Prof. Ec. Adriana Richiter Prof. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana Pociovălişteanu Prof. Ec. Veronica Arjoca
ECONOMIE
SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI
1
2
Prof. Ec. Adriana Richiter Prof. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana Pociovălişteanu Prof. Ec. Veronica Arjoca
ECONOMIE
SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI Pentru • Licee de toate profilurile
• Bacalaureat •
Admitere în învăţământul superior
3
Editura SITECH Craiova, 2010
4
Referenţi ştiinţifici: prof. univ. dr. Angela Rogojanu lect. univ. dr. Liana Badea Tehnoredactare: Andrada Stan Coperta: Robert Lucaci Corectura aparţine autorilor. © 2010 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţi parţială ală,, prin prin orice orice proced procedeu, eu, a unor unor pagini pagini din aceas această tă lucrar lucrare, e, efectu efectuate ate fără fără autori autorizaţi zaţiaa editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2010 Editura Sitech Craiova All All right rightss rese reserv rved ed.. This This book book is prot protec ecte tedd by copy copyri right ght.. No part part of this this book book may may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică.
Editura SITECH Craiova, România Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail:
[email protected]
5
ISBN 978-606-530-901-2 978-606-530-901-2
6
CUPRINS INTRODUCERE........................................................... INTRODUCERE.......................................... ................................. ...................9 ...9 CAPITOLUL I .............................................................................11 CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL....................................................................................11
1.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ..........................................................................................11 A. A. NEVOI ŞI ŞI RE RESURSE........... E...... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... ......... ....... ...... ...... ...... ...... ....1 .111 B. CO CONSUMATORUL ŞI ŞI COMPORTAMENTUL SǍ SǍU.... U.. ..........................................................................................................112 C. CEREREA................................................. A............................. ....................................... ....................................... ......................... .......... .......... .......... .....114 1.2. TESTE............................................ E........................ ....................................... ....................................... .................................. ................... .......... .......... ........1 ...155 1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................27
CAPITOLUL II................................ II................................................ ................................. ..............................41 .............41 PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL.................................41
2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ...........................................................................................41 A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ.......................................................................41 B. OFERTA.............................................. A.......................... ....................................... ....................................... ....................................... ........................ .......4 ..411 C. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI COMBINAREA ACESTORA.............................................42 D.CO COST STU URI, RI, PRO PRODUCT DUCTIV IVIT ITAT ATE, E,PROF PROFIT IT,, EFICI FICIENŢĂ ENŢĂ ECON ECONOM OMIC ICĂ Ă...........................43 2.2. TESTE............................................ E........................ ....................................... ....................................... .................................. ................... .......... .......... ........4 ...477 2.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................62
CAPITOLUL III............................... III................................................ ........................................ ............................76 .....76 PIAŢA – ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR ECONOMICI............76
3.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ...........................................................................................76 A. RELA RELAŢI ŢIA A CERE CERERE RE-O -OFE FERT RTĂĂ-PR PREŢ EŢÎN ECON ECONO OMIA MIA DEPIAŢ PIAŢĂ. Ă................................76 B. ME MECANISMUL CO CONCURENŢIAL..... L.. ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....................................77 .77 C. FORME FORME ALE ALE PIEŢE PIEŢEI:I: PIAŢA PIAŢA MONE MONETAR TARĂ, Ă, PIAŢA PIAŢA CAPIT CAPITAL ALURI URILO LOR R ŞI PIAŢA PIAŢA MUNC MUNCIIII.............78 3.2. TESTE ...................................................................................................................82 3.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................95
CAPITOLUL IV..........................................................................106 ECONOMIA DESCHISǍ..........................................................106
4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ.........................................................................................106 UNIU UNIUNE NEA A EURO EUROPE PEAN ANĂ Ă – ME MECA CANI NISM SME E DE INTE INTEGR GRAR ARE E ECON ECONOM OMIC ICĂ Ă.........................106 106 4.1.1. Ce Ce es este Un Uniunea Eu Europeană?..... ?.. ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...................................................1106 4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene...... e... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ........................................10 .1077 4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene...... e... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...................................1107 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică..............................................................108 4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană.....................................................108 4.2. TESTE .................................................................................................................109 4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE.........................................................................................117
BIBLIOGRAFIE..........................................................................119
7
8
INTRODUCERE Concepută în conformitate cu exigenţele programei şcolare de economie economie – clasa a 11-a şi respectând programa programa pentru examenul examenul de baca bacala laur urea eatt 2010, 010, lu lucr crar area ea de faţă faţă cons constit titui uiee un in inst stru rume ment nt inddispen in spenssabil abil elev elevil iloor care are se preg regătes ătescc pentr entruu exam examen enul ul de bacalaureat şi pentru admiterea în învăţământul superior economic, juridic, tehnic etc. Toto Totoda dată tă,, ea poat poatee repr reprez ezen enta ta şi un in inst stru rume ment nt de lu lucr cruu utilizat de către profesori în activitatea lor didactică. Cartea este structurată în patru capitole, pentru fiecare temă indicată în programă fiind formulate teste ce vizează cunoştinţele economice de bază şi deprinderile de gândire economică pretinse cand candid idaţ aţil ilor or.. Teste estele le prez prezen enta tate te sunt sunt în înssoţ oţit itee de răsp răspun unsu suri ri şi rezolvări integrale, având grade diferite de dificultate. Formulele de calcul utilizate, dar şi sinteza teoretică corespunzătoare temelor este prezentată la începutul fiecărui capitol. Elaborarea prezentei lucrări izvorăşte din dorinţa de a oferi metode de rezolvare a problemelor economice şi modele de teste, care să vină în sprijinul elevilor ce se pregătesc singuri pentru examene. Avem convingerea că lucrarea conferă candidaţilor un plus de succes la examene.
AUTORII
9
CAPITOLUL I CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. Elemente de sinteză: A. Nevoi şi resurse B. Consumatorul şi comportamentul său C. Cererea 1. 2. Teste 1. 3. Răspunsuri la teste
10
CAPITOLUL I CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ A. NEVOI ŞI RESURSE
- baza satisfacerii nevoilor Felurile consumului: consumului: - consum productiv (intermediar); - consum final. 2. NEVOILE - cerinţe sau aspiraţii proprii oamenilor. Clasificarea nevoilor: I. Din punct de vedere al genezei: • nevoi primare (biologico-naturale); (biologico-naturale); • nevoi secundare (sociale); • nevoi terţiare (spirituale). II. După gradul de dezvoltare economică: • nevoi inferioare (de bază, elementare, fundamentale); • nevoi superioare (elevate). III. După nivelul la care se manifestă: • nevoi individuale; • nevoi de grup; • nevoi sociale. IV. După frecvenţa apariţiei lor: • nevoi curente (zilnice); • nevoi periodice (săptămânale); • nevoi rare (lunare, anuale). Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat şi diversificat. 3 . RESURSELE - baza sau suportul consumului. Clasificarea resurselor: I. După natura lor: • resurse naturale; • resurse umane; • resurse financiare. 1. CONSUMUL
11
II. După durata folosirii lor: • resurse neregenerabile (epuizabile); • resurse regenerabile. III. Din punct punct de vedere al volumului: volumului: • resurse abundente; • resurse deficitare. IV. Din punct punct de vedere vedere al posibilităţilor posibilităţilor de recuperare: recuperare: • resurse recuperabile; • resurse parţial recuperabile; • resurse nerecuperabile. Resursele sunt limitate atât în mod absolut, cât şi relativ. Raţionalitatea utilizării resurselor – maximizarea rezultatelor ce se obţin într-o activitate cu minimizarea consumului de resurse.
B. CONSUMATORUL ŞI COMPORTAMENTUL SǍU mijlo jloac acel elee care care sati satisf sfac ac nevo nevoile ile 1. Bunu Bunuri ri sau sau utili utilităţ tăţi i – mi oamenilor. Clasificarea bunurilor: a) după provenienţa lor: • bunuri economice; • bunuri libere. Serv Servic icii ii – ut util ilit ităţ ăţii neta netang ngib ibil ilee care care sati satisf sfac ac nev nevoi oile le de a produce alte bunuri sau pe cele directe ale oamenilor. Bunurile economice economice se clasifică astfel: a. după provenienţă: • bunuri naturale; • bunuri produse. b. după gradul de prelucrare: • bunuri primare; • bunuri intermediare; • bunuri finale. c. după modul de consumare: • satisfactori; • prodfactori.
12
Marfa - bunul destinat schimbului, are dublă însuşire: utilitate şi valoare. 2. Utilitatea: în sens general, capacitatea unui bun de a satisface o nevoie; în sens economic, satisfacţia resimţită de un consumator prin folosirea unei cantităţi deterninate dintr-un bun. Aprecierea utilităţii are un caracter individual şi subiectiv. Legea utilităţii marginale descrescânde (L.Gossen): Mărimea intensităţii unei plăceri descreşte progresiv până la saturare, dacă respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt. a) Utilitate individuală: U1, U2, ....., Un. n
b) Utilitate totală: UT= U1+ U2 + .....+ U n = c) Utilitate marginală U mg
=
∆U T ∆X
Ui ; ∑ i =1
unde ΔX = variaţia absolută a unităţilor consumate din bunul X Starea de saturare: - UT cea mai ridicată şi - Umg este zero 3. Alegerea şi raţionalitate, cost de oportunitate; Folosirea resurselor presupune un cost. Forme ale costului: • cost monetar (bănesc); • cost de oportunitate. 4. Comportamentul consumatorului
Cons Consum umato atoru rull – urmă urmăre reşt ştee maxi maximi miza zare reaa sati satisf sfac acţie ţieii prin prin consumul consumul unor bunuri, bunuri, cu resursele băneşti băneşti disponibile. Structura bunurilor cumpărate = optimă, consumatorul este în echilibru, când: U mg x Px
U mg y
=
Py
(x, y = bunurile achiziţionate)
Consumatorul este în echilibru când pentru resursele date şi preţurile bunurilor determinate, beneficiază de cea mai mare utilitate. 13
C. CEREREA 1. Cererea poate fi:
• individuală; • de piaţă; • totală. 2. Legea cererii
3. Elasticitatea cererii: –
∆C ∆P ∆C Po ÷ =− × în raport cu preţul K ec / p = − Co Po Co ∆P
–
∆C ∆V ∆C Vo ÷ = × în raport cu venitul K ec / v = Co Vo Co ∆V
După elasticitatea cererii în funcţie de preţ, bunurile economice pot fi: a) bunuri cu cerere elastică, când K ec/p ec/p >1 b) bunuri cu cerere inelastică, când când K ec/p ec/p <1 c) bunuri cu elasticitate unitară, când K ec/p=1 d) bunuri cu cerere perfect elastică, când K ec/p ∞ e) bunuri cu cerere perfect inelastică , când K ec/p ec/p= 0 (cererea = rigidă) 14
1.2. TESTE I . INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Care trăsături sunt proprii nevoilor: a) sunt nelimitate ca număr; b) creşterea unor nevoi, atrage diminuarea consumului; c) înlocuirea nevoilor vechi, atrage apariţia nevoilor noi.. 2. De ce resursele se utilizează raţional ? a) pentru că resursele sunt abundente; b) pentru a fi satisfăcute cu aceleaşi resurse mai multe nevoi; c) pentru pentru că sunt nerecuperab nerecuperabile. ile. 3. Utilitatea unui bun este dată de: a) abundenţa sau raritatea lui; b) aprecierea pe care i-o acordă cel care îl consumă; c) preţul preţul bunului bunului respectiv. respectiv. 4. Utilitatea economică marginală reprezintă: a) util utilitatea itatea primei doze consumată consumată dintr-o dintr-o serie serie de bunuri bunuri de acelaşi fel; b) numai primele doze consumate reprezintă utilităţi marginale; c) utilitatea ultimei doze dintr-un bun, consumate. 5. Aprecierea utilităţii economice are caracter: a) pur pur obiectiv obiectiv;; b) pur subiectiv; c) obiectiv obiectiv şi subie subiectiv. ctiv. 6. Dacă într-un interval scurt, consumul scade, intensitatea nevoilor: a) scad scade; e; b) creşte; c) rămâne rămâne neschim neschimbată. bată. 7. Un consumator adoptă comportament economic raţional dacă: a) achiziţion achiziţionează ează bunuri bunuri întâmplător; întâmplător; b) alege bunuri care fac obiectul publicităţii; c) alegerile sale se bazează pe criterii de eficienţă economică. economică. 8. Alegerea bunurilor pe criterii de eficienţă economică presupune compararea: a) utilităţii marginale cu preţul unitar; b) utilităţii totale cu preţul unitar; c) util utilităţii ităţii în general general cu preţul unitar. unitar. 15
9. Când venitul consumatorului creşte, în totalul consumului sporesc ponderea achiziţiilor pentru: a) îm îmbră brăcăm cămint inte; e; b) alimente sau alte bunuri care satisfac nevoi primare; c) bunuri care satisfac nevoi superioare. 10. Ponderea cheltuielilor pentru consum este diferenţiată la menaje datorită: a) nivelului veniturilor; b) vârstei; d) oraşelor oraşelor în care trăiesc. trăiesc. 11. Utilitatea marginală este zero atunci când: a) utilitatea totală este maximă; a) utilitatea totală este zero; b) utilitatea totală totală este negativă. 12. Utilitatea marginală rezultată prin consumul unui anumit bun este zero dacă: a) se consumă o doză din bunul respectiv; b) consumul corespunde stării de saturare; c) se consumă consumă toate dozele dozele din bunul respectiv. 13. Când preţul unui bun scade, atunci: a) venitul real creşte; b) venitul venitul real scade; scade; c) venitul venitul real nu se modifică. modifică. 14. Un consumator consumator care achiziţionează două două bunuri atinge atinge starea de echilibru când: a) utilitatea marginală este maximă; b) b) utilitatea marginală este zero; c) utilităţile marginale ale bunurilor sunt proporţionale cu preţurile lor unitare. 15.Consumul 15.Consumul creşte când eficienţa economică: a) sporeşte; b) se diminuea diminuează; ză; c) rămâne rămâne nemodifi nemodificată. cată. 16. 16. Un cons consum umat atoor ut util iliz izea ează ză patru atru doze oze di dint ntrr-un un bun avân avândd utilităţile individuale: 10, 7, 3, 0. Consumând ulterior încă 2 doze cu utilităţile -1, respectiv -2, atunci: a) utilitatea totală se reduce; 16
utilitatea totală creşte; c) util utilitatea itatea totală totală devine negativă. negativă. 17. Comportamentul Comportamentul unui consumator consumator devine devine raţional dacă: dacă: a) acesta acceptă să satisfacă doar strictul necesar; b) b) activitatea sa ţine seama de principiul eficienţei; c) acesta achiziţionează achiziţionează doar bunurile superioare. 18. Comparând bunurile economice cu cele libere, primele sunt: a) abun abunden dente; te; b)mai ieftine; c) rare. 19. Cu cât preţul unei mărfi este mai mare, ea devine profitabilă pentru: a) prod producă ucător tori; i; b) b) cumpărători; c) specu speculat latori ori.. 20. Cererea pentru un bun este într-o relaţie inversă cu: a) numărul consumatorilor; consumatorilor; consumatorilor; b) b) veniturile consumatorilor; c) preţu preţull unitar. unitar. 21. Cererea pentru un bun este în relaţie directă cu: a) preţul unitar; b) b) venitul; c) preţul unitar unitar al bunurilor bunurilor substituibile. substituibile. 22. Elasticitatea cererii reprezintă: a) modificarea cererii în funcţie de factorii care o influenţează; b) modificarea cererii în funcţie funcţie de preţul de de echilibru; c) creşterea creşterea cererii cererii de bunuri bunuri libere. 23. Care din următoarele clasificări sunt corecte: a) bunuri cu cerere elastică (K ec/p ec/p >1), cu cerere inelastică (K ec/p ec/p <1), cu cerere de elasticitate unitară (K ec/p ec/p =1); b) b) bunuri cu cerere elastică (K ec/p ec/p <1), cu cerere inelastică (K ec/p ec/p >1), cu cerere de elasticitate unitară (K ec/p ec/p =1); c) bunuri cu cerere elastică (K ec/p ec/p >1), cu cerere inelastică (K ec/p ec/p <1), cu cerere de elasticitate unitară (K ec/p ec/p =0). 24. Cererea reprezintă: a) capacitatea cumpărătorilor de a cumpăra diverse bunuri; b) b) toată cantitatea de bunuri de care au nevoie cumpărătorii; c) cantita cantitatea tea totală totală dintr-u dintr-unn bun bun ce poate poate fi cumpăra cumpărată tă la un b)
17
anumit preţ, într-o perioada dată. 25. Utilitatea economică reprezintă: a) satisfacţia resimţită de un consumator prin folosirea unei cantităţi nedeterminate dintr-un bun; b) b) satisfacţia resimţită de un consumator prin folosirea unei cantităţi determinate dintr-un bun; c) satisfacţia resimţită de un consumator consumator prin consumul consumul a două unităţi dintr-un bun. 26. 26. Fol olos osire ireaa resu resurs rsel elor or pres presup upun unee to totd tdea eaun unaa un cost cost.. Fo Form rmel elee costului sunt: a) costul de oportunitate şi costul unitar; b) b) costul monetar şi costul unitar; c) costul monetar şi costul de oportunitate. 27. Cererea poate fi: a) individ individuală uală şi marginală; marginală; b) individuală, totală şi marginală; c) individuală, de piaţă şi totală. 28. Un consumator are un buget de 100 u.m. pentru a achiziţiona cantităţi diferite din bunurile A şi B, ale căror utilităţi marginale (Umg) sunt date de relaţiile UmgA = 8-x, UmgB = 16-y (x şi y sunt cantităţile achiziţionate şi consumate din bunurile A, B). Preţul unitar este 5 u.m./ doză. Cantităţile achiziţionate şi consumate din bunurile A şi B pentru ca acest consumator să-şi realizeze echilibrul sunt: a) 14; 6; b) b) 6; 14; c) 26; 14. 29. 29. Rapo Raportu rtull ut util ilita itate te margin arginal ală/ ă/ preţ preţ pent pentru ru bunu bunull A este este 0,1. 0,1. Preţul unitar al bunului B este 1000 u.m. . La echilibru, utilitatea marginală a bunului B este: a) 100 00;; b)10; c) 100 000. 0. 30. Un cons consum umat atoor disp ispune de un buget uget de 108 €, pentr entruu a achiziţion achiziţionaa 2 bunuri bunuri A şi B, B, cu preţuri preţurile le unitare unitare 2€, 2€, respectiv respectiv 3€. 3€. Utilitatea marginală pentru bunul A este dată de funcţia U mgA = 1+x, 18
