

1

3

1

" 

 scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu .+,+ u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piața valutară, iar  curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0  în 8M1, datorită creșterii masei monetare care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε 

541 130

540 9 " 3

"  3

1

 Fig.4.4/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii ;nclinaț iei marginale spre impozite și ta'e

0 1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m: ;eoarece contul de capital este perfect liberalizat, rata dobanzii nu se va modifica în cazul creșterii6scăderii eportului net autonom cu 0 u#m și datorită faptului că în acest caz cursul de sc"imb este fi, nici valoarea acestuia nu se va modifica#  4e va modifica în sc"imb, valoarea venitului național# entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6scăderea eportului net autonom cu 0 u#m asupra 5%-ului la ec"ilibru, se calculează multiplicatorul eportului net autonom cu 0 u#m , *  NX  , în relația de ec"ilibru dată de curba 54, astfel: 1 ∆"  *  NX  = = ⇒ * NX  = +,/ ∆ NX 0 1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"   entru o creștere a eportului net autonom cu 0 u#m : 0

0

0

∆ "  = *  NX  ∆ NX 0   ∆ "  = +,/ 3 0 = *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = *0, u#m# ∆ NX 0 = 0  0

3

3

1

1

 creștere a eportului net autonom cu 0 u#m  va duce la creșterea venitului na7ional cu *.,+/ u#m și la deteriorarea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre dreapta din 54 0 în 541, ceea ce va duce la aprecierea monedei naționale pe piaț a valutară, iar curba 8M se va translata la dreapta din 8M 0  în 8M1, datorită creșterii ofertei de monedă care corespunde ec"ilibrului#

1 6 ε 

8M0

8M1

1 6 ε 

541 540 131

9 " 3

"  3

1

 Fig.4.9/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a creș terii e'portului net autonom

entru o scădere a eportului net autonom cu 0 u#m#:

∆ "  = *  ∆ NX 0   ∆ "  = +,/ 3 (− 0) = − *.,+/  u#m# ⇒ ∆"  = "  − " 3 ⇒ "  = */*,/ u#m# ∆ NX 0 = − 0   NX 0

3

3

1

1

  scădere a eportului net autonom cu 0 u#m#va va duce la scăderea venitului na7ional cu *.,+/  u#m și la imbunățirea %alanței de lăți# 'urba 54 se va translata spre st!nga din 54 0 în 541, ceea ce va duce la deprecierea monedei naț ionale pe piața valutară, iar curba 8M se va translata la st!nga din 8M 0 în 8M1, datorită scăderii masei monetare care corespunde ec"ilibrului# 1 6 ε 

8M1

8M0

1 6 ε 

540 541 9 " 3

"  3

1

 Fig.4.1:/ Modificarea curbelor S, M ca urmare a sc2derii e'portului net autonom l)

*eterminați modificarea #)   datoria pu#lică" la echili#ru, ca urmare:

;eficitul bugetar se define ște prin rela ția:

 #) = G + %  $ − %   #) = G + %  $ − % 0 − t  +" , % = % 0 + t  +"  

iar variația

deficitului bugetar este dată de: ∆ #)  = ∆G − ∆% 0 − t  + ∆"  − ∆t  + "  + ∆%  $ # l1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&;

132

4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t  , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m#:  #)  = ( −0,-) 3 *.,+/ = −1,.  u#m# ∆ entru o scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0,-) 3 ( −*.,+/ ) =1,.  u#m#  creștere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1,. u#m##  scădere a investițiilor autonome cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 1,. u#m## +

 +

 +

l3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"   # entru o creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"  = 0 − 0,- 3 *., +/ = −0,-+  u#m# entru o scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m#: ∆ #)  = ∆G − t  + ∆"  = ( −0 ) − 0,- 3 ( −*., +/ ) = 0,-+  u#m#  creștere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,+ u#m##  scădere a c"eltuielilor guvernamentale cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 0,+ u#m##

l5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , transferurile sunt constante, iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  #  +

entru o creștere a consumului autonom cu 0 u#m#: ∆  #)  = ( −0,-) 3 *.,+/ = −1,.  u#m# entru o scădere a consumului autonom cu 0 u#m#: ∆ #)  = ( −0,-) 3 ( −*.,+/ ) =1,.  u#m#  creștere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1,. u#m##  scădere a consumului autonom cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu 1,. u#m## 133

l4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = ∆%  $ − t  + ∆"  # entru o creștere a transferurilor cu 0 u#m#: ∆ #)  = 0 − 0, - 3 *,-/ = +, /  u#m# entru o scădere a transferurilor cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,- 3 (−*,-/) = −+,/  u#m#  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu +,/ u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu +,/ u#m##  +

l6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&; 4e presupune că transferurile, %  și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5% și de modificarea taelor autonome, astfel ∆%  = ∆% 0 + t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−∆% 0 −t  + ∆"  # entru o creștere a taelor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = −0 − 0,- 3 (−*,-/) = −+,/  u#m# entru o scădere a taelor autonome cu 0 u#m#: ∆ #)  = −(−0) − 0,- 3 *,-/ = +,/  u#m#  creștere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu +,/ u#m##  scădere a transferurilor cu 0 u#m# va duce la creșterea datoriei publice cu +,/ u#m##  $

l7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = (−0,-) 3 ...,0 = −.*/,/ u#m# ∆ entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = ( −0,-) 3 ( −...,0) = .*/,/ u#m# ∆  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu .*/,/ u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu .*/,/ u#m##  +