iar iar pen pentru tru bun bunul B es este UmgB = y-2 (x, (x, y sunt unt cant cantit ităţ ăţil ilee achiziţionate din cele două bunuri). Să se determine programul de consum care maximizează utilitatea totală: a) 15 ; 26; b) 26; 15; c) 25; 14. 31. Dacă preţul se reduce de la 20 u.m. la 8 u.m., cererea zilnică creşte de la 30 30 buc la 100 100 buc. Cererea Cererea în raport de preţ preţ este: a) elastică; b) inelastică; c) unitară. 32. Dependenţa cererii în funcţie de preţ respectă ecuaţia C = 1002p. Dacă preţul creşte de la 5 u.m. la 10 u.m., coeficientul de elasticitate al cererii în raport de preţ (K ec/p ec/p) este: a) elastică; b) inelastică; c) unitară. 33. Un consumator consumator dispune de un venit de 8 u.m., u.m., cu care doreşte să achiziţioneze cantităţi diferite din bunurile X şi Y cu preţurile Px = 1 u.m. şi şi Py = 2 u.m.. Stabiliţi programul programul de consum raţional, raţional, dacă utilităţile marginale ale dozelor consumate consumate sunt prezentate în tabel: Umg Prima A doua A treia A patra A cincea Bunul doză doză doză doză doză economic x 15 12 9 5 1 y 10 8 6 4 1 a) 2x+4y; b) 2x+2y; c) 4x+2y. 34. Evoluţia utilităţii totale obţinută de un consumator în funcţie de unităţile consumate consumate din bunul bunul A, este redată în tabel: Doze I II III IV V UT(A) 5 15 22 30 45 Sporul de utilitate determinat de consumarea celei de-a IV-a doze este: a) 8; 19
b) 30; c) 22. 35. Un consumator care dispune de un venit de 34 €, doreşte să achiziţioneze cantităţi diferite din 2 bunuri A şi B pentru a obţine utilitate maximă. Preţurile bunurilor sunt PA=2€ şi PB=4€. Utilitatea marginală a primei doze din bunul A este 24, iar raţia descrescătoare este egală cu 2. Utilitatea marginală a primei doze din bunul B este 100, iar raţia descrescătoare 10. 10. Programul de consum consum raţional este: este: a) 3A+ 3B; b) 7A+ 3B; c) 3A+ 7B. 36. Programul de consum ce maximizează utilitatea totală a unui consumator este 3A+5B. Utilităţile totale corespunzătoare dozelor consumate sunt prezentate în tabel: Nr. 1 2 3 4 5 6 doze UT(A) 10 14 16 22 24 30 UT(B) 6 20 24 32 40 42 Raportul preţurilor unitare ale bunurilor A şi B este: a) 1; b) 1/4; c) 4/1. 37. 37. Rapo Raportu rtull di dint ntre re ut util ilit itate ateaa marg margin inal alăă a bunu bunulu luii A şi preţu preţull acestuia este 0,1, 0,1, iar preţul bunului bunului B este este 100 u.m. u.m. Pentru a obţine obţine utilitatea maximă, bunul B are utilitate marginală: a) 10; b) 1000; c) 100. 38. Un consumator achiziţionează cantităţi diferite din 2 bunuri A şi B, obţinân obţinândd o utilitate maximă maximă de 47. Preţuril Preţurilee celor două bunuri bunuri sunt: PA = 2 u.m. şi P B = 6 u.m. .m. , iar iar ut utiilită lităţi ţile le marg argin inal alee corespunzătoare dozelor consumate sunt: Nr. doze 1 2 3 4 5 UmgA 8 5 3 1 0 UmgB 12 10 9 6 2 20
Combinaţia de bunuri care maximizează satisfacţia consumatorului consumatorului este: a) A+ B; b) 3A+ 3B; c) 5A+ B. 39. Raportul preţurilor unitare a două bunuri A şi B este10/4. Ce raport au utilităţile marginale ale bunurilor respective? a) 2/10; b) 2/5; c) 5/2. 40. Preţului unitar al unui bun economic de 100 u.m., corespunde o can cantita titate te ceru cerută tă de 250 bucăţ ucăţii. Scăde ăderea rea preţu reţulu luii la 60 u.m u.m., determină creşterea cantităţii cerute la 350 bucăţi. Coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu preţul este: a) >1; b) <1; c) =1. 41. Creşterea venitului de la 1500 u.m. la 2000 u.m. determină creşterea cantităţii cerute pentru un bun economic de la 50 bucăţi la 120 bucăţi. Coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu venitul este: a) > 1, cerere elastică; b) < 1, cerere inelastică; c) = 1, cerere unitară. 42. Preţul produselor cu cerere de elasticitate unitară, K ec/p ec/p = 1, creşte de la 10 la 15 u.m., iar cererea iniţială este 100 bucăţi. Cum se modifică cererea? a) scade cu 100 de bucăţi; b) creşte cu 50 de bucăţi; c) scade cu 50 de bucăţi. 43. Dacă preţul unitar al unui bun creşte de la 1000 € la 1200 €, iar cantitatea cerută scade de la 10000 buc. la 8000 buc., iar atunci venitul total se modifică astfel: a) scade cu 400.000 €; b) creşte cu 400.000 €; c) scade cu 9.600.000 9.600.000 €. 21
44. Creşterea preţului unui bun economic economic cu 30%, determină scăderea volumului vânzărilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. Cererea pentru respectivul bun este: a) elastică; b) inelastică; c) de elasticitate unitară . 45. Coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în funcţie de preţ este egal cu 1. Dacă cererea pentru bunul respectiv scade cu 25%, cum se modifică preţul unitar? a) scade cu 25%; b) scade cu 75%; c) creşte cu 25%. 46. Scăderea preţului unitar unui bun economic cu 10%, determină creş reştere tereaa venitu iturilo rilorr produc oducăt ătoorilo rilorr cu 5%. Coefic eficie ient ntuul de elasticitate al cererii în raport cu preţul este: a) 1,6; cerere elastică; b) 0,6; cerere inelastică; c) 16,6; cerere elastică. 47. Preţul eţul unui bun eco economic omic a cres crescu cutt cu 15% 5%,, iar venit enitul ul cons consuma umator torilo ilorr cu acelaş acelaşii procen procent.t. Coefi Coeficie cientu ntull de elasti elasticita citate te a cererii în funcţie de preţ este cu 2,5, iar coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este 0,4. Modificarea relativă a cererii este: a) 37,5% , scade; b) 31,5% , scade; c) 6% , creşte; 48. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul este 2,5, cantitatea cerută scade cu 30%, atunci modificarea procentuală a preţului de vânzare este: a) 12%, creşte; b) 12%, scade; c) 75%, creşte. 49. Ca urmare a modificării preţului de vânzare cu 30%, cererea creşte cu 60%. Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este: a) -2; 22
b) 2; c) 1/2. 50. Un consumator are un venit de 120 u.m. şi achiziţionează mai multe doze dintr-un bun. Preţul unitar al bunului este 30 u.m., iar utilităţile individuale ale dozelor sunt: 22, 18, 14, 8, 5. Nr. doze 1 2 3 4 5 (X) Ui 22 18 14 8 5 Utilitatea totală obţinută în urma consumului consumului este: a) 54; b)67; c) 62. II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1)Consumatorul raţional este acea persoană care cheltuie tot venitul de care dispune, într-o perioadă determinată de timp. 2) Consumul Consumul este acea componentă a activităţilor activităţilor economice. 3)Pe măsură ce cresc veniturile consumatorului, în totalul consumului consumului se reduc ponderea şi volumul bunurilor de bază. 4) Util Utilita itate teaa econ econom omică ică obţin obţinut utăă în urma urma cons consum umul ului ui unui unui bun, are caracter obiectiv. 5) Autoturismul Autoturismul şi benzina sunt bunuri substituibile. 6) Autoturismul Autoturismul şi metroul sunt bunuri bunuri complementare. complementare. 7) Satisfacţia ţia obţinută de un consumato tor, r, în condiţii ţii determinate de timp şi spaţiu, prin folosirea unei doze date dintr-un bun reprezintă utilitatea economică. 8) Cu fiecare unitate în plus plus consumată, consumată, utilitatea totală a unui consumator, consumator, creşte. 9)Cu fiecare unitate în plus consumată, utilitatea marginală obţinută de consumator, creşte. 10) 10) Sati Satisf sfac acţia ţia resi resimţ mţită ită de un cons consum umato atorr dato datori rită tă ul ulti time meii doze consumate, reprezintă utilitatea marginală. 11) 11) Cerere Cerereaa este este expre expresia sia trebuin trebuinţelo ţelorr consum consumato atorilo rilorr care care se manifestă pe o piaţă, doar în funcţie de preţ. 23
Cere Cererea rea pent pentru ru serv servici icii,i, este este de regu regulă, lă, in inel elas astic tică, ă, în raport cu venitul. 13) 13) Cere Cerere reaa pentr entruu bunur unurii alim alimen enta tare re,, este este de regu regulă lă,, de elasticitate unitară, în raport cu preţul. 14) Când preţurile cresc, încasările producătorului (vânzătorului) cresc şi ele. 15) Preţul Preţul este este suma suma de bani plătit plătităă producă producător torulu uluii pentru pentru a compensa cheltuielile cu salariile. 16) 16) Pi Piaţa aţa reprezi reprezintă ntă locul locul de întâlnir întâlniree a agenţil agenţilor or econom economici ici grupaţi în vânzători (producători) şi cumpărători (consumatori) 17) Cons Consum umul ul unei unei unit unităţi ăţi supl suplim imen entar taree di dinn acel acelaş aşii bun bun determină diminuarea utilităţii marginale, conform legii lui Gossen. 18) 18) Între Între preţ preţ şi şi cerere cerere este este o relaţi relaţiee direct directă. ă. 19) Pragului de saturare, îi corespund utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero. 20) Cererii inelastice a unui bun, îi corespunde un coeficient de elasticitate a cererii în raport cu preţul, supraunitar. 12)
III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Utilitatea adiţională pe care o aduce doza consumată în plus este ......... , când nevoile de consum sunt integral satisfăcute. 2) Un cosnumator cosnumator raţional alege bunurile pe criterii de ............ .................. .................. . 3)Când raportul utilitate marginală / ........ ......... pentru „n” bunuri achiziţionate este identic, consumatorul a făcut alegerea cea mai bună. 4)Un consumator cu venit disponibil redus, va aloca o mare parte satisfacerii nevoilor ............ 5) Creşte Creşterea rea consum consumulu uluii mena menajelo jelorr este este expres expresia ia ...... ......... ...... ..... nivelului de trai. 6)Când veniturile consumatorilor cresc, cererea ............., iar dacă veniturile scad, cererea .......... . 7) Utilitatea în sens general general reprezintă capacitatea unui bun bun de a satisface ....................... ....................... . 8) Când preţul unui unui bun …………., cererea cererea se diminuează. 9) Când preţul unui unui bun scade, cererea ................. ................. . 24
Dacă preţul unitar al unui bun creşte, producerea lui devine mai .................. .................. pentru producător. 11) Dacă acă cere cerere reaa în rap raport ort de preţ reţ este este .... .........................................,., creşterea preţului unitar determină reducerea mai lentă a cantităţii cerute. 12) Un bun cu cererea de elasticitate unitară, are coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul, ..... . 13) Raţio aţiona nali lita tate teaa acti activvităţ ităţil ilor or econ econom omic icee decu decurg rgee di dinn caracterul limitat al .............. . 14) Cons Consum umul ul unei unei unit unităţi ăţi supl suplim imen entar taree di dinn acel acelaş aşii bun, bun, determină .......................... .......................... utilităţii marginale, în general. 15) Cons Consum umul ul unei unei unit unităţi ăţi supl suplim imen entar taree di dinn acel acelaş aşii bun bun determină ................... utilităţii totale, în general. 16) 16) Econ Econom omis istu tull care care a form formul ulat at lege legeaa desc descre reşt şter erii ii ut util ilit ităţi ăţiii marginale, a fost ............. . 17) Relaţia inversă între preţ şi cerere, exprimă legea .................. . 18) Utilit ilitat atee to tottală ală maxi xim mă şi utili tilita tate te marg argin inal alăă zero ero caracterizează ......... .... .................. .................. . 19) 19) Bunur unuril ilee a căro cărorr ut util iliz izar aree are are lo locc numai umai îm împr preu eună nă,, se numesc ................ .............................. .............................. . 20) Bunurile Bunurile care, care, în procesu procesull utilizării utilizării lor lor se pot înlocui înlocui unul unul cu altul, se numesc ............. ........ ........ . 10)
IV. TEXTE DE COMENTAT 1. „Pia „Piaţa ţa cons consum umat ator orul ului ui de masă asă a sufe suferi ritt în anii anii ̀ 70 o transformare de-a dreptul revoluţionară. Piaţa de masă a explodat, transformându-se dintr-o singură unitate omogenă într-o serie de pieţe segmentate, fragmentate, fiecare cu propriile sale necesităţi, gusturi şi mod de viaţă. Acest fapt a transformat industria americană în aşa măsură, încât aproape nu a mai fost de recunoscut; s-a produs o schimbare uimitoare în producţia de bunuri oferite consumatorului” (Alvin Toffler, „Şocul viitorului”, Editura politică, Bucureşti, 1973)
2) „În societatea societatea de consum, consum, clientul clientul este rege. Specialiştii Specialiştii în mark arketin etingg se străd rădui uies escc să vină în întâm tâmpin inar area ea gustu usturi rilo lor r 25
consumatorului, pe care le analizează, le prevăd, cu scopul de a concepe cel mai bun produs şi a fundamenta momentul oportun al lansării acestuia. Într-o economie de piaţă, ceea ce dă semnalul producţiei este cererea solvabilă.” (Michel Didier, „Economia-regulile jocului”)
3) „În vederea realizăr izării ii scopurilo rilorr urmărite, te, agenţii econom economici ici dores dorescc să modif modifice ice divers diversele ele constr constrâng ângeri eri („disc („discipl iplina ina pieţei”) în avantajul lor. Ei vor încerca să influenţeze preţurile, chel cheltu tuie ieli lile le,, deciz ecizii iile le cons consum umat atoorulu rului, i, precu recum m şi acţi acţiun unil ilee colectivităţii şi ale statului. Acest lucru este valabil atât în sistemul pieţei, cât şi în sistemul planificat.” (J.K. Galbraith, „Ştiinţa economică şi interesul public”)
4) „Afi „Afirm rm că abor aborda darea rea econ econom omic icăă ofer oferăă un cadr cadruu unit unitar ar valoros pentru înţelegerea întregului comportament uman, cu toate că recunosc, desigur, că marea parte a comportamentului nu este încă în că în înţe ţelleasă easă,, şi că varia ariabi bile lele le noneco economice, ice, tehn ehnicil icilee şi descoperirile din alte domenii contribuie semnificativ la înţelegerea comp comport ortame amentu ntului lui uman uman... ....Ma .Maii degrab degrabă, ă, în între tregu gull comp comport ortame ament nt uman poate fi văzut ca o serie de participanţi ce îşi maximizează utilitatea pornind de la un set stabil de preferinţe şi acumulează o cantitate optimă de informaţii şi alte intrări într-o varietate de pieţe.” (Gary S. Becker – „Comportamentul uman. O abordare economică”)
5) „Eco „Econo nom mia (... (...)) repr reprez ezin intă tă ştiin tiinţa ţa desp despre re acti activvitat itatea ea omen omenea easc scăă dete determ rmin inat atăă de cara caract cter erul ul lim limitat itat al res resurse urselo lorr (de (de raritatea bunurilor) şi caracterul nelimitat al trebuinţelor, a căror satisfacere este scopul acestei activităţi umane. Economia devine astfel teoria alegerii- alegere înfăptuită de subiectul economic din mai multe variante posibile.” (Lionel Robbins, An Essay on the Nature and Significance of Economic Science, London, 1932)
6)„Teo „Teori riaa econ conomică ică este ştiin iinţa desp espre modul odul în care care oame oameni niii şi soci societa etate teaa în înva vaţă ţă să alea aleagă gă,, cu trec trecer erea ea tim timpulu pului,i, cu ajutorul banilor sau fără participarea lor, acele resurse de producţie rare pentru producerea diferitelor mărfuri în prezent şi în viitor între diferiţi oameni şi diferite grupări ale societăţii” 26
(Paul A. Samuelson, Economics, An Introductory Analysis, Mc Caraw Hill Book INC, New York, Toronto, London, 1962)
7) „A face economie nu înseamnă nimic altceva decât a alege (a opta) continuu între diferite posibilităţi, iar economia (...) nu este în fond decât ştiinţa alternativei.”
(Wilhem Ropke)
8)„În studierea consumatorului se pleacă de la premisa că el este un agent economic raţional, care în ceea ce întreprinde, ţine seam seamaa de ceri cerinţ nţele ele efici eficien enţei ţei şi urmă urmăre reşt ştee ca prin prin achi achizi ziţii ţiile le şi cons consum umul ul efec efectu tuat at să obţi obţină nă maxi maximu mum m de sati satisf sfac acţie ţie:: el are are ca obiectiv maximizarea satisfacţiei sub constrângeri. ” ( Text preluat din Economie – Aplicaţii. Teste. Probleme. Răspunsuri, I.Gavrilă, ş.a, Editura Economică , 2003)
1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE 1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-a; 12-b; 13a; 14-c; 15-a; 16-a; 17-b; 18-c; 19-a; 20-c; 21-b; 22-a; 23-a; 24-c; 25-b; 26-c; 27-c; 28-b; 29-a; 30-a; 31-a; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36 b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;41-b; 42-c; 43-a; 44-b; 45-c; 46-a; 47-b; 48-a; 49-b; 50-c. 28. V= 100u.m. U mgA = 8-x; U mgB = 16-y; Pu= 5 u.m./ doză X=?; Y= ? 8 − x = 16 − y 8 − x = 16 − y 5 ⇔ 5 5x + 5y = 100 x + y = 20 8 + y = 36 – y 2y = 28 => y = 14 x = 20 – y = 20 – 14 = 6 => x = 6 Răspunsul Răspunsul corect este „b” 27
29.
U mgA / PA= 0,1 PB= 1000 u.m. U mgB = ? U mgA U mgB = PA PB U mgB 0,1 = 1000 U mgB = 100 Răspunsul Răspunsul corect este „a”
30. V= 108 € PA =2€ PB =3€ U mgA = 1+ x; U mgB = y- 2; x=? y=?
U mgB U mgA x + 1 y − 2 = = 3x + 3 = 2 y − 4 ⇔ 2 ⇔ PB 3 PA 2 x + 3y = 108 x ⋅ P + y ⋅ P = 108 2 x + 3 y = 1 0 8 A B
9 x − 6 y = −21 3x − 2 y = −7 ⋅ 3 ⇔ 2 x + 3 y = 1 0 8 ⋅ 2 4 x + 6 y = 216 13 x / = 195 ⇒ x = 15
2x + 3y = 108 ⇒ 30 + 3y = 108 ⇒ 3y = 78 ⇒ y = 26 x = 15 Răspunsul Răspunsul corect este „a” 31.
Po = 20 u.m. → P 1 = 8 u.m. Co = 30 buc → C 1 = 100 buc 28
∆C
K ec/p ec/p = =
Co
×
Po = ∆P
Po C1 - Co × P - Po = Co 1
70 30 × 20 = 140 = 3,88 - 12 36
3,88 > 1 => cererea este elastică 32.
100 - 30 30 × 20 8 - 20
Răspunsul Răspunsul corect este „a”
C= 100- 2P Po = 5 u.m.; P1= 10 u.m. K ec/p= ec/p= ? Po = 5 u.m. → C o = 100-2×5=90 buc P1= 10 u.m. → C 1 = 100-2×10=80 buc Po C1 - Co × P - Po = Co 1
K ec/p ec/p =
80 - 90 90 ×
10 5 5 90 = ×5 10 - 5
1
K ec/p => cererea este inelastică ec/p = 9 Răspunsul Răspunsul corect este”b” 33.
V = 8 u.m. Px= 1u.m. Py= 2u.m.
Bunul economic Umg x / Px Umg y / Py
Prima doză 15 5
A doua doză 12 4
A treia doză 9 3
V = 8 u.m. I(x) → 1 u.m. II(x) → 1 u.m. III(x) → 1 u.m. 29
A patra doză 5 2
A cincea doză 1 1
2
IV(x) + I(y) → 3 u.m. II (y) → 2 u.m. =8u.m. Programul de consum raţional este: 4x+2y 4x+2y Răspunsul Răspunsul corect este „c” 34.
Răspunsul Răspunsul corect este „a”
35. V= 34 € PA= 2 € PB= 4 € 24 20 18 16 14 12 22 2 2 2 2 2 2 : ;2; ; ; ; ; . P A
U mgA
U mgB 100 90 80 70 60 50 40 30 : 4 ;4;4;4 ;4 ;4;4 ;4. P B DOZE
I
II
III
IV
V
VI
VII
U mgA
12
11
10
9
8
7
6
25
22,5
20
17,5
15
12,5
10
P A
U mgB P B
I(B) → 4€ II(B) → 4€ III(B) → 4€ IV(B) → 4€ V(B) → 4€ VI(B) → 4€ I(A) → 2€ II(A) → 2€ III (A) + VII (B) → 6€ => V= 34€ Programul de consum raţional este: 3A+7B Răspunsul Răspunsul corect este „c” 30
36.
Programul de consum: 3A+5 B U mgA P A
U mgA U mgB
=
U mgB P B
PA
2
PA
PA
B
B
= P => 8 = P => P = B
1 4
Răspunsul Răspunsul corect este „b” 37.
PB=100u.m. U mgB = ? U mgA = 0,1 PA U mgA P A
=
U mgB P B
U mgB 0,1= => UmgB = 0,1×100=10 100
Răspunsul Răspunsul corect este „a” 38.
UTmax= 47 PA= 2u.m. PB=6 u.m. Doze 1 U mgA 4
2 2,5
3 1,5
4 0,5
5 0
1,66
1,5
1
0,33
P A U mgB
2
P B
I(A) → Umg = 8 II(A) → Umg = 5 I(B) → Umg = 12 II(B) → Umg = 10 III(A)+III(B) → Umg = 3+9 UT = 47 (maximă) 31
3A + 3B → programul care maximizează satisfacţia Răspunsul Răspunsul corect este „b” 39. PA P B
=
10 4
U mgA
=?
U mgB
PA P B
U mgA
= U
mgB
10 5 U mgA = = 4 2 U mgB
Răspunsul Răspunsul corect este „c” 40. PO = 100 u.m. CO = 250 buc K ec/p ec/p = ?
=
− C O
C 1
K ec/p ec/p =
P1 = 60 u.m. C1 = 350 buc
C O
P O
× P − P = 1
O
350 − 250 100 × = 250 60 − 100
100 100 100 × = =1 250 − 40 100
Răspunsul Răspunsul corect este „c”
41. V0= 1500 u.m. V1= 2000 u.m. C0= 50 buc C1= 120 buc K e c / v =
∆C
Co
×
V0 ∆V
=
C1 − C0 C0
V0
×
V1 − V0
∆ C V0 C1 − C0 V0 2 0− 1 0 5 050 0 5 05 005 Ke c /v = × = × = = C ∆ V C V − V 1 5 × 01 − 025 = 01 5× 7 =0 02 <011⇒ o 0 1 0
=
2 0 0 0− 1 5 0 0 5 0 500 50 5 × = × = < 1⇒ 1500 1 2 0− 5 0 1 5 0 0 7 0 2 1
cererea este inelastică Răspunsul Răspunsul corect este „b” 32
42.
K ec/p ec/p =1 P0= 10 u.m. P1= 15u.m. Ip =
15 100
× 100 = 150%
C0= 100 buc Δ C= ? ⇒ preţurile cresc cu 50%. K ec/p ec/p =1 ⇒ cererea scade cu 50% 50 C1 = C0 − 50% × C0 = 100 − × 100 = +50 100 C1 = 50 buc Răspunsul Răspunsul corect este „c”. 43.
44.
P0 = 1.000 € P1 = 1.200 € Q0 = 10000 buc Q1 = 8000 buc Δ V= ? P0 Q0 = 1.000 € × 10.000 = 10.000.000 € P1Q1 = 1.200 € × 8000 = 9.600.000 € P1Q1 –P0 Q0 = 9.600.000 € -10.000.000 € = -400.000 € Răspunsul Răspunsul corect este „a” Δ P (%)= 30% Q0 = 2000 u.c. Q1= 1500 u.c. K ec/p ec/p =? 1500 Cantitatea cerută se modifică astfel: 2000 =75%
Creşterea preţului cu 30%⇒scăderea cantităţii cerute cu 25%. 25% 5 K ec / p = = = 0,8 < 1 ⇒ cererea este inelastică 30% 6 Răspunsul Răspunsul corect este „b”. 33
45.
K ec/p ec/p =1 Δ C(%)= -25 % Δ P(%)= ? K ec/p conform legii cererii, preţul ec/p =1 şi cererea scade cu 25%, conform creşte cu 25% . Răspunsul Răspunsul corect este „c”. 46. Δ P(%)= -10 % Δ V(%)= 5 % K ec/p ec/p =? V= P ×Q IQ
=
IV IP
× 100 =
105% 90%
× 100 = 116,6%
∆P (%) = -10% ∆C (%) = 16,6% ∆C(%) = − 16,6% = > K ec / p = − 1,6 1 ⇒ cerere elastică ∆P(%) − 10% Răspunsul Răspunsul corect este „a”. 47.
∆P (%) = 15% ∆V (%) = 15% ∆C (%) =? P1 = 115 % P0 V1= 115 % V0 , K e c/p = 2,5 K ec/ ec/ v = 0,4 p 1,15 × Po I p = 1 × 100 = × 100 = 115% ⇒ ∆P(%) = 15% P0 P0 ∆C (%) ∆C (%) ⇒ 0,4 = ⇒ ∆C(%) = 6% K ec / v = 15% ∆V (%) V1 1,15 × V0 IV = × 100 = × 100 = 115% ⇒ ∆V(%) = 15% V0 V0 34
∆C(%) ∆C(%) ⇒ 2,5 = − ⇒ ∆C(%) = −37,5% K ec / p = − 15% ∆P(%) Cererea scade cu 31,5%. 31,5%. (%) = −37 ,5% + 6% = −31,5% ∆C (%)
Răspunsul Răspunsul corect este „b”. 48. K ec/p ec/p = 2,5 ∆C (%) = - 30% ∆P (%) = ? C1 = 70% CO 0,7 × C 0
C 1
IC = C ×100 =
C 0
0
K ec/p ec/p =
×100 = 70% => ∆C(%) = -30%
∆C (%) ⇔ 2,5= ∆ P (%)
30% − 30% ⇔ ∆P(%) = 2,5 =12% ∆ P (%)
Răspunsul Răspunsul corect este „a”.
49. ∆C (%) = 60% ∆P (%) = 30% K e c/p = ? C1 = 160% CO P1 = 70% PO K ec/p ec/p =
∆C (%) ∆ P (%)
P 1
IP = P ×100 = 0
C 1
IC = C ×100 = 0
K ec/p ec/p =
0,7 × P 0 P 0
1,6 × C 0 C 0
∆C (%) ∆ P (%) =
×100 = 70% => ∆P(%) = -30% ×100 = 160% => ∆C(%) = 60%
60% =2 − 30%
Răspunsul Răspunsul corect este „b”. 35
50.
V= 120u.m. Pu= 30u.m. Ui: 22; 18; 14;8; 5 UT= ? V
120u.m.
Cantitatea consumată: X = Pu = 30u.m. = 4 doze UT = 22+18+14+8 = 62 Răspunsul Răspunsul corect este “c”. II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F, 2-A, 3- F, 4- F, 5- F, 6-F, 7-A, 8- A, 9- F, 10- A, 11- F, 12- F, 13- F, 14- F, 15- A, 16- A, 17-F, 18- A, 19- F, 20- F. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE POTRIVIŢI: 1- zero; 2- eficienţă economică; 3- preţ unitar; 4- de bază; 5- sporirii; 6- creşte; scade; 7- o nevoie; 8- creşte; 9- se extinde; 10- rentabilă; 11- inelastică; 12- unu; 13- resurselor; 14- descreşterea; 15- creşterea; 16- Gossen; 17- cererii; 18- pragul de saturare; 19- bunuri complementare; complementare; 20- bunuri substituibile. substituibile. 36
LIBERE
CU
TERMENII
IV. TEXTE DE COMENTAT 1) Problema: subordonarea subordonarea ofertei faţă de cerere • înainte de anii `70, există o mare organizare a bunurilor materiale, ca urmare a tehnicii producţiei de masă; • era industrială are meritul de a se produce milioane de unităţi aproape identice; • sfârşitul standardizării implică eliminarea masei standardizate de bunuri; • cump cumpără ărăto toru rull are are posi posibi bili litat tatea ea de a aleg alegee di dint ntr-o r-o mare mare varietate de bunuri şi servicii nestandardizate; • a avut loc o adaptare a ofertei pentru toţi consumatorii; • pro produ ducă căto tori riii au obse observ rvat at o mare mare di dive versi rsita tate te în cere cereri rile le consumatorilor consumatorilor şi au adaptat produsele în vederea satisfacerii cererii; • fact factoorii rii econ econom omic icii care care au în încu cura raja jatt tend tendin inţa ţa negăr egării ii standardizării: consum umato atorii rii şi-au şi-au spor sporit it veni venitu turi rile le şi au aloc alocat at pent pentru ru cons consumul personal o sumă mai mare de bani pentru cerinţele lor speciale pe măsur ăsurăă ce tehn tehnic icaa a dev devenit enit mai com compl plex exă, ă, cos costu tull pe diversificării a scăzut. 2) Problema: oferta este subordonată consumului consumului • relaţia nevoi- cerere- ofertă; • conceptul consumator- rege; • studierea pieţei; comportamentul consumatorului; consumatorului; • comportamentul • producătorul producătorul induce noi nevoi; • lupta de concurenţă; • explicitarea conceptului de cerere solvabilă . 3) Prob Problem lema: a: enun enunţar ţarea ea prin princi cipi piil ilor or fund fundam amen ental talee ale ale gândi ândiri riii economice şi caracterizarea comparativă a sistemelor economice. economice. • precizarea motivaţiei producătorilor, • menţi enţion onar area ea moda modali lită tăţi ţilo lorr de calc calcul ul ale ale in inddicat icator orul ului ui economic care relevă raţionalitatea activităţii producătorului, • precizarea conţinutului conceptului de disciplină a pieţei, 37
expli explicar carea ea celor celor două două modal modalităţ ităţii prin prin care care prod producă ucător torul ul obţine avantajul economic, • argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la modalităţile prin care producătorul induce noi nevoi pe piaţă, • explicarea corelaţiei între deciziile producătorului, pe de o parte, şi acţiunile colectivităţii şi ale statului, pe de altă parte, • încadrarea în limita de spaţiu precizată. •
4) Precizarea problemei: analiza comportamentului uman; • abor aborda dare reaa eco econom nomică ică – cadr cadruu valo aloros ros şi unit unitar ar pentr entruu înţelegerea comportamentului uman; comportamentul uman şi variabilele noneconomice; noneconomice; • comportamentul • abordarea economică a comportamentului umanmaximizarea utilităţii; • comportamentul comportamentul uman-comportamentul uman-comportamentul raţional; 5) Problema Problema economică: economică: obiectul ştiinţei economice; economice; economiaeconomiateoria alegerii; Analiza va cuprinde: sistemul nevoilor; activitatea economică; resurse limitate şi utilizarea raţională; ştiinţa economică; • activitatea economică este determinată de relaţia trebuinţeresurse; • scopul activităţilor economice este satisfacerea nevoilor; • o decizie economică este expresia unei opţiuni; • economia economia este teoria alegerii. 6) Problema economică: definiţia ştiinţei economice Analiza va cuprinde: sistemul nevoilor; activitatea economică; resurse limitate şi utilizarea raţională; ştiinţa economică 38
• teoria economică-teoria alegerii; •
oamenii aleg, iar resursele întrebuinţate au finalităţi diferite.
7) Problema economică: activitatea economică – expresia unor opţiuni; Analiza va cuprinde: sistemul nevoilor; activitatea economică; resurse limitate şi utilizarea raţională; ştiinţa economică • orice activitate economică este expresia unei opţiuni, între diferitele posibilităţi existente; • ştiinţa economică este ştiinţă alternativă 8) Problema abordată: consumul şi consumatorul raţional; consumatorul raţional ţine seama de principiul eficienţei • consumatorul economice; • programul de consum raţional de bunuri implică maximizarea satisfacţiei agentului economic; consumatorul care dispune de un venit (buget) limitat, este • consumatorul raţional dacă în urma consumului obţine maximum de satisfacţie.
39
CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL/ PRODUCĂTORUL/ ÎNTREPRINZĂTORUL ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. Elemente de sinteză A. Proprietatea şi libera iniţiativă B. Oferta C. Factorii de producţie şi combinarea acestora D. Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică 2.2. Teste 2.3. Răspunsuri la teste
40
CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ Proprietatea conferă deţinătorului următoarele drepturi: a) poses posesiun iunea; ea; b)dispoziţia; c) uti utiliz lizare area; a; d)uzufructul. Obiectul proprietăţii = bunurile economice şi resursele naturale. Subiectul proprietăţii = agenţii economici (indivizii/familiile, socio-grupurile, socio-grupurile, organizaţiile naţionale şi internaţionale). Forme de proprietate în economia de piaţă: 1. proprieta proprietate te privată (particula (particulară) ră) 2. proprieta proprietate te publi publică că 3. proprieta proprietate te mixtă mixtă Libera iniţiativă = expresia libertăţii agenţilor economici de a poseda bunuri, de a utiliza şi de a dispune de ele şi de uzufructul lor. B. OFERTA Oferta poate fi: a) pentru un anumit bun economic b) pentru o anumită unitate economică c) ofertă totală Legea ofertei: între preţ şi ofertă este o relaţie directă. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul: ∆Q ∆ P ∆Q P 0 K e o/p = Q : P = ∆ P × Q o o 0 ∆ Q = modificarea cantităţii oferite ∆ P = modificarea preţului bunului economic economic
P0 = preţul iniţial Q0 = cantitatea oferită iniţial
41
Preţ unitar (Pu)
Cantitate (Q) În funcţie de preţ, oferta poate fi: a) ofertă elastică, K e o/p >1 b) ofertă inelastică, K e o/p <1 c) ofertă cu elasticitate unitară, K e o/p =1 d) ofertă perfect elastică, K e o/p → ∞ e) ofertă perfect inelastică (rigidă), K e o/p =0 Fact Factor orii care care in infflu luen enţe ţeaz azăă modi modifi fica care reaa ofer oferte tei: i: mărim ărimea ea costului de producţie, posibilităţile de stocare, perioada de timp necesară pentru modificarea ofertei etc.
C. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI COMBINAREA ACESTORA total itatea itatea elementelo elementelorr care participă participă Factorii de producţie = total la producerea bunurilor bunurilor economice. Factori de producţie fundamentali: fundamentali: a) munca unca b)natura c) capita capitalul lul:: fix (ex: clădiri, maşini, utilaje, instalaţii) circulant (ex: materii prime, combustibil, energie). Uzura capitalului fix: fizică şi morală. Combinarea factorilor de producţie = unire a factorilor de producţie, sub aspect cantitativ, calitativ şi structural. 42
Condiţiile combinării factorilor de producţie: 1)divizibilitatea 2)adaptabilitatea 3) complem complementarit entaritatea atea 4) substit substituibil uibilitatea itatea Rata marginală de
∆ x ∆ y
=
substituţie: Rmsy / x
x – factor de producţie ce substituie substituie y – factor de producţie substituit
D. COSTURI, PRODUCTIVITATE, PROFIT, EFICIENŢĂ ECONOMICĂ D.1. COSTURI
indi dica cato torr sin sinteti tetic, c, rezu rezult ltat ativ iv şi de Cost Costul ul de prod produc ucţie ţie= in
a)
b)
efic eficie ienţ nţă, ă, cara caract cter eriz izân ândd cali calita tate teaa munc muncii ii desf desfăş ăşur urat atee de agen agentu tull economic, prin compararea eforturilor cu efectele. După natura costurilor, se cunosc: costuri materiale, costuri salariale şi costuri generale. După upă modi modifi fica care reaa lo lorr în rapo raport rt cu vol olum umul ul prod produc ucţi ţiei ei,, costurile pot fi: variabile şi fixe. După După modul modul cum se repartizeaz repartizeazăă pe unitatea de produs, produs, sunt: costuri directe şi costuri indirecte. Tipologia Tipologia costurilor: cost global al producţiei (CG) costurile fixe (CF) costurile variabile (CV) costul global total (CGT) CGT=CGF (CFP+CFD) + CGV (CVP+CVD) costul mediu (unitar)
cost fix mediu (CFM),
cost variabil mediu (CVM),
cost total mediu (CTM), 43
CFM
=
CF Q
CVM
CTM
=
=
CT Q
CV Q
CTM
c)
=
CF + CV Q
=
CF Q
+
CV Q
= CFM + CVM
costul marginal (Cmg) Cmg =
∆CT ∆Q
=
∆CF + ∆CV ∆Q
Căi de reducere a costurilor de producţie: a) Reducerea consumuri consumurilor lor specifice specifice (tehnologice); (tehnologice); b) Utilizarea intensivă intensivă a capacităţilor de producţie; c) Accelerarea vitezei de de rotaţie a capitalului capitalului circulant; d) Creşterea productivităţii muncii; e) Reduc educere ereaa chel cheltu tuie ielil lilor or admi admini nist strat rativ iv-g -gos ospo podă dăre reşt ştii în condiţiile creşterii volumului volumului producţiei; f) Reducerea Reducerea stoc stocurilo urilorr de materiale materiale;; g) Reduc educer erea ea chel cheltu tuie ieli lilo lorr de desf desfac acer eree şi de publi ublici cita tate te comercială.
D.2. PRODUCTIVITATE Productivitatea – eficienţa (randamentul) utilizării factorilor de producţie în procesul de producere a bunurilor şi serviciilor W =
Q Fp / U
- producţia obţinută Fp U - factorii de producţie utilizaţi Q
44
Din inam amic icaa prod produc ucti tivvităţ ităţii ii se expr exprim imăă prin prin in indi dice cele le de dinamică, ca raport între productivitatea din perioada curentă (W 1) şi productivitatea din perioada de bază(W0). I 1W / 0
=
W 1 W 0
⋅ 100
Formele productivităţii: a) Din punct punct de vedere vedere al nivelului nivelului activităţii: • productivitate la nivel de întreprindere, secţie sau loc de muncă; • productivitate la nivel de ramură economică; economiei naţionale. • productivitate la nivelul economiei b) După forma forma de exprimare: • productivitate fizică (reală); • productivitate valorică (monetară). c) După modul de calcul al indicatorilor: • productivitate medie; • productivitate marginală. d) După upă modu modull în care care se refl reflec ectă tă rezu rezult ltat atel elee acti activvităţ ităţii ii economice: • productivitate brută; • productivitate netă. e) Din punct de vedere al ariei de cuprindere a indicatorilor: • productivitate parţială; • productivitate globală. Productivitatea parţială şi globală: 1. Producti Productivitat vitatea ea muncii: muncii:
productivitatea medie a muncii W mL
=
Q L
∆Q productivitatea marginală a muncii W mg / L = L ∆ 2. Producti Productivitat vitatea ea capitalulu capitalului: i:
productivitatea medie a capitalului
W mk =
productivitatea marginală a capitalului
45
Q K
W mg / K =
∆Q ∆ K
3. Producti Productivitat vitatea ea pământu pământului: lui: productivitatea medie a pământului
W mp
productivitatea marginală a pământului 4. Producti Productivitat vitatea ea globală: globală:
productivitatea medie
W gm
=
=
Q P
W mg / P =
∆Q ∆ P
Q L + K + P ∆Q
productivitatea marginală W gmg = L K P ∆ +∆ +∆ Factorii creşterii productivităţii: • factori naturali; • factori tehnici; • factori economici; psihologici; • factori psihologici; • factori sociali.
D.3. PROFITUL ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ Profitul
1) Conţinutul Conţinutul profitului: • venit enit cuv cuvenit enit pose poseso soru rulu luii de capi capita tall ca reco recom mpens pensăă pentru utilizarea acestuia ca factor de producţie; venitt rezi rezidu dual al dete determ rmin inat at ca di dife feren renţă ţă în într tree preţ preţul ul de • veni vânza ânzare re al unui unui bun bun econ econom omic ic şi cost costur uril ilee to tota tale le de producţie. 2) Componentele Componentele profitului: • profitul normal; supranormal. • profitul supranormal. 3) Funcţiile Funcţiile profitului: profitului: • factor motivaţional pentru întreprindere; • sursă de bază a creşterii economice; economice; • factor de analiză şi control asupra activităţii firmei. 4) Masa Masa şi rata profitulu profitului: i: • masa profitului = suma totală a profitului obţinut de agentul economic; • rata profitului 46
R
=
Pr total
× 100 sau R = Cifra Capital
Pr total de
afaceri
× 100
Rata ata prof profit itul ului ui expr exprim imăă grad radul de profi rofita tabi bili lita tate te sau sau de rentabilitate a întreprinderilor. Profitabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a genera profit.
2.2. TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Care din următoarele concepte reprezintă forme de venit cuvenit factorilor de producţie? a) Capit Capitalu alul; l; b) Costul de producţie; c) Profi Profitul tul.. 2. Rata profitului arată: a) Suma totală totală a profitului profitului obţinut de întreprinzător; întreprinzător; b) Gradul de rentabilitate rentabilitate cu care au fost fost consumaţi consumaţi factorii de producţie; c) Capacitate Capacitateaa firmei de a face faţă concuren concurenţei. ţei. 3. Care dintre elementele de mai jos, fac parte din capitalul circulant: a) Maşinile şi utilajele folosite în procesul tehnologic; tehnologic; b) Mijloacele de transport în comun; c) Porumbu Porumbull pentru pentru însămânţări. însămânţări. 4. Determinarea productivităţii marginale a unui factor de producţie (Wmg) serveşte la: a) Stabilirea producţiei ce urmează a se fabrica; b) Stabilirea costului costului de producţie; c) Fundamentarea Fundamentarea substituirii substituirii factorilor de producţie. producţie. 5. Sunt consideraţi factori de producţie şi următoarele elemente: a) Terenuril Terenurilee agricole agricole;; b)Salariile; c) Econom Economiile iile băneşti aflate la populaţie. populaţie. 47
6. Nu constituie factori de producţie: a) Spaţiile Spaţiile de depoz depozitare; itare; b) Clădirile; c) Izvoarele Izvoarele naturale naturale neamenajate. neamenajate. 7. Care dintre criterii se află la baza împărţirii capitalului tehnic în fix şi circulant: a) Modul Modul în care participă participă la activitatea activitatea economică, economică, în care se consumă consumă şi se înlocuieşte; b) Gradul Gradul de rigiditate rigiditate;; c) Modul Modul în care se consum consumă. ă. 8. Când preţurile preţurile noilor utilaje cresc, iar duratele lor de funcţiona funcţionare re nu se modifică, amortizarea determină: a) Scăderea Scăderea costuri costurilor; lor; b) Creşterea Creşterea costurilor; costurilor; c) Menţinere Menţinereaa constant constantăă a costurilor. costurilor. 9. Creşterea economică de tip extensiv este determinată de: a) Creşterea Creşterea productivi productivităţii tăţii muncii; b) Folosirea factorilor factorilor de producţie producţie în cantităţi mai mari; c) Folosirea unor unor factori de producţie mai mai eficienţi. 10. Factorii de producţie fundamentali fundamentali sunt: a) Salariile Salariile şi profitul profitul întreprinzăto întreprinzătorilor; rilor; b) Rezervele Rezervele valutare valutare ale ţării; c) Munca, Munca, natura natura şi capitalul. capitalul. 11. Care din următoarele resurse constituie factori de producţie? a) Populaţia Populaţia ţării; ţării; b) Toate resursele resursele existente existente într-o ţară; ţară; c) Resur esurse sele le atra atrase se şi cons consum umat atee în vede vederea rea prod produc ucer erii ii de bunuri sau servicii. 12. Care dintre elementele menţionate reprezintă capital fix? a) Produse Produsele le finite; finite; b) Maşinile, utilajele utilajele şi agregatele agregatele în funcţiune; funcţiune; c) Salariile Salariile personal personalului ului neproductiv. neproductiv. 13. Care dintre elementele menţionate reprezintă capital circulant? a) Salariile personalului personalului direct productiv; productiv; b) Creditele solicitate băncilor; c) Materiile Materiile prime, materialele, materialele, energia consumată consumată în procesul procesul productiv. 48
14. Uzura morală a capitalului fix se datorează: a) Apariţiei unor unor utilaje superioare ca ca randament; randament; b) b) Scumpirii utilajelor; c) Ieftinirii Ieftinirii materiei materiei prime. prime. 15. Dezvoltarea economică de tip intensiv se bazează pe: a) Creşterea calităţii şi eficienţei folosirii factorilor de producţie; b) b) Creşterea producţiei în perioadele de expansiune economică; c) Creşterea cantităţii cantităţii de factori factori de producţie producţie utilizaţi. utilizaţi. 16. Obiectul proprietăţii îl constituie: a) Bunurile Bunurile lib libere; ere; b) Bunurile Bunurile primare primare şi finale; finale; c) Orice bun bun rezultat dintr-o activitate activitate economică. economică. 17. Pluralismul formelor de proprietate este specific: a) Ţărilor Ţărilor cu economie economie centralizată; centralizată; b) Ţărilor cu economie de piaţă; c) Atât tât ţări ţărilo lorr cu econ conomie de com comand andă cât cât şi celo celorr cu economie modernă. 18. Lipsa liberei iniţiative este specifică: a) Economiilor Economiilor cu un puternic puternic sector sector privat; b) Economiilor Economiilor în care proprietatea este publică sau de stat; c) Econom Economiilor iilor moderne moderne sau de piaţă. 19. Înstrăinarea atributelor proprietăţii are loc: a) În caz de vânzare vânzare-cump -cumpărare; ărare; b) În cazul cazul ipotecării; ipotecării; c) În situaţia situaţia închirierii închirierii bunului. bunului. 20. Productivitatea reprezintă: a) Capacitatea întreprinderii întreprinderii de a obţine profit; profit; b) Randamentul Randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie; producţie; c) Capacitatea întreprinderii întreprinderii de a reduce reduce costul de producţie. producţie. 21. Productivitatea parţială exprimă: a) Eficienţa Eficienţa folosirii folosirii intensive intensive a unui utilaj; b) b) Efic Eficie ienţ nţaa folo folosi sirii rii pămâ pământ ntul ului ui şi ut util ilaje ajelo lor, r, ca fact factor orii de producţie; c) Eficienţa folosirii folosirii unui singur singur factor de de producţie. producţie. 22. Productivitatea medie a muncii se calculează ca raport între: a) Producţia totală totală obţinută şi cantitatea cantitatea de muncă consumată; consumată; 49
b) Producţia obţinută obţinută şi cheltuielile cheltuielile efectuate; c) Capitalul Capitalul investit investit şi salariile salariile lucrătoril lucrătorilor. or. 23. Productivitatea marginală a muncii reprezintă: a) Efic Eficie ienţ nţaa ut util iliz izăr ării ii ul ulti time meii unit unităţ ăţii de muncă uncă atra atrasă să în activitatea economică; b) b) Eficie iciennţa ut utiiliză lizări riii prim rimei uni nită tăţi ţi de muncă atra atrasă să în activitatea de producţie; c) Eficienţa ultimei unităţi de capital tehnic utilizat. 24. Creşterea productivităţii muncii are ca rezultat: a) Creşterea Creşterea dobân dobânzilor; zilor; b) Reducerea Reducerea costurilor; costurilor; c) Scăderea Scăderea profitu profitului. lui. 25. Costurile fixe sunt acele cheltuieli care: a) Se modifică modifică odată cu creşterea volumului volumului producţiei; b) Rămân neschimbate neschimbate când se modifică volumul volumul producţiei; c) Se modifică modifică în aceeaşi proporţie cu producţia. 26. Costurile variabile sunt acele cheltuieli care: a) Diferă Diferă de la o firmă firmă la alta; alta; b) Nu se modifică modifică odată cu modificarea modificarea producţiei; producţiei; c) Depind Depind de volumul volumul producţiei. producţiei. 27. Dacă producţia creşte cu o unitate, atunci: a) Creşte costul variabil; b) Creşte Creşte costul costul fix; c) Scade Scade costul costul variabil. variabil. 28. Activitatea desfăşurată de o firmă este profitabilă atunci când: a) Încasările Încasările sunt mai mari decât cheltuielile cheltuielile;; b) b) Încasările sunt mai mari decât dobânzile plătite creditelor; c) Veniturilor depăşesc salariile lucrătorilor. 29. Rata profitului se exprimă sub forma: a)
Pr ofit
× 100 ; R Pr Pr = Cifrã de afaceri Pr ofit
b) b)
R Pr Pr =
c)
× 100 . R Pr Pr = Costul variabil
Ca pital circulant Pr ofit
× 100
;
50
30. Forme de venit cuvenite factorilor de producţie sunt: a) Dividendul; b) Salariul, dobânda dobânda şi profitul; c) Capitalul fix şi circulant. 31. Productivitatea marginală a muncii este 500 u.c., iar productivitatea marginală a capitalului este 1500 u.c.. Care este rata marginală de substituţie a capitalului prin muncă: 3 a) 1 ; 1
b) 3 ; c)
1 3.