 +

l8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de 134

modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  = −∆t  "  −t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:  +

 +

∆ #)  = (−0,0) 3 -**+,1 − 0,- 3 (−.+,.) = −1.,1

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ #)  = −(−0,0) 3 -**+,1 − 0,- 3 .+.+,+/ = 1.,1

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea datoriei publice cu 1.,1 u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea datoriei  publice cu 1.,1 u#m##

l1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m&; 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a eportului net autonom cu 0 u#m#: ∆  #)  = ( −0,-) 3 *.,+/ = −1,.  u#m# entru o scădere a eportului net autonom cu 0 u#m#:  #)  ∆ = ( −0,-) 3 ( −*.,+/ ) =1,.  u#m#  creștere a eportului net autonom cu 0 u#m# va duce la scăderea datoriei publice cu 1,. u#m##  scădere a eportului net autonom cu 0 u#m# va duce la cre șterea datoriei publice cu 1,. u#m##  +

 +

m"*eterminați modificarea PIB-ului și a #)  datoria pu#lică" la echili#ru, $n următoarele situații: 3 % 0

= 02

3 % 0

= −+00

ca urmare: m1" a creșterii2scăderii investițiilor autonome cu 3 u&m&; entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l ) și m )# 0

0

m3" a creșterii2scăderii cheltuielilor guvernamentale cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 1) și m1 )# 0

0

m5" a creșterii2scăderii consumului autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 3) și m3 )# 0

0

135

m4" a creșterii2scăderii transferurilor cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l4) și m4)# 0

0

m6" a creșterii2scăderii ta!elor autonome cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l 5) și m5 )# 0

0

m7" a creșterii2scăderii $nclinației marginale spre consum cu ,3: 3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c : " 

 ) S 

∆"  (%  $ − % 0 )[1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] + (! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε   )  ) = = ∆c"  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] S 

ε 

* c" 

* c" 

=

(%  $

− % 0 )[1 − i"  − n"  ] + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε  S 

ε 

[1 − c (1 − t  ) − i " 

" 

 "  − n"  ]

 ) S   ) 

)

⇒ * c = 1+, " 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = /,*  u#m# ∆ c = 0,0  c " 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − /,*  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu /,* u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu /,* u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = ( −0,-) 3 /,* = −1,- u#m# ∆ entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = (−0,-) 3 ( −/,*) = 1,- u#m# ∆  +

 +

136

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu 1, u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu 1, u#m## 3 % 0

+002

=−

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre consum cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre consum, * c : " 

 ) S 

∆"  (%  $ − % 0 )[1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] + (! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε   )  ) = = ∆c"  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ] S 

ε 

* c" 

* c" 

=

(%  $

− % 0 )[1 − i"  − n"  ] + (1 − t  + )(! 0 +   0 + G + ir (r  − π  ) +  NX 0 + n ε  S 

ε 

[1 − c (1 − t  ) − i " 

" 

 "  − n"  ]

 ) S   ) 

)

⇒ * c = 1+01/,. " 

entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = *0-,+/  u#m# ∆ c = 0,0  c " 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − *0-,+/  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu *0,+/ u#m#  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu *0,+/ u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0:  #)  = ( −0,-) 3 *0-,+/ = −++,/- u#m# ∆ entru o scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0: ∆ #)  = (−0,-) 3 ( −*0-,+/ ) = ++,/- u#m#  creștere a înclinației marginale spre consum cu 0,0 va duce la scăderea datoriei  publice cu ++,/ u#m##  scădere a înclinației marginale spre consum cu 0,0# va duce la creșterea datoriei  publice cu ++,/ u#m##  +

 +

m8" a creșterii2scăderii $nclinației marginală spre impozite și ta!e cu ,3: 137

3 % 0

02

=

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : " 

* t " 

=

− c + ∆"   - ⇒  * t  = −1-/+0* = ∆t "  [1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"  ]  " 

entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = − /+*,1.  u#m# ∆ c = 0,0  c" 

" 

" 

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = /+*,1.  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu /+*,1. u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu /+*,1.  u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  = t  + ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −/+*,1.) = -,0/ u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:  #)  = ( −0,-) 3 /+*,1. = -,0/ u#m# ∆  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu -,0/ u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu -,0/ u#m##  +

3 % 0

+002

=−

entru a arăta efectul pe care îl are creșterea6 scăderea înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 asupra 5%, se calculează multiplicatorul înclinației marginale spre impozite și tae, * t  : − c + ∆"  = * t  =  - ⇒ * t  = −1+0*  ∆t "    m"  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  + m (i r  − α )   r  entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: " 