32. La S.C. „Dorexim”, capitalul total este de 100 mld. u.m. din care 40% reprezintă capitalul circulant. Capitalul fix are o durată de funcţionare de 5ani, iar capitalul circulant efectuează o rotaţie pe an. Capitalul consumat anual este: a) 40 mld. u.m.; b) 52 mld. u.m.; c) 90 mld. u.m. 33. Dacă pentru o producţie de 1000 bucăţi, costurile fixe sunt 150.000 lei, iar costurile variabile 200.000 lei, atunci costul total pentru o producţie de 2000 bucăţi este: a) 550.000 lei; b) 350.000 lei; c) 700.000 lei. 34. Valoarea producţiei anuale a unei firme de încălţăminte este de 15 miliar liarde de lei lei. Prod roducţia cţia obţin ţinut utăă este 10.00 .000 bucăţ ucăţi. i. Rata ata profitului în funcţie de cost este 30%. Costul mediu (unitar) este: a) 11.500.000; b) 2.300.000; c) 1.150.000. 35. Iniţial, costurile fixe ale unei firme reprezentau 60% din costul total. Costurile variabile totale cresc, în perioada următoare cu 30%. Costul total, final, creşte cu: a) 8%; b) 12%; c) 35%. 51
36. O firmă de confecţii face următoarele cheltuieli pentru 100 de costume: materii prime = 100 mil, materiale auxiliare = 20 mil, combustibil, energie, apă tehnologică = 20 mil, combustibil pentru încălzire = 0,5 mil, salarii directe = 20 mil, salarii indirecte = 0,7 mil, dobânzi = 0,8 mil. Costul variabil este: a) 160 mil; b) 160,7 mil; c) 161,5 mil. 37. Raportul dintre cifra de afaceri şi costul total al producţiei este 5/4, 5/ 4, iar iar masa asa profi rofitu tulu luii este este 20 mil u.m u.m.. Dacă acă chel cheltu tuie ieli lile le cu elementele de capital circulant sunt 30 mil u.m. şi acestea reprezintă dublu ublull chel cheltu tuie ieli lilo lorr cu sala salari riil ile, e, atun atunci ci pond ponder erea ea chel cheltu tuie ieli lilo lor r materiale în costul total al producţiei este: a) 70 %; b) 50 %; c) 75 %. 38.La .La o firm irmă, 10 salar alaria iaţi ţi lu luccrau rau în perio erioad adaa T0, 6 zile pe săptămână, a 8 ore pe zi. Productivitatea medie a muncii era de 5 produse pe oră/om. În perioada T 1, aceiaşi salariaţi lucrează 5 zile pe săptămână a 8 ore pe zi şi obţin aceeaşi producţie. Cu cât a crescut productivitatea medie a muncii în T 1 faţă de T0? a) cu 20 %; b) cu 25 %; c) cu 30 % . 39. În momentul T 0, productivitatea medie a muncii era de 50 bucăţi pe salariat, iar numărul de salariaţi era 100. În momentul T1, a fost angajat un lucrător, cu productivitatea marginală de 20 de bucăţi. În T1, producţia producţia este de: a) 5020; b) 4080; c) 4580. 40. O firmă produce 10 bucăţi dintr-un bun, cu ajutorul a 12 salariaţi şi 4 utilaje. Firma disponibilizează 4 salariaţi şi cumpără 2 utilaje, cu scopul creşterii eficienţei. Să se calculeze rata marginală de substituţie: a) 2 utilaje/ salariat; b) 0,5 utilaje/ salariat; c) 1 utilaj/ salariat. 52
41. 41. Valoa aloare reaa capi capita talu lulu luii circ circul ulan antt ut util iliz izat at rep reprezi rezint ntăă 20% di dinn valoarea mijloacelor de producţie utilizate, iar amortizarea anuală 5% di dinn valoar aloarea ea mi mijlo jloac acel elor or de prod produc ucţie ţie cons consum umat ate, e, resp respec ecti tivv 15.000 u.m., să se calculeze capitalul tehnic utilizat: a) 1.850.000 u.m.; b) 1.500.000 u.m.; c) 1.425.000 u.m.. 42. Dacă producţia creşte cu 50%, iar timpul de muncă se reduce cu 20%, arătaţi care este modificarea productivităţii muncii? a) 87,5 %; b) 187,5 %; c) 12,5 %. 43. 43. Într Într-o -o firm firmă, ă, produ roducţ cţia ia din intr tr-u -unn bun este este 2000 2000 bucăţ ucăţi, i, iar iar productivitatea medie a muncii de 40 bucăţi pe salariat. Care este modificarea relativă a producţiei, dacă productivitatea marginală a muncii este de 60 bucăţi pe salariat, iar numărul salariaţilor creşte cu 30%: a) 55 %; b) 45 %; c) 145 %. 44.. Într 44 Într-o -o firm firmă, ă, produ roducţ cţia ia din intr tr-u -unn bun este este 40 4000 00 bucăţ ucăţi, i, iar iar productivitatea marginală a capitalului este 200 bucăţi pe utilaj. Dacă se achiziţionează 10 noi utilaje, ceilalţi factori de producţie rămânând constanţi, care este indicele de producţie? a) 150 %; b) 50 %; c) 175 %. 45. Dacă în perioada de timp T 0-T1, producţia a crescut cu 20%, determinând creşterea costului total cu 40%. Să se calculeze costul marginal, ştiind că, la momentul T 1, costul total mediu (CTM 1) este 58 u.m. / buc. a) 175 u.m./ buc; b) 50 u.m./ buc; c) 100 u.m./ buc. 46. În perioada T 0, costurile totale au reprezentat 50% din venituri. În perioada T1, veniturile cresc cu 20%, iar profitul se dublează. Să 53
se determine modificarea relativă a costurilor totale. a) 60 %; b) 40 %; c) 140 %. 47. O fermă dispune de un teren de 48 ha pe care îl lucrează 3 oame oameni ni.. Prod Produc uctiv tivita itate teaa medi mediee pe lu lucr crăt ător or este este 60 600q 0q.. Care Care este este randamentul terenului? a) 62, 5 q/ ha; b) 37, 5 q/ ha; c) 137, 5 q/ ha. 48. Prod roducţi ucţiaa rea realiza lizattă de 10 lu luccrăt rători este ste de 2000 pies iese pe săptămână, în condiţiile în care aceştia muncesc 8 ore pe zi, de luni până vineri inclusiv. Cu cât s-ar putea reduce timpul de muncă, dacă productivitatea ar creşte cu 20%, astfel încât şi producţia să crească? a) cu mai puţin de 16,67 %; b) cu 20 %; c) cu 25 %. 49. Se dă costul total în funcţie de producţia obţinută, astfel: Q0 = 0 buc, CT 0 = 500 u.m. Q1 = 10 buc, CT 1 = 1000 u.m. Q2 = 20 buc, CT 2 = 1750 u.m. Q3 = 30 buc, CT 3 = 2500 u.m. Să se calculeze CFM, CVM Şi CTM în cazul unei producţii de 20 de piese. a) 250 u.m.; b) 87,5 u.m.; c) 62,5 u.m.. 50. Producţia unui bun are costuri fixe de 30 mil u.m. şi costuri variabile pe produs de 26.000 u.m. Firma încasează 200 mil u.m., din care 20% este profitul. Ce cantitate de bunuri produce firma? a) 5.750 buc; b) 5500 buc; c) 5000 buc.
54
II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1) Rata marginală de substituţie a unui factor de producţie cu altu altull se poat poatee deter etermi mina na rapo raport rtân ândd produ roduct ctiv ivit itat atea ea margi argina nală lă a factorului ce se substituie la productivitatea marginală a factorului substituit. 2) Uzura fizică a capitalului fix constă în apariţia unor utilaje noi, mai ieftine decât cele existente. 3) Elementele de capital fix se consumă şi se înlocuiesc la fiecare ciclu de producţie. 4) Prod roductiv ctivit itat atea ea muncii ncii se cal calcule culeaz azăă ca rapo aport între numărul de salariaţi şi timpul cât aceştia lucrează. 5) Creşterea productivităţii determină creşterea competitivităţii agenţilor economici, dar şi a economiei economiei în ansamblu. ansamblu. 6)Uzura este procesul prin care munca are eficienţă din ce în ce mai scăzută. 7)Productivitatea se calculează ca raport între producţie şi factorii de producţie consumaţi. consumaţi. Într-o -o eco economi nomiee conc concur uren enţi ţial ală, ă, pi piaţ aţaa este este cond condus usăă de 8) Într proprietatea privată. 9) În vi virtu rtutea tea propri proprietăţ etăţii ii privat private, e, perso persoane anele le partic particula ulare re au drept de posesiune, dispoziţie, utilizare şi uzufruct. 10) Elasticitatea cererii exprimă modul în care consumatorii reacţionează la modificarea preţului unui anumit produs. produs. 11) Oferta inelastică este oferta care nu se modifică în funcţie de preţ. 12) Pe piaţă, echilibrul apare când cererea devine egală cu oferta. 13) Cererea elastică este cererea care nu se modifică în funcţie de preţ. 14) Dacă producţia este zero, costul de producţie va fi tot zero. 15) Rentabilitatea unei activităţi se exprimă prin veniturile obţinute din încasări. 16) Costul mediu total este suma dintre costul fix mediu şi costul variabil mediu. 17) O activitate este rentabilă dacă are cea mai mare cifră de 55
afaceri. 18) Costul total nu poate fie egal cu costul variabil. 19) Profitul este venitul întreprinzătorului, posesor de capital, care îşi asumă riscurile iniţierii unei activităţi economice. economice. 20) Rata profitului este direct proporţională cu capitalul utilizat. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1)Munca a fost factorul de producţie ……….. al producţiei, al activităţii economice în general. 2) Dacă volumul producţiei creşte prin utilizarea unor factori de producţie mai eficienţi, atunci creşterea economică este de tip ………........... 3) Capitalul tehnic este un factor de producţie …………….. 4) Creş Creşte terea rea prod produc uctiv tivită ităţi ţiii econ econom omie ieii naţio naţiona nale le are are drep dreptt consecin cinţă atenuar uarea tensiunii dintre …………………. şi …………… 5)Indicatorii economici sunt expresii numerice prin care se relevă aspecte ………. şi calitative ale fenomenelor şi proceselor economice. roduct ctiv ivit itat atea ea marg argin inal alăă a munci unciii expr exprim imăă ………. ………. 6) Produ ultimei unităţi de muncă atrasă şi utilizată în activitatea economică. 7)Consumul ……….. … are loc treptat prin participarea la mai multe cicluri de producţie. 8) Consumul ……….. ………. se face integral, prin participarea la un singur ciclu de producţie. 9) În condiţiile în care volumul producţiei este zero, costul varia riabil este …..........., iar costul total este egal cu costul ….................. 10) 10) Cost Costul ul marg margin inal al repr reprez ezin intă tă spor sporul ul de chel cheltu tuiel ielii to tota tale le determinat de creşterea cu o unitate a ............................. ............................. 11) Dacă producţia creşte cu 100%, atunci costul fix mediu ……......... . 12) Într-o economie concurenţială, costul de producţie este limita până la care poate coborî........................al coborî........................al unui bun economic. 13) Producătorul trebuie să obţină reducerea…….....………. fără a influenţa negativ calitatea bunurilor. 56
14) Dacă din profitul obţinut de o firmă se scad impozitul şi alte taxe legale pe profit, ceea ce rămâne se numeşte ……..….. . 15) Profitul este un ….....…. al factorilor de producţie.
57
16) Când cererea este mai mare ca oferta, producătorii sunt interesaţi să ……….. producţia din …... …...acel acel bun. 17) Când preţul unui bun creşte, cererea se …………., iar oferta se ……….. 18) Dacă oferta în raport cu preţul este elastică, creşterea preţului unitar determină sporirea…..........…. a ofertei. 19) Legea ofertei arată că preţul unui bun şi oferta sunt într-o relaţie ……................ . 20) Dacă pe piaţă, cererea este mai mică decât oferta, spunem că apare exces de ……................ ……................ . IV . TEXTE DE COMENTAT 1) „Str „Struc uctu tura ra prod produc ucţi ţiei ei poat poatee fi defi defini nită tă ca suma suma tu tutu turo ror r aranjamentelor care hotărăsc ce trebuie produs de cine şi pentru cine, prin ce metode şi în ce condiţii (…) În acest context, prin <
> înţelegem un sistem în care pieţele de bunuri şi servicii permit forţelor cererii să influenţeze ceea ce se produce, astfel încât înnoirea produselor şi a proceselor, precum şi aplicarea capitalului la mijloacele de producţie, sunt răsplătite din plin.” (S. Strange, „State şi pieţe”)
2) „Într-o „Într-o fermă fermă a universită universităţii ţii …. din Timişoara Timişoara,, s-a început început amenajarea primei crescătorii de sturioni din Banat. Ideea este să creăm un loc din care să se poată aproviziona cu puiet cei care îşi deschid ferme familiale. … Puietul se cumpără cu 0,2 euro bucata, cega fiind mai ieftină şi morunul cel mai scump. La maturitate, cega se vinde cu 10 euro kg, iar morunul cu 30 euro kg. Un kg de icre se vinde cu 4000-5000 de euro. Nu oricine poate asigura însă condiţii pentru reproducerea peştilor şi colectarea icrelor… Pentru a porni o afac afacer eree cu sturio urionni sunt neces ecesaare în prim rimul rân rând bazi azinele… ele… temperatura apei trebuie să fie constantă …foarte importantă este asig asigur urar area ea cu 1-2 1-2 gener enerat atoa oare re elec electr tric icee de reze rezerv rvă. ă. Pui uiet etul ul se cumpără de la centrul special şi este transportat în apă în saci de plastic. Mâncarea peştilor se poate procura din centre specializate. Jumătate din valoarea kg de peşte reprezintă valoarea furajelor.” (Capital nr.3, ianuarie 2005) 58
3) „Red „Reduce ucerea rea prop propriu riu-zi -zisă să a chelt cheltuie uielilo lilorr se realize realizează ază în nouă etap etapee. Măsur ăsuril ilee resp respec ecti tivve se iau concom comiten itentt în to toat atee secto ectoar arel elee în înttrep reprin rinderi erii. Scăd căderea erea preţu eţurilo rilorr de cump umpărar ărare, e, reducerea stocurilor şi reducerea consumurilor de materiale, pe de-o par parte te,, redu reduce cere reaa chel cheltu tuiel ielil ilor or de fabr fabrica icaţie ţie şi a chel cheltu tuie ielil lilor or de expl exploa oata tare re a ut util ilaj ajel elor or,, pe de altă altă part parte, e, con concură cură la redu reduce cere reaa cheltuielilor întreprinderii: reducerea cheltuielilor administrative, a cheltuielilor de desfacere şi a cheltuielilor de publicitate….” (Magnus Rodke, 222 măsuri practice de reducere a costurilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974.)
4) „ ...ştiind că productivitate mai mare înseamnă deopotrivă să se producă mai mult cu aceeaşi muncă sau să se producă tot atât, dar cu muncă mai puţină, preferăm desigur a doua versiune. Mai întâ în tâi, i, pentr entruu că econ econom omia ia n-are -are ca scop scop <>, ci să creeze bogăţie şi că, cu cât se munceşte mai puţin, este cu atât mai bine, cel puţin până la un anumit minim. Apoi, pentru că productivitatea şi nu volumul global al producţiei măsoară competitivitatea unei economii – cheia independenţei economice, capacităţii de plată pentru importuri şi, deci, cheia independenţei politice, care diferă de cea rezultată din protecţionism şi închiderea frontierelor” (Les amis de la Terre, L’écologie contre le chômage, Editions la Découverte, Paris, 1984)
5) „Existenţa profitului este legată de aceea a unui subiect pe care noi l-am denumit întreprinzător. Acest întreprinzător joacă un rol esenţial, poate de neînlocuit. Dar existenţa profitului nu ţine numai de persoana sa; activitatea sa se înscrie într-un mediu mai mult sau mai puţin favorabil. În cele din urmă profitul se explică printr-o printr- o legătură legătură între activitatea întreprinzăto întreprinzătorului rului şi mediul mediul în care se exercită. Influe Influenţa nţa perso personal nalăă a înt întrep reprin rinzăt zătoru orului lui asup asupra ra propri proprietăţ etăţii ii întreprinderii pe care o conduce în mod efectiv se exercită într-o formă incontestabilă şi foarte puternică. El face firma; acesta pierde când trece în mâinile altuia incapabil sau mai puţin abil.” (Henri Conitton, Economie politique Tome II. Dalloz, Paris, 1968)
6) „Reducerea risipei reprezintă unul din aspectele gestiunii 59
resurselor care trebuie să fie incluse în obiectivele economice şi sociale ale societăţii, obiective a căror complexitate este în continuă creştere…în toate sectoarele economiei, o reducere considerabilă a cons consum umul ului ui de res resurse urse natu natura rale le pe unitat itatea ea de prod rodus, este este incontestabil, posibilă şi aceasta fără a antrena o scădere a calităţii sau sau a ni nive velu lulu luii de viaţă iaţă…N …Num umer eroa oase se metod etodee de con conserv servar aree a energiei şi tehnologii mai eficiente de folosire a materiilor prime sunt deja disponibile sau ar putea fi dezvoltate printr-o intensificare a cercetării. Risipa pare să fie un produs inerent al caracteristicilor sociale, econ econom omic icee şi cult cultur ural alee ale ale epo epocii cii noas noastr tre. e. De acee aceea, a, pent pentru ru a progresa mai mult, omenirea trebuie să depăşească epoca risipei.” (D.Gabor, U.Colombo, A.King, R.Galli, “Să ieşim din epoca risipei”, Bucureşti, Ed.Politică, 1983)
7) „Societatea industrială progresează prin salturi succesive. La pornirea fiecărui salt se află o întâlnire istorică între ansamblul inovaţiilor tehnice şi o nevoie în proporţii de masă… Suntem astăzi la începutul unui nou salt. Desigur, ne gândim la industriile electronice şi la comunicaţii. Aceste industrii nu sunt poluante, solicită cantităţi mici de materii prime, costurile lor de producţie sunt în cădere liberă şi nevoia de comunicare a oamenilor nu are limite. Se poate spune că în acest fel toate condiţiile unei noi mari faze de creştere economică par să fie întrunite” (Michel Didier, Economie, Les regles du jeu, Ed. Economică, Paris, 1989)
8) „Atâ „Atâta ta vreme reme cât cât se cons consid ider erăă că sist sistem emul ul econ econom omic ic funcţionează, în ultimă instanţă, în interesul individului – că este subordo subordonat nat nevoilor nevoilor şi dorinţelo dorinţelorr sale – se poate poate presupun presupunee că rolul rolul ştiinţei economice este să explice procesul prin care individul este servit. Economiştilor, aidome altor oameni de ştiinţă, le place să dea obiectului lor definiţii care au o semnificaţie profundă şi universală. Cea Cea mai mai cuno cunosc scut utăă di dint ntre re ele ele afirm afirmăă că ştii ştiinţ nţaa econ econom omică ică este este <<ştiinţa care studiază comportamentul uman ca o relaţie între ţeluri şi resursele rare care au întrebuinţări alternative>>. Cel mai influent profesor din timpurile noastre redă aceeaşi idee mai simplu: <
prevăzut.”... (John Kenneth Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Ed.Politică, 1982)
61
2.3. RĂSPUNSURI LA TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1- c; 2- b; 3- c; 4- c; 5- a; 6- c; 7- a; 8- b; 9- b; 10- c; 11- c; 12- b; 13- c; 14- a; 15- a; 16- c; 17- b; 18- b; 19- a; 20- b; 21- c; 22a; 23- a; 24- b; 25- b; 26- c; 27-a; 28- a; 29- a; 30- b; 31- a; 32- b; 33- a; 34- c; 35- b; 36- a; 37- c; 38- a; 39- a; 40- b; 41- c; 42- a; 43 b; 44- a; 45- c; 46- b; 47- b; 48- a; 49- b; 50- c. 31.
WmgL = 500 u.c. WmgK = 1500 u.c. R ms ms = ? R ms ms =
∆ L WmK 3 =3 ∆ K = WmL = 1
Răspuns corect (a) 32. K t = 100 mld u.m. K c = 40% × K t t = 5 ani K cons cons = ? K t = 100 mld u.m. K c = 40% ×100 mld = 40 mld u.m. ⇒ K f f = 60 mld u.m. A
=
60mld = 12 5
mld
u.m.
K cons cons = K c + A = 40 mld + 12 mld = 52 mld u.m. Răspuns corect (b) 33. Q = 1000 buc CF = 150000 lei CV = 200000 lei Q’ = 2000 buc 62
CT’ = ? CT’ = CF + CV’ = 150000 lei + 400000 lei = 550000 lei Răspuns corect (a) 34. V = 15 mld lei Q = 10000 buc ⇒ R pr = 30% CTM = ? R Pr Pr = V CT V CT
Pr CT
V
= P × Q ⇒
⋅ 100 = 30% ⇒
V − CT CT
P =
15mld = 1500000 lei 10000buc
V ⋅ 100 = 30% ⇒ − 1 ⋅ 100 = 30% CT
− 1 = 0,3 = 1,3 ⇒ V = 1,3 ⋅ CT
15mld
130
= 100 × CT
1500000000 0 = 1150000000 0(11,5mld ) 1,3 CT 11,5mld = = 1150000 lei CTM = 10000 buc Q
CT =
Răspuns corect (c) 35. CF0 = 60% ×CT 0 30 130 ⋅ CV1 = CV0 + 100 CV0 = 100 ⋅ CV0 CT1 = ? 130 60 CT1 = CF0 + CV1 = 100 ⋅ CT0 + 100 ⋅ CV0 = = 0,6 ⋅ CT 0 + 1,3 ⋅ (CT 0 − CF 0 ) = 0,6 ⋅ CT 0 + 1,3 ⋅ CT 0 − 1,3 ⋅ CF 0 = = 0,6 ⋅ CT 0 + 1,3 ⋅ CT 0 − 1,3 ⋅ 0,6 ⋅ CT 0 = = 1,9 ⋅ CT 0 − 0,78 ⋅ CT 0 = = 1,12 ⋅ CT 0 CT 1 = 112% ⋅ CT 0 ⇒ CT creşte cu 12%
Răspuns corect (b) 63
36. Q = 100 costume Materii prime = 100 mil Materii auxiliare = 20 mil Combustibil, Combustibil, energie, apă tehnologică = 20 mil Combustibil Combustibil pentru încălzire = 0,5 mil Salarii directe = 20 mil Salarii indirecte = 0,7 mil Dobânzi = 0,8 mil CV = ? CV = 100 mil + 20 mil + 20 mil + 20 mil = 160 mil Răspuns corect (a) 37. 5 CT 4 CA
=
Pr = 20 mil u.m. K c = 40 mil u.m. Csal = 20 mil Cm
=?
CT CA − CT = Pr CA = CT + Pr CT + Pr 5 CT
1+
= ⇒ ⇒ 1+ 4
P r
5 =
C T
4
20mil 5 20mil 5 = ⇒ = −1 CT CT 4 4
20mil 1 = ⇒ CT = 80mil ⇒ CT 4 CT = Cm + Csal ⇒ Cm = CT − Csal = 80mil − 20mil = 60mil
60mil = 0,75 = 75% CT 80mil
Cm
=
Răspuns corect (c) 64
38. L0=10sal × 48 ore (pe săptămână) WL0 = 5 prod / h / om L1 = 10 sal × 40 ore (pe săptămână) Q0 = Q1 W L1 W L 0
=?
W L 0
=
W L1
=
Q0
⇒5=
L0 Q0
=
L1
Q0
480
⇒ Q0 = 2400buc
2400 = 6 prod / h / om 400
∆W L = W L1 − W L 0 = 6 − 5 = 1 prod / h / om
WL0 = 5 ……………100% 1……………. X 100% X= 5 = 20% ⇒ W L creşte cu 20%
Răspuns corect (a) 39. WL0 = 50 buc/ sal L0 = 100 sal L1 = 101 sal ∆Q WmgL= L = 20buc ∆
Q1=? ∆Q WmgL = L = 20buc ⇒ ∆Q = 20buc ∆
W L 0
=
Q0 L0
= 50buc / sal ⇒ Q0 = 5000buc
⇒
⇒ Q1 = Q0 + ∆ Q = 5000+20 = 5020 buc
Răspuns corect (a)
65
40. L0 = 12 sal K 0 = 4 utilaje Q0 = 10 buc L1 = 12- 4 = 8 sal K 1 = 4+2 = 6 utilaje R ms ms = ? Rms
=
∆ K K 1 − K 0 6 − 4 2 1 = = = = = 0,5utilaje / salariat ∆ L L1 − L0 12 − 8 4 2
Răspuns corect (b) 41. K c = 20% K tehnic tehnic A = 5% ×K cons cons = 15000 u.m. K tehnic tehnic = ? 5 15000 × 100 ⇒ K K × ⇒ = A = 5% × K cons 15000 = 100 cons cons cons 5
K cons cons = K c + A ⇒ K c = K cons cons –A=300000-15000 = 285000 u.m. K c = 20% × K tehnic 285000 =
20 285000 × 100 × K tehnic ⇒ K tehnic = = 1425000 u.m. 100 20
Răspuns corect (c) 42. Q1 = 150% Q0 L1 = 80 % L0 IQ × 100 IL 1,5 × Q 0 Q I Q = 1 × 100 = = 150% Q0 Q0 0,8L 0 L I L = 1 × 100 = × 100 = 80% L0 L0 I 150% I WL = Q ×100 = ×100 ⇒ 187,5% − 100% = 87,5% IL 80% I WL =
WL a crescut cu 87.5% Răspuns corect (a) 66
43. Q0 = 2000 buc WL0 = 40 buc/ sal IQ = ? WmgL = 60 buc/sal L1 = 130% L0 W L0 =
40 =
Q0 L0
2000 L0
⇒ L0 =
2000 = 50 salariaţi 40
130
L1 = 100 × 50 = 65 salariaţi Q − 2000 Q − 2000 ∆Q ⇒ ⇒ 60 = 1 ⇔ 60 = 1 65 − 50 15 ∆ L ⇒ Q1 – 2000 = 900 ⇒ Q1 = 2900 bucăţi
W mgL
I Q
=
=
Q1 Q0
× 100 =
2900 × 100 = 145% ⇒ Q a crescut cu 45% 2000
Răspuns corect (b) 44. Q0 = 4000 bucăţi WmgK = 200 buc/utilaj ∆ K = 10 utilaje IQ = ? IQ =
Q1 Q0
W mgK
=
× 100 ∆Q ∆Q ⇒ 200 = ⇒ 10 ∆ K
∆Q = 2000 Q1 − 4000 = 2000
Q1 = 6000 bucăţi I Q
=
Q1 Q0
× 100 =
6000 300 × 100 = = 150% 4000 2
Răspuns corect (a) 67
45. Q1 = 120 % × Q0 CT 1
= 140% × CT 0
CTM1 = 58 u.m./buc Cmg = ? C mg
∆CT CT 1 − CT 0 1,4CT 0 − CT 0 0,4CT 0 = = = = 2 × CTM 0 1,2Q0 − Q0 0,2Q0 Q1 − Q0 ∆Q
=
1,4CT 0 ⇒ 58 = 1,16CTM 0 ⇒ CTM 0 = 50 ⇒ 1,2Q0 Q1 ⇒ C mg = 2 × 50 = 100u.m. / buc CTM 1
=
CT 1
⇒ 58 =
Răspuns corect (c) 46. CT0 = 50% × V 0 = 120% × V 0 Pr 1 = 2 × Pr 0 = 200% × Pr 0
V 1
ICT = ? V = CT + Pr CT0 = 50% × V 0 ⇒ Pr 0 = 50% × V 0 = 120% × V 0 Pr 1 = 2 × Pr 0 = 100% × V 0 ⇒ CT 1 = V 1 − Pr 1 = 120% × V 0 − 100% × V 0 = 20% × V 0 20% × V 0 CT 1 I CT = × 100 = × 100 ⇒ I CT = 40% CT 0 50% × V 0
V 1
Răspuns corect (b)
47. P = 48 ha L = 3 lucrători WL = 600 q / lucrător W p = ? Q
WL = L ⇒ Q = 3 × 600 = 1800q Q
WP = P =
1800 q = 37,5q / ha 48ha
Răspuns corect (b) 68
48. L0 = 10 lucrători × 40 ore / săptămână Q0 = 2000 piese / săptămână ∆t = ? W L1 = 120% × W L 0 Q1 > Q0
2000 = 5 piese/oră/om 400 L0 W L1 = 1,2 × W L 0 = 1,2 × 5 = 6 piese/oră/om W L 0
=
W L1
=
Q0
=
Q1 L1 × t 1
= 6 piese/oră/om
2000 piese 6 piese/oră/om > 10lucr . × t 1
t1< 40 h ⇒ 33,33 h < t 1 < 40 h ∆t = t 1 − t 0 < 40 − 33,33h ∆ t < 6,67 h
t0 = 40 h………100% ∆t <6,67 h………x X = 16,67 %
Răspuns corect (a)
49. Q0 = 0 CT0 = 500 Q1 = 10 CT1 = 1000 Q2 = 20 CT2 = 1750 Q3 = 30 CT 3 = 2500 CFM, CVM, CTM = ? când Q 2 = 20 CFM =
CF Q2
=
CT 0 Q2
=
500 = 25u.m. 20
CV2 = CT2 – CF = 1750-500=1250 CVM =
CV 2 Q2
=
1250 = 62,5u.m. 20 69
CTM=CFM+CVM=25+62,5=87,5 u.m
Răspuns corect (b)
50. CF = 30 mil u.m. CVM = 26000 u.m. V = 200 mil u.m. Pr = 20% × V Q=? V = Q × P =CT + Pr ⇒ CT = V-Pr = 200 mil – 0,2 · 200 mil = 160 mil u.m. CT = CF + CV ⇒ CV= CT – CF = 160 mil – 30 mil = 130 mil CVM
=
CV Q
⇒Q=
130mil u.m. ⇒ Q = 5000buc =5000 CVM 26000 u.m. CV
=
Răspuns corect (c) II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1-A; 2-F; 3-F; 4-F; 5-A; 6-F; 7-A; 8-F; 9-A; 10-A; 11-F; 12A; 13-F; 14-F; 15-F; 16-A; 17-F; 18-A; 19-A; 20-F. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- determinant; 2- intensiv; 3- derivat; 4- nevoi, resurse; 5- cantitative; 6- eficienţa; 7- capitalului fix; 8- capitalului circulant; 9- zero, fix; 10- producţiei; 11- scade; 12- preţul de vânzare; 13- costurilor de producţie; 70
14- profit net; 15- venit; 16- mărească; 17- diminuează, extinde; 18- mai intensă; 19- directă; 20- ofertă. IV.TEXTE DE COMENTAT 1) Formularea problemei economice: reglarea prin piaţă a funcţionării economiei şi a ofertei de către cerere, ca „răspuns” la probleme fundamentale ale economiei. Concep ncepte te eco economice ice ese esenţ nţia iale le pent ntru ru aborda rdarea rea probl roblem emei ei:: mecanism economic, „maşina economică”, sistemul economiei de piaţă, piaţa bunurilor şi serviciilor, cererea, oferta. Analiza problemei economice: • precizarea problemei fundamentale a economiei; • enumerarea caracteristicilor sistemului economiei de piaţă; descriere iereaa mecan mecanism ismulu uluii cerere cerere-ofe -ofertă-p rtă-preţ reţ şi preci precizare zareaa • descr consecinţelor funcţionării lui; • caracterizarea pieţei bunurilor şi serviciilor şi precizarea efec efecte telo lorr aces aceste teia ia asup asupra ra pi pieţe eţelo lorr deri deriva vate te (pie (pieţel ţelee fact factor oril ilor or de producţie); • explicarea conceptului de “consumator rege” şi abordarea problemei distribuţiei veniturilor, în condiţiile economiei de piaţă; • expli explicar carea ea modal modalită ităţii ţii prin prin care care maxim maximizar izarea ea int intere eresul sului ui pro produ ducă căto toru rulu luii se real realiz izea ează ză prin rin maxim aximiz izar area ea in inte tere resu sulu luii consumatorului. 2) Identificarea în condiţiile specifice de producţie a factorilor de producţie necesari. Corelaţia cost-profit şi creşterea profitului odată cu creşterea gradului de prelucrare. Corelaţia “intrări-ieşiri” la nivelul unei firme.
71
3)
• obiectivul major al activităţii economice, impus de legea
concurenţei; • problematica problematica majoră a activităţii agenţilor economici: posibilitatea reducerii costurilor de producţie în 9 etape; • existenţa profitului → întreprinderea bine gestionată → motivaţie solidă pentru a realiza costuri de producţie mai mici
4) Efectul creşterii productivităţii muncii – producerea bogăţiei. Scopul producţiei = consumul. consumul. Scopul economiei – de a crea bogăţie, prin care se satisfac necesităţile de consum ale oamenilor. Legătura, independenţă politică – suveranitate – independenţă economică. Chei Cheiaa in inde depe pend nden enţe ţeii econ econom omic icee = produ roduct ctiv ivit itat atea ea şi nu volumul producţiei. Competitiv Competitivitatea itatea unei ţări este dată de productiv productivitatea itatea muncii muncii şi nu de mărimea producţiei naţionale. 5) Profitul – câştigul realizat sub formă bănească dintr-o activitate sau operaţiune bazată pe raţionalitate econom e conomică. ică. Fact Factor orii obie obiect ctiv ivii şi subi subiec ecti tivi vi care care dete determ rmin inăă mărim mărimea ea şi existenţa profitului: • Factori obiectivi: → mediul şi legătura întreprinzătorului cu mediul • Factori subiectivi: → spiritul întreprinzătorului, priceperea, experienţa şi intuiţia Profitul – fundamentul economiei de piaţă. 6) Obiective economice şi sociale ale societăţii – utilizarea eficientă a resurselor şi gestionarea acestora. • Comb Combin inar area ea efic eficien ientă tă a fact factor orilo ilorr de prod produc ucţie ţie,, im impl plic icăă productivitate ridicată. • Efect fectul ul dezvo ezvolt ltăr ării ii in inte tennsiv sive a fact factor oril ilor or de produ roducţ cţie ie asupra producţiei de bunuri şi servicii şi asupra calităţii vieţii. • Relaţia întreprinzător – constrângeri tehnice şi economice. 72
Implicaţiile acumulării de capital şi de cunoştinţe asupra creşterii economice. •
7) Dezvolt oltare areaa socie societăţ tăţii ii indust industria riale le se realiz realizeaz eazăă în saltu salturi ri • Dezv
succesive, pe baza progresului tehnic. Influe uenţ nţaa prog progre resu sulu luii tehn tehnic ic asup asupra ra volu volumu mulu luii fizi fizicc şi • Infl valo lori ricc al produc oducţi ţiei ei obţi obţinnut utee cu acee aceeaş aşii masă asă de fact factor orii de producţie. • Inovaţiile tehnice transformă progresul tehnic rezultat din cercetarea ştiinţifică în î n progres economic. • Progresul tehnic contribuie la: atragerea şi utilizarea unor resurse de materii prime şi energetice; red reducer ucerea ea cons consum umul ului ui de fact factor orii de produ roducţ cţie ie pe unitatea de produs. produs. În socie societă tăţi ţile le moder oderne ne,, stru struct ctur urile ile neec neecon onom omic ice, e, soci sociale ale,, pol polit itic ice, e, educ educaţ aţio iona nale le,, au rol rol im impo port rtan antt în proc proces esul ul evol evoluţ uţie ieii economice. 8) Econo conom mia poli politi tică că stud studia iază ză rap raportu orturi rile le soci social alee di dint ntre re oameni, în cadrul activităţilor economice. economice. • Prob Proble lema mati tica ca econ econom omic icăă cu care care se conf confru runt ntăă oame oameni nii: i: corelaţia nevoi – resurse Defin efiniţ iţia ia eco economi nomiei ei dată dată de eco economi nomist stul ul engl englez ez Lion Lionel el Robbi Robbins ns,, respe respectiv ctiv de econom economistu istull Paul Paul A. Samu Samuels elson: on: rarita raritatea tea resu resurs rsel elor or şi limi limitar tarea ea aces acesto tora ra în rapo raport rt cu nevo nevoile ile neli nelimi mitat tate, e, gene genere reaz azăă nece necesi sitat tatea ea unor unor alte altern rnat ativ ivee în folo folosi sirea rea lo lor. r. Deciz ecizia ia subiectului e guvernată de un ţel: obţinerea unei satisfacţii maxime. Înlo Înlocu cuin indd o resu resurs rsăă cu alta alta pent pentru ru sati satisf sfac acer erea ea acel acelei eiaş aşii nevo nevoi,i, subiectul trebuie să fie convins că decizia îi asigură cea mai mare satisfacţie folosind resursa cea mai convenabilă. •
73
CAPITOLUL III PIAŢA- ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR ECONOMICI 3.1. Elemente de sinteză: A. Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă B. Mecanismul concurenţial C. Forme ale pieţei: Piaţa monetară; Piaţa capitalurilor; Piaţa muncii. 3. 2. Teste 3. 3. Răspunsuri la teste
74
75
CAPITOLUL III PIAŢA – ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR ECONOMICI 3.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ A. RELAŢIA CERERE-OFERTĂ-PREŢ ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ Accepţiunile termenului de piaţă
- spaţiul economic în care se desfăşoară activitatea economică - lo locu cull de în întâ tâln lnir iree a agenţi enţilo lorr eco economici: ici: vânz ânzăto ători şi cumpărători - forme de manifestare a cererii şi ofertei - locul de formare a preţului Tipuri de piaţă
a) După natura economică a bunurilor schimbate: • piaţa mărfurilor; • piaţa serviciilor; • piaţa capitalurilor; • piaţa valutară; • piaţa muncii. b) b) După spaţiul geografic: • piaţa locală; • piaţa naţională; • piaţa regională; • piaţa mondială. c) După caracterul concurenţei: • piaţa cu concurenţă perfectă; • piaţa cu concurenţă imperfectă. d) După cantitatea tranzacţionată: • pieţe dispersate; • pieţe concentrate. 76
Funcţiile pieţei
- formarea preţurilor; - vânzarea mărfurilor şi realizarea valorii lor în bani; - satisfacerea nevoilor de consum; - funrnizează informaţii economice. Preţul şi echilibrul pieţei
Preţul de echilibru: cererea = oferta, la nivelul celui mai mare volum de vânzări şi cumpărări de pe piaţă. Preţul de echilibru indică: • ce bunuri să se producă; • ce cantităţi de bunuri. Preţul de echilibru – se formează în condiţiile concurenţei libere, fără intervenţia statului. Raportul cerere / ofertă – preţ de echilibru (Pe) şi cantitate de echilibru (Qe ) a) Dacă oferta (O) este constantă: • când C creşte, Pe creşte, Qe creşte; • când C scade, Pe scade, Qe scade. b) Dacă cererea (C) este constantă: • când O creşte, Pe scade, Qe creşte; • când O scade, Pe creşte, Qe scade.