" 

" 

∆ "  = *  ∆ c ∆ c = 0,0 c" 

" 

" 

  ∆ "  = − *+1,  u#m#  138

entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0:

∆ "  = *  ∆ c   ∆ "  = *+1,  u#m# ∆ c = − 0,0  c" 

" 

" 

 creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la scăderea venitului na7ional cu *+1,  u#m#  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea venitului na7ional cu *+1, u#m# 4e presupune că taele autonome, % 0 , transferurile și rata de impozitare, t + , sunt constante, iar modificarea taelor se datorează integral modificării bazei de impozitare dată de modificarea 5%, astfel ∆%  =t  ∆"  , c"eltuielile guvernamentale sunt constante, ∆G = 0 , iar variația deficitului bugetar va fi dată de: ∆ #)  =−t  ∆"  # entru o creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆ #)  = ( −0, -) 3 ( −*+1, ) = .-,.* u#m# entru o scădere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0: ∆  #)  = ( −0,-) 3 *+1, = −.-,.* u#m#  creștere a înclinației marginale spre impozite și tae cu 0,0 va duce la creșterea datoriei publice cu .-,.* u#m##  scădere a înclinației marginale spre impozite și tae  cu 0,0# va duce la scăderea datoriei publice cu .-,.* u#m##  +

 +

m1" a creșterii2scăderii e!portului net autonom cu 3 u&m&: entru %  =0 și %  =−+00 valoarea 5%-ului și #)   nu se modifică, astfel valorile lor vor fi cele de la punctele l :) și m: )# 0

0

n" Atiind că raportul

 N   #

= 0,. @i

 $  #

= 0,1.

 &  reprezintă numerarul $n circulaie, !

sunt rezervele #ăncilor la #anca centrală, iar ' reprezintă nivelul total al depozitelor", să se precizeze $n ce sens @i cu ce valoare ar tre#ui să se modfice #aza monetară, astfel $nc%t să se menină paritatea cursului de schim#&  M   ) 

= m" " 3 + m r  r 3 + M 0 ⇒

 M   ) 

= 0,1. 3 -**+,1 − 000 3 0,11 ⇒

M  1,0/

= .0/*,1.

 N 

+1  #  M  = µ  M 0 = M 0  N   $  #

+

0,. + 1

=

0,. + 0,1.

3 00 = 1*/.

 #

Masa monetară trebuie să crească cu: ∆ M  =-0-,1. # entru aceasta, banca centrală trebuie să modifice baza monetară (  M 0 ), astfel:

∆ M  = µ  ⋅ ∆ M 0 ⇒  µ  =

1+  $  #

 N   #  N 

+

= ,1

 # 139

∆ M 0 =

∆ M   µ 

⇒ ∆M 0 = 10,.

n" Cn cazul $n care are loc o cre@tere a ratei de do#%ndă pe piaa internaională cu 6 la sută, iar #anca centrală dorește să păstreze #aza monetară constantă, cum va tre#ui devalorizată moneda naională Modificarea ratei de dob!ndă pe pia7a interna7ională este: S  S  S  r  1 = 1#0.r  0 = 0#11.. ⇒ ∆ r  = 0#00..  ∆ M  = 0  M   )  = const # ⇒ ∆  )  = 0  8M:

 M   ) 

= m" "  + mr r  +  M 0 ⇒ ∆

 M   ) 

= m"  ∆"  + mr ∆r  ⇒ ∆"  = −

m r  ∆r  m" 

= 0

  S  : "  = ! 0 + c"  (%  $ − % 0 ) + i r  (r S  − π ) +   0 + G +  NX 0 + n  1 − c"  (1 − t "  ) − i"  − n"   1

ε 

∆"  = 1 ε 1

− 1

1 1 − c "  (1 − t "  ) − i" 

− n" 

 i r ∆r + n 

S 

 )  ε 

 ) 

 ∆ε  ⇒ ∆ε  

∆"  −

ε 

 ) S  



 )  

i r  ∆r  1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

n

− n"  S 

 ) 

ε 

1 − c"  (1 − t "  ) − i" 

− n" 

⇒ ∆ε  = 0,1 ⇒ ε 1  = +,1

 ) 

1 ε 0

= −0,0+. = −+,.> #

ε 0

Moneda na7ională se va devaloriza cu +,.> în cazul în care are loc o cre$tere a ratei de dob!ndă pe pia7a interna7ională cu .>#

p" (ă se compare senzitivitatea investițiilor $n raport cu rata do#%nzii de pe piaț a internă, cu senzitivitatea investițiilor la rata do#%nzii de pe piaț a e!ternă& @cuația investițiilor este:    = i" "  + ir r  +  0 , iar  r  = r S  ⇒  senzitivitatea investițiilor la rata dob!nzii de pe piața na țională este egală cu senzitivitatea investi țiilor la rata dob!nzii de pe  piața eternă, astfel

∆     ∆   = = i = −1000 #
o economie cu cont de capital liberalizat $i curs fi#

140