B. MECANISMUL CONCURENŢIAL confrunta ntarea rea înt între re agenţ agenţii ii econo economic micii pentr pentruu Concurenţa = confru producerea şi comercializarea, respectiv achiziţionarea bunurilor şi pentru maximizarea profitului.. Tipuri de concurenţă: 1. Piaţă Piaţă cu concuren concurenţă ţă perfectă perfectă 2. Piaţă cu concurenţă imperfectă: • Monopolistică; • Oligopolistică; • Monopol; • Monopsonică; • Oligopsonică. Strategii concurenţiale: • Strategia efortului concentrat; 77
• Strategia elitei; • Strategia costurilor;
• Strategii combinate. Preţurile 1. Preţul = expresia bănească a valorii mărfurilor sau suma de
bani pentru pentru care se vinde / cumpără o marfă. 2. Funcţiile preţurilor: • Evaluarea cheltuielilor; • De informare; producătorilor; • De stimulare a producătorilor; • De redistribuire a veniturilor. 3. Tipuri de preţuri: • Preţuri libere; • Preţuri administrate; • Preţuri mixte.
C. FORME ALE PIEŢEI: PIAŢA MONETARĂ, PIAŢA CAPITALURILOR ŞI PIAŢA MUNCII C. 1. PIAŢA MONETARĂ Banii sunt foarte importanţi în orice economie, aşa şi piaţa este foarte importantă, importantă, deoarece deoarece are rol de a regla regla masa monetară monetară şi de a compensa excedentul cu deficitul de monedă.. Acest lucru este evidenţiat cu ajutorul funcţiilor banilor: - mi mijlo jlocc de de schi schimb mb - mi mijlo jlocc de pla plată tă - instrumen instrumente te de măsură măsură a rezultatelo rezultatelor r - in instr strum ument ent de reze rezerv rvăă Cantitatea Cantitatea de bani existentă existentă la un moment moment dat în circulaţie circulaţie şi aparţinând diferiţilor agenţi economici reprezintă masa monetară. Masa monetară (M) este formată din monede, bancnote şi ban banii scri script ptura urali li,, adic adicăă di dinn nume numera rarr (mon (moned ede, e, banc bancno note te)) şi bani bani scripturali (înscrisuri în conturi bancare). Se dete determ rmin inăă masa asa monet onetar arăă ţinâ ţinând nd con cont de cant cantit itat atea ea bunurilor supuse tranzacţionării (Q), de preţul (P) al acestora şi de viteza de rotaţie a monedei (V), astfel: 78
M = PQ / V Viteza de rotaţie a monedei reprezintă totalitatea operaţiunilor de vânza ânzare re-- cum cumpăra părare re şi plăţi lăţi pe care care le mi mijl jloc oceş eşte te o unit unitat atee monetară într-o perioadă. Pute Pu tere reaa de cum cumpăra părare re repr reprez ezin intă tă cant cantit itate ateaa de bunu bunuri ri şi servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga masă monetară. Pcm =1 / P Pcb = M / P Unde: Pcm = puterea de cumpărare a monedei Pcb = puterea de cumpărare a banilor P = preţul banilor Din confruntarea cererii cu oferta de monedă apare preţul, care pe piaţa monetară poartă denumirea de rata dobânzii. Dobânda reprezintă suma de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului său deoarece se foloseşte de banii acestuia o perioadă. Mărimea dobânzii depinde de: • preţul creditului • mărimea creditului • perioada de acordare a creditului În funcţie de durata de acordare a creditului se cunosc două tipuri de dobândă astfel: a) dobândă simplă, dacă perioada de acordare a creditului este de cel mult un an. D = C × d' × n Unde: D = dobânda C = creditul n = durata de acordare a creditului b) dobânda compusă, dacă perioada de acordare a creditului este mai mare de un an. D = C ( 1 + d' ) n – C Unde: D = dobânda C = creditul 79
n
= durata de acordare a creditului Masa monetară este reglată, de banca de emisiune, operaţiune ce treb trebui uiee real realiz izat atăă în aşa aşa fel în încâ câtt să perm permit ităă o dezvo ezvolt ltar aree a economiei, dar fără a mări inflaţia..
C. 2. PIAŢA CAPITALURILOR Una Una di dint ntre re princ rincip ipal alel elee forme orme de a in invvesti esti este este pl plas asar area ea banilor în titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni). Acest lucru este posibil posibil pe piaţa financiară financiară sau a capitalur capitalurilor. ilor. Obiectul acestei pieţe îl constituie titlurile de valoare (acţiuni şi obligaţiuni), iar preţul poartă denumirea de curs. Acţiunea este un titlu de valoare cu următoarele însemne: numele firmei emitente, valoarea nominală, data emiterii, număr, serie, etc. Acţiunile pot fi: • acţiuni nominative, cele ce deţin şi numele posesorului • acţiuni la purtător, acelea care nu deţin numele posesorului. Obligaţiunile sunt titluri de valoare ce atestă existenţa unui împrumut pe termen lung. Obligaţiunile sunt considerate titluri de valoare cu venit fix, numit dobândă. D = C × d' Unde: D = dobânda C = cursul obligaţiunii d' = rata dobânzii Piaţa financiară financiară este locul în care cererea de titluri de valoare se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare. Această piaţă are două forme: • piaţa financiară primară • piaţa financiară secundară Unul dintre factorii ce influenţează cererea de titluri şi, deci, mărimea cursului este randamentul titlului. Acesta se calculează: r = ( Vg sau Dv Dv / VN ) × 100 100 unde: 80
r=
randamentul plasamentului Vg = venit garantat Dv = dividend scontat VN = valoare nominală este instit instituţi uţiaa ce permit permitee tranza tranzacţi cţiona onarea rea Bur Bursa sa de valo valori ri este titlurilor pe piaţa finaciară secundară. Tranzacţiile efectuate la bursa de valori pot fi: • operaţiuni la vedere • operaţiuni la termen
C.3. PIAŢA MUNCII În con condi diţi ţiil ilee trec trecer erii ii la meca mecani niza zare re şi robo roboti tiza zare re,, munca unca omului este înlocuită de cea efectuată de maşină, însă omul nu este eliminat eliminat în totalitate din procesul procesul de producţie producţie.. Munca Munca este factorul activ şi determinant al producţiei. Factorul muncă se asigură prin intermediul pieţei forţei de muncă. Obiectul acestei pieţe îl constituie forţa de muncă, iar preţul poartă denumirea de salariu. Cererea de forţă de muncă este dată de nevoia de muncă salariată existentă la un moment dat în î n societate. Oferta de forţă de muncă este dată de munca depusă de populaţia aptă de muncă, în condiţii salariale. Salariul reprezintă suma de bani primită de un salariat pentru munca depusă. În evoluţia sa, salariul a fost supus unor procese contradictorii, şi anume: • proces de diferenţiere • proces de apropiere – egalizare Salariul îmbracă mai multe forme: a) salariul nominal – reprezintă suma de bani primită de un salariat în schimbul muncii depuse. b) b) salariul real – reprezintă bunurile şi serviciile ce pot fi cumpăr cumpărate ate cu salari salariul ul nomin nominal. al. Salari Salariul ul real real depin depinde de de salar salariul iul nominal şi de nivelul preţurilor. SR = SN / P Unde: 81
SR
= salariul real SN = salariul nominal P = nivelul preţurilor Pentru tru a arăta răta modi difi fica care reaa sala salari riul ului ui real real este folo losi sitt indicatorul numit modificarea relativă (procentuală) a salariului real. ∆ % SR = ISR – 100% Unde: ∆% SR = modificarea procentuală a salariului real ISR = indicele salariului real ISR =( SR1 / SR0 ) × 100 Unde: SR1 = salariul real în perioada curentă SR0 = salariul real în perioada iniţială c) salariul salariul social social – reprezintă reprezintă suma de bani plătită de societate celor ce au suferit accidente de muncă, boli profesionale sau sunt afectaţi de şomaj. d) sala salari riul ul cole colect ctiv iv – rep reprezi rezint ntăă sum suma de bani bani plăti lătită tă de societate angajaţilor pentru participarea la obţinerea beneficiilor.
3.2. TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Care afirmaţii definesc piaţa? a) locul unde se întâlnesc vânzătorii; b) locul de întâlnire a agenţilor economici, unii purtători ai ofertei de mărfuri şi alţii ai cererii; c) mijloc de reglare a activităţilor economice prin concurenţă. 2. În ce condiţii un bun are calitatea de marfă? a) să fie destinat destinat schimbului şi şi nu consumului consumului propriu; propriu; b) să fie produs produs în ţară şi nu importat; importat; c) să satisfacă satisfacă mai multe trebuin trebuinţe ţe în acelaşi acelaşi timp. 3. Preţul de echilibru este preţul la care: a) cantita cantitatea tea ce se oferă oferă di dintr ntr-un -un bun este este egală egală cu cantitate cantitateaa cerută; b) oferta unui bun bun este în exces; c) cererea cererea bunului bunului este în exces. exces. 82
4. Preţul de echilibru al unui bun depinde de: a) preţurile preţurile stabilite stabilite de monopol; monopol; b) preţul stabilit de organele organele centrale de stat; stat; c) preţul de echilibru al factorilor factorilor de producţie. producţie. 5. Mani Manife fest stare areaa conc concur uren enţe ţeii în econ econom omia ia de pi piaţă aţă este este posi posibi bilă lă deoarece: a) preţurile sunt sunt stabilite de organele de de stat; b) agenţii economici economici au libertate deplină deplină de acţiune; c) economia economia este condusă condusă centralizat. centralizat. 6. Vânzările de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători este o caracteristică a unei: a) pieţei pieţei de monopo monopol; l; b) pieţei pieţei de tip oligopo oligopol; l; c) pieţei pieţei cu concurenţă concurenţă monopoli monopolistică. stică. 7. Piaţa cu care se aseamănă cel mai mult o piaţă cu concurenţă perfectă este: a) piaţa piaţa bursier bursieră; ă; b) piaţa factorilor factorilor de producţie; c) piaţa piaţa muncii muncii.. 8. Produsele sunt omogene omogene pe o piaţă de tip: a) oligopo oligopolistic listică; ă; b) cu concurenţă concurenţă perfectă; perfectă; c) monopo monopolistic listică. ă. 9. Ofertanţii pot influenţa preţurile şi producţia pe o piaţă: a) cu concurenţă concurenţă monopoli monopolistică; stică; b) cu concurenţă concurenţă monopsonică; monopsonică; c) de tip tip oligo oligopol. pol. 10. Care afirmaţii sunt corecte? a) creşterea creşterea preţurilor preţurilor determină determină creşterea creşterea ofertei şi reducerea reducerea cantităţii cerute; b) reducerea preţurilor preţurilor determină creşterea ofertei ofertei şi reducerea cantităţii cerute; c) creşte creşterea rea preţu preţuril rilor or deter determin minăă creşte creşterea rea cantit cantităţii ăţii cerute cerute şi reducerea cantităţii oferite.
83
11. Clasificarea pieţelor în dispersate şi concentrate, se realizează după criteriul: a) spaţiul spaţiul geog geografic; rafic; b) cantităţi cantităţi tranzacţio tranzacţionate; nate; c) caracterul caracterul concure concurenţei. nţei. 12. Când oferta creşte şi cererea rămâne constantă: a) preţul de echilibru scade şi cantitatea de de echilibru creşte; creşte; b) preţul de echilibru echilibru creşte şi cantitatea cantitatea de echilibru scade; scade; c) cantitatea de echilibru şi preţul de echilibru rămân constante. 13. Dacă preţul unui bun este stabilit sub preţul de echilibru atunci: a) cererea este egală cu oferta; b) exces exces de cerere; cerere; c) exces exces de de ofertă. ofertă. 14. 14. Dacă acă preţ preţul ul unui unui bun bun este este stab stabil ilit it pest pestee preţu preţull de echi echili libr bruu atunci: a) exces exces de de cerere; cerere; b) cererea cererea este egală cu oferta; oferta; c) exces exces de de ofertă. ofertă. 15. Se dă funcţia cererii C = 30 – 10p şi a ofertei O = 6 + 2p. Care este preţul şi cantitatea de echilibru? a) 2 u.m. u.m. şi 10 u.c.; u.c.; b) 4 u.m. şi 3 u.c.; c) 5 u.m. şi 5 u.c.. 16. Cunoscând funcţia cererii C = 40 – p şi a ofertei O = 5p – 2, în condiţiile în care preţul impus de guvern este 10 u.m., care este costul suportat de guvern? a) 180 180 u.m u.m.;.; b)300 u.m.; c) 480 480 u.m u.m.... 17. Legea ofertei unui bun se exprimă prin relaţia O = 4000 + 10p. La echilibru cantitatea cerută din bunul respectiv este 50000 kg, atunci preţul de echilibru este: a) 5000 50000; 0; b)4600; c) 5400 5400.. 84
18. Cererea pentru un bun este în relaţie pozitivă cu: a) preţul preţul unitar unitar al bunurilor; bunurilor; b) preţul unitar al bunurilor bunurilor complementare; complementare; c) intensita intensitatea tea nevoilo nevoilor. r. 19. Dacă x şi y sunt două bunuri substituibile, iar Px scade şi Py rămâne neschimbat atunci: a) creşte creşte cererea cererea lui y; b) creşte creşte oferta oferta lui x; c) scade cererea lui y şi scade oferta lui x. 20. Statul poate să influenţeze indirect creşterea cererii unui bun prin? a) sporirea sporirea taxelor taxelor vamale; vamale; b) majorarea veniturilor veniturilor unor categorii categorii de populaţie; c) creşterea creşterea fiscalităţi fiscalităţii.i. 21. Funcţiile banilor sunt: a) mijloc mijloc de schim schimb; b; b) mijloc mijloc de plată; plată; c) mijloc mijloc de schimb, schimb, mijloc mijloc de plată, plată, instrument instrument de măsură a rezultatelor, instrument de rezervă. 22. Masa monetară este formată din: a) monede, monede, numerar; numerar; b) numerar, numerar, bancnote; bancnote; c) numerar, numerar, bani bani scripturali. scripturali. 23. Dobânda poate avea formele: a) simplă simplă şi compusă; compusă; b)simplă; c) mi mixt xtă. ă. 24. Acţiunile pot fi: a) acţiuni nominative, nominative, titluri titluri de valoare; b) acţiuni nominative, nominative, acţiuni la purtător; c) acţiuni acţiuni la purtător purtător , titluri de valoare valoare.. 25. Piaţa financiară are formele: a) piaţa financiar financiar primară, piaţa financiar financiar secundară; b) piaţa financiar primară, primară, piaţa financiar financiar inferioară; c) piaţa financiar financiar inferioară, piaţa piaţa financiar secundară. 85
26. Tranzacţiile efectuate la bursa de valori pot fi: a) operaţiuni la vedere şi operaţiuni operaţiuni la scadenţă; scadenţă; b) operaţiuni la cursul existent existent şi operaţiuni la termen; termen; c) operaţiuni la vedere şi operaţiuni operaţiuni la termen. termen. 27. Obiectul pieţei capitalurilor îl constituie: a) acţiun acţiunile ile;; b) bursa bursa de valori; valori; c) titlu titlurile rile de de valoare. valoare. 28. Salariul îmbracă mai multe forme: a) salariul nominal, nominal, salariul salariul real, salariul salariul social; b) salariul social, social, salariul real, salariul salariul colectiv; c) salariul nominal, salariul real, salariul social, salariul colectiv. 29. Formula de calcul a masei monetare este: a) M = PQ / V; V; b) M = 1 / P; P; c) M = PQ × V; V; 30. Formula de calcul a puterii de cumpărare este: a) Pcm Pcm = M / P; P; b)Pcm = P / Q; c) Pcm Pcm = Q / V . 31. Dobânda obligaţiunilor are următoarea formulă de calcul: a) D = C × d; b)D = C × d'; c) D = P × d. 32. Randamentul plasamentului are formula: a) r = ( Vg Vg sau sau Dv Dv / VN ) × 100; b) r = V / VN × 100; 100; c) r = D / VN VN × 100. 100. 33. Salariul real se determină după formula: a) SR = SN SN / P; P; b) SR = SR1 SR1 / SR0; SR0; c) SR = ISR – 100%. 100%. 34. 34. O societa societate te comer comercial cialăă deţin deţinee 1000 100000 buc. buc. de bunuri bunuri supuse supuse tran tranza zacţi cţion onări ării,i, la preţu preţull de 1000 1000 u.m., u.m., iar vi vite teza za de rotaţ rotaţie ie a monedei este de 10 rotaţii. Masa monetară este: a) 1000000 u.m. 86
b) 200000 u.m. c) 100000 u.m. 35. O societate comercială deţine o masă monetară de 1200000 u.m. şi un preţ al bunurilor de 1000 u.m. Puterea de cumpărare a banilor deţinuţi este: a) 120 b) 1200 c) 12 36. O societate comercială deţine un credit de 10000 u.m., cu o dobândă de 15%, durata de acordare a creditului este de 6 luni. Dobânda Dobânda simplă va fi: a) 1500 u.m. b) 750 u.m. c) 375 u.m. 37. O bancă acordă un credit de 10000 u.m., cu o dobândă de 20%, durata de acordare a creditului este de 2 ani. Dobânda este: a) 4400 u.m. b) 14400 u.m. c) 440 u.m. 38. O bancă acordă un credit de 5000 u.m., cu o dobândă de 40%, durata de acordare a creditului este de 3 ani. Dobânda va fi: a) 872 u.m. b) 13720 u.m. c) 8720 u.m. 39. O bancă deţine o masă monetară de 1400000 u.m. şi un preţ al bunurilor de 2000 u.m. Puterea de cumpărare a banilor deţinuţi este: a)7000 b)70 c)700 40. Dacă salariul nominal al unui salariat este de 2000 RON , iar nivelul preţurilor este de 2 RON, salariul real al salariatului va fi: a)4000 b)1000 c)100 41. Cu cât trebuie să crească salariul nominal, lunar încât salariul real să nu se modifice, preţurile la bunurile de consum să crească lunar 87
cu 25%, iar productivitatea medie a muncii să crească cu 15%? a) 75% b) 10% c) 25% 42. La o creştere a salariului nominal cu 25% şi o scădere a salariului real cu 15%, preţurile bunurilor de consum: a) au scăzut cu 10% b) au crescut cu 47% c) au crescut cu 40% 43. Dacă salariul nominal creşte cu 26% şi rata inflaţiei este de 5% atunci salariul real va creşte cu: a) 21% b) 31% c) 20% 44. Când preţurile la bunurile de consum cresc de 2 ori, salariul real creşte cu 100% atunci salariul nominal: a) creşte de 4 ori b) creşte cu 150% c) scade cu 100% 45. La o creştere a salariului nominal de la 600000 RON la 700000 RON RON şi o scădere scădere comcomiten comcomitentă tă a preţurilo preţurilorr bunurilo bunurilorr de consum cu 3%, salariul real creşte cu: a) 21000 b) 121600 c) 118000 46. La un credit de 20 mld u.m. se plăteşte o dobândă de 2 mld u.m. corespunzător unei rate anuale de dobânzi de 20%, în regim de dobândă dobândă simplă. Timpul pentru care s-a acordat creditul a fost: a) 12 lu luni ni b)6 luni c) 2 lun lunii 47. Un agent economic contractează un împrumut de 10 000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 20% şi rambursabil în două tranşe egale: prima tranşă după 6 luni şi a doua tranşă după un an. Dobânda plătită în a doua tranşă este mai mare decât cea din prima tranşă cu: a) 500 u.m. 88
b) 0 u.m. c) 1500 u.m 48. Un agent agent econom economic ic contracteaz contracteazăă un împrumut împrumut de 2000 2000 u.m., u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 25% şi rambursabil în 5 tranşe anuale egale. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an în regim de dobândă simplă. Dobânda plătită la sfârşitul celui de-al treilea an este: a) 60 6000 u.m. u.m. b)400 u.m. c) 300 300 u.m. u.m. 49. Preţul unitar al unui bun este 5000 u.m., din care 25% profit. Pentru ca rata profitului la cifra de afaceri să devină 30%, costul unitar trebuie să se modifice cu: a) să scadă scadă cu 250 250 u.m.; u.m.; b) să crească cu cu 250 u.m.; c) nu se modif modifică. ică. 50. Rata profitului profitului la CA era în momentul momentul T 0 de 30%. În momentul T1, rata profitului la CA scade cu 10%. Indicele ratei profitului este: d) a) 70% 70% e) b) 90% 90% f) c) 80% II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI: 1. Definiţi masa monetară. 2. Ce reprezintă viteza de rotaţie a monedei ? 3. Definiţi dobânda. dobânda. 4. Ce reprezintă obligaţiunea? 5. Cum poate fi definită piaţa financiară ? 6. Ce reprezintă salariul ? 7. Definiţi puterea de cumpărare. III. CARE DINTRE DINTRE URMĂTOARELE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1) În România, piaţa autoturismelor este o piaţă de tip monopol. 2) Pe piaţa de tip oligopol oligopol se asigură omogenitatea omogenitatea produselor. 3) Forma de piaţă reală care se apropie cel mai mult de piaţa cu concurenţă perfectă este bursa. 89
4)Un grup financiar puternic care deţine pachetul acţiunilor de control la mai multe firme oligopol oligopol se numeşte holding. holding. 5) Dacă acă cere cerera ra şi ofer oferta ta cres crescc con concom comiten itentt şi în acee aceeaş aşii proporţie, preţul de echilibru scade. 6) Bancnotele sunt bucăţi de hârtie tipizate, cu o anumită valoare. 7)Deficitul bugetar este situaţia în care veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare. 8) Creditoru Creditorull este agentul agentul economic economic ce acordă cu împrumut împrumut o sumă de bani pe o anumită perioadă de timp. 9) Debitorul este agentul economic ce acordă cu împrumut o sumă de bani pe o anumită perioadă de timp. 10) Piaţa financiară primară se caracterizează prin emisiunea şi plata titlurilor nou emise. 11) Valoa aloare reaa nom nomin inal alăă este este sum suma în însc scri risă să pe titl titlul ul de valoare. 12) 12) Ofert Ofertaa publ public icăă de cumpă cumpăra rare re este este o decl declara araţie ţie publi publică că prin care un agent economic se angajează să cumpere toate acţiunile unei societăţi comerciale la un preţ mai ridicat decât cursul acestora. 13) Pachetul majoritar sau de control permite tranzacţionarea titlurilor pe piaţa financiară. 14) Salariul de echilibru este salariul ce se formează în situaţia în care cererea de forţă de muncă este egală cu oferta de forţă de muncă. 15) Sala Salari riul ul soci social al rep reprezi rezint ntăă suma suma de bani bani pl plăt ătit ităă de societate celor care au suferit accidente de muncă, boli profesionale sau sunt afectaţi de şomaj. 16) Salariul real reprezintă suma de bani primită de un salariat în schimbul muncii depuse. 17) Bursa de valori este instituţia ce permite tranzacţionarea titlurilor pe piaţa financiară secundară. 18) Operaţiunile la vedere se realizează astfel: se încheie un contract între cele două părţi, ce conţine: numele celor două părţi (vân (vânză zăto toru rull şi cump cumpără ărăto toru rul) l),, num numărul ărul titl titlur uril ilor or tran tranza zacţ cţio iona nate te,, cursul existent în momentul încheierii contractului şi un termen de lichidare sau scadenţă. 90
Exced xceden entu tull buget ugetar ar este este situ situaţ aţia ia în care care veni venitu turi rile le bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare. 20) Creditorul este agentul economic ce acordă cu împrumut o sumă de bani pe o anumită perioadă de timp. 19)
IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: Pe piaţă, consumatorii acţionează pentru a găsi vânzătorul cu preţul cel mai .............. ..... . 2) Dacă concurenţa concurenţa respectă regulile şi mijloacele mijloacele recunoscute legal, atunci se numeşte ............................. . 3) Când ând in info form rmaţ aţii iile le desp espre piaţă iaţă sunt larg larg difuz ifuzat ate, e, şi permanent cunoscute, spunem că piaţa este .......................... .......................... 4) Dacă acă cere cerere reaa şi ofer oferta ta cres crescc conc concom omit iten entt şi în acee aceeaş aşii pro propo porţi rţie, e, preţu preţull de echi echilib libru ru este este .... .........................,., iar iar cant cantit itate ateaa de echilibru ..................... . 5) Vânză ânzăto tori riii sunt sunt în com competi petiţi ţiee pen pentru tru a atra atragge cât cât mai mulţi ...................., cu venituri ridicate. 6) Primele monede confecţionate din metal preţios au apărut în secolele ............, aşa cum menţionează Herodot în lucrările sale, şi au circulat până în secolul al XVIII – lea. 7) Cu tim timpul ul,, alătur ăturii de monede ede şi bancn ancnot ote, e, au apăr apăruut banii ................ (înscrisurile (înscrisurile din conturile bancare ). 8) ..................... adică bunurile sunt schimbate cu bani sau invers. 9) Masa monetară este formată, îndeosebi, din bani scripturali deoare oarece ce cu aju juto toru rull lo lorr se reali ealize zeaz azăă cel cel mai mare are volu lum m al .............. 10) Mărirea rezervei minime obligatorii la Banca Naţională, lucru ce conduce la ............ creditelor. 11) Reducerea masei monetare se realizează prin limitarea cred credite itelo lorr sau sau .... .................................................... lo lor, r, adic adicăă să nu depă depăşe şeas ască că o anum anumit ităă sumă umă sau sau un proce rocent nt di dinn di disp spooni nibi bili lită tăţi ţile le băne băneşt ştii ale ale băncilor. 12) Tran ranzac zacţiil ţiilee se real realiz izea ează ză cu aju juto toru rull agen agenţi ţilo lor r specializaţi numiţi ......... , dar şi prin intermediul bursei de valori. 1)
91
Cererea de forţă de muncă se formează într- o perioadă lungă de timp, pentru a crea noi locuri de muncă, o firmă are nevoie de timp pentru a obţine ............ şi a investi. 14) Salariul nominal net este salariul pe care îl primeşte un angajat după ce i s-au oprit ............. . 15) Cererea de muncă depinde de ……………….. marginală a muncii. 16) Cererea nominală de bani este direct proporţională cu nivelul ………………. . 17) Cererea de muncă se exprimă prin numărul de locuri de muncă existente sau prin ………………… de locuri de muncă. 18) Salariul……………. este suma de bani plătită de firmă/ primită de salariat în schimbul schimbul muncii depuse. 19) Sala Salari riul ul…… ………… ………. ….es este te cant cantit itat atea ea de bun bunuri uri sau sau servicii care poate fi cumpărată cu salariul nominal. 20) Salariul reprezintă ……………….. pentru angajator şi ……………….. pentru angajat. 13)
V. TEXTE DE COMENTAT 1) „În „În mode modelu lull id idea eall al econ econom omie ieii de pi piaţă aţă,, meca mecani nism smul ul preţurilor şi al concurenţei joacă rolul unei „mâini invizibile”, care va direcţiona opţiunile economice ale fiecăruia. Această mână va aduce în permanenţă cele mai bune răspunsuri la întrebările cheie pe care societatea şi le pune: Ce să produci? Cum să produci? Cum să remunerezi personalul?”. (Michel Didier, Economia: regulile jocului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1989)
„ ...nu este pur şi simplu posibil să beneficiezi de binefacerile sistemului de preţuri ca mecanism de informare, care îşi trage eficienţa din faptul că lasă indivizii liberi să reacţioneze ei însuşi la informaţiile care le parvin, fără a lăsa simultan libera funcţionare a preţurilor care determină în întregime sau în măsură distribuirea veniturilor. A uita această caracteristică fundamentală a mecanismelor pieţei nu poate decât să le reducă eficienţa spontană şi, astfel, să conducă, fără a ne da seama, la alte intervenţii ale statului care, la rândul lor, vor degrada şi mai mult eficienţa naturală a pieţei.” 2)
92
(Henri Lepage, Planification et économie de marché, Éditions de l’institut Économique Économique de de Paris, 1983) 1983)
„Băncile acordă particularilor şi întreprinderilor credite a căror finanţare este asigurată prin resursele create de ele însele sau colectate colectate de la diferiţi diferiţi agenţi economici. economici. Dacă Dacă ele acordă mai multe multe credite decât pot finanţa, sunt nevoite să se refinanţeze pe piaţa mone moneta tară ră .... ........ pe lâng lângăă in inst stit ituţi uţiil ilee fina financ ncia iare re care care di disp spun un de un excedent de resurse”. 3)
(Bernier B., Simion V., Initiation a la macroeconomie, 2-e dition DUNOD Paris, 1987)
„Ce este Bursa în sensul contemporan al termenului? Este locul unde se întâlnesc intermediari calificaţi pentru a negocia între ei valori mobiliare, adică valorile fiduciare reprezentând o fracţiune din proprietatea dintr – o societate sau drepturile rezultate dintr–o operaţiune de credit cu o colectivitate”. 4)
(Alfred Collins, La prodigieuse histoire De la bourse, Editions S.E.F., Paris,31, Rue de Rome, 1949)
„Sindicatele vor să lucreze mai puţin, să aibă timp pentru a trăi, fără diminuarea salariului. Aceasta-i o revendicare lăudabilă, dar dar to tota tall in inac accep cepta tabi bilă lă în lu lum mea noas noastr trăă actu actual ală, ă, pent pentru ru că este este nerealistă din punct de vedere economic. A reduce durata muncii menţi menţinân nândd remune remuneraţi raţiaa nesch neschimb imbată ată în însea seamn mnăă a mări mări subs substan tanţial ţial costurile noastre de producţie şi, ca urmare, să se piardă com competit etitiv ivit itat atea ea noastr astrăă pe pieţel eţelee ext extern erne şi chia chiarr inter terne. ne. Săptămâna de lucru de 35 ore înseamnă a conduce întreprinderea spre pierderi, balanţa comercială spre deficit şi populaţia ocupată spre şomaj încă şi mai generalizat”. 5)
(Declaraţia secretarului general al Consiliului Naţional al Patronatului Francez. Le francais commercial, Presses Paccket, 1985) 1985)
„A pretinde că în general inflaţia este în mod necesar un rău şi că sărăceşte întotdeauna şi pe toată lumea deopotrivă nu are temei ştiinţific. La fel de greşit este, bineînţeles, să se susţină că ea reprezintă un bine”. 6)
(Rene Mauri, Le societe d' inflation, inf lation, Edition Du SEUIL, Paris, 1973) 93
94
„Un mod ideal al economiei de piaţă, mecanismul preţurilor şi al concurenţei joacă rolul unei „mâini invizibile”, care va direcţiona opţiunile economice ale fiecăruia. Această mână va aduce în permanenţă cele mai bune răspunsuri la întrebările cheie pe care societatea şi le pune: Ce să producă? Cum să produci ? Cum să remunerezi personalul?” 7)
(Michel Didier, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti)
3.3. RĂSPUNSURI LA TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1- b; 2 - a; 3 - a; 4 - c; 5 - b; 6 - c; 7 - a; 8 - b; 9 - c; 10 - a; 11 - b; 12 - a; 13 - b; 14 - c; 15 - a; 16 - a; 17 - b; 18 - c; 19 - c; 20 – b; 21 – c; 22 – c; 23 – a; 24 – b; 25- a; 26 – c; 27 – c; 28- c; 29- a; 30 – a; 31 – b; 32 – a; 33 – a; 34 – a; 35 – b; 36 – b; 37 – a; 38 – c; 39 – c; 40 – b; 41 – c; 42 – b; 43 – c; 44 – a; 45 – b.;46 – b; 47 – a; 48 – c; 49 – a; 50 – b. 15. C = 30-10 P O= 6 + 2P Pe, Qe= ? C= O la echilibru 30-10P= 6 + 2P 12 P = 24, P= 2u.m. C= O= 6+ 2· 2= 10u.c. Răspuns Răspuns corect a) 16. C= 40- P O= 5P- 2 Pi= 10 u. m. Costul=? C= 40- 10= 30 O= 5· 10- 2= 48 O- C= 48 - 30= 18, exces de ofertă Costul = 18· 10 u.m.= 180 u.m. Răspuns Răspuns corect a) 95
17.
O= 4000+ 10 P Qe= 50000Kg Pe= ? O = Qe 4000+ 10 P= 50000 10P= 46000 Pe= 4600 Răspuns corect b)
35.
34. Q = 10000 buc. P = 1000 u.m. V = 10 rotaţii M = QP / V = 10000 × 1000 / 10 = 1000000 u.m. Răspuns Răspuns corect a) M = 1200000 u.m. P = 1000 u.m. P = M / P = 1200000 / 1000 = 1200
Răspuns corect b)
36. C = 10000 u.m. d' = 15% n = 6 luni = 1 / 2 ani D = C × d' × n = 10000 ×15% × 1/2 = 1500 × 1/2 = 750 u.m. Răspuns corect b) 37. C = 10000 u.m. d' = 20% n = 2 ani D = C (1 + d' )² - C D = 10000 ( 1 + 20% )² - 10000 D = 10000 ( 1,2)² - 10000 96
D = 14400 – 10000 = 4400 u.m.
Răspuns Răspuns corect a)
38. C = 5000 u.m. d' = 40% n = 3 ani D = C (1 + d' )³ - C D = 5000 (1 +40%)³ - 5000 D = 5000 (1,4)³ - 5000 D = 5000 × 2,744 – 5000= 13720 – 5000 = 8720 u.m. D = 8720 u.m. Răspuns Răspuns corect c) 39.
M = 1400000 u.m. P = 2000 u.m. Pcb = M / P = 1400000 / 2000 = 700 Pcb = 700.
Răspuns Răspuns corect c)
40. SN = 2000 RON P = 2 RON. SR = SN / P SR = 2000 / 2 = 1000 SR = 1000 41.
Răspuns corect b)
SR 1 = SR 0 , I p = 125% ∆WmL = 15% ISN =? ISR = ISN /I p 100 % = ISN /125% ISN =125% → SN creşte cu 25% 97
Răspuns Răspuns corect c)
42.
∆SN = 25% ∆SR = - 15% I p = ? ISN = 125% ISR = 85% ISR = ISN /I p 85% = 125% / I p I p = 147%
Răspuns corect b)
43. ∆SN = 26% R i = 5% ISR = ? ISN = 126% R i = I p - 100% 5% =I p - 100% I p = 105% ISR = ISN /I p ISR = 126% / 105% = 120% SR creşte cu 20% Răspuns Răspuns corect c) 44.
I p = 200% ISR = 200% ISN =? ISR = ISN /I p 200% = ISN / I p 200% = ISN/ 200% ISN = 400% SN creşte de 4 ori
Răspuns Răspuns corect a)
98
45.
SN0 = 600000 RON SN1= 70000 RON I p = 97% ∆SR = ? ISN = (SN 1/ SN0) 100 = (700000 / 600000 ) 100 = 116% SR 1 = SN1/ I p = 700000 / 0,97 = 721600 SR 0 = 600000 SR 1 - SR 0 = 721600 – 600000 = 121600 Răspuns corect b)
46. C = 20 mld u.m. D = 2 mld u.m. d’ = 20% n=? Dobânda simplă pe un an: D’ = C x d’ = 20 mld x =>D =
D '
2
20 100
= 4 mld
=> n = 6 luni Răspuns corect b)
47.
C = 10 000 u.m. d’ = 20% n1 = 6 luni n2 = 1 an D2 – D1 =? C1 = 50 000 u.m. C2 = 5 000 u.m d '
D1 = = 5000 x 10% = 500 u.m. 2 D2 = C2 x d’ = 5000 x 20% = 1000 u.m. D2 – D1 = 1000 – 500 = 500 u.m. C 1
Răspuns Răspuns corect a) 99
48.
C = 2000 u.m. d’ = 25% Tranşele anuale de plată: 400 u.m. D1= 2000 x 25 = 500 u.m. D2 = 1600 x
100 25
D3 = 1200 x
100 25 100
=
=
400 u.m. 300 u.m. Răspuns Răspuns corect c)
49.
Pu = 5000 u.m. 5000 x 5000 x 25
Pru = = 1250 u.m. 100 pr (CA) = 30% => CTM = 3750 u.m. R pr (CA) R pr (CA) = (Pr /CA) /CA) 100 = (1250/5000) 100 1250 + x
= 5000 × 100 = 25% R’ pr (CA) = (Pr +x)/CA +x)/CA x 100 1250 + x 30% = 5000 × 100 1250 + x
30 = 50 X = 250 50.
=> 1250+x =1500 Răspuns Răspuns corect a)
R pr 0 = 30% R pr 1 = 20% IRpr = ? R pr 0 = R pr 1 = IRpr =
Pr 0 CA0
× 100 = 30%
Pr 1 × 100 = 30% - 10% x 30% = 30% - 3% = 27% CA1 R pr 1 R pr 0
× 100 =
27% 30%
× 100 = 90% 100
Răspuns corect b)
II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Masa monetară reprezintă cantitatea de bani existentă la un moment dat în circulaţie şi aparţinând diferiţilor agenţi economici . 2. Viteza de rota rotaţi ţiee a monedei reprezin inttă totalitat tatea operaţiunilor de vânzare – cumpărare şi plăţi pe care le mijloceşte o unitate monetară într- o perioadă. 3. Dobânda poate fi definită ca o sumă de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului său deoarece se foloseşte de banii acestuia o perioadă. 4. Obligaţiunea reprezintă titluri de valoare ce atestă existenţa unui împrumut pe termen lung. 5. Piaţa financiară este locul în care cererea de titluri de valoare se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare. 6. Salariul reprezintă suma de bani primită de un salariat pentru munca depusă. 7. Puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga masă monetară. III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – A; 11 – A; 12 – A; 13 – F; 14 – A; 15 – A; 16 – F; 17 – A; 18 – F; 19 – A; 20 – A. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- mic; 2- loială; 3- transparentă; 4- constant, creşte; 5- cumpărători; 6- VII – VI î.Hr.; 7- scripturali; 8- mijloc de schimb; schimb; 9- tranzacţiilor; 101
10- micşorarea; 11- plafonarea; 12- brokeri; 13- profit; 14- impozitele; 15- productivitatea; 16- preţurilor; 17- oferta; 18- nominal; 19- real; 20- cost, venit. V. TEXTE DE COMENTAT 1) Rolu Rolull preţ preţur uril ilor or şi al conc concur uren enţe ţeii în soci societa etate te.. Econ Econom omis istu tull scoţian Adam Smith, autorul sintagmei „mână invizibilă”: a) cons consid ider erăă libe liberta rtate teaa de acţiu acţiune ne ca fiin fiindd in indi disp spen ensa sabi bile le economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; b) nu exclude rolul statului în economie; c) este adeptul libertăţii economice şi politice; d) arată legătura dintre funcţionarea organismului economic şi evoluţia preţurilor. Relaţia cerere – ofertă determină producătorul să aleagă ce să producă şi cum să producă. 2) Piaţa:
• locul esenţial în activitatea agenţilor economici; • mijlocul final care validează eficienţa activităţilor agenţilor
economici; Preţul în economia de piaţă ← interacţiunea cererii cu oferta. Rolul intervenţiei statului asupra mecanismelor pieţei: preţul – cerere – ofertă 3)
• bunurile realizează operaţii de finanţare acordând credite
agenţilor economici publici şi privaţi pe piaţa monetară; • se desfăşoară pe baze comerciale; 102
unităţile bancare au un dublu rol: să garanteze depozitele celor care doresc să le economiseascăşisă acorde împrumuturi celor care vor să investească; • masa monetară este funcţie de volumul tranzacţiilor ce au loc în economie, de preţul bunurilor şi serviciilor, de viteza de circulaţie a banilor, de preferinţa agenţilor pentru lichiditate. •
4) pla plasa sare reaa econ econom omii iilo lorr agen agenţi ţilo lorr econ econom omic icii în hârt hârtii ii de valoare şi alimentarea pe această cale a întreprinderilor cu capital; • finanţarea trezoreriei publice prin creditarea titlurilor de credit; • asigură mobilitatea capitalurilor şi posibilitatea schimbării plasamentelor acţionarilor; • pune în evidenţă starea conjuncturală a economiei; • agen agenţi ţiii econ econom omic icii care care au plasa lasatt capi capita talu luri rile le pe piaţa iaţa primară pot reintra în posesia capitalurilor înainte de scadenţă.. •
5)
rolu rolull şi func uncţiil ţiilee sin inddicat icatel eloor priv ives escc îmbunăt unătăţ ăţir irea ea cond condiţi iţiil ilor or de munc muncăă ale ale sala salari riaţ aţilo ilorr şi în înde depl plin inir irea ea obli obliga gaţii ţiilo lor r contractuale asumate de patron; • în bug bugetele etele ţări ţărilo lorr capi capita talis liste te dezv dezvol olta tate te sunt sunt prev prevăzu ăzute te impo im port rtan ante te sume sume băne băneşt ştii pent pentru ru sănă sănăta tate te,, educ educaţi aţiee şi secu securi rita tate te socială; • măsuri preconizate în programele guvernelor din unele ţări, a căror aplicare practică s-a lovit de o rezistenţă rar întâlnită. •
6)
• inflaţia afectează întreaga societate direct şi indirect:
există şi agenţi economici care speculează fenomenul în favoarea lor; • inflaţia de multe ori duce la redistribuirea venitului naţional în favoarea celor bogaţi şi în defavoarea acelor pături ale populaţiei care au venituri fixe. •
103
7)
• - autorul se referă la economia de piaţă, şi nu la economia
centralizată în care se manifestă cvasitotalitar statul; • libertatea de acţiune este indispensabilă economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; • func funcţi ţion onar area ea orga organi nism smul ului ui econ econom omic ic asig asigur urăă evol evoluţ uţia ia preţurilor în sensul în care cererea pentru produse este funcţie de preţ; • economia se autoreglează, • remunerarea personalului este pentru producător un cost care se va reflecta în preţ, iar jocul cererii şi al ofertei va determina vânzătorul să aleagă ce să producă şi mai ales cum să producă.
104
CAPITOLUL CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISĂ
4.1. Elemente de sinteză: U.E. – mecanisme de integrare economică 4.2. Teste 4.3. Răspunsuri la teste
105
CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISǍ 4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DE INTEGRARE ECONOMICĂ În prezent, Uniunea Europeană – UE – este considerată cea mai avansată formă de integrare din lume şi de aceea, reprezintă un adevărat adevărat „ laborator laborator”” ale cărui experienţe experienţe pot fi valorificat valorificatee la nivel mondial, pentru că furnizează argumente şi modele pentru realizarea globalizării ca proces multidimensional. Conceptual, integrarea economică poate fi: 1. in inte teggrare rare econ econom omic icăă glo loba bală lă sau sau to tota tală lă – atun atunci ci cân când antr antren enea ează ză în aces acestt proc proces es unif unific icat ator or pol olit itic icil ilee econ econom omic icee de ansambl ansamblu, u, sector sectoriale iale şi struct structura urale le sub conduc conducere ereaa unor unor autori autorităţi tăţi supranaţionale. 2. integrarea economică sectorială – proces de integrare în care este antrenat unul sau mai multe sectoare ale economiilor naţionale ori anumite activităţi din care se obţin produse şi servicii.
4.1.1. Ce este Uniunea Europeană? Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de veder ederee pol olit itic ic,, eco econom nomic, ic, soci social al,, cult cultur ural al,, pent pentru ru asig asigur urar area ea armonizării, a calităţii vieţii cetăţenilor europeni şi realizarea unei securităţii comune, păstrând, în acelaşi timp, valorile şi identitatea naţională a statelor componente. componente. Mecanismele şi soluţiile europene care urmăresc transformarea Uniunii Europene de la piaţa liberă către piaţa internă Unică şi apoi Europa comunitară includ: un spaţiu european economico – social armonizat; o armonizare a politicilor fiscale; o politică de securitate comună. 106
4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene Având Având ca finali finalitate tate proces procesul ul int integr egrării ării econom economice, ice, reţeau reţeauaa instituţională europeană a evoluat continuu prin constituirea unor struct structuri uri orga organiz nizato atorice rice şi juridi juridice ce coresp corespunz unzăto ătoare are.. Atrib Atribuţii uţiile le şi modul de funcţionare a acestor instituţii au un sensibil caracter supranaţional, fiind rezultatul unui arbitraj diplomatic între păstrarea suv suveran eranit ităţ ăţii ii ţări ţărilo lorr mem membre bre şi în înfă făpt ptui uire reaa pol olit itic icil ilor or com comune une definite prin Tratatele Fondatoare şi Actul Unic European. Instituţiile Uniunii Europene sunt: - Consi onsili liul ul Europ uropea ean; n; - Cons Consil iliu iull Europ Europea eann de Mini Minişt ştri ri;; - Comis omisia ia Europ uropea eană nă;; - Parla arlam mentu entull Euro Europpean. ean. Alte instituţii şi organisme organisme comunitare europene sunt: Curtea Europeană de Justiţie; Tribunalul de primă instanţă; Curtea Europeană de Conturi; Banca Europeană de Investiţii; Banca Central Europeană; Europeană; Comitetul Economic şi Social – ECOSOC; Comitetul Regiunilor; Avocatul Poporului în Uniunea Europeană.
4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene Obiectivele Uniunii Europene în perioada 1990 – 2010 sunt: Promovarea progresului progresului economic; economic; • Promovarea • Afirmarea identităţii UE pe scena internaţională; • Instituirea cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni; • Dezvo ezvolt ltare areaa unei unei zone zone de libe liberta rtate te,, secu securi ritat tatee şi ju just stiţ iţie ie,, legată de funcţio ţionarea pieţei in intterne rne şi lib libera circu rculaţie ţie a persoanelor; 107
Iniţierea şi consolidarea, în baza dreptului comunitar, a unei leg legisla islaţi ţiii arm armoniz onizat atee de cătr ătre in inst stit ituţ uţii iile le eur europen openee con conform form acordurilor şi tratatelor fondatoare. 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică •
Zona de comerţ liber; Uniunea Vamală; Formarea
de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de
muncă;
Sistemul Monetar
European; European; Integrarea politică, socială şi culturală. Alte mecanisme cu rol deosebit în realizarea procesului de inte in teggrare rare econ econom omic icăă a Ţări Ţărilo lorr di dinn Est au fost fost rep repreze rezent ntat atee de programele de cooperare şi asistenţă financiară: Încheierea acordurilor de asociere între Uniunea Europeană şi statele candidate; Programele europene; Cooperarea transfrontalieră între UE şi regiunile învecinate.
4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană Avantajele integrării pentru România sunt aceleaşi ca pentru toate ţările candidate: • Formarea mai clară a unei politici economice naţionale care devine mai credibilă în faţa partenerilor externi prin acceptarea unei anumite discipline monetare, comerciale, tarifare; acceler erar aree a dezv dezvol oltă tări riii econ econom omic icee şi ut util iliz izar area ea mai mai • O accel eficientă a factorilor de producţie; • Dezvoltarea unor economii derivate din producţia de serie mare; • Crear rearea ea unor struc tructu turi ri de prod roducţie cţie care care să permit rmităă fabricarea unor produse finite mai competitive, cu valoarea adăugată mai mare şi calitatea superioară conform standardelor standardelor europene; • Inte Intens nsif ifica icare reaa conc concur uren enţei ţei în cadr cadrul ul pi pieţ eţei ei mări mărite te care care conduce la protecţia sporită a consumatorilor; • Creşterea puterii de negociere în raport cu alte ţări sau 108
grupări regionale care sporesc avantajele comunitare; • Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de devize convertibile; • Po Posi sibi bili litat tatea ea dezv dezvol oltăr tării ii unor unor acti activi vită tăţi ţi noi, noi, mai ales ales în domeniul tehnologic şi industrial, prin creşterea investiţiilor străine directe; reşter erea ea econ econom omii iilo lorr şi in invvesti estiţi ţiil ilor or popul opulaţ aţie ieii prin prin • Creşt aplicarea unor politici de impozitare mai relaxate şi micşorarea fiscalităţii; • Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei; • Revigorarea agriculturii şi serviciilor turistice; • Acces la fondurile structurate comunitare ce va permite dezvoltarea echitabilă a regiunilor fiecărei ţări şi a dezvoltării rurale; • Modernizarea infrastructurii de transporturi şi îmbunătăţirea calităţii mediului în perspectiva dezvoltării durabile.
4.2. TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Proce rocesu sull prin rin care care cel cel puţi puţinn două două ţări ţări real realiz izea ează ză un spaţ spaţiu iu economic comun prindezvoltarea unui sistem de relaţii economice reciproc avantajoase se numeşte: a) gl glob obaliz alizare are b) integrare integrare economică economică c) cooperar cooperaree internaţional internaţionalăă 2. Circuitul economic internaţional se realizează în principal pe baza: a) dispariţiei graniţelor ca urmare a „eroziunii statului naţional” b)mondializării producţiei şi comerţului c)dez c) dezvo voltă ltării rii echili echilibra brate te a princi principal palelo elorr fluxur fluxurii econo economic micee mondiale 3. Punctul de start şi forţa motrice a procesului de globalizare îl reprezintă: dimensiunea economică dimensiunea culturală dimensiunea economică 4. Principala sursă a profitului vizat prin globalizare este: 109
a) existenţa existenţa societăţil societăţilor or transnaţion transnaţionale ale b) b) valorificarea la nivel mondial a avantajelor ce rezultă ca urmare a diferenţelor şi decalajelor economice dintre ţările participante la circuitul economic mondial c) dezvoltarea tehnologiei de vârf în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor 5. Uniunea Europeană va dispune de o monedă unică – EURO – ca urmare a: convenţiei europene a drepturilor omului declaraţia Schuman acordul de la Maastricht 6. Principalul organ de luare a deciziilor de politică economică economică din cadrul UE este: Consiliul European Consiliul European de Miniştri Comisia Europeană 7. Dator atorit ităă cara caract cter erul ului ui său său desc deschi his, s, ader aderar area ea la UE până ână la 1 ianuarie 2004 s-a realizat: a) în trei valuri, valuri, începând începând din 1965 1965 b) în patru valuri, valuri, începând din din 1970 c) în cinci valuri, valuri, începând începând din 1973 1973 8. Elim Elimin inare areaa bari bariere erelo lorr come comerc rcial ialee a rest restri ricţ cţiil iilor or cant cantita itati tive ve la intrarea şi ieşirea mărfurilor, stabilirea unui tarif vamal comun şi a unei politici comerciale unitare definesc; a) uniunea uniunea vamală vamală b) zona zona de comerţ comerţ liber c) piaţa piaţa comun comunăă 9. UE sprijină România în vederea integrării prin: a) crearea crearea unor noi structuri structuri de producţie producţie b) b) derularea unor programe de cooperare şi asistenţă financiară c) extindere extindereaa pieţelor pieţelor de capital 10. Integrarea economică poate fi: a) integrar rare economică ică globală sau totală, integrare rare economică sectorială b) cooperar cooperaree internaţio internaţională nală c) flux economic economic internaţion internaţională ală 11. Indicaţi formele de integrare aconomică: 110
sist sistem emul ul monet onetar ar in inte tern rnaţ aţio iona nall şi in inte teggrare rareaa poli politi tică că,, socială, culturală b)formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă şi uniunea vamală c) zona de comerţ liber; forma rmarea de pieţe comune de capi capita talu luri ri,, mărf mărfur urii şi forţă forţă de munc muncă; ă; uniu uniune neaa vama vamală lă;; sist sistem emul ul monetar european; integrarea politică, socială, culturală 12. Indicaţi instituţiile UE: a) Consiliul european şi consiliul european de miniştri b) b) Comisia europeană şi consiliul european de miniştri c) Consiliul european; consiliul european de miniştri; comisia europeană; parlamentul european 13. Integrarea economică s-a dezvoltat: a) după primul război mondial b) b) în secolul XX c) din secol secolul ul al XVI XVI –lea 14 . Primul tratat al actualei Uniuni Europene este: a) tratatul de la Maastricht ( 1991) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Roma ( 1957) 15. Comunitatea Europeană devine Uniunea Europeană prin: a) tratatul de la Amsterdam ( 1997) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Maastricht ( 1991) 16. Regionalizarea este o formă de integrare economică internaţională realizată la nivelul: a) unui număr de doar 2 ţări vecine b) unui număr de ţări apropiate geografic c) monetar 17. Uniunea vamală vamală ca formă de integrare economică se caracteriază prin: a) adoptarea unui tarif vamal comun faţă de terţi b) crearea în comun de către ţările membre a unor bănci c) utilizarea unei monede comune comune 18. Zona de cooperare economică ca formă de integrare economică se caracterizează prin: a) uniune uniune vamală vamală a)
111
b) utilizarea unei monede comune c) circulaţie liberă a bunurilor bunurilor şi serviciilor.
112
19. În 1995, la Uniunea Europeană au aderat: a) Austria, Suedia, Finlanda b) Austria, Suedia, România România c) Suedia, Spania, Grecia. 20. Privind Acordul Central European de Comerţ Liber ( CEFTA), România este membră din anul: a) 2007 b) 1997 c) 2001. II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI: 1. Explicaţi Explicaţi noţiunea noţiunea de uniune uniune vamală. vamală. 2. Ce se înţelege înţelege prin devize convertibi convertibile? le? 3. Cum poate fi definită zona de liber schimb? 4. Definiţi Definiţi uniunea uniunea economic economică. ă. 5. Definiţi Definiţi conceptul conceptul de Uniune European Europeană. ă. III. CARE DINTRE DINTRE URMĂTOARELE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1. Uniunea unea Europ ropean eană – UE – este consid ider erat atăă cea mai avansată formă de integrare din lume. 2. Comisia Europeană Europeană este este organul organul constitutiv al UE. 3. Glo lobbaliz alizar area ea va fi con consid ideerată rată un proc roces în înch cheeiat iat în momentul în care mărfurile, capitalul şi forţa de muncă vor circula liber, fără frontiere la nivel mondial. 4. Scopul Scopul globalizării globalizării este realizarea realizarea profitului profitului şi prelungi prelungirea rea duratei de viaţă a firmelor transnaţionale. 5. Integ Integrare rareaa polit politică ică,, socia socială lă şi cultur culturală ală sunt sunt proce procese se care care completează integrarea economică. 6. Uniunea vamală este politica vamală bazată pe armonizarea legislaţiei vamale naţionale şi adoptarea unui tarif vamal comun în cadrul zonei de liber l iber schimb. 7. Devizele Devizele convertibile convertibile reprezintă reprezintă mijloace de plată plată (cecuri, (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută .
113
8. Uniunea Uniunea economică economică poate fi definită definită ca politică politică economică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună. 9. Integrarea economică reprezintă, în prezent, o caracteristică a evoluţiei economiei mondiale. 10. Proce Procesul sul de int integ egrare rare econo economic micăă presu presupu pune ne dezvo dezvolta ltarea rea unor relaţii de cooperare între diferite ţări, pe bază de acorduri. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie, legată de funcţio ţionarea pieţei interne şi libera circulaţie a ..................... ..................... 2) Formarea mai clară a unei politici economice naţionale care devine mai ........................... în faţa partenerilor externi prin accept acceptare areaa unei unei anumi anumite te discip disciplin linee monet monetare are,, ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ....., .., tarifare. 3) Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de .....................conv .....................convertibile. ertibile. 4) Posibilitatea dezvoltării unor activităţi noi, mai ales în dome domeni niul ul tehn tehnol olog ogic ic şi in indu dust stri rial al,, prin prin creş creşte terea rea .... .................................... directe. 5) Creşt reşter erea ea eco econom nomiilo iilorr şi in invvesti estiţi ţiil ilor or pop popul ulaţ aţie ieii prin prin aplic aplicarea area unor unor ...... ......... ....... de im impoz pozita itare re mai mai relax relaxate ate şi mi micşo cşorare rareaa fiscalităţii. 6) Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea .................... de viaţă al populaţiei.. 7) Promovarea progresului ....................... ....................... 8) Afirmarea identităţii UE pe scena .................... .................... 9)................. 9)................. cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni. 10) Prin tratatul de la Maastricht, moneda de cont ECU este înlocuită cu moneda unică …………………… . V. TEXTE DE COMENTAT 1. „Din punct de vedere al reformei rolul statului este dublu. 114
Administraţia de stat constituie una din componentele majore ale problemei; tot ei însă îi incubă un rol central în remediere. Ea este o cauză a dezvoltării integrale, a inegalităţii în distribuirea venitului, a repart repartiză izării rii defic deficitar itaree a resurs resurselo elorr publ publice, ice, a degrad degradării ării mediu mediului lui înconjurător şi a unor reglementări fictive sau incomplete. Şi totuşi, administraţia de stat să fie pivotul remedierii....Este clar că orice corectiv corectiv esenţial esenţial adus relaţiei dintre dintre sistemul sistemul planificat planificat (program (programat) at) şi sistemul pieţei trebuie să înceapă cu egalizarea puterii celor două sectoare ale economiei. Aceasta nu este o problemă academică. Ea impli im plică că rezolv rezolvări ări practic practice, e, urgent urgente, e, privi privind nd modul modul de stab stabili ilire re a preţurilor, a salariilor şi veniturilor în cadrul celor două sisteme – probleme pe care, încă o dată, nevoia a încercat să le soluţioneze determin determinând ând acţiuni acţiuni care nu numai că nu sunt bine văzute văzute de ştiinţa economică dominantă, dominantă, dar sunt chiar în conflict cu tezele sale.” (John Kenneth Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Editura Politică, 1982)
2. „Relaţiile dintre naţiuni şi în cadrul naţiunilor ..... au legat naţiunile într-o reţea complexă de interdependenţe, din care nici o naţiune, oricât de puternică ar fi, nu se poate autoexclude în mod realist.” (Restructurarea ordinii internaţionale, internaţi onale, Coordonator Jan Timbergen, Editura Politică, Bucureşti, 1978)
3. „Protecţia mediului natural presupune: presupune: a) cun cunoaşt oaşter erea ea teme temein inic icăă a lu luii şi a in inte tera racţ cţiu iuni nilo lorr di dint ntre re siste istem mul socia cial econ econoomic şi sistem stemel elee natur atural ale, e, preved eveder erea ea consecin cinţelo lorr mai aprop ropiat iate şi mai îndepărta rtate ale acesto estor r interacţiuni; b) utilizarea raţională cu economicitate maximă a resurselor naturale, indiferent de originea lor; c) prev preven enire ireaa şi com combate baterea rea scru scrupu pulo loas asăă atât atât a dero derogă gării rii mediului provocată de om cât şi a celei produse din cauze naturale; d) arm armoniz onizar area ea in inte tere rese selo lorr im imed edia iate te,, de lu lunngă durat uratăă şi permanente ale societăţii umane în utilizarea factorilor naturali de mediu: aer, apă, sol, subsol, floră, faună, rezervaţii şi monumente ale naturii, peisaj.” 115
(N.N. Constantinescu, Economia protecţiei mediului natural, Editura Politică, Bucureşti, 1976)
116
4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE I.INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1-b; 2 - c; 3-a; 4-b; 5-c; 6-b; 7-c; 8-b; 9-b; 10-a; 11-c; 12-c. II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Prin uniune vamală se înţelege politica vamală bazată pe armo armoni niza zarea rea legi legisl slaţ aţie ieii vama vamale le naţi naţion onal alee şi adop adoptar tarea ea unui unui tari tarif f vamal comun în cadrul zonei de liber schimb. 2. Prin Prin devi devize zele le conv conver ertib tibil ilee se în înţe ţeleg leg mi mijlo jloac acel elee de pl plat atăă (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută . 3. Zona de liber schimb reprezintă zonă de comerţ liber în care taxele vamale şi restricţiile calitative sunt înlăturate între ţările membre în cadrul acelei zone. 4. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună.. 5. Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de veder ederee pol olit itic ic,, eco econom nomic, ic, soci social al,, cult cultur ural al,, pent pentru ru asig asigur urar area ea armonizării, a calităţii vieţii cetăţenilor europeni şi realizarea unei securităţi comune, păstrând, în acelaşi timp, valorile şi identitatea naţională a statelor componente. componente. III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- A ; 2- F; 3 - A; 4 - A; 5 - A ; 6 - A; 7 - A; 8-A; 9- A; 10- A. IV.COMPLETAŢI IV.COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII TERMENII POTRIVIŢI: POTRIVIŢI: 1 - persoanelor; 2 - credibile , comerciale; 3 - devize; 4 - investiţiilor străine; 5 - politici; 6 - standardului; 7- economic; 117
8 - internaţională; 9 - instituirea; 10- EURO. V. TEXTE DE COMENTAT 1. - rolul statului este dublu, în raport cu modalităţile şi planuri de intervenţie îneconomie îneconomie - rolul rolul său de agent agent în derula derularea rea procesu procesului lui este evide evidenţi nţiat at în diferite ipostaze - creşterea creşterea părţii părţii din venitul venitul naţional naţional care revine bugetulu bugetuluii de stat - transf transferu eruril rilee sociale sociale - uti utiliz lizarea area forţei forţei de munc muncăă - asig asigurăr urării socia sociale. le. 2.
- ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre naţiuni - au legat legat naţiunil naţiunilee într-o relaţie complex complexăă de interdepe interdependen ndenţă ţă - ele au plasat omenirea în pragul unor noi alegeri şi au expus-o unor pericole fără precedent - tendinţele tendinţele de creştere creştere a populaţie populaţieii globului, globului, a industria industrializări lizării,i, poluării, protecţiei de alimente şi de epuizare a resurselor - limitele creşterii vor fi atinse la un moment oarecare în următorul secol. 3. - dezv dezvolt oltarea area şi int intens ensifi ificare careaa activ activităţ ităţilo ilorr econom economice ice este este însotită de fenomenul poluării - mediul mediul poluant poluant creează perturbări perturbări în dezvoltare dezvoltareaa economic economicoo – socială şi afectează totodată starea de sănătate a populaţiei - pri prinn im impa pact ctul ul om – natu natură, ră, apar apar unel unelee cont contra radi dicţ cţii ii în într tree mediul natural şi cel creat de om; acestea se referă la conflictul dint di ntre re nece necesi sităţ tăţil ilee im imed edia iate te,, de lu lung ngăă dura durată tă şi perm perman anen ente te,, ale ale societăţii umane în utilizarea factorilor naturali de mediu. 118
BIBLIOGRAFIE 1. Ange Angeles lescu cu C. (coord (coord.), .), Econ Econom omie ie – Teste Teste grilă grilă,, admit admitere ere 2005, Bucureşti, Editura ASE, 2005. 2. Bălan E., Teşileanu A., Economie. Sinteze şi aplicaţii , Bucureşti, Editura Badea. Professional Consulting, Consulting, 2003 3. Const onstan anti tine nesc scuu N. N., Econo conomi miaa prot protec ecţi ţiei ei medi mediul ului ui natural, Bucureşti, Editura Politică, 1976. 4. Creţoiu Gh., Cavachi I., Zăbavă P., Economie. Teste grilă şi probleme rezolvate – sinteze şi dicţionar de termeni economici, Editura Antet , 2003 5. Enache ache C., Econom nomie - Teste, ste, prob roblem leme, rezo rezolv lvăr ări, i, Bucureşti, Editura Universitară, 2001 6. Galb Galbrai raith th John John Kenn Kennet eth, h, Şt Ştii iinţ nţaa econ econom omică ică şi in inte tere resu sull public, Bucureşti, Editura Politică, 1982. 7. Gavrilă I., Ghiţă P. T., Niţescu D., Popescu C., Economie, Apli Aplica caţii ţii – Test Testee – Prob Proble leme me – Răspu ăspuns nsur uri,i, Bucu Bucure reşt şti,i, Edit Editur uraa Economică, 2003 8. Gheor Gheorgh ghee G., G., Econo Economie mie.. Culeg Culegere ere de prob problem lemee rezol rezolvat vatee pentru admiterea în învăţământul superior, Bucureşti, Editura ALL, 2007 9. Gogoneaţă C., Gogoneaţă A., 1100 Teste grilă şi probleme de economie cu rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2003 10. Lăcătuş M., Lăcătuş G. P., Economie, Bucureşti, Editura Corint, 2003 11. 11. Si Sing ngur urean eanuu Nico Nicolet leta, a, Mois Moisee Orta Ortans nsa, a, Şo Şodo dole lesc scuu Diana iana Ioana, Moise Norel Ionuţ, Economie – manual de clasa a XI-a, Bucuresti, Editura Sigma, 2006 12. 12. Sp Spin inea eanu nu Dobr Dobrot otăă S., S., Oţel ţel F., Subie Subiecte cte de econo economi miee – Bacalaureat 2006, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006 13. Timb Timber erge genn Jan Jan (coo (coord rdon onato ator) r),, Rest Restru ruct ctur urare areaa ordi ordini niii internaţionale, Bucureşti, Editura Politică, 1978. 14. Voicu M., Economie. Culegere de probleme rezolvate, Bucureşti, Editura ALL, 2001
119
